58419480 analiza echilibrului financiar la sc lacta prod sa

Universitatea „Dunărea de Jos” GalaţiFacultatea de Ştiinţe Economice

Specializarea Finanţe şi Bănci

Lucrare de licenţă

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C LACTA PROD S.A.

Coordonator ştiin ific: ț Lector drd. VÂRLÅNUŢÅ FLORINA Absolvent :

-2008-Cuprins

CAP 1 Prezentarea SC LACTA PROD S.A.

1.1.Particularitati ale sectorului productiei de lapte .........................................................................4 1.2.Prezentarea generala S.C.LACTA PROD S.A............................................................................5

1.2.1. Structura organizatorica a SC LACTA PROD SA...............................................................8 1.2.1.1. Organigrama SC LACTA PROD SA.........................................................................8 1.2.1.2 Fluxurile informationale intre departamente................................................................8

1.3.Prezentarea pe scurt a principalelor produse şi servicii executate..............................................11 1.3.1. Sortimentul produselor lactate ale SC LACTA PROD SA..................................................111.4.Micromediul S.C LACTA PORD S.A.........................................................................................13

CAP 2 Analiza statica a echilibrului financiar

2.1 Conceptul de analiza economico-financiara ................................................................................162.2 Analiza de ansamblu a situaţiei financiar-patrimoniale la S.C.LACTA PROD S.A....................17 2.2.1 Analiza ratelor de structura ale bilanţului patrimonial............................................................20 2.2.1.1 Ratele de structura ale activului.........................................................................................20 2.2.1.2 Ratele de structura ale pasivului........................................................................................222.3 Bilanţul financiar al S.C.LACTA PROD S.A...............................................................................242.4 Analiza echilibrului financiar prin indicatori de natura Fondului de rulment, Necesarului de fond de rulment, Trezoreriei neta, Activului net contabil............................................................................24 2.4.1 Situaţia neta.............................................................................................................................25 2.4.2 Fondul de rulment....................................................................................................................26 2.4.3 Necesarul de fond de rulment..................................................................................................31 2.4.4 Trezoreria neta.........................................................................................................................332.5 Analiza echilibrului financiar la S.C.LACTA PROD S.A pe baza ratelor....................................362.5.1 Analiza lichiditatii si solvabilitatii S.C.LACTA PROD S.A ………………….....…................362.5.2 Analiza ratelor de finanţare……………………………………………….……………….......40

CAP 3 Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante şi rolul jucat de aceasta in realizarea echilibrului financiar al SC LACTA PROD S.A

3.1 Analiza vitezei de rotatie al SC LACTA PROD S.A 3.1.1. Analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante pe 2005-2006…………....……45 3.1.1.1.Influenţa modificării CA asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante…………....…...45 3.1.1.2 Influenţa modificării AC asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante…....…………..46 3.1.2 Analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante pe 2006-2007…….....……….…47 3.2.1.1 Influenţa modificării CA asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante……….....……..47 3.2.1.2 Influenţa modificării AC asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante….....…………....483.2 Analiza creanţelor si obligaţiilor S.C LACTA PROD S.A. in sistemul echilibrului financiar.....50 3.2.1 Intarzierile de plata acordate clientilor....................................................................................50 3.2.2 Intarzierile de plata acordate furnizorilor................................................................................51

2

CAP 4 Analiza realizării echilibrului financiar al S.C.LACTA PROD S.A in dinamică

4.1 Analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului funcţional…………………………….........….524.2 Analiza corelaţiei dintre FRNG, NFR şi TN……………………………………………….........544.3 Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finanţare………....……………..………......57 4.3.1 Calculul CAF pornind de la metoda deductivă…………………………………….……....61 4.3.2 Tabloul de utilizări şi resurse 2005-2006…………………………………………………..63 4.3.3 Tabloul de utilizări şi resurse 2006-2007……………………………………………..……65 4.3.4 Tabloul fluxurilor de trezorerie……………………………………………………...……..67

CAP 5 Analiza SWOT. Concluzii şi propuneri cu privire la realizarea echilibrului financiar la S.C.LACTA PROD S.A

5.1 Analiza SWOT…………………………………………………………………………….....….695.2 Concluzii şi propuneri cu privire la realizarea echilibrului financiar……………………….......73

Bibliografie…………………………………………………………………………………..….......76Anexe...………………………………………………………………………………………….......78

3

CAP 1. Prezentarea S.C LACTA PROD S.A

1.1 Particularitåţi ale sectorului produc iei lapteluiț

În 2007, segmentul produc iei de lapte a crescut cu 19,4% faţă de 2006, iar în primele două luniț

ale anului 2008 creşterea a fost de 27,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007, conform datelor

Institutului Naţional de Statistică1

Cantitatea de lapte de vacå colectatå de la exploata ii agricole şi centre de colectare de cåtreț

unita ile procesatoare a crescut in primele patru luni cu 3.127 tone (0,9%) fa a de perioada similaraț ț

anului trecut, la 345.059 tone, potrivit datelor Institutului Na ional de Statisticå.ț

Graficul evoluţiei pieţei lactatelor in perioada 2002-20082

0

20 0000 000 0

40 0000 000 0

60 0000 000 0

80 0000 000 0

100 0000 000 0

200 2 200 3 2 00 4 2005 2006 2 00 7 2 00 8

v a lo a re

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008∗

Valoare (mld euro)

4,100 4,341 4,624 5,035 5,529 6,601 8,384

Creştere % - 5,9 6,5 8,9 9,8 19,4 27

1Sursa :Ziarul Financiar , articolul “Creşteri pentru majoritatea produselor procesate din lapte”, Autor: Mediafax,10 Iun 20082Sursa: Institutul Na ional de Statisticåțvaloare previzionatå

4

http://www.zf.ro/10-06-2008


http://www.zf.ro/autor/mediafax.html

1.2 Prezentarea generala S.C. Lacta Prod S.A

1.2.1 Denumire, infiin are, capitalț

La data de 10.03.2000, dupa parcurgerea etapelor de infiin are si întocmirea documentelor deț

mai jos prevazute de Legea nr 31/1990, Monitorul Oficial nr. 335/1997 se constituie SC LACTA

PROD SA .

SC LACTA PROD SA este o societate romånå, cu capital integral românesc, avand o duratå de

func ionare nelimitatå. SC Lacta Prod SA areț :

• Sediul in Bråila, pe B-dul Dorobanţilor 415, Brăila, 810031, jude ul Brăilaț

• Nr. de inregistrare la Registrul Comer ului J/40/3254/2000ț

• Cod fiscal nr. R3377337

• Banca Comerciala Românå Bråila

• Cont nr. 401004158000

SC LACTA PROD SA s-a format prin asocierea a 5 ac ionari care au subscris un capital socialț

in valoare de 100.000 RON, divizat in 10.000 ac iuni, cu o valoare nominalå de 10 RON/ac iune.ț ț

Fiecarui ac ionar ii revine un anumit procent din KS, procent care stabileşte drepturile si obliga iileț ț

fiecaruia ; astfel incât :

1. Mihai PETREA, domiciliat in Bråila, pe str. Paltinis nr. 3, a subscris si aportat un capital

social in sumå de 25.000 RON.

2. Amariei Dumitru cu domiciliul in Bråila pe str. Nicolae Bålcescu nr.2, a subscris si aportat

un capital social în valoare de 15.000 RON.

3. Iuga Liliana, domiciliatå in Bråila, pe str Lungå nr. 10, a subscris si aportat un capital social

in sumå de 30.000 RON.

4. Lazår Vasile, domiciliat in Bråila, pe str. Putna nr. 11, a subscris si aportat 5.000 RON.

5. Sarmå Elena, domiciliatå in Bråila pe str. M.Sebastian nr. 9, a subscris si aportat un capital

social in valoare de 25.000 RON

5

Procentul actiunilor detinute de actionarii SC LACTA PROD SA

Iuga Liliana30%

Lazar Vasile5%

Mihai Petrea25%

Sarma Elena25%

Amariei Dumitru

15%

1.2.2. Obiectul de activitate

In urma hotårârii A.G.A., SC LACTA PROD S.A are ca obiect principal de activitate produc iaț

de lactate. Gama de produse semnificå grupul de produse înrudite prin destina ia lor comunå înț

consum şi prin caracteristicile esen iale în ceea ce priveşteț : materia primå folositå la ob inerea lor şiț

tehnologia de fabrica ie aleaså. Gama de produse oferitå de SC LACTA PROD S.A este formatå dinț

3 linii de fabrica ie:ț lapte şi conserve din lapte, produse lactate si brânzeturi.

Obiectul firmei de activitate, func ioneaza conform reglementårilor legale surprinse în codulț

CAEN din Monitorul Oficial nr. 908/13 decembrie 2000. Codul CAEN :1551 Fabricarea produselor

lactate si a branzeturilor.

Aşa cum reiese şi din graficul evoluţiei activelor totale, a cifrei de afaceri si a rezultatului net al

exerciţiului financiar în perioada 2000-2007 S.C. LACTA PROD S.A a înregistrat în general un

trend ascendent ajungând ca în 2007 sa înregistreze o cifrå de afaceri de 5 570 703 lei si un profit net

de 104 049 lei utilizând active de 1 439 897 lei şi un număr de 114 angajaţi comparativ cu 274 361

lei şi 1336 lei reprezentând cifra de afaceri si profitul net înregistrate de firmå în 2000 utilizând

active totale în valoare de 92 380 lei şi un număr de 46 de angajaţi.

6

Toate modificårile, reglementårile care

afecteazå SC LACTA PROD SA se

hotåråsc prin intermediul şedin ei A.G.A.ț

Procentul de inut de fiecare ac ionar inț ț

parte, se poate observa din aceasta

diagramå :

Graficul evoluţiei activelor totale, a cifrei de afaceri şi a rezultatului net al exerciţiului financiar in

perioada 2000-2007

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Totalactive

Cifra deafaceri

Rezultatnet

-lei-2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total Active

92380 187298 297831 273419 500767 776995 817198 1439897

Număr mediu salariaţi

46 66 68 22 56 72 75 114

CA 274361 608877 991407 928869 1427423 2461844 2567784 5570703Pr net 1336 16853 7518 20203 73178 29895 41309 104049

După cum se observå cu excepţia anului 2003 în care firma a înregistrat o scădere a tuturor

indicatorilor pe fondul unor probleme de ordin financiar , S.C. LACTA PROD SA a înregistrat

creşteri constante, culminând cu anul 2007 in care firma şi-a dublat volumul de activitate.

0

2 0

4 0

6 0

8 0

1 0 0

1 2 0

2 0 0 02 0 0 12 0 0 22 0 0 32 0 0 42 0 0 52 0 0 62 0 0 7

N r m e d iu de s a la ria t i

Graficul evoluţiei numărului de angajaţi în perioada 2000-2007

7

Numărul mediu de salariaţi a

crescut de la an la an cu excepţia

anului 2003 în care societatea s-a

confruntat cu probleme financiare

grave. Pe fondul creşterii produc iei,ț

fapt reflectat în volumul cifrei de

afaceri s-a mărit şi numărul de

angajaţi pentru a face fa å noilorț

cerinţe.

1.2.3. Structura organizatoricå a SC LACTA PROD S.A

Structura organizatoricå a întreprinderii reprezintå ansamblul persoanelor şi compartimentelor

de muncå tehnice, economice si administrative, modul cum acestea sunt constituite şi grupate,

precum si principalele legaturi ce se stabilesc intre ele în vederea realizårii,în cât mai bune condi ii, aț

obiectivelor activita ii economice a acesteia; reflectând aşadar ,,anatomia întreprinderii’’.ț 1

1.2.3.1. Organigrama SC LACTA PROD S.A

1.2.3.2 Fluxurile informa ionale între departamenteț

Gruparea activitå ilor în compartimente trebuie sa se facå cu mare aten ieț ț ; urmårindu-se

proiectarea unor compartimente just dimensionate care så înglobeze activitåti omogene sau

complementare. Compartimentele deosebit de importante vor fi subordonate directorului sau

directorilor pe func iuni ai intreprinderii, asigurându-se astfel condi iile unei obiectivitâti depline înț ț

luarea hotarârilor (cum este cazul departamentului de control al calita ii)ț 1.

Managerii sunt reprezenta i de ac ionarii firmeiț ț ; ei având un rol deosebit de important în

conducerea societå iiț ; celelalte departamente subordonându-li-se lor. Ei hotarasc CE şi CÂT så se

producå, având rolul de a organiza, coordona şi comanda desfaşurarea activitå ilor din intreprindereț

inand cont, însa de dorin ele, op iunile şefilor departamentelor din subordine. Un alt rol al acestoraț ț ț

constå în faptul cå ei urmåresc reglementåri legale care nu afecteazå activitatea de produc ie.ț

1Bran Paul, Finanţele întreprinderii, Editura Logos, Bucureşti, 19951

8

Manageri

ProspectareCercetareDezvoltare

Marketing Aprovizionare Productie PersonalulFinanciar-Contabil

FinanteContabilitatePlanificarea &

Controlul productiei

Controlulcalitatii

Desfacere

Prospectarea, cercetarea, dezvoltarea : acestea trebuie sa conceapå produsele corespunzåtor

cerin elor calitative stabilite, så aleagå materialele, så stabileascå caracteristicile de calitate siț

toleran å. Documenta ia constructivå se va determina dupå efectuarea probelor asupra prototipului.ț ț

Pentru realizarea acestor obiective, departamentul S.C LACTA PROD S.A îşi rezervå timp în scopul

întâlnirii cu clien ii cårora le solicitå påreri, sugestii. De asemenea, specialiştii în cercetare-ț

dezvoltare considerå binevenitå implicarea compartimentelor de marketing, produc ie şi vånzåri înț

cadrul fiecarui proiect nou.

Principalul obiectiv al departamentului de aprovizionare se concretizeazå în asigurarea completå

şi complexå a firmei cu resursele şi echipamentele tehnice corespunzåtoare calitativ, la locul, la

termenele solicitate şi cu un cost minim. Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C Lacta Prod S.A îşi

cautå mai degrabå pe cei mai buni furnizori, în loc så-i aleagå dintre cei ce-şi oferå serviciile; astfel

cå firma a reusit sa-şi creeze rela ii pe termen lung cu furnizori mai pu ini, dar care sunt de încredereț ț

şi oferå produse de bunå calitate. Se poate afirma cå, aprovizionarea reprezintå prima opera ie dinț

cadrul circula iei mårfurilor prin depozite.ț

Marketing-ul are o importan å atåt de mare, încåt nu poate fi tratat ca o func ie separata. Elț ț

reprezintå întreaga afacere privitå din punctul de vedere al rezultatului fiscal, adicå prin prisma

clientului ; cåci succesul unei afaceri nu e determinat de producåtor, ci de client. Având în vedere

aceste aspecte, compartimentul de marketing al S.C LACTA PROD S.A are o serie de atribu ii deț

îndeplinit ; astfel îincat acesta trebuie sa studieze nevoile şi dorin ele clien ilor din cadrul unorț ț

segmente de pia å bine definite şi så elaboreze oferte atragåtoare pentru aceştia.ț

Produc ia, ț compartiment foarte important, acesta trebuie sa se desfasoare cu respectarea stricta a

condi iilor de calitate. Şeful acestuia i-a contact în permanen å cu managerii, furnizând date şiț ț

informa ii privind volumul şi structura produc iei planificate, eşalonarea fabrica iei în timp şi spa iu.ț ț ț ț

For a de muncå a societa ii este dispuså sa presteze ore suplimentare atunci când acest lucru esteț ț

important pentru respectarea angajamentelor luate fa å de clien iț ț ; iar elul acestora este sa realizezeț

produse cu ,,zero defecte’’.

Planificarea & controlul produc iei ț Acest departament manifestå un rol considerabil pentru S.C

LACTA PROD S.A. Şeful acestuia urmareşte fabricarea unor produse care så asigure o folosire

ra ionala a resurselor materiale, astfel incat consumurile specifice sa fie minime.ț

9

Controlul calitå ii ț trebuie sa urmåreascå calitatea materiei prime şi a materialelor intrate în

fabrica ie,så verifice opera iile şi lucrårile executate pe fluxul de produc ie, så controlezeț ț ț

conformitatea produselor finite cu prevederile din STAS-uri, norme interne, contracte, sa execute

masuråtori şi så asigure valorificarea datelor statistice privind calitatea, så analizeze rebuturile şi så

stabileascå ac iunile de remediere.ț

Personalul. S.C Lacta Prod S.A cuprinde salaria i încadrati permanent sau temporar, prezen i laț ț

lucru, afla i în concediu sau în deplasare, precum şi salaria i absen i motivat sau nemotivat. nså,ț ț ț Ȋ

singura garan ie în privin a locului de muncå pentru personalul companiei noastre derivå din calitate,ț ț

productivitate ridicatå si satisfac ia clien ilor noştri. Astfel, angaja ii trebuie sa înteleagå cå, de fapt,ț ț ț

ei sunt”proprietarii intreprinderii” prin faptul cå ei poartå direct råspunderea prosperitå ii firmeiț ;

datoria lor fiind de a ob ine cu mijloacele de care dispun, creşterea continuå a eficien ei economice,ț ț

fapt ce va avea drept consecin a creşterea nivelului de trai al individului şi al societå ii.ț ț

Departamentul de vânzåri livreazå mårfurile şi produsele finite din depozitele firmei, stråduindu-

se så ofere clientului ,,cea mai bunå solu ie’’; comunicånd nevoile şi ideile clien ilor celor insårcina iț ț ț

cu crearea unor noi produse.

Departamentul financiar-contabil este important pentru S.C Lacta Prod S.A; ba, chiar mai mult,

putem spune ca este o func ie-cheie în intreprindere, aceasta întrucat departamentul ț financiar

rezolvå o gamå variatå de probleme şi are în componen a sa, de regulå, urmatoarele colective deț

lucru : casierie, plan financiar şi analize economice-financiare, pre uri-calcula ii, eviden aț ț ț

mijloacelor baneşti şi a împrumuturilor, eviden a debitorilor şi clien ilor. Departamentulț ț

contabilita ii ț se ocupå în general de problemele contabilitå ii, existând urmatoarele colective deț

lucru în cadrul acesteia : mijloace fixe şi investi ii, materiale-obiecte de inventar şi produse, mårfuriț

şi ambalaje, cheltuieli de produc ie şi de circula ie, contabilitate generala (bilan ).ț ț ț 1

1Toma Mihai, Alexandru Felicia, Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică, Bucureşti, 2003

10

1.3 Prezentarea pe scurt a principalelor produse şi servicii executate de S.C LACTA PROD S.A

Datoritå însuşirilor deosebite ale laptelui ca şi cerin elor mereu crescânde ale consumatorilor,ț

S.C LACTA PROD S.A realizeazå în prezent o gamå sortimentalå variatå de produse lactate.

1.3.1 Sortimentul produselor lactate ale S.C LACTA PROD S.A.

A. Laptele

Principalii constituen i ai lapteluiț 1

LapteSubstanta graså Apa Substan åț negraså

Grasimi propriu -zise

Alte grasimi

FosfatideSteride

LactozåSubstante proteice

Såruri minerale

Alti constituen iț

CazeinåLactalbuminåLactoglobulinå

VitaminePigmen ițEnzime

Gaze

Sortimentul comercial de lapte : Pentru alimenta ie se foloseşte laptele de vacå si de bivoli å înț ț

stare pasteurizatå. Dupa con inutul în gråsime se deosebesc urmatoarele sorturi şi tipuri de lapteț :

lapte integral

lapte normalizat

lapte smantânit

n cadrul sec iilor productive ale S.C Lacta Prod S.A, se realizeazå şi produse cu duratå lungåȊ ț

de påstrare (6 luni- 1 an) cum sunt:

B. Conservele din lapte :

lapte concentrat

lapte praf

C. Produselor lactate realizate de societate, se numarå :

1Journal of Agriculture and Food Chemistry, Vol 52, pages 3702-3070, 2004.

