activitatea motorie a tubului digestiv
DESCRIPTION
Activitatea motorie a tubului digestiv. MOTILITATE. Efectorii musculari ai TD: somatici: la intrarea la ieşirea din TD netezi de tip visceral. MOTILITATE. M. neted visceral: celulă mică, mononucleată - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
![Page 1: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/1.jpg)
Activitatea motorie a tubului digestiv
![Page 2: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/2.jpg)
MOTILITATE
Efectorii musculari ai TD:
• somatici:– la intrarea– la ieşirea din TD
• netezi de tip visceral
![Page 3: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/3.jpg)
MOTILITATE
M. neted visceral:
• celulă mică, mononucleată
• legături intercelulare de tip “gap” cu rezistenţă electrică foarte scăzută, ce permite trecerea rapidă a excitaţiei de la o celulă la alta, a.î. m. acţionează ca un sinciţiu
• lipsa striaţiilor, deoarece materialul contractil nu e organizat în sarcomere
![Page 4: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/4.jpg)
MOTILITATE
• lipsesc proteinele reglatoare de tip troponină C (= prot. specializată în captarea Ca2+ din citosol)
• are calmoduline
• bogat în actină şi miozină, dispuse haotic. Actina de 15 x mai multă ca miozina
• actina se poate grupa, formând corpi denşi inseraţi pe membrana celulară
![Page 5: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/5.jpg)
MOTILITATE
Aparent, m. neted visceral are o eficienţă mecanică f. proastă
În realitate
• forţa musculară specifică (30-40 N/cm2) e ≥ cu a m. striat (30 N/cm2)
• randamentul termodinamic e mult mai bun (consumul de O2 e de 10-15 x < ca la m. striat)
![Page 6: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/6.jpg)
MOTILITATE
Explicaţia:
• densitate mare a materialului contractil
• cant. mare de actină
• m. neted se contractă cu forţă crescută, dar cu viteză mică; viteza de scurtare depinde de frecvenţa de interacţiune a actinei cu miozina – mare la m. striat → consum ↑ de ATP
• forţa rezultă din nr. de interacţiuni → consum ↓ de ATP
![Page 7: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/7.jpg)
MOTILITATE
Proprietăţile fiziologice ale m. neted visceral
1. Contracţia
• rar-secusă
• M. neted:– activitate electrică de repaus – potenţial de
tip oscilator lent
• M. striat:– activitatea electrică – repaus = linie
izoelectrică
![Page 8: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/8.jpg)
MOTILITATEA
![Page 9: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/9.jpg)
MOTILITATE
• Contracţiile m. neted = contracţii tonice, nu secuse
• În realitate şi în fibra m. netedă există o succesiune de stimuli care menţin contracţia, stimuli proveniţi din interiorul muşchiului
• →apare un răspuns prin salvă de potenţiale prin stimul unic
![Page 10: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/10.jpg)
MOTILITATE
2. Automatismul
• În TD există celule pace-maker care au oscilaţii mai mari ale potenţialului de repaus, care ating pragul de depolarizare
• joncţiuni „gap” → tot muşchiul se contractă în ritmul comandat de celulele pace-maker (care scade dispre dd spre colon)
![Page 11: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/11.jpg)
MOTILITATE
• Potenţialul de repaus – datorită variaţiei conductanţei ionice a canalelor membranare de calciu
• Ca2+ intră progresiv în celule dat. „porţilor” ionice membranare pt. Ca2+ → depolarizare
![Page 12: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/12.jpg)
MOTILITATE
3. Plasticitatea
• M. neted visceral poate suporta mari modificări geometrice (de lungime) fără a-şi modifica tensiunea prea mult
• DAR! forţa de contracţie nu se modifică, ceea ce înseamnă conservarea contractilităţii la diferite lungimi ale fibrei musculare netede
![Page 13: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/13.jpg)
MOTILITATE
4. Inervaţia
• prin fibre S şi PS
• fără sinapsă
• prin difuziunea mediatorului spre fibra musculară
![Page 14: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/14.jpg)
MOTILITATE
5. Cuplajul excitaţie – contracţie • este diferit faţă de m. striat• furnizarea Ca2+ către materialul contractil
se face lent, astfel că între stimul şi răspuns există o latenţă mai mare decât în f. musculară striată
• a. receptorul intracelular de Ca2+ = calmodulinele
![Page 15: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/15.jpg)
MOTILITATE
• b. extragerea Ca2+ din citosol (relaxarea) se face lent prin:
– pompă de Ca2+ - ATP dependentă
– schimbător Ca2+ – Na+ (iese 1 Ca2+ intră 3 Na+)
• macroscopic: există 2 tipuri de contracţie:
– tonice, prelungite, în special în regiunile sfincteriene
– ritmice, intermitente → undele peristaltice
![Page 16: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/16.jpg)
MOTILITATE
CONTROLUL NERVOS• 1. Mecanism intrinsec• SNV central• SNV periferic
– S– PS– SN autonom al TD, constituit din plexuri
nervoase intrinseci• plex mienteric Auerbach – între straturile
longitudinal şi circular muscular din peretele intestinal
• plex submucos Meissner – între muscularis mucosae şi stratul muscular circular
![Page 17: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/17.jpg)
MOTILITATE
Neuronii
• senzitivi (S)
• intercalari (I) – inhibitori– excitatori
• motori (M)
![Page 18: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/18.jpg)
MOTILITATE
În fcţ. de mediatorii chimici există ≈ 15 tipuri• Ach• Nor• adenozină• VIP• CCK• 5-HT• endorfineÎn total ≈ 1 miliard de neuroni (la fel ca în
măduva spinării) → „CREIER INTESTINAL”
![Page 19: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/19.jpg)
MOTILITATE
• La nivel intestinal există 2 sisteme motorii intrinseci ce pot coordona activitatea TD în absenţa controlului extrinsec, respectiv– excitator (motor)– inhibitor
• Controlul extrinsec şi cel voluntar sunt importante la intrarea şi ieşirea din TD, şi până la nivelul stomacului (cel extrinsec)
![Page 20: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/20.jpg)
MOTILITATE
![Page 21: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/21.jpg)
MOTILITATE
• Controlul intrinsec se realizează în dublu sens:– aferent – eferent
• O parte din neuronii intercalari = neuroni postggl. PS
• Conectarea cu SNV-S – prin nn. splanhnici (din măduva toraco-lombară)
![Page 22: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/22.jpg)
MOTILITATE
Ff. postggl. S se distribuie direct:– mm. netedă din vasele intestinale şi organele anexe – mm. netedă a sfincterelor digestive
• → controlul nervos stimulator (vasoconstricţie, contracţia sfincterelor) prin acţ. directă
Celelalte ff. S fac sinapse– neuroni intercalari – neuroni postggl PS – neuroni motori din peretele intestinal, predominant cu
linia motorie excitatorie
• → efect inhibitor → relaxare prin acţ. indirectă
![Page 23: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/23.jpg)
MOTILITATE
SNV-S are efect:
• inhibitor– prin neuroni inhibitori– neuroni intercalari– inhibarea SN-PS (care e stimulator)
• stimulator: pe musculatura circulară
![Page 24: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/24.jpg)
MOTILITATE
2. Controlul extrinsec al motilităţii TD
• Somatic– voluntar– automat
• Vegetativ
• SNV extrinsec are rol modulator
• SN-PS → efect inhibitor la niv. sfincterelor → relaxare
![Page 25: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/25.jpg)
MOTILITATE
Fibrele PS– din n. vag (origine în bulb)
– din nn. pelvici (S2 –S4 medulare)
• Ach din sinapsa de la niv. ggl. intramurali (PS) → receptori colinergici de tip nicotinic (N) - blocaţi de sărurile de suxametoniu
• Ach din neuronii excitatori postggl. → receptorii de tip muscarinic (M) - blocaţi de atropină
![Page 26: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/26.jpg)
MOTILITATE
Fibrele PS postggl. pot elibera şi alţi mediatori chimici:
• adenozina, VIP - inhibitori → efectul inihibitor al stimulării vagului şi a nervilor pelvici
Şi în sinapsele interggl. – şi alţi mediatori chimici:• metenkefaline• endorfine• bradikinina = polipeptid nehormonal ce prod.
contr. mm. netezi• 5-HT stim ff. netede (contracţie)
![Page 27: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/27.jpg)
MOTILITATE
M. neted se poate contracta şi fără potenţial de acţiune:
• hormoni (gastrina) → conductanţa membranară pentru Ca2+ creşte progresiv → Ca2+ se acumulează în celulă → se declanşează contracţia fără PA
• mesager chimic acţionează asupra unui receptor membranar (adenilat ciclaza) → creşte cAMP care acţionează asupra unor depozite intracelulare de Ca2+ → eliberarea Ca2+ în citosol → contracţie fără PA
![Page 28: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/28.jpg)
MOTILITATE
MOTILITATEA SPECIALĂ A SEGMENTELOR TD
A. Motilitatea la nivelul cavităţii bucale:
• 1. Masticaţia
• 2. Timpul bucal al deglutiţiei
![Page 29: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/29.jpg)
MOTILITATE
1. Masticaţia = act motor somatic (efectorul este m. somatic)
• (act reflex vegetativ – efectorul = m. neted sau epit. secretor)– reflex– voluntar
• poate fi trecută sub control automatScopul:• aducerea în contact a suprafeţelor
ocluzale ale dinţilor
![Page 30: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/30.jpg)
MOTILITATE
Organele masticaţiei:
• Organe active: muşchii:– masticatori propriu-zişi (inseraţi pe mandibulă)– submandibulari (hioidieni)– limba– pieloşi ai feţei (orofaciali)
![Page 31: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/31.jpg)
MOTILITATE
• Organe pasive:– mandibula (are f. multe grade de libertate dat.