11

1. Produsele lactate dietetice :

lapte batut

lapte acidofil

chefirul

iaurtul extra

iaurtul obisnuit

iaurtul din lapte de bivoli å.ț

Gandindu-se si la cei mai mici dintre consumatorii sai, SC LCTA PROD S.A. preparå şi

produsul numit cremå de iaurt, cu gem de diferite fructe.

2. Produse de smântânire 1:

smântâna care, în func ie de con inutul în gråsime se deosebesc urmåtoarele sortimente de smântânåț ț :

frişca

smântânå culinarå

smântânå superioarå

smântânå extra.

untul cu urmåtoarele sortimente:

unt extra

unt superior

unt de maså calitatea I

unt calitatea a II a (în blocuri)

ntreprinderea este specializatå şi în fabricarea anumitor tipuri de Ȋ

3. Brânzeturi ca de exemplu:

brânzeturi proaspete: brânzå de vaca

brânzeturi fermentate : brânzå telemea

brânzeturi fråmântate :brânza de burduf

brânzeturi semitari: brânza Trapist,Brânza Olanda

brânzaturi tari : Svai erulț

1Materiale informaţionale a diverselor produse lactate (pliante publicitare).

12

1.4. Micromediul S.C Lacta Prod S.A.

Micromediul firmei cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii directe:

Principalii factori ai micromediului intreprinderii

In cadrul acestor componente delimitam1:

1. Compartimentele si verigile de conducere ale firmei care influenteaza oportunitatea si

calitatea procesului decizional de marketing, respectiv:

2. Conducerea superioara, care stabileste obiectivele, strategia generala si politica a firmei;

adopta decizii in concordanta cu realitatile momentului, definite de planurile de marketing

3. compatrimentul financiar, care are ca preocupare permanenta aceea de a gasi si asigura

utilizarea fondurilor necesare indeplinirii planurilor de marketing;

4. compartimentul de cercetare-dezvlotare este solicitat sa asigure proiectarea produselor cu

desfacere certa;

5. compartimentul de productie care produce bunurile programate si raspunde de fabricarea lor

in conditiile de calitate si cantitate cerute ;

6. compartimentul contabilitate este solicitat sa masoare veniturile si costurile prevazute,

trecute si viitoare, in asa fel incat specialistii in marketing sa stie in ce masura realizeaza

obiectivele propuse.

1Troie Liviu, Roman M.,Zaharia O. Analiza statistică a activităţii economice şi a gestiunii financiare a întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2003

Mediul externMediul extern

Furnizori

Firma

Concurenti

Clienti(intermediari)

Consumator final

13

Aceste compartimente influenteaza direct planurile si actiunile compartimetului de

marketing, precum si capacitatea sa de satisfacere efectiva si profitabila a trebuintelor

consumatorilor.

a) Firmele distribuitoare, care participa la procesul de creare a valorii, cum sunt :

• Furnizorii, care cuprind o categorie larga de producatori si prestatori de

servicii, ce pun la dispozitia firmei, pe baze contractuale, necesarul de materii prime

si materiale, energie, echipament tehnologic, forta de munca, resurse financiare si

informatii. Pentru firma noastra, unul dintre principalele obiective priveste calitatea

deciziilor in vederea alegerii furnizorilor pentru fiecare categorie de factori de

productie. In relatiile sale cu furnizorii, SC LACTA PROD SA trebuie sa ia in calcul,

pentru fiecare achizitie in parte, si coeficientul de risc pe care si-l asuma in raport cu

fiecare furnizor potential.

Ca urmare, agentii de marketing vor trebui sa monitorizeze activitatile furnizorilor cu maxima

atentie, pentru diminuarea sau chiar inlaturarea riscurilor legate de : intreruperea productiei proprii,

crestera preturilor proprii, diminuarea credibilitatii pe piata.

In acest sens SC LACTA PROD SA are ca si furnizori de

- materii prime:

Fermele respectiv : ferma de bovine

la care se adauga

Diferitele puncte de colectare a laptelui din localitatile rurale

- materiale pentru ambalat respectiv :

- hartie pergament cu staniol pentru unt si branza prospata SC Paper SRL:

- pahare de plastic si capace pentru ambalarea iaurtului si a smantanii SC Alas SA

- folie pentru efectuarea pungilor de lapte : SC Lanfa SRL

- energie electrica SC Electrica SA

- gaz SC Romgaz SA

- ustensile pentru recoltarea probelor in laborator SC Muntenia SRL.

Intermediarii sunt agentii economici care ajuta firma sa promoveze, sa vanda

si sa distribuie produsele catre consumatori. Aici sunt cuprinsi :

• Comerciantii de en-gross sau en-detail care ajuta firma sa-si gaseasca clienti

sau sa-si comercializeze produsele. De aici fac parte Metro, Carrefour, Selgros.

14

• Firmele de distributie fizica, menite sa asigure stocarea produselor ca de

exemplu untul. Aici se includ : - operatorii depozitelor mari SC Depozitas SRL, SC

Stocum SA, care au ca si obiectiv principal mentinerea produselor noastre pe anumite

intervale de timp la temperaturi cuprinse intre -5˚ C si +2˚C.

− organizatiile implicate in transportul bunurilor de la producator la consumatorii

− finali : SC Flavius SRL, SC Angel SA.

b) Clientii constituie principalul element al micromediului firmei, destinatarul final al eforturilor

economice ale acesteia. In functie de statutul lor si de natura solicitarilor fata de produsele

intreprinderii, clientii se clasifica in :

1. consumatori finali- persoane fizice

2. institutii de invatamant : Sc Gen. Nr. 5 Br, Sc Gen nr 8 Br, Sc Gen nr.

10Br, care achizitioneaza lapte si cascaval pentru copii.

3. spitale, penitenciare : Spitalul Judetean Braila, Spitalul de Boli

Infectioase, Spitalul de Copii, Maternitatea Braila si Penitenciarul Braila, care

cumpara produsele noastre datorita gustului placut, bogat in vitamine proteine si

calciu.

4. comerciantii care cumpara produsele spre a le revinde la un pret mai

mare ; aici se includ si diferitele magazine

c) Concurentii sunt nelipsiti din cadrul unui mediu economic cu adevarat concurential, specific

unei veritabile economiii de piata. SC LACTA PROD SA merge pe ideea ca, concurentul este

ajutorul nostru ; astfel incat, cunoasterea consumatorilor nu este totul. Cunoasterea concurentei,

joaca un rol hotarator in planificarea de marketing. Astfel, SC LACTA PROD SA se ingrijeste de

compararea in mod constant a produselor, preturilor, canalelor de distributie si actinunile de

promovare ale sale cu cele ale concurentilor. Astfel, firma noastra are ocazia sa identifice avantajele

si dezavantajele pe care le are in lupta cu aceasta, lansand atacuri mai precise asupra concurentei,

aparanandu-se mai bine de atacurile acesteia.

15

Printre concurentii firmei care manifesta o anumita importanta se numara : Danone, Covalact,

Hochland, firme ce sunt producatoare de produse lactate. Acestea au ca si principal avantaj faptul ca

ele exista pe piata dinainte ca firma noastra sa se infiinteze, fapt pentru care sunt mai recunoscute

CAP.2 Analiza staticå a echilibrului financiar

2.1 Conceptul de analizå economico-financiarå

Necesitatea analizei economico-financiare

Mediul economic în care îşi desfasoarå activitatea o firma este, prin natura lui, dinamic.

Acest fapt datorându-se existentei în marea majoritate a sectoarelor de activitate a mai multor agenţi

economici, aflaţi într-o permanentå stare de concuren å, ale cåror decizii ( de alocare a resurselor, deț

repartiţie a rezultatelor obţinute etc.) afectează , influen eaza mediul economic în ansamblul såu, darț

şi acţiunii factorului timp, care este de naturå så producă mutaţii semnificative atât în costul

resurselor ( umane materiale, financiare), cât şi calitatea acestora.

Dinamismul mediului economic al firmei îi pune permanent acesteia problema adaptării cât

mai rapide la noile condiţii, în parametri de competitivitate. Pentru aceasta este necesar ca

managementul firmei så cunoască situaţia actualå a firmei, så identifice punctele slabe şi cele forte

ale acesteia. Analiza reprezintă aşadar prima etapå în stabilirea måsurilor necesare corectării

deficientelor şi accentuării laturilor pozitive ale activita ii firmei.ț 1

Astfel analiza economicå cercetează toate activita ile şi fenomenele sub aspect economicț

respectiv al raportului dintre efort si efect.2 Trebuie avut in vedere cå procesul de analizå sa prezinte

o complexitate deosebit de ridicatå, deoarece sunt situaţii când acelaşi efect poate fi generat de acuze

diferite sau pot avea loc combinaţii de efecte care determinå o rezultantå cu totul nouå.

Conţinutul analizei economico-financiare

1Eduard Dinu - Analiza economicå si financiarå a firmei Biblioteca digitalå ASE Bucureşti,pag.352Buhociu Florin ,Liliana Mihaela Moga –Diagnostic Economic al Intreprinderii, Editura Europlus, Gala i 2008ț

16

Analiza economico-financiara reprezintă un ansamblu de concepte , tehnici şi instrumente

de tratare a informaţiilor cu scopul diagnosticării stării unei entitati economice, a aprecierii nivelului

calitativ al performan elor acesteia în condiţiile existen ei unui mediu concurenţial dinamic.ț ț

Funcţia analizei economico-financiare

Analiza economicå îndeplineşte trei mari funcţii: cognitiv-cauzalå, de fundamentare a

deciziei şi de realizare a legăturilor cu alte unita i conexe.ț

O analizå economico-financiarå constituie o importantå pârghie în activitatea managerialå care

trebuie sa se facå simţitå în toate sferele de activitate ale întreprinderii.

2.2 Analiza de ansamblu a situaţiei financiar-patrimoniale la

S.C LACTA PROD S.A.

DENUMIREA INDICATORULUI

Sold la

A 31.12.2005 31.12.2006 Varia ie %ț2005/2006

31.12.2007 Varia ie %ț2007/2006

A. Active imobilizate 117261 176093 +50,17 311545 +76,92I. Imobilizări necorporale 0 0 0 0 0II. Imobilizări corporale 113859 176093 +54,65 298061 +69,261. terenuri si construc iiț 8741 8549 -2,19 10401 +21,662.instala ii tehnice siț maşini

103548 186025 +79,65 288388 +55,02

3.alte instala ii utilaje siț mobilier

1570 1519 -3,24 0 -100

4. avansuri si imobilizări corporale in curs

0 0 0 0 0

III. Imobilizări financiare 3402 0 -100 13484 -B. Active circulante 659734 641105 -2,82 1128352 +76,00

I. Stocuri 254510 272936 +7,23 205150 -24,83II. Creanţe 405215 303600 -25,07 393725 +29,68III. Investiţii financiare pe termen scurt

0 0 0 0 0

IV. Casa şi conturi la bănci 9 64569 +>>100 529477 +720,10C. Cheltuieli în avans

0 0 0 0 0

D. Datorii ce trebuie plătite îintr-o perioada de un an

710099 669597 -5,70 1231535 +83,92

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete

-24257 -28492 +17,45 -103183 +162,14

17

F. Total active minus datorii curente(rd

66896 147601 +120,64 208362 +41,16

G. Datorii ce trebuie plåtite într-o perioadå mai mare de un an

0 0 0 0 0

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

0 43288 +100 0 -100

I. Venituri in avans 0 0 0 0 0J. Capital si rezerve

I. Capital din care: 1000 10000 +900 10000 0-capital subscris nevarsat - - - - --capital subscris vărsat 1000 10000 +900 10000 0-patrimoniul regiei - - - - -II. Prime de capital 0 0 0 0 0III. Rezerve din reevaluare 0 0 0 0 0IV. Rezerve (rd 73 la 76) 92004 94313 +2,50 94313 0V. Rezultatul reportat 0 0 0 0 0VI. REZULTATUL EXERCITIULUI-sold C

29895 41309 +38.18 104049 +151,87

Total Capitaluri Proprii(I+II+III+IV+V+V)

93004 104313 12,15 208362 99,97

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

2005 2006 2007

Activeimobilizate

Active circulante

EVOLUTIA ACTIVELOR IMOBILIZATE SI ACTIVELOR CIRCULANTE

Activele imobilizate au întregistrat o creştere de 50,17% in 2006 fa a de 2005 şi de 76,92% înț

2007 fa a de perioada anului precedent. Aceste creşteri se datorează în primul rând imobilizårilorț

corporale care au crescut cu 54,64% în 2006 respectiv 69,26% în perioada anului 2007.

18

Creşterea valorii nete a imobilizărilor corporale este efect al investiţiilor făcute de firma

pentru achiziţionarea de noi instalaţii tehnice şi utilaje în scopul creşterii productivitå ii muncii şi aț

calitå ii lucrărilor executate. Se observå creşterea de 79,65% în 2006 respectiv 55,02% în 2007 aț

poziţiei „instalaţii tehnice şi maşini”. Trendul descendent al acestei poziţii este explicat pentru anul

2007 prin faptul ca o parte din resursele financiare ale unita ii au fost alocate pentru achiziţionareaț

unui teren extravilan pentru pregătirea construcţiei unei hale necesare pentru depozitarea materiei

prime.

Imobilizările financiare au avut o evoluţie oscilanta cu un trend ascendent înregistrând

valoarea 0 în 2005 după care crescând la 13484 lei în 2007. Ponderea acestora în cadrul activelor

imobilizare este nesemnificativå ca sa putem vorbi de o influentå in cadrul acestei poziţii.

Activele circulante au scăzut în perioada 2006 fa a de perioada anterioarå cu 2,82%, iar înț

anul 2007 au înregistrat o creştere de 76 % în valoare absolutå. Acest fapt se explicå astfel:

Stocurile s-au menţinut la un nivel relativ constant in anul 2006 fa a de perioada anterioarå şiț

au înregistrat o scădere de 24,83% în anul 2007, fapt pozitiv întrucât stocurile de materii prime,

materiale sau produse reprezintă resurse financiare blocate pentru societate.

Creanţele au scăzut în 2006 cu 25,07 % şi au înregistrat o creştere de 29,68 % în 2007.

Scăderea din anul 2006 a poziţiei creanţelor s-a datorat faptului cå o parte din creanţe au fost

încasate (poziţia casa şi conturile la bănci a înregistrat o creştere de la 9 lei la 64569 lei)-fapt

pozitiv,dar şi menţinerii poziţiei „producţia vânduta” din contul de profit şi pierdere la un nivel

relativ constant fatå de 2005. Creşterea creanţelor în 2007 se explicå prin creşterea cu 108,9% a

valorii produc iei vândute ț în acel an.

Cheltuielile în avans au înregistrat valoarea 0 în toţi anii supuşi analizei .

Datoriile ce trebuiesc plătite într-o perioada de pâna la un an au înregistrat o scădere de 5,7%

în 2006, fapt pozitiv şi aflat in corelaţie cu scăderea creanţelor si a menţinerii relativ constante a

poziţiei „producţia vânduta ”.In 2007 înregistrează o creştere de 83,92%,in condiţiile in care

producţia vânduta a crescut cu 108,9 % şi creanţele cu 29,68%.

In ceea ce priveşte datoriile pe termen mediu si lung acestea au valoarea 0, fapt ce are

repercusiuni asupra fondului de rulment care va înregistra valori negative, o parte din resursele cu

exigibilitate sub un an fiind folosite pentru finanţarea imobilizărilor.

19

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli au fost constituite doar in 2006 in valoare de 43288

lei. Acestea intra in componenta surselor proprii de finanţare având o contrubutie la scăderea

gradului de îndatorare a firmei.

In nici una din perioadele analizate firma nu a înregistrat venituri in avans.

Capitalul subscris vărsat înregistrat o creştere de 900% in anul 2006 crescând de la 1000 lei la

10000 lei, in anul următor acesta mentinandu-se la un nivel constant.

Rezervele firmei au crescut in 2006 cu 2,5% ,in 2007 mentinandu-se la un nivel constant. De

asemenea si acestea intra in componenta surselor proprii de finantare contribuind la reducerea

gradului de îndatorare a societatii.

Rezultatul exerciţiului prezintă un trend ascendent in anul 2006 crescând cu 38,18 % iar in

anul 2007 cu 151,87 %, fapt pozitiv pentru firma întrucât esenţa oricărei activitati comerciale o

reprezintă obţinerea profitului.

Per total capitalurile proprii ale societatii LACTA PROD SA au crescut cu 12,15% in 2006 şi

cu 99,97% in 2007 urmând trendul ascendent înregistrat de profit.

2.2.1 Analiza ratelor de structura ale bilanţului patrimonial

Se utilizeaza pentru aprecierea corecta a situaţiei financiare a întreprinderii si se stabilesc ca

raport intre un post din activ sau pasiv şi totalul bilanţului, precum, si ca raport intre diferite

componente de activ sau pasiv.1

2.2.1.1 Ratele de structura ale activului

Indicator Formula 2005 2006 2007 I 06/05 I 07/06

Rata activelor

imobilizate

15,09

%

21,54

%

21,63

%

1.42 1,004

Rata

imobilizărilor

corporale

14,65

%

21,54

%

20,70

%

1,47 0,96

1 Revista Tribuna economică, Nr. 44/2002, articol:”Analiza statică a echilibrului financiar”, autori: Vasile Dolean, Adrian Groşanu

20

100 x totalActiv

eimobilizat Active R i =

100 x totalActiv

corporale iImobilizar R ic =

Rata

imobilizărilor

financiare

0,43

%

0 % 0,93

%

0 +∞

Rata activelor

circulante

84,90

%

78,45

%

78,36

%

0,92 0,99

Rata stocurilor 32,75

%

33,39

%

14,24

%

1,01 0,42

Rata creanţelor 52,15

%

37,15

%

27,34

%

0,71 0,73

Rata

disponibilitatilor

0,001

%

7,9

%

36,77

%

7900 4,65

Rata activelor imobilizate a înregistrat o creştere de 42 % in anul 2006 fata de anul 2005 si s-

a menţinut constanta in anul 2007 raportata la anul 2006.Daca in anul 2005 aceasta reprezenta

15,09% din totalul activului in 2007 in urma investiţiilor făcute pentru pentru modernizarea

maşinilor si utilajelor existente, înregistra o valoare de 21,63%.

Ratele scăzute ale active imobilizate se datorează faptului ca multe din utilaje sunt amortizate

complet fiind trecute in conservare.

Rata imobilizărilor corporale. In cadrul activelor imobilizate, imobilizările corporale ocupa

ponderea cea mai mare înregistrând valori de 14,65% in 2005, 21,54% in 2006 si 20,70% in 2007.

In 2006 aceasta a înregistrat o creştere de 47% comparativ cu 2005 pe seama creşterii valorii

activelor corporale, dar si datorita reducerii ponderii imobilizărilor financiare de la 0,43% la 0%.

In 2007 rata imobilizărilor corporale a scăzut cu 4%, consecinţa a creşterii ratei imobilizărilor

financiare la 0,93%.