formei artic. temporo-mandibulare)– maxilarul– artic. temporo-mandibulară– dinţii
![Page 32: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/32.jpg)
MOTILITATE
Ridicarea mandibulei:• maseter• fasc. ant. şi mijl. ale m. temporal• mm. pterigoidieni interniCoborârea mandibulei• mm. submandibulari (hioidieni)• mm. pterigoidieni externiLa om – forţa mm. ridicători este de 100x >
ca forţa mm. coborâtori ≈ 700 kg
![Page 33: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/33.jpg)
MOTILITATE
• Mişcări de forfecare (diducţie, lateralitate) – prin contr. alternative ale mm. pterigoidieni ext.
• Propulsia mandibulei – contr. simultană a tuturor pterigoidienilor
• Retropulsia mandibulei – contr. fasc. post. şi mijl. ale mm. temporali
![Page 34: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/34.jpg)
MOTILITATE
Centru masticator – în punte:
• = ansamblul central al tuturor structurilor implicate în actul masticator – implică zone senzitive, de asociaţie, motorii
• Reflexe de masticaţie:– reflexul de ridicare a mandibulei– reflexul de coborâre a mandibulei
• Coordonare voluntară a masticaţiei, realizată de cortexul motor
![Page 35: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/35.jpg)
MOTILITATE
Reflexul de ridicare a mandibulei:
• monosinaptic, reflex miotatic
• receptori: fusuri neuromusculare din maseter (= m. cu cele mai multe fusuri → răspunsul cel mai puternic → participă la termoreglare prin frison – „clănţănitul dinţilor”)
• importanţă – reflex biologic → muşcare
• cale aferentă – neuron proprioceptiv localizat în mezencefal
![Page 36: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/36.jpg)
MOTILITATE
• centru – motoneuron α din nc. masticator pontin
• cale eferentă – axonul motoneuronului α• efector – fibra musculară• Excitant = coborârea mandibulei, prin
întinderea zonei ecuatoriale a fusului neuromuscular → tonus al ridicătorilor prin această activitate reflexă inconştientă
• spasmofilie, tetanos → trismus (creşte tonusul)
![Page 37: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/37.jpg)
MOTILITATE
Control:• 1. Bucla γ = motoneuroni de dimensiuni mai
mici care trimit axoni spre porţiunea contractilă a fusurilor
• stimuli cu frecvenţă mare det. un tonus crescut al musc.
• inhibiţia motoneuronului γ → căderea mandibulei
• 2. Sistemul reticulat ( căilor extrapiramidale)– activator– inhibitor
![Page 38: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/38.jpg)
MOTILITATE
• 3. Nc. roşu - inhibitor• 4. Zona supratrigeminală
(pontomezencefalică) menţine echilibrul între stimulare şi inihibţie – este conectată cu căile descendente piramidale şi extrapiramidale (corticomedulare) – asigură controlul cortical
• 5. Cerebelul – prin calea cerebelo-dento-rubro-talamo-corticală
– Dizartrii (episodice, în intoxicaţia cu alcool) – în tulb. ale neocerebelului
![Page 39: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/39.jpg)
MOTILITATE
Reflexul de coborâre a mandibulei:• reflex multisinaptic, dar poate fi simplificat la
bisinaptic• receptori – presoceptori, baroreceptori – situaţi
în gingii, la rădăcina dinţilor, în ligg. periodontale• care aferentă – protoneuronul senzitiv
exteroceptiv din ggl. Gasser ( trigemenului)• centru - neuron intercalar (unul sau mai mulţi),
a.î. excitaţia merge spre neuronii α ai mm. coborâtori (neuroni excitatori) sau spre motoneuronii α ai mm. ridicători (neuroni inhibitori)
![Page 40: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/40.jpg)
MOTILITATE
• Se prod. astfel– stim. mm. coborâtori– inhib. mm. ridicători
• Consecinţele masticaţiei - alimentele sunt:– tăiate – de incisivi– sfâşiate – de canini– triturate – de premolari şi molari– îmbibate cu salivă, apoi transformate în bol
alimentar prin mişcări coordonate ale mm. obrajilor, limbii şi buzelor
![Page 41: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/41.jpg)
MOTILITATE
• Amasticaţia → iritaţie gastrică, gastrită ulceroasă, UG
• Hipermasticaţia → prelucrare f. avansată a alim. → nu mai stau în stomac → dumping de alimente
• Reflexul de căscat = reflex respirator = coborârea la maxim a mandibulei– presupune o inhibiţie a mm. ridicători
![Page 42: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/42.jpg)
MOTILITATE
• 2. Timpul bucal al deglutiţiei• 1840 Magendie – deglutiţia are trei timpi:
– bucal– faringian– esofagian
• act– voluntar– reflex
• Timpul bucal – alim. sunt împinse spre baza limbii dat. contr. – mm. planşeului bucal – ridică limba– mm. limbii – împinge posterior
• durata <1s• Proiectarea bolului alim. spre faringe
declanşează timpul 2 al deglutiţiei
![Page 43: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/43.jpg)
MOTILITATE
B. Timpul faringian 0,5-1 s• contracţia ridicătorilor vălului palatin det.
orizontalizarea acestuia între oro- şi rinofaringe• contr. mm. hioidieni – ridică laringele (plasat
sub epiglotă) – se închide calea aeriană• contr. violentă a planşeului bucal şi proiectarea
limbii spre post.• relax. sf. esof. sup.• relax. sf. esof. inf. (esofagul nu ştie ce fel de
bol alimentar va primi şi va trebui să permită trecerea bolusului, inclusiv cel lichid, care trece în prima secundă)
• nn. glosofaringian şi hipoglos• control neuromusc. complex (în toată FR a
bulbului)
![Page 44: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/44.jpg)
MOTILITATE
C. Timpul esofagian al deglutiţiei
Esofagul:
• 25 cm la un adult standard
• musc. striată în 1/3 sup.
• musc. striată + netedă – 1/3 mijl.
• musc. netedă – 1/3 inf.
![Page 45: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/45.jpg)
MOTILITATE
Mişcările propagate sunt mişcări peristaltice.
La niv. esofag:
• unde peristaltice primare:– încep de la niv. gurii esof (sf. esof. sup.)– declanşate de o deglutiţie– coordonate extrinsec de n. X– succesiunea lor e programată în nc. ambiguu
O undă peristaltică = tandem de undă de relaxare în faţa bolului şi o undă de contracţie în spatele bolului
![Page 46: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/46.jpg)
MOTILITATE
• unde peristaltice secundare:
– pot începe la niv. inf. (pe traiectul esof.)
– coordonate de plexurile nerv. intrinseci
– nu necesită deglutiţie
– excitantul: stimularea tactilă a mucoasei esofagiene (distensia locală)
– se declanşează când un bolus alim. se opreşte în esofag din diferite cauze
![Page 47: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/47.jpg)
MOTILITATE
Dacă bolusul nu se deplasează, se produc alte unde periastaltice (după 2-3-4 unde perist. sec. apare senzaţia de DISFAGIE)– pumn în spate– provocare de o nouă undă primară (deglutiţie,
preferabil semisolide/lichide)
• unde peristaltice terţiare = contracţii inelare (segmentare), în 1/3 inf. a esof.– de fapt nu sunt unde peristaltice, pt. că nu se
propagă
Coordonarea undelor II şi III – plexuri nerv. intrinseci
![Page 48: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/48.jpg)
MOTILITATE
• Tulburările deglutiţiei = DISFAGIE
• Achalazia ≠ cardiospasm (spasm cardial prelungit)
• achalazia = creşterea puternică a contracţiei sf. esof. inf. (>200 mmHg) şi a duratei contracţiei dat. distrugerii plexurilor mienterice Auerbach din esof. inf.