Rata imobilizărilor financiare se situează in fiecare an supus analizei sub 1% din totalul

activului, fapt ce denota lipsa de interes a conducerii SC LACTA PROD SA pentru investiţiile

financiare, preferând sa utilizeze resursele disponibile in alte scopuri.

Rata activelor circulante a înregistrat un trend uşor descendent înregistrând 84,90% in 2005,

78,45% in 2006 , respectiv 78,36% in 2007. Indicii relativi ai ratei prezintă o scădere a acesteia la

sfarsitul anului 2006 raportata la 2005 cu 8% si cu doar 1% la sfarsitul anului 2007 raportat la 2006.

Creanţele au o pondere ridicata in momentul in care exista contracte cu instituţii si alte

societati comerciale. De asemenea valoarea stocului de materii prime si materiale este mare.

21

100 x totalActiv

financiare iImobilizar R IF =

100 x totalActiv

circulante Active R AC =

100 x totalActiv

Stocuri R S =

100 x totalActiv

Creante R C =

100 x totalActiv

itatiDisponibil R D =

Rata stocurilor s-a menţinut la un nivel relativ constant in primii doi ani ce fac obiectul

analizei, iar in 2007 s-a redus cu 58%, situaţie justificata de accelerarea vitezei de rotaţie a acestora

ca urmare a impulsionării productiei, ceea ce a determinat un consum ridicat de materii prime.

Rata creanţelor a înregistrat o scădere constanta in medie cu 30% anual, fapt pozitiv daca se

are in vedere creşterea ponderii diponibilitatilor banesti in totalul activului, acestea înregistrând o

creştere a ratei de la 0,001% in 2005 la 7,9% in 2006 şi respectiv 36,77% in 2007.

Acest lucru semnifica o diminuare a duratei de decontare a clienţilor, efect al ponderii mari ai

clienţilor particulari comparativ cu cei instituţionali, resursele din conturile la bănci si casa având un

potenţial mai ridicat de utilizare in vederea finantarii altor obiective.1

O rata a disponibilitatilor prea mare poate reprezenta si un fenomen negativ întrucât aceste

resurse ar putea aduce un randament mult mai mare daca s-ar investi in imobilizări financiare sau

pentru achizitonarea de active care sa sporească productivitatea muncii, mai ales tinand cont de

vechimea unor utilaje existente in societate si care ar fi trebuit casate.

2.2.1.2 Ratele de structurå ale pasivului

În ceea ce priveşte ratele de structură ale pasivului, analiza acestora urmăreşte caracterizarea

surselor de formare a mijloacelor economice şi evoluţia în timp a acestora. Ratele referitoare la

structura pasivului reflectă componenţa resurselor de care dispune întreprinderea. Ele explică

politica de finanţare care constă în resursele de care poate beneficia întreprinderea în cele mai

avantajoase condiţii de cost şi de durată. Permit aprecierea autonomiei financiare, respectiv repartiţia

între resursele proprii şi datoriile întreprinderii.

Indicator Formula 2005 2006 2007 I 06/05 I 07/06

Rata stabilitatii financiare 11,96

%

18,06

%

14,47

%

1,51 0,8

Rata autonomiei

financiare globale

11,96

%

18,06

%

14,47

%

1,51 0,8

100 % 100 % 100 % 1 1

1Hoanţa Nicolae, Finanţele firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2003

22

100 x totalPasiv

permanent Capital R SF =

100 x permanent Capital

propriu Capital R AFT1 =

100 x totalPasiv

propriu Capital R AFG =

+∞ +∞ +∞ - -

Rata datoriilor pe termen

scurt

91,93

%

81,93

%

85,52

%

0,89 1,04

Rata de indatorare globala 91,93

%

81,93

%

85,52

%

0,89 1,04

0 0 0 - -

0 0 0 - -

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

100.00

2005 2006 2007

Rata stabilitatii financiare

Rata autonomiei fin globale

Rata datoriilor pe termen scurt

Rata de indatorare globala

RATELE DE STRUCTURA A PASIVULUI

Rata stabilitatii financiare înregistrează valori de 11,96% in 2005, 18,06% in 2006 respectiv

14,47% in 2007.Se observa o creştere la sfarsitul anului 2006 de 51% si o reducere de 20% la

sfarsitul anului 2007 fata de valoarea înregistrata anterior ,dar mentinandu-se peste 11,96, valoarea

din anul 2006, aspect pozitiv, alături de reducerea ratei de îndatorare globala. Ca aspect negativ

menţionam valorile scăzute ale ratei stabilitatii financiare fapt ce atesta o potenţiala stare de

dezechilibru .Împrumuturile pe termen mediu si lung (element component al capitalurilor

permanente) au valoarea 0 in toti anii supuşi analizei, societatea finantand o parte din imobilizări din

resurse ciclice contrar principiului paritãtii maturitãtilor potrivit căruia alocările permanente

(imobilizări) trebuiesc finanţate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii si împrumuturile

23

100 x totalPasiv

scurt termen pe Datorii R DTS =

100 x lung termen pe Datorii

propriu Capital R AFT2 =

100 x totalPasiv

totaleDatorii R IG =


lung simediu termen pe Datorii R IT1 =

100 x propriu Capital

lung simediu termepe Datorii R IT2 =

pe termen lung) datoritã rotaţiei mai lente a acestora; alocările ciclice (activele circulante) se

finanteazã pe seama surselor temporale (datorii pe termen scurt).

Rata autonomiei financiare globale are aceeaşi valoare şi aceeaşi dinamica ca şi rata

stabilitatii financiare întrucât in cazul de fata capitalul permanent = capitalul propriu al

societatii.1

Daca ţinem cont de faptul situaţia considerata normala este înregistrata atunci când rata

autonomiei financiare globale are o valoare mai mare sau egala cu 1/3, atunci starea prezenta a

societatii din acest punct de vedere se afla in dezechilibru.

Rata autonomiei financiare la termen înregistrează valoarea de 100% peste pragul minim

de 50% acceptat ca situaţie normala . Acesta reprezintă un aspect pozitiv,sugerand independenta

deplina a întreprinderii. Activitatea desfasurata este eficienta şi materializata prin profitul obţinut

astfel încât nu este necesar sa apeleze la împrumuturi pe termen pe termen mediu şi lung.

Rata datoriilor pe termen scurt şi rata de îndatorare globala înregistrează valori de

91,93% in 2005, 81,93% in 2006, respectiv 85,52% in 2007. Indicele relativ înregistrat in 2006

prezintă o scădere de 11% aspect pozitiv pentru societate dat fiind gradul mare de îndatorare. In

2007 indicele înregistrează o creştere de 4% aspect negativ pentru firma.

2.3 Bilan ul financiar al ț SC LACTA PROD SA

- lei-

Activ(mijloace) Pasiv(resurse)Denumire indicator

An 2005 2006 2007 Denumire indicator

An 2005 2006 2007

M>1an 117261 176093 311545 R>1an 93004 104313+

43288 (provizio

ane

208362

M<1an 659725 567536 598875 R<1am 683991 669597 1231535

M trezorerie 9 64569 529477

Total 776995 817198 1439897 Total 776995 817198 1439897

Detalierea modului de calcul:ACTIV

1Gheorghe Ana, Finanţele întreprinderii, Editura Universitas, Petroşani, 2004

24

6. Mijloace cu durata de exploatare mai mare de un an:b) Imobilizări necorporale 0 0 0c) Imobilizări corporale 113859 176093 298061d) Imobilizări financiare 3402 0 13484

Total: 117261 176093 311545

7. Mijloace cu durata de exploatare mai mica de un an:a) Stocuri 254510 272936 205150 b) Furnizori – debitori 0 0 0c) Clienţi 261176 303359 393725d) Diferente de conversie activ 0 0 0e) Decontări din operaţii in curs de clarificare 0 0 0f) Alte creanţe 144039 241 0

Total: 659725 567536 598875

8. Trezorerie:a) Conturi la bănci in lei 0 63747 527892 b) Conturi la bănci in devize 0 0 0 c) Casa in lei 9 822 1585 d) Casa in devize 0 0 0

Total : 9 64569 529477

PASIV

1. Resurse cu scadenta peste un an:a) Capitaluri proprii 93004 104313 208362b) Credite bancare pe termen mediu si lung 0 0 0c) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 43288 0 d) Venituri înregistrate in avans 0 0 0e) Cheltuieli înregistrate in avans (se scad) 0 0 0

Total: 93004 147601 208362

2. Resurse cu scadenta pana intr-un an: a) Furnizori si conturi asimilate 317122 250402 813653 b) Clienţi creditori 0 0 0 c) Împrumuturi si datorii asimilate 298734 217889 402704 d) Alte datorii 68135 201306 15178

Total : 683991 669597 1231535

25

2.4 Analiza echilibrului financiar prin indicatori de natura Fondului de rulment,

Necesarului de fond de rulment, Trezoreriei neta, Activului net contabil

2.4.1 Situaţia neta

Diferenţa dintre activul total si datoriile totale contractate reprezintă situaţia neta a

întreprinderii, respectiv averea neta a acţionarilor (activul neangajat in datorii).

Situaţia neta este cel mai adesea pozitiva si crescătoare, ca efect al unei gestiuni economice

sănătoase. Aceasta situaţie marchează maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net

finanţat de respectivele capitaluri si este consecinţa reinvestirii unei parţi din profitul net.

Situaţia neta poate avea , in cazuri prefalimentare, valoare negativa,semnificand o depasire a

activului de către datoriile totale şi o astfel de situaţie neta este consecinţa încheierii cu pierderi.

SITUATIA NETA = ACTIV – DATORII

-lei-Indicatori sfarsitul

anului 2005sfarsitul


anului 2007

Total activ 776995 817198 1439897

Datorii 710099 669597 1231535Situaţie neta 66896 147601 208362

Variaţia situaţiei nete

- 80705 60761

Situaţia netã 2005 = 776995- 710099 = 66896 lei Situaţia netã 2006= 817198 - 669597 = 147601 lei Situaţia netã 2007= 1439897 - 1231535 = 208362 lei

Variaţia situaţiei nete06/05 = Situaţia netã 06 - Situaţia netã 05 =80705 lei Variaţia situaţiei nete07/06 = Situaţia netã 07 - Situaţia netã 06 = 60761 lei

Situaţia netã prezintă o creştere în timp, fapt ce semnificã o imbogatire a întreprinderii (o

creştere a capitalurilor proprii), aceasta situaţie marchează atingerea obiectivului major al gestiunii

financiare, şi anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanţat din aceste

26

capitaluri. In toata perioada se observã o creştere a situaţiei nete acest lucru arătând o îmbogãtire a

patrimoniului, fiind rezultatul unei gestiuni sănătoase a firmei.1

2.4.2 Fondul de rulment

Pentru realizarea echilibrului financiar la nivelul întreprinderii, trebuie sã se respecte principiul

paritãtii maturitãtilor potrivit căruia alocările permanente (imobilizări) trebuiesc finanţate pe seama

surselor permanente (capitalurile proprii şi împrumuturile pe termen lung) datoritã rotaţiei mai lente

a acestora; alocările ciclice (activele circulante) se finanteazã pe seama surselor temporare (datorii

pe termen scurt).

Cu cât sursele permanente sunt mai mari decât necesitãtile permanente de alocare a fondurilor

bãnesti, cu atât întreprinderea dispune de o marjã de securitate, care o pune la adăpost de evenimente

neprevăzute.

Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finanţare al investiţiilor, poate fi

rulat pentru reînnoirea stocurilor şi creanţelor. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung

şi a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantãrii pe termen scurt.1

Fondul de rulment constituie una din noţiunile cele mai vechi şi mai banalizate ale gestiunii

financiare. Denumirea sa păstrează amprenta originii sale legata de practica afacerilor:a trecut puţin

timp de când “ fondul de rulment” definea pentru numeroşi intreprinzatori “fondul de

casa”,cuantumul disponibilitatilor banesti necesare asigurării “rulajului”, continuitatea plaţilor

curente.

Pentru ca a cunoscut o răspândire larga , noţiunea de fond de rulment a fost definita in mai

multe moduri, adesea incompatibile intre ele de unde se vede absenta normalizării indicatorilor

pentru gestiune şi analiza financiara. Din toate definiţiile fondului de rulment se vor discuta şi

confrunta patru opinii dintre cele acceptate, ceea ce va duce la constatarea importantei analitice a

notiunii de fond de rulment net sau permanent.

a) fondul de rulment brut (FBR) Aceasta notiune corespunde pur şi simplu

cuantumului “ valorilor de rulment”, adica elementelor de activ circulant. Aceste

elemente sunt susceptibile de a fi transformate in bani in mai putin de 1 an şi vor

suferi astfel o reinnoire ,o rotatie.

1 Brezeanu Petre, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Cavallioti, Bucureşti, 20021 Ariton Doiniţa, Finanţele întreprinderii, Editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2007

27

FRB= ACTIV CIRCULANT =STOCURI+ CREANTE+DISPONIBILITATI

Aceasta definiţie a fondului de rulment nu prezintă prea mult interes, dar este cea mai

apropiata de formularea sa arhaica “fond de casa”

b) fondul de rulment net ( FRN) sau permanent, prezintă un interes analitic şi

operantional. Fondul de rulment net reprezintă partea din capitalul permanent care

poate fi utilizata pentru finanţarea activelor circulante, adică excedentul de capital

permanent fata de activele imobilizate.

FRN= CAPITALURI PERMANENTE- ACTIV IMOBILIZAT NET

sau

FRN= ACTIV CIRCULANT- DATORII PE TERMEN SCURT

c) fondul de rulment propriu măsoară excedentul de capitaluri proprii afectat activelor

durabile. Acest indicator permite aprecierea autonomiei de care da dovada întreprinderea din

punct de vedere al finantarii activelor sale imobilizate.

FR propriu= CAPITALURI PROPRII- ACTIVE IMOBILIZATE NETE

d) fondul de rulment extern (străin) este egal cu datoriile la termen sau cu diferenţa

dintre fondul de rulment net şi fondul de rulment propriu.

FR extern = FRN-FR propriu= DATORII EXIGIBILE PESTE 1 AN

Determinarea prin calcul a fondului de rulment şi neinscrierea lui distincta intr-un post pasiv

al bilanţului este o consecinţa a gestiunii globale şi unitare a fondurilor intreprinderii fara a separa

distinct fondurile pentru investitii de cele pentru producţie.

Utilizarea globala, fara destinatii prestabilite, a fondurilor banesti, da intreprinderii libertatea

de a le aloca acolo unde nevoia de finanţare impune acest lucru, fie ca e vorba de investiţii, de

producţie sau de cercetare, etc.

28

Mărimea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei parţi din sursele temporale

pentru finanţarea unor necesitaţi permanente, contrar principiului de gestiune financiara : la

necesitaţi permanente se aloca surse permanente.1

Pentru analiza echilibrului financiar pe termen scurt al SC LACTA PROD SA vom avea in

vedere fondul de rulment brut, fondul de rulment net, fondul de rulment propriu şi fondul de rulment

extern. Cel mai relevant indicator va fi fondul de rulment calculat după formula:

FOND DE RULMENT NET = CAPITALURI PEMANENTE - ALOCARI PERMANENTE =

ACTIV CIRCULANT- DATORII PE TERMEN SCURT

EVOLUTIA FRN

Fondul de rulment in cazul SC LACTA PROD SA se prezintă astfel:

-lei-Nr crt

Indicator sfarsitul anului 2005

sfarsitul anului 2006

Sfarsitul anului 2007

I 06/05 I 07/06

1 Capitaluri proprii 93004 147601 208362 1,58 1,412 Datorii financiare

pe termen lung0 0 0 1 1

1 Brezeanu Petre, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Cavallioti, Bucureşti, 2002

29

-400000

-200000

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

2005 2006 2007

FBR FRN FRP FRE

3 Imobilizari nete 117261 176093 311545 1,50 1,774 Fond de rulment

brut = ACTIV CIRCULANT

659734 641105 1128352 0,97 1,76

5 Fond de rulment net 1+2-3

-24257 -28492 -103183 1,17 3,62

6 Fond de rulment propriu 1-3

-24257 -28492 -103183 1,17 3,62

7 Fond de rulment extern 5-6

0 0 0 1 1

-

Fondul de rulment brut (FBR) Aceasta noţiune corespunde pur şi simplu cuantumului “

valorilor de rulment”, adică elementelor de activ circulant. Aceste elemente sunt susceptibile de a fi

transformate in bani in mai putin de 1 an şi vor suferi astfel o reînnoire ,o rotaţie. Acesta inregistraza

o scadere usoara de 3% la sfarsitul anului 2006, dar creste cu 76% la sfarsitul anului 2007 ajungând

la valoarea de 1128352 lei.Mărimea negativã a fondului de rulment net reflectã absorbirea unei

pãrti din resursele temporare pentru finanţarea unor necesitaţi permanente, contrar principiului de

gestiune financiarã : la necesitãti permanente se alocã surse permanente,1 astfel alocãrile pe

termen lung sunt finanţate prin resurse pe termen scurt. Aceasta situaţie ar putea fi mai puţin

nefavorabilã dacã firma ar duce o politicã de investiţii - o orientare spre dezvoltare – accentuatã ( in

cazul SC LACTA PROD SA daca avem in considerare ritmul de creştere al imobilizărilor nete in

proporţie de 50% respectiv 77% putem afirma ca firma duce o astfel de politica de investiţii) In

orice caz fondul de rulment negativ are implicaţii serioase asupra trezoreriei şi a capacitãtii ei de

platã.

De asemenea trebuiesc avute in vedere şi maturitatile activelor circulante şi ale datoriilor pe

termen scurt, întrucât este bine ştiut ca o societate poate fi solvabila şi cu un fond de rulment negativ

daca activele circulante au o viteza de rotaţie mai mare decât cea a datoriilor pe termen scurt.

FRN 2005 = (93004+ 0) - 117261 = -24257 lei

FRN 2006= (147601 +0) - 176093 = -28492 lei

FRN 2007 = (208362 + 0) - 311545 = -103183 lei

1Brezeanu Petre, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Cavallioti, Bucureşti, 2002

30

In anul 2007 se observã o tendinţa de inrautatire a acestui dezechilibru pe termen lung, fondul

de rulment, în continuare negativ, a înregistrat o variaţie de 74691 lei mai mare decât cea înregistrata

in anul anterior.

VARIATIA FRN06/05 = -28492 - (-24257) = - 4235 lei

VARIATIA FRN 07/06= -103183 - (-28492) = - 74691 lei

Fondul de rulment propriu inregisteraza aceleaşi valori şi aceeaşi evoluţie ca şi fondul de

rulment net, deoarece capitalurile permanente in cazul SC LACTA PROD SA sunt formate doar din

capitalurile proprii, firma neavand contractate împrumuturi pe termen mediu şi lung

Daca ar fi înregistrat valori pozitive ar arata gradul de autonomie a intreprinderii in

finanţarea imobilizărilor.

Fondul de rulment extern (străin) este egal cu datoriile la termen sau cu diferenţa dintre

fondul de rulment net şi fondul de rulment propriu. In cazul SC LACTA PROD SA are valoarea 0

firma neavand datorii exigibile pe termen mai mare de un an.

2.4.3 Necesarul de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment reprezintă diferenţa dintre necesitatule de finanţare a ciclului de

exploatare şi datoriile de exploatare.

O nevoie de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare (ciclice) in

raport cu resursele temporare (ciclice), posibil de mobilizat şi poate fi judecata ca fiind normala daca

este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.

O nevoie de fond de rulment negativa semnifica un surplus de resurse temporare (ciclice) in

raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante şi poate fi apreciata pozitiv daca este

rezultatul accelerării rotaţiei activelor circulante şi al angajării de datorii cu scadente mai relaxate.1

Necesarul de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a

echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatării).

NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE

NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE

1 Vasile Robu, Nicolae Georgescu , Analiza economico-financiara Bucuresti 2001

31

In cazul SC LACTA PROD SA s-au obţinut următoarele valori ale NFR:




anului 2007I 06/05 I 07/06

Stocuri 254510 272936 205150 1,07 0,75Creante 405215 303600 393725 0,74 1,29Datorii de exploatare 710099 669597 1231535 0,97 1,83NFR -24266 -93061 -632660 3,83 6,79VARIATIA NFR -68795 -608394

Se poate observa din datele obţinute ca atât in 2005 cat si in 2006 si 2007 întreprinderea a

înregistrat un NFR negativ ceea ce înseamnă ca exista un surplus de surse ciclice in raport cu nevoile

temporare ale societatii , surplus care acoperă partea de imobilizări nefinantata de resurse

permanente, contrar principiului de gestiune financiara conform căruia la necesitaţi permanente se

alocã surse permanente.

Valoarea negativa poate fi un lucru pozitiv in cazul in care aceasta valoare negativa este

rezultatul accelerării activelor circulante si al angajării de datorii cu scadente mai relaxate. In caz

contrar aceasta valoare negativa nu este altceva decât întreruperea temporara in aprovizionare si

reinoirea stocurilor. Se poate observa din datele obţinute ca atât in 2005 cat si in 2006 si 2007

întreprinderea a înregistrat un NFR negativ ceea ce înseamnă ca exista un surplus de surse ciclice in

raport cu nevoile temporare ale societatii , surplus care acoperă partea de imobilizări nefinantata de

32

-800000

-600000

-400000

-200000

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

2005 2006 2007

STOCURI CREANTE IMOBILIZARI NFR

resurse permanente, contrar principiului de gestiune financiara conform căruia la necesitaţi

permanente se alocã surse permanente.

NFR05 = (254510+ 405215) - 710099 = -24266 lei

NFR06 = (272936+ 303600) - 669597 = -93061 lei

NFR07= (205150+393725 ) - 1231535 = -632660 lei

De la an la an surplusul resurselor ciclice fata de necesitatile ciclice creste cu un ritm mediu de

500% pe fondul creşterii datoriilor de exploatare cu 4% (2006), 72% (2007) si scăderii creanţelor cu

26% (2006) si stocurilor cu 25% (2007).

VARIATIA NFR 06/05 = - 93061- (-24266) = - 68795 lei

VARIATIA NFR 07/06 = -632660 - (-92061 ) = -608394 lei

2.4.4 Trezoreria neta

Pornind de la relaţia fundamentala a trezoreriei: T=FRN-NFR , se observa ca situaţia trezoreriei

este rezultat al confruntării dintre FRN si NFR. Astfel se disting trei cazuri:

• Trezoreria neta>0 FRN>NFR , corespunde situaţiei in care FRN este suficient de mare

pentru a asigura nu numai finanţarea stabila a ciclului de exploatare, dar in acelaşi timp si a

unei trezorerii pozitive care sa permită deţinerea de disponibilitati banesti sau efectuarea de

plasamente. In situaţii extreme, aceasta configuraţie permite stingerea datoriilor pe termen

scurt fara a crea probleme privind continuarea activitatii.1

Altfel spus, in termeni financiari, capitalurie permanente sunt suficiente pentru asigurarea unei

finantari stabile a: imobilizărilor, întregii exploatări si a unei rezerve de lichiditati.

La prima vedere, aceasta structura financiara caracterizează întreprinderea in termeni favorabili,

de echilibru, fara a permite insa si previzionarea riscurilor de dezechilibru financiar care ameninţa

întreprinderea. Totuşi, pe termen scurt, o trezorerie excedentara poate duce la dificultati in reglarea

datoriilor daca scadenta unora dntre ele este mai apropiata,iar realizarea mijloacelor mai indepartata.

1 Ion Stancu, Finanţe, Ediţia a III-a, Editura Economică, Bucureşti, 2002

33

Intr-o astfel de situatie este necesara negocierea unor noi credite de trezorerie sau realizarea unor

active pentru depasirea dificultatilor. In plus, o astfel de situaţie poate ascunde o fragilitate financiară

care trebuie sa devină mult mai preocupanta pe termen mediu si lung.

Abordarea relativa la resursele stabile ce permit finanţarea atât a investiţiilor, a NFR si a

rezervei de lichiditati poate genera un semn al proastei lor utilizări. In cazul unei proaste utilizări a

resurselor stabile, rezultatele slabe obţinute nu vor permite degajarea unei autofinantari suficiente. De

asemenea, remunerarea capitalurilor angajate si rambursarea in viitor a împrumuturilor pe termen lung

si mijlociu va fi dificil de realizat.

Totodată o astfel de apreciere ( proasta gestionare a resurselor stabile) trebuie formulata cu

prudenta, intr-o conjunctura caracterizata prin rate mari ale dobânzii si care descurajează cea mai mare

parte a proiectelor de investitie pentru producţie incitând întreprinderile sa-si orienteze fondurile

utilizabile in mijloace de trezorerie mai bine remunerate si mai puţin riscante.

• Trezoreria neta<0 FRN<NFR; daca trezoreria este negativa, rezulta ca NFR nu poate fi

finanţat in întregime din resursele pe termen lung si mijlociu si întreprinderea este tributara

resurselor de trezorerie( in special de origine bancara)pentru a asigura o parte din NFR-ul

solicitat de către ciclul de exploatare. Situaţia este alarmanta din punctul de vedere al

echilibrului financiar. Intr-adevăr daca derularea normala a ciclului de exploatare permite

justificarea reducerii resurselor de trezorerie ( in special a celor pe termen scurt al băncii),

solvabilitatea întreprinderii nu trebuie sa fie sub semnul întrebării datorita trezoreriei

negative. Problema adevărata in aceasta situaţie este cea legata de dependenta întreprinderii

fata de bănci ca furnizor al celei mai mari parti din resursele sale de trezorerie. Atunci când

întreprinderea trece prin dificultati de plata neinnoirea creditului de trezorerie curent ,poate

sa precipite criza de solvabilitate si sa o agraveze de o maniera iremediabila.

• Trezoreria neta=0 FRN=NFR; aceasta situaţie este practic inexistenta.

Cazurile prezentate sunt o interpretare statica a relatiei fundamentale de trezorerie si permit

intelegerea conditiilor de moment in care se realizează articularea dintre ciclurile financiare

fundamentale induse de activitatea intreprinderii.1

1Ariton Doiniţa, Finanţele întreprinderii, Editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2007

34

Daca s-ar utiliza o analiza statica comparativa pentru punerea in evidenta a evoluţiei structurii

patrimoniale (sau o detaliere suplimentara a succesiunii diferitelor stari in care se poate prezenta

întreprinderea la momente distincte), relaţia fundamentala de trezorerie ar deveni mai semnificativa,

permitand identificarea cauzelor posibile care au provocat dezechilibrul financiar si o mai buna

pregătire a masurilor pentru redresarea sa.

De asemenea , in cazul degradării trezoreriei, evoluţia constatata se poate interpreta fie ca o

reducere a FRN, fie ca o creştere a NFR, sau ca o acţiune conjugata a celor doi factori:

Pornind de la relaţia fundamentala a trezoreriei: T=FRN-NFR , pentru SC LACTA PROD SA

se obţin următoarele valori:




anului 2007I 06/05 I 07/06

FRN -24257 -28492 -103183 1,17 3,62NFR -24266 -93061 -632660 3,83 6,79

TN 9 64569 529477 7174,3 8,2

Valoarea pozitiva a trezoreriei se datorează valorii negative a necesarului de fond de rulment in

contextul unui surplus de resurse ciclice raportat la nevoile temporare ale societatii, surplus care se

regaseste sub forma resurselor de trezorerie dar si de finanţe pentru o parte din imobilizări.

Aceasta valoare poate fi interpretata ca fiind rezultatul unei negocieri favorabile întreprinderii a

contractelor cu furnizorii si creditorii sau fiind rezultatul întârzierii la plata a datoriilor, valoarea

activelor de trezorerie la sfarsitul anului 2007 ajungând pentru plata a 50% din aceste datorii.

Trezoreria neta a crescut cu un ritm de 7074% in 2006 si cu 720% in 2007 comparativ cu

crestera datoriilor cu 7% in 2006 si respectiv 72% in 2007, aspect pozitiv daca isi va menţine trendul

si in următorii ani

35

La prima vedere, aceasta structura financiara caracterizează întreprinderea in termeni

favorabili, de echilibru, fara a permite insa si previzionarea riscurilor de dezechilibru financiar care

ameninţa întreprinderea. Totuşi, pe termen scurt, o trezorerie excedentara poate duce la dificultati in

reglarea datoriilor daca scadenta unora dntre ele este mai apropiata, iar realizarea mijloacelor mai

indepartata.

EVOLUTIA TN1

2.5 Analiza echilibrului financiar la SC LACTA PROD SA

pe baza ratelor

2.5.1 Analiza lichiditatii şi solvabilitatii SC LACTA PROD SA

Orice întreprindere este supusă unor riscuri financiare, dar cel mai important este riscul de

faliment generat de insolvabilitate şi de aceea menţinere a solvabilităţii, asigură supravieţuirea

întreprinderii.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile sale de plată pe o

anumită perioadă de timp şi de a-şi asigura astfel echilibrul financiar.1 Brezeanu Petre, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Cavallioti, Bucureşti, 2002

36

-800000 -600000 -400000 -200000 0 200000 400000 600000

2005

2006

2007 Trezoreria neta

Necesar de fond derulment

Fond de rulment

Starea de insolvabilitate poate avea repercusiuni asupra modului de funcţionare al

întreprinderii cum ar fi: pierderea unei părţi a patrimoniului de către debitorul falimentar, lichidarea

şi dispariţia întreprinderii.

Capacitatea de plată este reprezentată de solvabilitatea imediată şi reprezintă mijloacele

băneşti disponibile la un moment dat sau pe o perioadă scurtă de timp, de regulă până la 30 zile

pentru achitarea datoriilor exigibile pe aceeaşi perioadă.

Solvabilitatea, respectiv capacitatea de plată sunt elemente ale lichidităţii prin care se

evidenţiază proprietatea pe care o are partea materială a capitalului de a se transforma în bani.1

Datorită interdependenţei dintre lichiditate şi solvabilitate pentru diagnosticarea activităţii

întreprinderii se utilizează următoarele rate:

a) Rata lichidităţii generale (RLG) - evidenţiază gradul de acoperire a datoriilor pe termen

scurt de către activele circulante.

RSG se poate încadra între următoarele valori:

RSG >1,8 situaţie bună şi indică existenţa unor active circulante mai mari decât datoriile pe

termen scurt, ceea ce înseamnă că o parte a capitalului permanent este utilizat pentru finanţarea

activităţii de exploatare;

1,2 < RSG <1,8 situaţie satisfăcătoare;

RSG <1,2 situaţie nesatisfăcătoare, dar nu prezintă pericol dacă gradul de lichiditate al

activelor circulante este mai mare decât cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Aceasta

înseamnă că stocurile se reduc treptat pentru achitarea datoriilor pe termen scurt fără a stânjeni

continuitatea producţiei, iar datoriile se reînnoiesc constant.

Rata lichiditaţii generale este cunoscută sub numele de rată a fondului de rulment (RFR) şi

arată modul în care capitalul permanent permite finanţarea imobilizărilor şi o parte a activelor

circulante.

Această rată ia valori diferite în funcţie de natura sectorului de activitate, structura activelor

circulante, viteza de rotaţie, durata ciclului de fabricaţie.

1Hoanţa Nicolae, Capitalul firmei, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1998

37

scurt termen pe Datorii

circulante Active R LG =

b) Rata lichidităţii reduse (RLR) - arată în ce proporţie datoriile curente pot fi acoperite pe

seama activelor realizabile (creanţe) şi acelor disponibile (disponibilităţi).

Această rată depinde de numărul de clienţi, ponderea lor în totalul creanţelor, de

disponibilităţile existente în casă şi în conturile bancare. Stocurile sunt excluse deoarece sunt cele

mai incerte din punct de vedere al lichidării şi al valorii lor şi de aceea ele trebuie lichidate prin

valorificarea imediată prin contracte directe cu beneficiarii.

RSR poate lua următoarele valori:

RSR > 1 1 situaţie bună;

0,65 < RSR <1 situaţie satisfăcătoare;

RSR < 0,65 situaţie nesatisfăcătoare.

c) Rata lichidităţii imediate (RLI) - reflectă în proporţie disponibilităţile participă la

acoperirea datoriilor curente.

Dacă RSI >0,3 situaţie bună1

d) Rata solvabilităţii patrimoniale (RSP) - reflectă gradul în care întreprinderea poate face

faţă obligaţiilor de plată, în special din surse proprii.

RSP >50% situaţie bună;

30% < RSP <50% situaţie satisfăcătoare;

RSP <30% situaţie nesatisfăcătoare.

1 RADU STROE, Gestiunea financiară a întreprinderii. Note de curs şi aplicaţii. Biblioteca digitală ASE,pag,45

38


itatiDisponibil Creante


circulante Active R LR

+==


itatiDisponibil R LI =

bancare Credite propriu Capital

propriu Capital R SP +

=

e)Rata solvabilităţii globale (RSGB) - măsoară securitatea de care se bucură creditorii pe

termen scurt şi lung, precum şi marja de creditare a întreprinderii.

RSGB >1,5 situaţie bună deoarece întreprinderea îşi poate achita obligaţiile;

RSGB <1,5 situaţie nesatisfăcătoare şi evidenţiază riscul de insolvabilitate pe care l-au

asumat furnizorii de fonduri puse la dispoziţia întreprinderii.1

Nr.

crt.

Ani2005 2006 2007

2006/2007

∆ %

2007/2006

∆ %Indicatori

1Rata lichiditatii

generale0,92 0,95 0,91 +3,2% -4,2%

2Rata lichiditatii

reduse0,57 0,54 0,74 -5,3% +37%

3Rata lichiditatii

imediate<<0 0,09 0,43 +∞ +377%

4Rata solvabilităţii

patrimoniale 0,34 0,40 0,34 +17% -17%

5Rata solvabilităţii

globale1,09 1,22 1,17 +11,9% -4%

EVOLUTIA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII

Rata lichidităţii generale a crescut in 2006 cu 3,2 %, fapt pozitiv , insa pe ansamblu situaţia

este nesatisfăcătoare pentru întreprindere (valoare a ratei sub nivelul minim de 1,2 stabilit ca fiind

acceptabil), deoarece activele circulante nu permit încă acoperirea datoriilor pe termen scurt. La

sfarsitul anului 2007 rata lichiditatii generale înregistra valoarea de 0,91, valoare cu 4,2 % mai mica

1Prof.univ.dr.Aurel ISFANESCU; Prof.univ.dr.Vasile ROBU; Lect.univ.drd. Anca Maria HRISTEA; Asist.univ.drd.Camelia VASILESCU Analiza economico-financiara -Biblioteca digitala ASE,pag,64

39

totaledatorii

totaleactive R SGB =

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

2005 2006 2007

R lichiditatii generale

R lichiditatii reduse

R lichiditatii imediate

R solvabilitatii patrimoniale

R solvabilitatii globale

decât cea înregistrata in 2006.Acest dezechilibru este atenuat de faptul ca gradul de lichiditate al

activelor circulante este mai mare decât gradul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Se

constată o reducere a stocurilor in 2007 ceea ce permite achitarea datoriilor pe termen scurt fără a

stânjeni continuitatea producţiei, iar datoriile se reînnoiesc în mod constant.1

Rata lichidităţii reduse a scăzut in 2006 cu 5,3%, si a crescut cu 37% la sfarsitul anului

2007 ,situaţie pozitivă, valoarea ratei depasind pragul de 0,65 sumele aflate în casă, precum şi cele

rezultate din încasarea la timp a creanţelor sunt suficiente pentru plata la timp a ¾ din obligaţiile

curente. Daca in 2007 situaţia este satisfăcătoare in celelalte perioade supuse analizei,2005, 2006

valoarea ratei indica un dezechilibru .

Rata lichidităţii imediate a înregistrat creşteri foarte mari ajungand de la o valoare <<0 in

2005 la 0,09 in 2006 si respectiv 0,43 la sfarsitul anului 2007.Daca in primele doua perioade supuse

analizei valorile erau sub pragul recomandat de 0,3, ceea ce înseamnă că disponibilităţile

întreprinderii nu făceau faţă obligaţiilor pe termen scurt, in 2007 echilibrul este restabilit.

Rata solvabilităţii patrimoniale este de 0,34 in 2005 , 0,40 in 2006 si 0,34 la sfarsitul

anului 2007. Rata s-a menţinut relativ constanta diminuându-se in 2006 cu 17% ca apoi sa revină la

valoarea iniţiala in 2007.Per ansamblu situaţia este satisfăcătoare încadrându-se peste pragul de 0,3,

dar nedepasind pragul de 0,5 .

Rata solvabilităţii globale a crescut cu 11,9% in 2006, respectiv a scăzut cu 4% in 2007 .In

fiecare an supus analizei rata înregistrează valori peste 1 ceea ce însemnă ca activele societăţii

acoperă in totalitate datoriile totale, insa nu depăşesc pragul de 1,5 care ar elimina orice risc de

solvabilitate, existând un grad minim de risc.

2.5.2 Analiza ratelor de finanţare

Echilibrul financiar al întreprinderii trebuie înţeles ca un ansamblu de corelaţii care se

formează în procesul de rotaţie al capitalului.

Pentru analiza echilibrului financiar al întreprinderii se utilizează următoarele rate de

finanţare:

1Toma Mihai, Alexandru Felicia, Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică, Bucureşti, 2003

40

a) Rata autonomiei financiare (RAF) reflectă ponderea surselor proprii în cadrul surselor

stabile ale întreprinderii.

Această rată măsoară dependenţa întreprinderii faţă de bănci. Cu cât valoarea ratei este mai

apropiată de 100% cu atât creşte gradul de independenţă al întreprinderii.

b) Rata de finanţare a stocurilor pe seama fondului de rulment (RFS) - reflectă în ce proporţie

stocurile sunt acoperite pe seama fondului de rulment.

Se apreciază o acoperire normală dacă fondul de rulment reprezintă aproximativ 2/3 din

totalul stocurilor.

c) Rata de finanţare a activelor circulante pe seama fondului de rulment (RFAC) - reflectă în ce

proporţie activele circulante sunt acoperite pe seama fondului de rulment.

Mărimea normală a acestei rate este de aproximativ 50%.

d) Rata de autofinanţare a activelor (RAA) - exprimă măsura în care capitalurile proprii

acoperă activele întreprinderii.

e) Rata de finanţare a imobilizărilor pe seama capitalurilor proprii (RFI) - exprimă finanţarea

proprie a imobilizărilor, autonomia de care dă dovadă întreprinderea în finanţarea investiţiilor sale.

41


propriu Capital R AF =

100 x Stocuri

rulment de Fond R FS =

100 x circulante Active

rulment de Fond R FAC =

100 x circulante Active eimobilizat Active

propriu Capital R AA +

=

100 x eimobilizat Active

propriu Capital R FI =

Dacă valoarea acestei rate este mai mare sau egală cu 100 înseamnă că activele imobilizate

sunt finanţate integral pe seama capitalurilor proprii. Dacă valoarea ratei este mai mică decât 100,

atunci o parte din activele imobilizate sunt finanţate pe seama datoriilor pe termen mediu şi lung.

f) Rata de finanţare a activelor imobilizate pe seama capitalului permanent (RFKpn) - semnifică

gradul de finanţare al activelor imobilizate pe seama surselor stabile. 1

Cu cât valoarea acestei rate este mai mare decât 100, cu atât întreprinderea ocupă o poziţie

mai bună.

g) Rata de finanţare a investiţiilor (RFI) exprimå capacitatea internå de finanţare a

investiţiilor. Este o măsura teoreticå, în practicå numerarul este determinantul principal. De

cele mai multe ori exista capitaluri şi profit suficient in balanţå dar nu şi numerar în contul

bancar şi casierie.

RFI = (CAF / INV) x 100

CAF = capacitatea de autofinanţare INV = investiţii anuale

h) Rata finanţării activului economic :

Dacă rata finanţării activului economic este subunitară, iar rata de finanţare a imobilizărilor

este supraunitară, întreprinderea trebuie să recurgă la credite bancare curente pentru a putea finanţa

excedentul nevoilor de fond de rulment pentru exploatare în raport cu resursele durabile.

h) Rata datoriilor (RD) - reflectă partea din activul total care este finanţată din datoriile

întreprinderii.1 Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004

42

100 x eimobilizat Active

permanent Capital R FKpn =

100 x NFREstabile nevoi

durabile resurse RAE +

=

La S.C. LACTA PROD SA evoluţia acestor rate se prezintă în tabelul următor:

Ratele de finanţare

Nr.

crt.

Ani 2005 2006 2007

2006/2005

∆ %

2007/2006

∆ %Indicatori

1 Rata autonomiei financiare 100% 100% 100% 0% 0%

2 Rata de finanţare a stocurilor - - -

FRN<03

Rata de finanţare a activelor

circulante- - -

4 Rata de autofinanţare a activelor11,96

%

18,06

%

14,47

%+51% -19,87%

5Rata de finanţare a imobiliz pe

seama K. propriu

79,31

%

83,81

%

66,88

%+5,67% -20,20%

6Rata de finanţare a imobiliz. pe

seama K. perm.

79,31

%

83,81

%

66,88

%+5,67% -20,20%

7 Rata de finanţare a investiţiilor3 -102,3

%

73,14

%- -28,49%

8 Rata finantarii activului economic89,13

%

110,9

%<0 +24,42% -

9 Rata datoriilor91,39

%

81,93

%

85,52

%-10,35% +4,38%

3 CAF si valoarea bruta a investitiilor se ia din tabloul fluxurilor de trezorerie

43

100 x totalActiv

totaleDatorii R D =

EVOLUTIA RATELOR DE FINANTARE

Rata autonomiei financiare este de 100%, situaţie foarte bună, deoarece arată independenţa

întreprinderii faţă de bănci, capitalul propriu fiind egal cu capitalul permanent. Dispunând de o reală

autonomie financiară, aceasta reprezintă o garanţie solidă în cazul contractării de credite, iar din

punctul de vedere al băncii se apreciază oportunitatea acordării de credite.

Rata de finanţare a stocurilor pe seama fondului de rulment si rata de finanţare a

activelor circulante pe seama fondului de rulment nu au fost calculate întrucât fondul de rulment

al societarii a înregistrat valori negative in toţi anii supuşi analizei ,activele circulante si implicit

stocurile fiind finanţate exclusiv din resurse ciclice, existând chiar un surplus de resurse utilizat

pentru finanţarea unei parţi din imobilizări.

Rata de autofinanţare a activelor a crescut în 2006 cu 51 % in principal, datorita creşterii

capitalurilor proprii cu 58%, n 2007 rata de autofinanţare a activelor înregistrează o scădere deȊ

19,87 % ceea ce arată o scădere a capacităţii de autofinanţare. Scăderea se datorează creşterii

activului imobilizate cu 76,92% şi a activului circulant cu 76%, creştere ce nu poate fi acoperitå de

creşterea capitalurilor proprii cu doar 41%.

44

0

20

40

60

80

100

120

2005 2006 2007

R autonomiei financiare R de autofinantare a activelor

R de finantare a imob. pe seama K propriu R de finantare a activelor pe seama K perm

R de finantare a investitiilor R finantarii activului economic

R datoriilor

Nivelul scăzut al ratei autofinan årii indicå faptul cå cea mai mare parte a activelor suntț

finanţate din credite acordate de furnizori şi prin credite pe termen scurt obţinute de la bănci.

Rata de finanţare a imobilizărilor pe seama capitalului propriu şi rata de finanţare a

imobilizărilor pe seama capitalului permanent au înregistrat la sfarşitul anului 2006 o uşoara

creştere de 5,65% ceea ce arată o creştere a finanţării investiţiilor pe seama resurselor proprii,

respectiv a celor permanente. La sfarşitul anului 2007 rata de finanţare a imobilizărilor înregistrează

o scădere de 20,20% ajungând la valoarea de 66,88%. Resurse stabile permit finanţarea, în medie, în

proporţie de 75% a imobilizărilor.

Rata de finanţare a investiţiilor indicå faptul ca în 2006 CAF a acoperit în totalitate

investiţiile brute făcute de societate, aspect pozitiv, înså în 2007 CAF acoperă doar 73,14% din

investiţiile făcute, restul fiind finanţat pe seama trezoreriei nete. Indicatorul se afla în scădere, iar

daca acest deficit dintre CAF si INV se prelungeşte şi în exerciţiile următoare, reprezintă un aspect

negativ pentru firmå.

Rata finan årii activului economic ț înregistrează o valoare subunitarå in 2005 , 89,13% ceea

ce însemnå cå resursele durabile acoperă doar o parte a mijloacelor stabile şi a necesarului de fond

de rulment de exploatare. Având în vedere ca NFRE este negativ rezultå incapacitatea resurselor

durabile de a finanţa mijloacele stabile. n 2006 rata înregistrează o valoare de 110,9%>100 ,aspectȊ

pozitiv, datorat NFRE negativ.La sfarsitul anului 2007 rata înregistreaza o valoare negativå, datoratå

valorii negative a NFRE >valoarea mijloacelor stabile. Aspectul este pozitiv deoarece RD acoperå o

parte din mijloacele stabile cealaltå parte fiind acoperitå prin excedentul de resurse ciclice de

exploatare.

Rata datoriilor a scăzut în 2006 cu 10,35%, situaţie favorabilă, însa a crescut în 2007 cu

4,38%, situaţieå în contextul în care datoriile ocupå o pondere de peste 85% din totalul pasivului,

deoarece se acordă o importanţă sporită resurselor externe, în raport cu cele proprii pentru finanţarea

activului. Creşterea ratei afectează echilibrul economic deoarece ponderea datoriilor este foarte

mare.

Trebuie luat în considerare şi faptul că întreprinderea nu are datorii mai vechi de 30 zile.

45

CAP 3 Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante şi rolul jucat de aceasta în realizarea echilibrului financiar al

S.C LACTA PROD S.A.

3.1 Analiza vitezei de rotatie

Activele circulante au cel mai mare grad de mobilitate dintre elementele patrimoniale ale

întreprinderii.

Eficienţa folosirii activelor circulante se analizează cu ajutorul indicatorului viteza de rotaţie

a activelor circulante care se poate exprima ca:

a) Număr de rotaţii:

b) Durata medie a unei rotaţii:

Analiza factorială a vitezei de rotaţie se realizează după modelul b).

Sistemul de factori care acţionează asupra vitezei de rotaţie este:

CA = cifra de afaceri

= soldul mediu al activelor circulante=(Sinitial+ Sfinal ) /2

, , ……. = elementele componente ale activelor circulante.

Deoarece CA este evaluată în preţurile de vânzare fără TVA, stocurile şi creanţele vor fi

evaluate în preţuri exclusiv TVA.1

La S.C. LACTA PROD S.A. evoluţia vitezei de rotaţie a activelor circulante este prezentatå în tabelul următor:

1 Prof.univ.dr.Aurel ISFANESCU; Prof.univ.dr.Vasile ROBU; Lect.univ.drd. Anca Maria HRISTEA; Asist.univ.drd.Camelia VASILESCU Analiza economico-financiara -Biblioteca digitala ASE

46

AC

CA VR =

T x CA

AC VR =

VR∆

CA ∆

AC∆

(1) AC∆

(2) AC∆

(n) AC∆

(2) AC(1) AC (n) AC

AC

Nr.

crt.

Ani2005 2006 2007

2006/2005 2007/2006

Indicatori % %

1 CA2461844 2567784 5570703

105940 4,3 % 3002919 116,9%

2 AC din care:659734 650419 884728

-9315-1,4 %

23430936 %

3 -stocuri 254510 263723 239043

92133,6 %

-24680-9,4 %

4 -creanţe 405215

354407 348662 -50808-12,6 %

-5745-11,7 %

5 VR a AC în zile 96,74 91,18 57,17 -5,56 -5.7 % -34,01 -37,3 %

6 VR a stocurilor 37,21 36,97 15,44 -0,24 -0,7 % -21,53 -58,2 %

7 VR a creanţelor 59,25 49,68 22,53 -9,57 -16,1 % -27,15 -54,6%

Influenţa stocurilor asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante se prezintă astfel:

3.1 Analiza factorială a VR a AC pe 2005-2006

Modificarea VR a AC

∆VR = VR06 – VR05 = 91,18- 96,74 = -5,56 zile

3.1.1 Influenţele modificării CA asupra VR a AC

3.1.2 Influenţa modificării AC asupra VR a AC

a) Influenţa modificării ST asupra VR a AC

47

∆± ∆±

360 x 2461844

659734 - 360 x

2567784

659734 360 x

CA

AC - 360 x

CA

AC CA

05

05

06

05VR)( ==∆ ∆ zile 4,24- 96,74 -92,49 ==

360 x 2567784

659734 - 360 x

2567784

650419 360 x

CA

AC - 360 x

CA

AC AC

06

05

06

06VR)(==∆

∆ zile 1,3- 92,49 - 91,18 ==

360 x 2567784

254510 - 360 x

2567784

263723 360 x

CA

ST - 360 x

CA

ST ST

06

05

06

06 ==∆

b) Influenţa modificării CR asupra VR a AC

Se constată o creştere a vitezei de rotaţie, respectiv scăderea duratei unei rotaţii cu 5,56 zile.

Creşterea CA cu 4,3% însoţită de scăderea AC cu 1,4 % a determinat creşterea vitezei de

rotaţie a AC, respectiv scăderea duratei medii a unei rotaţii la 91,18 zile.

Soldul mediu al AC a scăzut cu 1,4 % şi a determinat creşterea vitezei de rotaţie a AC cu 1,3

zile.

Aprofundând influenţa factorilor se constată că creşterea ST cu 3,6 % a determinat scăderea

vitezei de rotaţie cu 1,29 zile ceea ce semnifică o scădere a ritmului de fabricaţie.

Scăderea CR cu 12,6 % a determinat scădere a duratei medii de rotaţie a AC cu 6,49 zile,

situaţie justificată prin încasarea creanţelor de la clienţi, situaţie reflectata in evoluţia soldului

debitor al trezoreriei nete.

Ca urmare a creşterii VR a AC are loc o eliberare de capital circulant:

3.2 Analiza factorială a VR a AC pe 2006-2007

Modificarea VR a AC

∆VR = VR07 – VR06 =57,17-91,18 = -34,01 zile

3.2.1 Influenţa modificării CA asupra VR a AC

3.2.2 Influenţa modificării AC asupra VR a AC

48

zile 1,29 35,68 - 36,97 ==

360 x 2567784

405215 - 360 x

2567784

354407 360 x

CA

CR - 360 x

CA

CR CR

06

05

06

06 ==∆ zile 6,49- 56,81 - 49,68 ==

lei 39658- 360

2567784 x 5,56) - (

360

CA x )VR - VR(I 05

0405 ===

360 x 2567784

650419 - 360 x

5570703

650419 360 x

CA

AC - 360 x

CA

AC CA

06

06

07

06VR)( ==∆ ∆

zile 49,14- 91,18 -42,03 ==

360 x 5570703

650409 - 360 x

5570703

884728 360 x

CA

AC - 360 x

CA

AC AC

07

06

07

07VR)(==∆

∆

a) Influenţa modificării ST asupra VR a AC

b) Influenţa modificării CR asupra VR a AC

EVOLUTIA VITEZEI DE ROTATIE

Se constată o creştere a vitezei de rotaţie a AC, respectiv o micşorare a duratei unei rotatii cu

34,01 zile situaţie favorabilă pentru întreprindere. Creşterea CA cu +116,9% a determinat

accelerarea VR cu 49,14 zile, dar creşterea cu 36 % a AC a determinat creşterea duratei medii a unei

rotaţii cu 15,13 zile.

Aprofundând influenţa factorilor se constată că scăderea stocurilor cu 9,4% a determinat

sporirea VR cu 1,6 zile iar scăderea cu 11,7 % a creanţelor a determinat creşterea VR cu 2,63 zile.

49

zile 15,13 42,03 - 57,17 ==

360 x 5570703

263723 - 360 x

5570703

239043 360 x

CA

ST - 360 x

CA

ST ST

06

05

06

06VR)(==∆

∆

zile 1,6 17,04 - 15,44 −==

360 x 5570703

354407 - 360 x

5570703

348662 360 x

CA

CR - 360 x

CA

CR CR

07

06

07

07VR)(==∆

∆

zile 2,63- 25,16 - 22,53 ==

0

20

40

60

80

100

2005 2006 2007

VR a AC

VR a stocurilor

VR a creantelor

Ca urmare a creşterii VR a AC are loc o eliberare de capital circulant care se calculează după

formula:

Această situaţie este favorabilă pentru întreprindere deoarece determină creşterea rezultatului

financiar, a rezultatului curent, a profitului brut, a profitului net.

Din cele constatate se remarcă o creştere a VR a AC dacă există corelaţia:

Accelerarea VR a AC poate fi realizată în cele trei faze ale ciclului de exploatare:

Faza aprovizionării are un rol foarte important în desfăşurarea ritmică a producţiei şi de

aceea trebuie eliminate perioadele de inactivitate din cauza insuficienţei aprovizionării. Alimentarea

la timp impune existenţa unui stoc permanent de materii prime şi materiale ceea ce reprezintă o

premiză pentru creşterea producţiei şi a productivităţii muncii, reducerea costurilor şi accelerarea

vitezei de rotaţie. Folosirea eficientă a activelor circulante necesită înlăturarea supra şi

subdimensionării stocurilor, respectarea programelor de aprovizionare, reducerea consumurilor

specifice şi a pierderilor din timpul transportului, manipulării şi depozitării, ridicarea nivelului de

calificare a personalului de la magazii şi depozite.

În stadiul producţiei, principalele căi de accelerare a vitezei de rotaţie a AC sunt:

reducerea duratei ciclului de producţie şi diminuarea consumurilor specifice de materii prime şi

materiale prin:reproiectarea şi modernizarea produselor existente, asimilarea de noi produse cu

consumuri mai reduse;creşterea gradului de mecanizare şi automatizare şi folosirea unor metode

moderne de organizare a producţiei;aprovizionarea raţională la locul de muncă.

În stadiul vânzării căile de accelerare a vitezei de rotaţie a AC sunt: creşterea ritmului

vânzărilor, ceea ce determină reducerea stocurilor şi accelerarea ritmului de decontare a produselor

livrate.

50

lei 526277- 360

5570703 x (-34,01)

360

CA x )VR - VR(E 07

0607 ===

CAACI I <

3.2 Analiza creanţelor si obligaţiilor S.C LACTA PROD S.A. in sistemul echilibrului financiar - corelaţia dintre întârzierile la plata acordate clienţilor si

întârzierile la plata acordate de furnizori

3.2.1 Intarzierile de plata acordate clien ilorț

Este un indicator care stabileste intarzierea medie acordata clientilor , intarzieri foarte

variate ce depind in special de tipul de activitate al intreprinderii,de tipul de clientela,de natura

produselor,inportanta comenzilor,raporturile existente intre firma si client, etc.

Studiul intarzierilor de plata acordate clientilor permite prezentarea politicii de credit a

intreprinderii fata de clientii sai,luandu-se in considerare totalul sumelor inscrise in pozitiile

« clienti si conturi asimilate » si »efecte remise spre scontare » raportat la cifra de afaceri. Acest

indicator reflecta gestiunea financiara si comerciala a intreprinderii.

360*aferentcolectat TVA + afaceri de Cifra

scontarea spre remise Efecte+ asimilate conturi si Clienti

=clientiloracordat credit dezilelor almediu Numarul

Pt anul 2005= zile09,32360*2929594,36

261176,1 = ,TVA=19%*2461844 lei

Pt anul 2006= zile74,35360*3055662,96

303359,71 = , TVA=19%*2567784 lei

Pt anul 2007= zile38,21360*6629136,57

393724,68 = , TVA=19%*5570703 lei

3.2.2 Intârzierile de plată acordate de către furnizori

Acest indicator stabileste intarzierea medie acordata de catre furnizori .Intarzierile acordate

clientilor,constituie mijloace pentru intreprindere,iar intarzierile de plata acordate de furnizori

constituie surse pentru intreprindere.Volumul acestor intarzieri este foarte variat si pentru al estima

trebuie sa tinem seama de totalul creditelor de furnizori si totalul cheltuielilor anuale,materii

prime,cu taxele cuprinse intre: totalul facturilor datorate si al efectelor de plata inclusiv TVA

deductibil.

51

360*aferent deductibilTVA +ariAprovizion

asimilate conturi si Furnizori

=furnizor deacordat credit dezilelor almediu Numarul

Pt anul 2004= zile94,56360*47,2004689

317122 = ,TVA=19%*1684613 lei

Pt anul 2005= zile31,64360*23,1401602

17,250402 = ,TVA=19%*1177817 lei

Pt anul 2006= zile10,84360*3482824,17

813653 = , TVA=19%*2926743 lei

An Intarzieri acordate clientilor Intarzieri acordatate de furnizori Diferenta Δ=Col 3-col 2

2005 32zile 57zile 25 zile2006 36zile 64zile 28 zile2007 21zile 84zile 63 zile

Δ=2006- 2005

4 zile 12,5% 7 zile 12,2%

Δ=2007- 2006

-15 zile -41,6% 20 zile 31,2%

In toţi anii supuşi analizei numărul mediu de zilelor de credit acordate clienţilor a fost mai mic

decât numărul mediu al zilelor de credit acordate de către furnizori, fapt favorabil, întrucât creanţele

sunt încasate înaintea plătii datoriilor către furnizor, lucru care atenuează efectul valorii negative a

fondului de rulment.

In 2006 atât întârzierile de plata ale clienţilor cat si întârzierile de plata fata de furnizori au

crescut fata de perioada anului 2005 cu 4zile, respectiv 7zile.Desi creşterea întârzierilor la plata

acordate clienţilor este un aspect negativ, valoarea acestei creşteri este nesemnificativa, creşterea de

7 zile la întârzierea acordata de către furnizori oferind o rezerva de 3 zile.

In 2007 diferenţa dintre numărul mediu de zile de credit acordat de furnizori si numărul de

zile de credit acordat clienţilor s-a mărit considerabil la 63 de zile comparativ cu perioada anului

2006 . In cazul in care clienţii vor solicita întârzieri peste acest nivel si/sau furnizorii vor solicita

plata anticipata a datoriilor, societatea are o rezerva de 2 luni la dispoziţie riscul apariţiei unor

dezechilibre in ceea ce priveşte lichiditatea fiind foarte mic.

52

CAP 4 Analiza realizării echilibrului financiar al S.C LACTA PROD S.A. în dinamică

4.1 Analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului funcţional

Analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului funcţional are în vedere stabilirea corelaţiilor

între nevoile de finanţare şi resursele întreprinderii astfel încât să se asigure continuitatea activităţii,

oferind o imagine mai clară a modului de funcţionare din punct de vedere economic. 1

Bilantul func ional al S.C LACTA PROD S.A.ț- lei-

Activ(mijloace) Pasiv(resurse)Denumire indicator

an 2005 2006 2007 Denumire indicator

an 2005 2006 2007

Mijloace stabile 196493 288228 478162 Resurse durabile

172236 259736 374979

ACE 659725 576536 598875 PE 662991 630597 1231535

ACIE 0 0 0 PIE 21000 39000 0

AT 9 64569 529477 PT 0 0 0

TOTAL 856227 929333 1606514 TOTAL 856227 929333 1606514

ACTIV

Mijloace stabile:e) Imobilizåri necorporale 0 0 0f) Imobilizåri corporale brute 193091 288228 464678g) Imobilizåri financiare 3402 0 13484h) Cheltuieli înregistrate in avans 0 0 0

Total: 196493 288228 478162

Active circulante de exploatare:e) Stocuri 254510 272936 205150 f) Clien i 261176 303359ț 393725g) Diferenz e de conversie activ 0 0 0țh) Decontari din opera ii în curs de clarificare 0 0 0ți) Alte creante 144039 241 0

1 Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, pag.33

53

Total: 659725 576536 598875

Active circulante in afara exploatarii:j) Investitii financiare pe termen scurt 0 0 0

Active circulante de trezorerie:k) Conturi la bånci în lei 0 63747 527892 l) Conturi la bånci în devize 0 0 0 m) Casa in lei 9 822 1585 n) Casa in devize 0 0 0

Total : 9 64569 529477

PASIV

Resurse cu scaden å peste un an:țf) Capitaluri proprii 93004 104313 208362g) Credite bancare pe termen mediu si lung 0 0 0h) Provizioane şi amortizåri 79232 155423 166617 i) Venituri înregistrate în avans 0 0 0

Total: 172236 259736 374979

Pasive de exploatare: a) Furnizori şi conturi asimilate 317122 250402 813653 b) Dobânzi 0 0 0 c) Alte împrumuturi şi datorii financiare 298734 217889 290622 d) Datorii cu personalul si asiguråri sociale 22190 98373 63217 e) Impozit pe profit 6788 4920 14415 f ) TVA 18157 59013 49628 g) Alte datorii fa a de stat 0 0 0ț h) Diferen e de conversie pasiv 0 0 0ț i) Furnizori debitori (se scad) 0 0 0Total : 662991 630597 1231535

Pasive în afara exploatårii: a) Decontåri cu grupul şi alte datorii 0 0 0b) Creditori diverşi 0 0 0c) Dividende 21000 39000 0

Total : 21000 39000 0

Pasive de trezorerie de trezorerie:a)Credite bancare pe termen scurt 0 0 0

Total : 0 0 0

54

4.2 Analiza corelaţiei dintre FRNG, NFR şi TN

Analiza funcţională a echilibrului financiar are ca prim obiectiv stabilirea gradului de

vulnerabilitate al întreprinderii în funcţie de modul de finanţare. Modalitatea cea mai relevantă este

aceea de comparare a fondului de rulment funcţional cu nevoia de fond de rulment.

Nevoia de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant, deoarece reflectă nevoile ciclice

neacoperite financiar din resurse temporare şi care se reînnoiesc permanent în cadrul ciclului de

exploatare. Prin urmare reînnoirea utilizărilor şi a resurselor ciclice conferă nevoii de fond de

rulment caracterul unei nevoi de finanţare permanentă, durabilă, deşi componentele sale apar ca

elemente pe termen scurt în bilanţ. Partea rămasă nefinanţată trebuie să fie mai mică sau cel mult

egală cu fondul de rulment funcţional, neîndeplinirea acestei condiţii conducând la realizarea unui

dezechilibru funcţional care va afecta trezoreria.

Pentru realizarea echilibrului funcţional este necesar ca fondul de rulment să acopere nevoile

de finanţare şi nu este suficient să fie pozitiv.

Partea resurselor aciclice (stabile) alocată pentru finanţare activelor ciclice se numeşte fond

de rulment funcţional sau fond de rulment net global (FRNG).

FRNG poate fi calculat:

a) Pornind de la pasiv:

FRNG = RESURSE STABILE – ACTIVE STABILE

b)Pornind de la activ:

FRNG = ACTIVE CICLICE – RESURSE CICLICE1

Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoii de finanţare, dar permit totodată

constituirea mijloacelor de finanţare. Din confruntarea nevoilor cu mijloacele de finanţare se degajă

nevoia de finanţare a ciclului de exploatare sau nevoia de fond de rulment. Nevoile de finanţare

generate de ciclul de producţie sau nevoile ciclice corespund alocărilor de fonduri pentru

1 Dragotă, Victor; Obreja, Laura; Ciobanu, Anamaria.; Dragotă Mihaela.; Management financiar: Analiza financiară şi gestiunea financiar-operaţională, vol I,Editura Economică, Bucureşti, 2003

55

constituirea stocurilor şi creanţelor. În compensarea acestor necesităţi de finanţare, activitatea

întreprinderii furnizează resurse reînnoibile pe măsura derulării ciclului de exploatare, respectiv

resurse ciclice sub forma împrumuturilor primite de la bănci şi alte investiţii financiare.

Nevoia de fond de rulment se calculează după relaţia:

NFR = ACTIVE CICLICE – RESURSE CICLICE

O analiză aprofundată a NFR permite delimitarea lui pe 2 componente: nevoia de fond de

rulment pentru exploatare (NFRE) şi nevoia de fond de rulment din afara exploatării (NFRAF).

NFR = NFRE + NRFAE

NFRE reprezintă partea activelor ciclice de exploatare care nu este acoperită prin resurse

ciclice şi care trebuie finanţată din resurse durabile ale întreprinderii.

NFRAE reprezintă partea activelor utilizate în afara ciclului de exploatare, care nu sunt

finanţate cu resurse ciclice, şi care trebuie acoperite cu capitaluri permanente.

În timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curentă şi în special de cea de

exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operaţiuni pe termen scurt realizate de întreprindere.

Întreprinderea solicită mijloace de finanţare pe termen scurt de la bănci şi instituţii financiare

numite resurse de trezorerie sau trezoreria de pasiv (TP). Dar poate avea disponibilităţi în conturile

bancare care-i pot permite să efectueze plasamente financiare dând o utilizare trezoreriei sale numită

trezorerie de activ (TA).

Prin compararea trezoreriei de activ cu cea de pasiv se poate determina trezoreria netă care

exprimă poziţia întreprinderii asupra operaţiunilor sale financiare pe termen scurt:

TN = TA - TP

Trezoreria netă se poate determina şi pe baza relaţiei:

TN = FRNG – NFR

Corelaţia dintre FRNG, NFR si TN in cazul SC LACTA PROD S.A. este prezentata in

tabelul următor:

Nr.

crt.

Ani2005 2006 2007

2006/2005 2007/2006

Indicatori % %

1 FRNG -24257 -28492 -103183 -4235 -17% -74691 -262%

2 NFRE -3266 -54061 -632660 -50795 -1555% -578599 -1070%

3 NFRAE -21000 -39000 0 -18000 -85,7% +39000 +100%

4 NFR (4=2+3) -24266 -93061 -632660 -68795 -283% -539599 -579%

56

∆± ∆±

5 TA 9 64569 529477 +64569 +>> +464908 +720%

6 TP 0 0 0 0 0% 0 0%

7 TN (7=1-4=5-6) 9 64569 529477 +64569 +>> +464908 +720%

În perioada 2005-2006

Are loc o creştere a TN cu +464908 lei. Aceasta înseamnă că întreprinderea dispune de o

trezorerie îndestulătoare, dată de abundenţa lichidităţilor care-i permit rambursarea datoriilor.

Sporirea trezoreriei este determinată de creşterea randamentului capitalurilor învestite prin

folosirea intensivă a imobilizărilor corporale şi reducerea nevoii de fond de rulment cu -68795 lei,

respectiv creste surplusul de resurse ciclice fa a de activele circulante cu 238%. ț

Valoarea NFR se datorează în special diminuării NFRE cu -59795 lei, care are semnificaţia

nu a unei nevoi de finanţare, ci a unei capacităţi de finanţare. De asemenea scăderea NFRAE cu

18000lei reprezintă un fapt benefic pentru societate, aceasta având la dispoziţie un surplus de resurse

ciclice.

Fondul de rulment înregistrează o uşoară scădere de 17%, dar NFR a scăzut mai mult

conducând la o creştere a TN ceea ce garantează securitatea întreprinderii şi eliminarea riscului de

nerambursare a datoriilor şi chiar obţinerea unui surplus de lichidităţi fără a face împrumuturi.

În perioada 2006-2007

Are loc o creştere a TN cu +464908 lei, respectiv cu +720 % situaţie foarte bună mai ales că

rezultă ca urmare a scăderii fondului de rulment cu doar 74691 lei, respectiv cu –262 %, in condiţiile

in care NFR scade cu 539599 lei, respectiv cu –579%.

Diminuarea NFR cu -539599 lei, datorită scăderii NFRE cu -578955 lei, respectiv cu –1070

%, şi a creşterii NFRAE cu +39000lei ( dividende).

Adoptarea acestei structuri de finanţare a mijloacelor economice a permis realizarea

obiectivelor întreprinderii fără împrumuturi pe termen lung şi permiţând creşterea capacităţii de

finanţare a întreprinderii.

57

-800000 -600000 -400000 -200000 0 200000 400000 600000

2005

2006

2007

FRNG NFR TN

Ȋnsa trebuie menţionat ca starea generalå este de dezechilibru financiar întrucât surplusul de

resurse ciclice finanteazå o parte a mijloacelor stabile.

S.C LACTA PROD S.A. mizează pe faptul ca viteza de rotaţie a creanţelor este mai mare

decât cea a datoriilor, finantåndu-şi activitatea exclusiv prin credite pe termen scurt, lucru care poate

duce la insolvabilitate şi dezechilibru major în cazul în care furnizorii decid sa-şi reducă perioada de

credit acordatå sau clienţii întârzie plata datorilor. Chiar şi în acest caz, la sfarşitul anului 2007

activele de trezorerie acoperă aproape jumătate din valoarea datoriilor firmei.

3.3 Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finanţare

Avându-se în vedere că bilanţul contabil prezintă o viziune statică asupra situaţiei financiare,

iar contul de profit şi pierdere prezintă în dinamică activitatea întreprinderii, pentru prezentarea în

dinamică a evoluţiei situaţiei financiare, teoria şi practica contabilă şi financiară a elaborat tabloul de

finanţare.

Tabloul de finanţare se regăseşte sub mai multe forme, 2 dintre acestea fiind mai importante:

1. Tabloul de utilizări şi resurse

2. Tabloul fluxurilor de trezorerie

1. Tabloul de utilizări şi resurse prezintă situaţia patrimonială între bilanţul de deschidere şi

bilanţul de închidere a exerciţiului financiar sub aspectul păstrării echilibrului funcţional.

Pentru întocmirea unui tablou de utilizări şi resurse trebuie să se determine variaţiile

posturilor bilanţiere între două bilanţuri succesive, care formează o balanţă diferenţiată sau balanţa

mutaţiilor.

Analiza variaţiilor din balanţa diferenţiată scoate în evidenţă 4 tipuri de modificări care pot fi

interpretate din punct de vedere financiar astfel:

a) Creşteri de pasiv care corespund creşterii angajamentelor întreprinderii. Aceste creşteri

corespund unor intrări de fonduri care la nivelul tabloului de utilizări şi resurse sunt asimilate

resurselor;

b) Creşteri de activ care corespund achiziţionărilor de bunuri şi creşterilor de creanţe.

Acestea sunt consumatoare de fonduri şi sunt asimilate utilizărilor;

c) Diminuări de activ care corespund intrărilor de fonduri şi sunt asimilate resurselor;

58

d) Diminuări de pasiv care corespund diminuărilor de angajamente (diminuări de datorii),

care sunt generatoare de ieşiri de fonduri şi sunt asimilate utilizărilor.

Tabloul de finanţare cuprinde 2 părţi:

Prima parte stabileşte modul de realizare a echilibrului structural între utilizările şi resursele

bilanţului funcţional, adică variaţia fondului de rulment net global. Această parte a totalului de

finanţare evidenţiază modul de finanţare şi politica de investiţii promovată de întreprindere.

ΔFRNG = ΔRESURSE STABILE – ΔUTILIZĂRI STABILE

Această parte a totalului de finanţare are următoarea structură:

UTILIZĂRI STABILE care includ:

• Dividendele distribuite în cursul exerciţiului care corespund dividendelor plătite pe parcursul

exerciţiului, respectiv dividendele distribuite reprezentând repartizări ale exerciţiilor

precedente;

• Achiziţionările de imobilizări care se referă la creşterile de imobilizări la valoarea brută. Nu

sunt luate în calcul creşterile de imobilizări realizate prin reevaluări sau trecerile de la

imobilizări în curs la imobilizări în folosinţă;

• Reducerile de capitaluri proprii care se referă la rambursările capitalului social către asociaţi

sau acţionari şi reducerea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea propriilor acţiuni;

• Rambursările de datorii financiare se referă la rambursările împrumuturilor pe termen mediu

şi lung.

RESURSE STABILE care include:

- Capacitatea de autofinanţare care reprezintă surplusul financiar degajat de activitatea

rentabilă a întreprinderii;

- Cesiunile de imobilizări care cuprind preţul de cesiune al imobilizărilor corporale,

necorporale şi financiare precum şi reducerile de imobilizări financiare prin stingerea creanţelor

imobilizate şi a rambursării împrumuturilor acordate pe termen mediu şi lung;

- Creşterile de capital propriu care generează un flux financiar (creşterile de capital social

prin aportul în bani sau natură a asociaţilor sau acţionarilor, subvenţii pentru investiţii).

Nu se iau în calcul creşterile capitalului social prin operaţiuni interne (încorporarea de rezerve, a

diferenţelor din reevaluare, încorporarea primelor de capital, capitalizarea profitului) şi prin

conversia datoriilor în capital social.Creşterea capitalului social este luată în calcul numai în limita

capitalului social subscris şi vărsat.

59

- Creşterile de datorii financiare care se referă la datoriile financiare pe termen mediu şi lung

contractate de întreprindere în cursul exerciţiului. Nu sunt luate în calcul creditele pe termen scurt

(credite de trezorerie).

Partea a II-a a tabloului de utilizări şi resurse evidenţiază variaţia fondului de rulment net

global, ca urmare a modificării elementelor ce intră în componenţa activelor circulante şi a datoriilor

pe termen scurt, variaţia ce are profunde incidente asupra realizării echilibrului financiar. Această

parte arată modul în care fondul de rulment a fost utilizat pentru acoperirea necesităţilor de finanţare

asigurând pe de o parte echilibrul funcţional între utilizări şi resurse şi echilibrul monetar între

încasări şi plăţi evidenţiat prin trezoreria netă.

∆FRNG = ∆ACTIVE CIRCULANTE - ∆DATORII PE TERMEN SCURT

Activele circulante includ şi activele de trezorerie, iar datoriile pe termen scurt includ şi

pasivele de trezorerie.

2. Tabloul fluxurilor de trezorerie permite aprecierea gradului de independenţă al

întreprinderii în gestionarea lichidităţilor sale care are un impact hotărâtor asupra "sănatăţii" sale

financiare.

Avantajul acestui tablou în comparaţie cu tabloul de utilizări şi resurse este acela că permite

evidenţierea influenţelor pe care le au fenomenele de stocaj şi a consecinţelor generate de decalajele

existente între încasări şi plăţi.

Tabloul fluxurilor de trezorerie arată modul în care este utilizată trezoreria de care dispune

întreprinderea ca urmare a activităţii desfăşurate după deducerea prelevărilor obligatorii, în special

pentru finanţarea investiţiilor.

Principalele componente ale acestui tablou sunt:

• Excedentul de trezorerie global care se determină ca diferenţă între excedentul brut global

(EBG) şi ∆NFR.

ETG = EBG - ∆NFR, unde

EBG = EBE

+Alte venituri din exploatare

-Alte cheltuieli de exploatare

+Venituri financiare încasabile

+Alte venituri excepţionale încasabile

-Alte cheltuieli excepţionale plătibile

60

NOTĂ*: Nu se ia în calcul preţul de cesiune al imobilizărilor. EBG se deosebeşte de CAF prin aceea că nu se iau în calcul

cheltuielile financiare şi impozitul pe profit deoarece sunt considerate prelevări obligatorii.

După cum se observă ETG nu este influenţat de structura financiară, de impozitul pe profit, de politica de distribuire de dividende ceea

ce pune în evidenţă capacitatea întreprinderii de a obţine lichidităţi fără să fie influenţată de politica financiară sau fiscală.

ETG depinde de nivelul de dezvoltare şi rentabilitatea întreprinderii, precum şi de structura

NFR. Trebuie sa fie suficient pentru a face faţă scadenţelor în mod continuu, iar întreprinderea să-şi

autofinanţeze investiţiile interne şi externe (în active financiare).

• Fluxul de trezorerie disponibil (FTD) exprimă fluxurile de lichidităţi rămase efectiv la

dispoziţia întreprinderii după efectuarea cheltuielilor referitoare la dobânzi, impozit pe profit,

dividende, şi rambursarea împrumuturilor financiare şi care influenţează deciziile de acţiuni.

Dacă FTD este negativ, atunci întreprinderea este expusă riscului de a nu face faţă prelevărilor

obligatorii şi frânează investiţiile.

Dacă FTD este pozitiv, întreprinderea poate face faţă prelevărilor obligatorii şi poate autofinanţa

activitatea investiţională.

• Aportul de resurse stabile reflectă sursele de finanţare care pot proveni din aporturile

asociaţilor ca sursă internă sau din creditele de trezorerie ca sursă externă.

• Variaţia trezoreriei reflectă dacă întreprinderea a acumulat lichidităţi sau şi-a diminuat

îndatorarea. Mărimea acesteia depinde de rentabilitatea întreprinderii, de costul resurselor externe,

de riscul asumat pentru acoperirea nevoilor.

Întocmirea acestui tablou porneşte de la EBE şi nu de la CAF deoarece aceasta are unele

inconveniente:

-CAF este doar un surplus de lichidităţi deoarece nu ia în considerare decalajul de plată. Ea

nu devine un flux disponibile de trezorerie decât după încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor.

CAF nu e integral disponibilă pentru finanţarea întreprinderii deoarece o parte a beneficiului e

distribuită sub formă de dividende.

-CAF conţine atât elemente ce caracterizează activitatea de exploatare şi care permit calculul

EBE, cât şi elemente din afara exploatării cu caracter variabil (impozite, cheltuieli financiare,

elemente excepţionale). De aceea nu permite să se aprecieze profitabilitatea sau rentabilitatea

activităţii.

-CAF este influenţată de politicile contabile şi fiscale fiind determinată după impozitarea

profitului.

61

Nr.

crt.

Ani2005 2006 2007

Indicatori

1 Vânzări de mărfuri 5203 0 0

2 Costul mărfurilor vândute 0 0 0

3 MARJA COMERCIALĂ (3=1-2) 5203 0 0

4

Producţia

exerciţiului

a) Producţia vânduta 2456641 2567784 5570703b) Producţia stocata 190000 0 -51972

c) Producţia imobilizata 0 0 0

TOTAL a+b+c 2646641 2567784 5518731

5Consumul

extern

a) Ch. cu materiale

consumabile1684613 1177817 2926743

b)Alte ch. din afara 13540 19158 16865

c) Ch. cu servicii exterioare 344967 305735 1274441

TOTAL 2043120 1502710 4218049

6 VALOAREA ADĂUGATĂ (6=3+4-5) 608724 1065074 1300682

7 Subvenţii de exploatare 0 0 0

8 Cheltuieli cu personalul 454142 754161 1334222

9 Impozite, taxe şi vărsăminte 9556 19471 22049

10 EBE (10=6+7-8-9) 145026 291442 -55589

11 + Alte venituri din exploatare 126520 0 213787

12 - Alte cheltuieli de exploatare 179129 60350 1567413 +Rezultatul participaţiilor 0 0 0

14 + Venituri financiare1) 6691 48 229

15 - Cheltuieli financiare 2) 15543 27195 23230

16 + Venituri excepţionale 3) 0 0 0

17 - Cheltuieli excepţionale 4) 0 0 0

18 - Impozit pe profit 11353 8531 2229419 -participarea salariaţilor la profit 0 0 0

20 CAF 72212 195414 972294.3.1 Calculul CAF pornind de la metoda deductivă

Pentru stabilirea corelaţiei dintre CAF şi EBE calculăm CAF pornind de la EBE.

NOTĂ: 1) Fără venituri din provizioane2) Fără amortizări şi provizioane calculate

62

3) Fără venituri din cesiunea imobilizărilor Fără reluări asupra provizioanelor excepţionale Fără cote părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului net al exerciţiului4) Fără valoarea contabilă a imobilizărilor cedate Fără amortizări şi provizioane calculate

La S.C LACTA PROD S.A. tabloul de utilizări şi resurse se prezintă în tabelele următoare:

Nr.

crt.Utilizări Suma Resurse Suma

1 Distribuiri de dividende 21000 CAF 195414

2Achiziţionări de active

imobilizate din care :

19105

1

Cesiuni de active imobilizate

din care:3402

3 -imobilizări necorporale - -imobilizări necorporale -

4 -imobilizări corporale19105

1-imobilizări corporale -

5 -imobilizări financiare - -imobilizări financiare 3402

6 Reduceri de capital propriu -Creşteri de capital propriu din

care:9000

7 -creşteri de capital social 90008 -creşterea altor capitaluri proprii -

9Rambursarea datoriilor

financiare- Creşterea datoriilor financiare -

10 TOTAL UTILIZĂRI21205

1TOTAL RESURSE 207816

11 - ∆FRNG (Utilizare netă) -4235

12Variaţia activelor ciclice

aferente exploatării din care:18426 101615

13 -var. stocurilor 18426 -14 -var. creanţelor af. exploatării - 101615

15-var. cheltuielilor înreg în avans

aferente exploatării- -

16Variaţia surselor ciclice af. expl.

din care:71382 38988

17 -var. furnizorilor 6672018 -var. datoriilor fiscale 3898819 -var. altor datorii af. exploat. 4662

63

20-var. veniturilor înreg. în avans


21 TOTAL (21=12+16) 89808 14060322 ∆NFRE (reducere) 50795

23Var. activelor ciclicedin afara

expl.- -

24Var. surselor ciclice din afara

expl. din care:- 18000

25 -var. datoriilor din afara expl. - 18000

26-var. veniturilor înreg în avans

din afara exploatării- -

27 TOTAL (27=23+24) -28 ∆NFRAE (reducere) 18000 -29 ∆NFR (29= 22+28) 68795 -30 ∆TA 64569 -31 -variaţia disponibilităţilor 64569 -32 ∆TP - -

33 -variaţia creditelor pe t.scurt - -

34 ∆TN (34=30-32=11-29) 64569 -4.3.2 Tabloul de utilizări şi resurse 2005-2006

În perioada 2005-2006, mărimea CAF permite plata integrală a dividendelor în sumă de

21000 lei, dar finanţarea numai parţială a investiţiilor pentru suma de 174414 lei, respectiv în

proporţie de 89,25 %.

Resursele interne proprii provenite din vânzarea activelor imobilizate în sumă de 3402 lei nu

sunt insuficiente pentru finanţarea investiţiilor interne pentru diferenţa rămasă întreprinderea face

apel la resurse externe provenind din aporturile aduse de către asociaţi sau acţionari la capitalul

social în sumă de 9000 lei care se dovedesc insuficiente pentru finanţarea nevoilor stabile.Cu toate

acestea întreprinderea nu recurge la împrumuturi pe termen lung pentru a-şi completa resursele de

care are nevoie.

64

Nerecurgerea la împrumuturi este o politică a întreprinderii, deoarece ţinând cont de relaţia

încasare-plată şi de faptul că orice credit primit implică un cost suplimentar dat de rata dobânzii, ar

putea influenţa trezoreria în sens negativ.

Resursele efective ale întreprinderii în sumă de 207816 lei nu pot acoperi nevoile acesteia în

sumă de 212051 lei decât în proporţie de 98%, ceea ce conduce la o diminuare a FRNG cu 4235 lei.

Echilibrul financiar nu este afectat deoarece scăderea mai rapidă a NFR cu -68795 lei, o

compensează pe cea a FRNG cu -4235 lei ducând la creşterea TN cu +64569 lei sugerând

independenţa întreprinderii în gestionarea lichidităţilor sale.

Reducerea nevoii de resurse circulante este datorata atât reducerii nevoii de resurse ciclice

ale exploatării cu 50795 lei cat si a NFRAE cu 18000 lei.Elementele componente ale NFRE au avut

evoluţii diferite, in cadrul activelor stocurile au crescut cu 18426 lei, utilizând resurse, creanţele au

scăzut cu 101615 lei eliberând resurse .In cadrul pasivelor postul bilanţier „furnizori „ a înregistrat o

scădere de 66720 lei, ceea ce însemna o ieşire de fonduri ,compensata in proporţie de 58,43% de

creşterea datoriilor fiscale cu 38988 lei.

Nr.

crt.Utilitari Suma Resurse Suma

1 Distribuiri de dividende 39000 CAF 97229

2Achiziţionări de active

imobilizate din care :132920

Cesiuni de active imobilizate din

care:-

3 -imobilizări necorporale - -imobilizări necorporale -4 -imobilizări corporale 119436 -imobilizări corporale -5 -imobilizări financiare 13484 -imobilizări financiare -

6 Reduceri de capital propriu -Creşteri de capital propriu din

care:-

7 -creşteri de capital social -8 -creşterea altor capitaluri proprii -9 Rambursarea datoriilor financiare - Creşterea datoriilor financiare -

10 TOTAL UTILIZĂRI 171920 TOTAL RESURSE 9722911 - ∆FRNG (Utilizare netă) -74691

12Variaţia activelor ciclice aferente

exploatării din care:90125 67786

13 -var. stocurilor - -67786

65

14 -var. creanţelor af. exploatării 90125 -

15-var. cheltuielilor înreg în avans


16Variaţia surselor ciclice af. expl. din

care:- 600938

17 -var. furnizorilor - 56325118 -var. datoriilor fiscale - 11019 -var. altor datorii af. exploat. - 37577

20-var. veniturilor înreg. în avans


21 TOTAL (21=12+16) 90125 66872422 ∆NFRE (reducere) 578599 -

23Var. activelor ciclicedin afara

expl.- -

24Var. surselor ciclice din afara

expl. din care:39000 -

25 -var. datoriilor din afara expl. 39000 -

26-var. veniturilor înreg în avans din

afara exploatării- -

27 TOTAL (27=23+24) -28 ∆NFRAE (reducere) - 3900029 ∆NFR (29= 22+28) 539599 -30 ∆TA 464908 -31 -variaţia disponibilităţilor 464908 -32 ∆TP - -

33 -variaţia creditelor pe t.scurt - -

34 ∆TN (34=30-32=11-29) 464908 -4.3.3 Tabloul de utilizări şi resurse 2006-2007

În perioada 2006-2007 conform tabelului de mai jos, CAF în sumă de 97229 lei permite

distribuirea integrală a dividendelor, precum şi realizarea de investiţii pentru suma de 58229 lei,

rezultând un deficit de 74691 lei.

Sumele utilizate pentru achiziţionarea activelor imobilizate în valoare de 132920 lei,

împreună cu sumele necesare plaţii dividendelor au ca efect un FNRG negativ, existând un deficit de

resurse durabile mai mare cu 74691 lei decât cel înregistrat în 2005.

Această situaţie negativå pentru întreprindere este atenuatå de scăderea NFR cu –539599 lei,

o reducere mult mai mare decât reducerea FRNG şi are ca efect obţinerea unei creşteri a trezoreriei

66

cu 464908 lei. Reducerea pe ansamblu a NFR se datorează în special reducerii NFRE cu 578599 lei

ceea ce înseamnă o creştere a resurselor de finanţare, iar TN pozitivă atenuează creşterea NFRAE cu

39000 lei determinând o economie de resurse.

Resursele de finanţare suficiente fac ca întreprinderea să nu mai angajeze credite pe termen

scurt pentru asigurarea echilibrului funcţional.

În perioada 2005-2006 se obţine un excedent de trezorerie global de 299935 lei suficient

pentru plata dividendelor de 21000 lei şi a impozitului pe profit de 8531 lei. După plata acestor

prelevări obligatorii se obţine un flux de trezorerie disponibilă de 243218 lei, flux care este suficient

pentru finanţarea investiţiilor in valoare de 191051 lei. Întreprinderea îşi procură resurse si prin

cesionarea activelor imobilizate( active financiare) în sumă de 3402 lei, şi de la asociaţii săi pentru

suma de 9000 lei, reprezentând aport la capitalul social care reprezintă aport de resurse stabile.

Aceste resurse permit finanţarea investiţiilor nete în sumă de 187649 lei şi obţinerea unei creşteri a

trezoreriei nete cu 64569 lei.

În perioada 2006-2007 se obţine un excedent de trezorerie global de 682 352 lei suficient de

mare ca după plata impozitului pe profit de 22 294 lei şi a dividendelor de 39 000 lei să se obţină un

flux de trezorerie disponibilă de 597 828 lei. Acesta este suficient pentru finanţarea în întregime a

investiţiilor pentru suma de 132 920 lei. De aceea întreprinderea nu recurge nici la credite bancare şi

nici la aporturi din partea asociaţilor pentru obţinerea de resurse de finanţare.Trezoreria creşte cu

464 908 lei ceea ce înseamnă că întreprinderea dispune de lichidităţi abundente şi, deci, de o reală

autonomie financiară. În urma analizei efectuate se constată că întreprinderea nu se confruntă cu

dificultăţi financiare, dar prima măsură ce trebuie luată este dacă nu eliminarea, măcar limitarea

datoriilor, deoarece o creştere continuă a lor va ameninţa stabilitatea întreprinderii şi în câţiva ani

poate fi declarată insolvabilă şi poate fi lichidată.

Nr.

crt.

Perioada2005-2006 2006-2007

Indicatori

1 EBE 291442 -555892 Alte venituri aferente exploatarii 0 2137873 Alte cheltuieli aferente exploatarii 60350 156744 Venituri financiare 48 2295 Venituri excepţionale 0 06 Cheltuieli excepţionale 0 07 Excedentul brut global (7=1+2-3+4+5-6) 231140 1427538 ∆NFR -68795 -539599

67

9 EXCEDENT DE TREZORERIE GLOBAL 299935 68235210 Cheltuieli financiare 27195 2323011 Impozit pe profit 8531 2229412 Dividende plătite în cursul exerciţiului 21000 3900013 Rambursări de împrumuturi financiare - -

14FLUX DE TREZORERIE DISPONIBILĂ (14=9-

10-11-12-13)243218 597828

15 Achiziţionări de active imobilizate 191051 13292016 Subvenţii pentru investiţii primite - -17 Variaţia altor imobilizări din afara exploatării - -18 Cesiuni de active imobilizate 3402 019 INVESTIŢII NETE (19=15-16+17-18) 187649 13292020 Creşterea sau reducerea capitalului 9000 021 Împrumuturi financiare - -22 APORTURI DE RESURSE STABILE (22=20+21) 9000 023 Variaţia disponibilităţilor 64569 46490824 Variaţia creditelor pe termen scurt - -25 VARIAŢIA TREZORERIEI (25=14+22-19=23-24) 64569 464908

4.3.4 Tabloul fluxurilor de trezorerie

CAP 5. Analiza SWOT. Concluzii şi propuneri cu privire la realizarea echilibrului financiar la S.C LACTA PROD S.A.

68

5.1 Analiza SWOT

Modelul SWOT cuprinde 5 componente: resurse, relaţii, activitåti, rezultate si eficientå.

Modelul se poate prezenta sub forma unui tabel:

Componen åț Puncte tari Puncte slabe Oportunita iț Riscuri

1 Resurse -umane

-Personalul ce asigura conducerea SC LACTA PROD S.A. este bine pregătit, cu o vastå experienţa profesionala, de asemenea funcţiile cheie din conducere sunt ocupate de insåsi asociaţii fiind mult mai motivaţi så presteze la un nivel cat mai ridicat, de eforturile depuse de aceştia depinzând veniturile acestora.- personalul productiv este in proporţie majoritarå, este bine pregătit si riguros selectat.-salariile sunt motivate, salariul minim net în firma fiind de 620 lei+bonuri( pentru necalifica i)ț

- Se pot face reduceri de personal daca va fi necesar, majoritatea angajaţilor fiind productivi , numărul acestora variază in funcţie de volumul lucrărilor reflectat în cifra de afaceri

Riscurile sunt legate de migraţia forţei de munca, care a atins cote îngrijorătoare in Romania, firmele din domeniu luând in serios posibilitatea de angajare de forta de munca din Republica Moldova1

1 Capital, Nr. 8, 24 Februarie 2005, articolul: „Munca în străinătate provoacă frisoane companiilor româneşti”, autori: Fulvia Meiroşu, Ioana Speteanu, Mălin Bot, Ştefan Onica

69

Mijloace fixe S.C LACTA PROD S.A. deţine în dotare majoritatea utilajelor necesare efectuării de lucrări specifice domeniului de activitate

-valoarea scăzuta a ratei activelor imobilizate de doar 21,63%( 2006) aflata in uşoarå creştere-Utilaje vechi, care se strica des si care generează cheltuieli cu reparaţiile-utilajele vechi au un contribuie la scăderea productivitatii muncii

Înlocuirea acestora cu utilaje noi, mai eficiente-se observå investiţiile făcute în active imobilizate ce au înregistrat o creştere de 50,17 % in 2005 si 76,92% in 2006

-lipsa anumitor utilaje implicå cheltuieli cu închirierea acestora de la alte firme dar si creşterea gradului de dependen åț fa å de alte firme,ț existând posibilitatea apariţiei unor întârzieri in efectuarea lucrărilor

Active circulante

-Posibilitati bune de aprovizionare de la furnizori-valoarea stocurilor se afla în scădere cu 24,83 % (2006) ceea ce însemnå o creştere a vitezei de rotaţie a acestora cu 58,2% pe -creanţele s-au menţinut la un nivel relativ constant însa viteza de rotaţie a creanţelor a crescut cu 54% în 2006 pe fondul creşterii CA

- -Tendinţa de creştere a cererii pe piaţa-existenta unui număr mare de furnizori din care se pot selecta ofertele cele mai avantajoase-ponderea mare a AC în TA denota o flexibilitate ridicatå a firmei în caz de necesitate aceasta putând sa valorifice uşor activele circulante

-majoritatea AC sunt luate pe credit, gradul de îndatorare pe termen scurt al firmei fiind >85%, în cazul in care furnizorii solicitå plata înainte de termen exista riscul apariţiei unor dezechilibre financiare grave

Resurse financiare

Capitalul de autofinanţare este in creştere, capitalul propriu a crescut cu 99,97% in 2006.-durata de încasare a creanţelor este< decât durata de plata a datoriilor in 2006 existând o diferenţa de 63 de zile de aici rezultând o resursa de finanţarea gratuita ce explica FRNG si NFRE negative- Creşterea capacita ii deț autofinanţare a activitå ii.ț

-lichiditatea generalå este sub nivelul de 1,2, catalogat drept satisfăcător (0,91% in 2006)-ponderea datoriilor în total activ reprezintă ~85% in 2006,

-extinderea activita ii siț obţinerea unui profit cât mai mare

-blocaj financiar

70

2 RELATII:Interne

-Grad de conflictualitate redus dintre salariaţi si conducere:Buna organizare a activita ii de producţie siț aprovizionare

- - -competitori mai bine organizaţi

Concurenta Produsele si serviciile asigurate de S.C LACTA PROD S.A. sunt competitive pe piaţå, atât dpdv calitativ cat şi ca preţ

- Diversificarea producţiei si a serviciilor oferite ar putea aduce castiguri substanţiale

Exista pe piaţa a multor firme competitive cât şi a unor firme care deţin ~50% din piaţa localå

Ecologie Sunt rezolvate problemele de poluare

- - -introducerea unor noi norme, conform standardelor UE ce vor obliga firma la cheltuieli cu diverse taxe

3 Activitati :

comerciale de aprovizio-nare si desfacere

-Număr mare de furnizori-creditul acordat de furnizori-Aprovizionarea se face in funcţie de evoluţia productiei, diminuându-se stocurile si implicit a sumelor blocate

- -Potenţialul amplu al pieţei

Exista pe piaţa multe firme concurente competitive

-prestări servicii si producţie

Este bine conturata aria de producţie

- - Potenţialul amplu al pietei sau al segmentului ţinta

Firme concurente in domeniu

4 Rezultate:

CA se afla in creştere

- Firma se aflå in expansiune deoarece CA a prezentat o tendinţa de creştere pe parcursul întregii perioade de analiza.Ȋn 2007 CA a crescut cu 116 %

-CA este realizata exclusiv prin producţia vânduta

-potenţialul ridicat al pieţei

-concuren a mareț in domeniu

71

Profit Inregisteraza un trend crescător, crescând cu 151% in 2007 fata de anul anterior-creşterea beneficiului aratå o creştere a randamentului capitalurilor investite ceea ce duce la o remunerare mai buna a asociaţilor, dar şi creşterea autofinan åriiț

- -potenţialul ridicat al pieţei

-

5 Eficienta:-Productivitatea muncii (CA/N)

-A crescut in ultimul an cu 42,7%,-Salarizarea este bunå, neexistand întârzieri la salariu

- -angajarea de necalificati si calificarea la locul de munca si a pensionarilor cu o vasta experienţa profesionala,persoane care accepta sa lucreze si pe un salariu mai mic decât cel mediu

Parasirea societåtii de către salariaţii tineri ce sunt atraşi de castigurile mult mai mari din occident.

Lichiditatea generala

- Se afla sub pragul de 1,2 considerat satisfăcător in 2006 scăzând 4,2 % comparativ cu anul 2006

-gradul de exigibilitate mai redus al datoriilor fata de gradul de lichiditate al activelor tine departe firma de situaţia de imposibilitatea de plata a datoriilor

Societatea se poate găsi in imposibilitate de plata a datoriilor pe termen scurt

Rentabili-tatea comerciala bruta pb/CA*100

-se afla in creştere de la 1,94% in 2006 la 2,26% in 2007

-rata rentabilitatii brute este foarte scăzuta

-exista posibilitatea de creştere in perioada următoare

-daca profitul creste mai puţin decât CA atunci va exista imposibilitatea autofinantarii unei dezvoltări viitoare

72

4.2 Concluzii si propuneri cu privire la realizarea echilibrului financiar al

SC LACTA PROD S.A.

Aceasta lucrare a fost conceputa pentru a vedea in ce măsura se realizează echilibrul

financiar in cadrul societatii, dar si pentru a propune masuri coercitive acolo unde situaţia le impune.

Conform teoriei si practicii o TN pozitiva si aflata in creştere poate fi doar efectul unei bune

gestionari a resurselor financiare ale întreprinderii, si deci a realizării faptice a stării de echilibru

financiar. Trezoreria neta pozitiva reprezintă principala sursa de lichiditate aflata la dispoziţia

societatii si care ar putea finanţa in orice moment necesitatea de lichiditate, fara a comporta costuri

suplimentare cu dobânzi si comisioane, aferente unui credit bancar fie el pe termen lung sau pe

termen scurt. La sfarsitul anului 2007 rata lichiditarii imediate indica o valoare de 0,43 > 0,3 prag

considerat ca borna inferioara a unei situaţii bune.

Trebuie menţionat si modul in care se realizează echilibrul financiar in cazul SC SC LACTA

PROD S.A. având in vedere situaţia atipica : FRNG <0 si NFR<0.

Se observa încălcarea unui principiu fundamental conform căruia mijloacele stabile se vor

finanţa din resurse durabile, conducerea societarii venind cu soluţia finantarii diferenţei neacoperite

de FRNG din surplusul de resurse ciclice aflate la dispoziţia firmei( NFR<0). Varianta aleasa de SC

LACTA PROD S.A. este deosebit de riscanta având in vedere valoarea ratei datoriilor pe termen

scurt raportata la total activ, de 85,52 % la sfarsitul anului 2007 in creştere fata de perioada

anterioara cu 4% .

Gradul de exigibilitate al datorilor pe termen scurt mai mare decât cel al datoriilor pe termen

lung care ar fi trebuit sa finanţeze mijloacele stabile ridica semne de întrebare cu privire la varianta

aleasa de către decidentii societatii.

Judecând după valorile indicate de ratele de lichiditate si solvabilitate, valori ce se încadrează

sub pragurile considerate de specialişti drept satisfăcătoare, firma se afla pe o poziţie care in mod

normal ar trebui evitata. Faptul ca firma a ales aceasta varianta însemna încredere in evoluţia viitoare

a activitatii , creşterea CA, creşterea beneficiului si a CAF.

73

Trebuie luat in calcul faptul ca in datoriile pe termen scurt ponderea cea mai mare o detin

furnizorii, aspect deosebit de important întrucât creditul acordat de furnizori reprezintă o sursa

gratuita pentru societate, comparativ cu angajamentele bancare ce comporta cheltuieli cu dobânzi si

comisioane. Acest credit depinde de puterea de negociere a întreprinderii, de experienţa acesteia cu

furnizorii, dar nu in ultimul rând credibilitatea de care aceasta se bucura pe piaţa.

Analizând vitezele de rotaţie, dar mai ales corelaţia dintre întârzierile la plata acordate

clienţilor si întârzierile de la plata acordate de furnizori (creditul furnizor) intelegem de ce s-a optat

pentru aceasta varianta. Daca in 2006 diferenţa dintre termenul mediu de încasare al clienţilor si

termenul mediu de plata al furnizorilor era de aproximativ 28 de zile, in 2007 diferenţa a crescut la

63 de zile, ceea ce însemna ca in tot acest timp resursele se afla la dispoziţia firmei si poate sa-si

finanţeze uşor si alte necesitaţi.

Acest ecart intre cele doua termene se explica pe de-o parte prin încasarea in avans a unui

procent din valoarea lucrării, de la 25% pana la 100%, in funcţie de amploarea lucrării, practic o

buna parte din costuri fiind finanţate din banii clientului. Pe cealaltă parte diferenţa se explica prin

creşterea perioadei de creditate a firmei de către societati pe fondul negocierilor, credibilitatii

întreprinderii si implicit a conducerii, dar nu in ultimul rând pe fondul achiziţiei unui volum mai

mare de materiale la o singura tranzacţie .

Avantajul folosirii creditului furnizor este gratuitatea, ceea ce il pune in fata oricărui credit

bancar. Dezavantajul este reprezentat de posibilitatea ca furnizorul sa aibă probleme financiare si sa

încerce încasarea creanţelor sale înainte de termenul stabilit iniţial. De asemenea exista posibilitatea(

mai des întâlnita) ca beneficiarul lucrării, clientul, sa se confrunte cu dificultati financiare si sa

solicite amânări la plata, iar daca acestea depasesc termenul de achitare furnizori (acea rezerva de 63

zile) firma poate avea dificultati de lichiditate si va trebui sa contracteze credite de trezorerie, credite

ce implica costuri suplimentare.

74

SC LACTA PROD S.A. are un număr mare de clienţi, un număr mare de furnizori, si o

trezorerie neta ce era capabila sa acopere, la sfarsitul anului 2007, 43% din datorii, situaţia in care

toti furnizorii sa ceara achitarea datoriilor in avans sau toţi clienţii sa ceara amânări de la plata fiind

aproape imposibila.

In concluzie firma poate funcţiona si in continuare pe acest sistem fara a se simţi ameninţata

de criza financiara atât timp cat nu apar modificări macroeconomice negative de amploare care sa

perturbe activitatea tuturor agenţilor economici, dar pentru a spori gradul de siguranţa este bine ca

partea din investiţiile efectuate care nu-si gaseste acoperire in resurse proprii sa fie finanţate din

credite pe termen lung.

* * *

75

Referin e bibliografice:ț

• Prof.univ.dr.Aurel Isfanescu; Prof.univ.dr.Vasile Robu; Lect.univ.drd. Anca Maria Hristea; Asist.univ.drd.Camelia Vasilescu, Analiza economico-financiara -Biblioteca digitala ASE

• Ariton Doiniţa, Finanţele întreprinderii, Editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2007

• Ariton Doiniţa, Strategii financiare ale firmei, Editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2004

• Buhociu Florin , Liliana Mihaela Moga -Analiza Economica Editura Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati 2008

• Brezeanu Petre, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Cavallioti, Bucureşti, 2002

• Bran Paul, Finanţele întreprinderii, Editura Logos, Bucureşti, 1995

• Dragotă, Victor; Obreja, Laura; Ciobanu, Anamaria.; Dragotă Mihaela.; Management financiar: Analiza financiară şi gestiunea financiar-operaţională, vol I, Editura Economică, Bucureşti, 2003

• Eduard Dinu - Analiza economica si finanicara a firmei,Biblioteca digitala ASE Bucuresti

Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004

Gheorghe Ana, Finanţele întreprinderii, Editura Universitas, Petroşani, 2004

• Ion Stancu, Finanţe, Ediţia a III-a, Editura Economică, Bucureşti, 2002

• Institutul Na ional de Statisticåț

76

• Journal of Agriculture and Food Chemistry, Vol 52, pages 3702-3070, 2004.

• Hoanţa Nicolae, Finanţele firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2003

• Petre Brezeanu –Gestiunea financiara a intreprinderii Bucuresti 1997

• RADU STROE, Gestiunea financiară a întreprinderii. Note de curs şi aplicaţii. Biblioteca digitală ASE

• Toma Mihai, Alexandru Felicia, Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică, Bucureşti, 2003

• Troie Liviu, Roman M.,Zaharia O. Analiza statistică a activităţii economice şi a gestiunii financiare a întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2003

Vasile Robu, Nicolae Georgescu Analiza economico-financiara Bucuresti 2001

Capital, Nr. 8, 24 Februarie 2005, articolul: „Munca în străinătate provoacă frisoane companiilor româneşti”, autori: Fulvia Meiroşu, Ioana Speteanu, Mălin Bot, Ştefan Onica

• Revista Tribuna economică, Nr. 44/2002, articol:”Analiza statică a echilibrului financiar”, autori: Vasile Dolean, Adrian Groşanu

• Revista Tribuna economică, Nr. 13/2003, articol:”Diagnosticul intern – premisă a investiţiei unei firme”, autor: Florea Staicu

• Ziarul Financiar , articolul “Creşteri pentru majoritatea produselor procesate din lapte”, Autor: Mediafax,10 Iun 2008

• Materiale informaţionale a diverse produse lactate (pliante publicitare).

77


http://www.zf.ro/autor/mediafax.html

ANEXA 1 Bilant prescurtat al SC LACTA PROD S.A. la 31.12.2006

Denumirea indicatorului SOLD LA31.12.2005 31.12.2006

A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizari necorporale 0 0 II. Imobilizari corporale 113859 176093 III. Imobilizari financiare 3402 0ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 117261 176093B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri 254510 272936 II. Creante 405215 303600 III. investitii financiare pe termen scurt 0 0 IV. Casa si conturi la banci 9 64569ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 659734 641105C. CHELTUIELI IN AVANS 0 0D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN

710099 669597

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIVOBLIGATII CURENTE NETE

-24257 -28492

F. TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGATII CURENTE

66896 147601

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

0 0

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SICHELTUIELI

0 43288

I. VENITURI IN AVANS, din care: 0 0J. CAPITAL SI REZERVE I. Capital, din care: 1000 10000 II Prime de capital 0 0 III. Rezerve din reevaluare Sold creditor Sold debitor

0 0

IV. Rezerve 92004 94313 V. Rezultat reportat Sold creditor Sold debitor VI. Rezultat exercitiului Sold creditor Sold debitor

29895 41309

Repartizarea profitului 29895 41309TOTAL CAPITALURI PROPRII 93004 104313Patrimoniul public 0 0TOTAL CAPITALURI 93004 104313

78

ANEXA 2 Bilant prescurtat al SC LACTA PROD S.A. la 31.12.2007

Denumirea indicatorului SOLD LA31.12.2006 31.12.2007

A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizari necorporale 0 0 II. Imobilizari corporale 176093 298061 III. Imobilizari financiare 0 13484ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 176093 311545B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri 272936 205150 II. Creante 303600 393725 III. investitii financiare pe termen scurt 0 0 IV. Casa si conturi la banci 64569 529477ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 641105 1128352C. CHELTUIELI IN AVANS 0 0D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN

669597 1231535

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIVOBLIGATII CURENTE NETE

-28492 -103183

F. TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGATII CURENTE

147601 208362

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

0 0

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SICHELTUIELI

43288 0

I. VENITURI IN AVANS, din care: 0 0J. CAPITAL SI REZERVE I. Capital, din care: 10000 10000 II Prime de capital 0 0 III. Rezerve din reevaluare Sold creditor Sold debitor

0 0

IV. Rezerve 94313 94313 V. Rezultat reportat Sold creditor Sold debitor

0

VI. Rezultat exercitiului Sold creditor Sold debitor

41309 104049

Repartizarea profitului 41309 0TOTAL CAPITALURI PROPRII 104313 208362Patrimoniul public 0 0TOTAL CAPITALURI 104313 208362

79

ANEXA 3 Contul de profit si pierdere al SC LACTA PROD S.A. la 31.12.2006

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

-lei-DENUMIREA INDICATORULUI NR

CRTRealizari in perioada de raportatre

A B 31.12.2005 31.12.20061. Cifra de afaceri neta(rd 02 la 04) 01 2461844 2567784Productia vanduta 02 2456641 2567784Venituri din vanzarea marfurilor 03 5203 0Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete

04 0 0

2.Variatia stocurilor SOLD C 05 190000 0 SOLD D 06 0 03.Productia imobilizata 07 0 04.Alte venituri din exploatare 08 126520 0VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL (rd 01+05-06+07+08)

09 2778364 2567784

5. a) Chelt cu materiile prime si materialele consumabile

10 1684613 1177817

Alte cheltuieli materiale 11 11941 0 b)Alte chelt din afara(cu energia si apa) 12 13540 19158 c) Chelt privind marfurile 13 0 06. Chelt cu personalul(rd 15+16) 14 454142 754161 a) Salarii 15 343290 559454 b) Chelt cu asigurarile si protectia sociala 16 110852 1947077. a) Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale (rd 18-19)

17 30376 32903

a) 1. Cheltuieli 18 30376 32903a) 2. Venituri 19 0 0 b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd21-22) 20 0 0b) 1. Cheltuieli 21 0 0b) 2. Venituri 22 0 08. Alte chelt de exploatare( rd 24 la 26) 23 533652 3855568.1 Cheltuieli privind prestatiile externe 24 344967 3057358.2 Chelt cu alte impozite , taxe si varsaminte asimilate

25 9556 19471

8.3 Chelt cu despagubiri, donatii si active cedate 26 179129 60350Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si chelt 27 0 121202-cheltuieli 28 0 121202-venituri 29 0 0CHELTUIELI DE EXPLOATARE-TOTAL(rd 10 la 14+17+20+23+27)

30 2728264 2490797

REZULTATUL DIN EXPLOATARE-profit(rd 09-30)

31 50100 76987

pierdere(rd 30-09) 32 0 09. Venituri din interese de participare 33 0 0- din care in cadrul grupului 34 0 010. Venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate

35 0 0

80

- din care in cadrul grupului 36 0 011. Venituri din dobanzi 37 6691 48-din care in cadrul grupului 38 0 0Alte venituri financiare 39 0 0VENITURI FINANCIARE – TOTAL(rd33+35+37+39)

40 6691 48

12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante(rd 42-43)

41 0 0

-cheltuieli 42 0 0-venituri 43 0 013. Cheltuieli privind dobanzile 44 15543 27195-din care in cadrul grupului 45 0 0Alte chelt financiare 46 0 0CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL(rd41+44+46) 47 15543 27195REZULTATUL FINANCIAR -profit(rd 40-47)

48 0 0

-pierdere(rd47-40) 49 8852 2719514. REZULTATUL CURENT-profit(rd09+40-30-47)

50 41248 49840

-pierdere(rd30+47-09-40) 51 0 015. Venituri extraordinare 52 0 016. Cheltuieli extraordinare 53 0 017. Rezultatul extraordinar-profit(rd52-53)

54 0 0

-pierdere(rd 53-52) 55 0 0VENITURI TOTALE( rd 09+40+52) 56 2785055 2567832CHELTUIELI TOTALE( rd 30+47+53) 57 2743807 251799218.REZULTATUL BRUT-profit(rd 56-57)

58 41248 49840

-pierdere(rd57-56) 59 0 019. Impozitul pe profit(rd 61+62-63) 60 11353 853120. Alte chelt cu impozite si taxe care nu apar in elementele de mai sus

61 0 0

21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI-profit(rd 58-59-60-64)

62 29895 41309

-pierdere(rd59+60+64-58) 63 0 0

81

ANEXA 4 Contul de profit si pierdere al SC LACTA PROD S.A. la 31.12.2007

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

-lei-DENUMIREA INDICATORULUI NR

CRTRealizari in perioada de raportatre

A B 31.12.2006 31.12.20071. Cifra de afaceri neta(rd 02 la 04) 01 2567784 5570703Productia vanduta 02 2567784 5570703Venituri din vanzarea marfurilor 03 0 0Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete

04 0 0

2.Variatia stocurilor SOLD C 05 0 0 SOLD D 06 0 519723.Productia imobilizata 07 0 04.Alte venituri din exploatare 08 0 213787VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL (rd 01+05-06+07+08)

09 2567784 5732518

5. a) Chelt cu materiile prime si materialele consumabile

10 1177817 2926743

Alte cheltuieli materiale 11 0 0 b)Alte chelt din afara(cu energia si apa) 12 19158 16865 c) Chelt privind marfurile 13 0 06. Chelt cu personalul(rd 15+16) 14 754161 1334222 a) Salarii 15 559454 946145 b) Chelt cu asigurarile si protectia sociala 16 194707 3880777. a) Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale (rd 18-19)

17 32903 54482

a) 1. Cheltuieli 18 32903 54482a) 2. Venituri 19 0 0 b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd21-22) 20 0 0b) 1. Cheltuieli 21 0 0b) 2. Venituri 22 0 08. Alte chelt de exploatare( rd 24 la 26) 23 385556 13121648.1 Cheltuieli privind prestatiile externe 24 305735 12744418.2 Chelt cu alte impozite , taxe si varsaminte asimilate

25 19471 22049

8.3 Chelt cu despagubiri, donatii si active cedate 26 60350 15674Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si chelt 27 121202 -61302-cheltuieli 28 121202 57699-venituri 29 0 119001CHELTUIELI DE EXPLOATARE-TOTAL(rd 10 la 14+17+20+23+27)

30 2490797 5583174

REZULTATUL DIN EXPLOATARE-profit(rd 09-30)

31 76987 149344

pierdere(rd 30-09) 32 0 09. Venituri din interese de participare 33 0 0- din care in cadrul grupului 34 0 010. Venituri din alte investitii financiare si creante 35 0 0

82

care fac parte din activele imobilizate- din care in cadrul grupului 36 0 011. Venituri din dobanzi 37 48 229-din care in cadrul grupului 38 0 0Alte venituri financiare 39 0 0VENITURI FINANCIARE – TOTAL(rd33+35+37+39)

40 48 229

12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante(rd 42-43)

41 0 0

-cheltuieli 42 0 0-venituri 43 0 013. Cheltuieli privind dobanzile 44 27195 23230-din care in cadrul grupului 45 0 0Alte chelt financiare 46 0 0CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL(rd41+44+46) 47 27195 23230REZULTATUL FINANCIAR -profit(rd 40-47)

48 0 0

-pierdere(rd47-40) 49 27195 2300114. REZULTATUL CURENT-profit(rd09+40-30-47)

50 49840 126343

-pierdere(rd30+47-09-40) 51 0 015. Venituri extraordinare 52 0 016. Cheltuieli extraordinare 53 0 017. Rezultatul extraordinar-profit(rd52-53)

54 0 0

-pierdere(rd 53-52) 55 0 0VENITURI TOTALE( rd 09+40+52) 56 2567832 5732747CHELTUIELI TOTALE( rd 30+47+53) 57 2517992 560640418.REZULTATUL BRUT-profit(rd 56-57)

58 49840 126343

-pierdere(rd57-56) 59 0 019. Impozitul pe profit(rd 61+62-63) 60 8531 2229420. Alte chelt cu impozite si taxe care nu apar in elementele de mai sus

61 0 0

21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI-profit(rd 58-59-60-64)

62 41309 104049

-pierdere(rd59+60+64-58) 63 0 0

83

LISTA ABREVIERI:

• A.G.A-Association of Government Accountants

• B-dul-Bulevardul

• Iun-iunie

• L-litera

• Mld -miliard

• Nr-numar

• Pr-Prescurtari

• P-pagina

• Pct-punctul

• S.a-societate pe actiuni

• S.c -societate

• Str-strada

84

http://www.agacgfm.org/

58419480 analiza echilibrului financiar la sc lacta prod sa

Documents