• Cardiospasmul– prin procese iritative, sclerotice– poate fi rezolvat prin blocanţi de Ca2+
![Page 49: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/49.jpg)
MOTILITATE
D. Mişcările stomacului
1. Mişcări pe stomac gol = mişcări peristaltice de foame (= mişcări peristaltice periodice)
• activitate periodică (≈90min), când stomacul e gol
• apariţia senzaţiei de foame urmată de apariţia acestor contracţii
– stim. de X– inh. de S
![Page 50: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/50.jpg)
MOTILITATE
![Page 51: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/51.jpg)
MOTILITATE
Experimental:• un animal cu senzaţie de foame (deci are aceste
unde perist. periodice) primeşte un prânz fictiv → încetarea acestor unde
• senzatia de mişcare poate fi simulată, deci ap. vestibular poate fi stimulat – real– simulat (fictiv)
• prin stim. rec. vestibulari se prod. accentuarea undelor perist. gastrice – stim. optokinetică (SOK)
• aceste unde dispar la ingerarea alimentelor
![Page 52: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/52.jpg)
MOTILITATE
![Page 53: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/53.jpg)
MOTILITATE
2. Mişcări pe stomacul plin:
• a. mişcări de umplere
• b. mişcări de amestec
• c. mişcări de evacuare
![Page 54: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/54.jpg)
MOTILITATE
a. Stomacul gol e cavitate virtuală. Prima înghiţitură – la periferie, următoarele în cercuri concentrice spre interior
• tonusul se adaptează permanent (tonus postural) prin mecanism– idiomuscular (plasticitatea m. neted)– prin plexurile intrinseci
• volumul creşte, dar presiunea rămâne ct.• căi preferenţiale de umplere – mica
curbură („şoseaua gastrică”, Magenstraße) – mărginită de 2 pliuri – e mai traumatizată
![Page 55: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/55.jpg)
MOTILITATE
b. după umplere, stomacul „stă cuminte” 30-60 min. Apoi:
• mişcări propagate (peristaltice) care nu deschid pilorul
• peristole – creştere progresivă a tonusului (≈30 sec, seamănă cu sistola) – creşte pres. intragastrică până la ≈30 mmHg, prod. amestecarea alimentelor
![Page 56: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/56.jpg)
MOTILITATE
c. mişcări de evacuare• activit. motorie a sfincterului piloric
– contractat → 60-80 mmHg– relaxat → 10-20 mmHg
• mişcări perist. din faza de amestec (care nu duc la evacuare) + mişc. perist. de evacuare apar la nivelul stomacului– încep sus, aproape de cardie– coincid cu o perisistolă
• produc antrenarea unei cant. de chim gastric şi forţarea sa prin pilor
![Page 57: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/57.jpg)
MOTILITATE
Relaxarea pilorului (este un sistem antidumping)
• ca urmare a sosirii undei de relaxare (are rol doar de a amplifica relaxarea pilorului)
• dinspre dd, în fcţ. de pH de pe versantul dd al pilorului– pH crescut – relaxarea pilorului– pH scăzut – creşterea tonusului pilorului
• evacuare ritmică a stomacului, prin porţii mici şi cu intervale suficient de mari între relaxări
![Page 58: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/58.jpg)
MOTILITATE
Momentul 0:• pH dd crescut → tonusul piloric scade →
apare undă peristaltică gastrică → pilorul se relaxează, se evacuează chimul gastric acid → pH scade → pilorul se închide reflex
• la pH = 5 - pilorul stă închis• intervalul dintre evacuări - în fcţ. de
– alimente– secreţia acidă
![Page 59: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/59.jpg)
MOTILITATE
• Motilitatea gastrică– stim. de X– inh. de S
• Factori alimentari:– pres. osm. crescută– alim. f. reci– alim. bogate în grăsimi
• întârzie evacuarea stomacului
![Page 60: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/60.jpg)
MOTILITATE
• Lipidele au efect de frânare prin hh– CCK – inhibă motilitatea gastrică– Gastrina (G) stim. motilitatea gastrică – există
receptori pt. G în cel. musc. netede gastrice
• dpdv chimic CCK seamănă cu G şi prod. inhibiţie prin competiţie
• Motilitatea gastrică – inhibată de :– enterogastron– enteroglucagon– secretină– GIP
![Page 61: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/61.jpg)
MOTILITATE
E. Motilitatea IS
1. Mişcări peristaltice – propagate
2. Mişcări de segmentare – staţionare
3. Mişcări pendulare – staţionare
• Participă ff. musc. – circulare– longitudinale
![Page 62: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/62.jpg)
MOTILITATE
1. Mişcările peristaltice = tandem de 2 unde:– de relaxare– de contracţie
Unda de relaxare
• permite înaintarea conţinutului intestinal
• oferă condiţii de presiune scăzută
Unda de contracţie
• produce forţa motrice a deplasării
• oferă condiţii de presiune crescută
![Page 63: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/63.jpg)
MOTILITATE
Undele peristaltice
• lente: 1-2 cm/min
• rapide: 300-500 cm/min
Tipurile de mişcări - programate în structura IS
• Mişcările peristaltice – generate– reflex– prin automatism
![Page 64: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/64.jpg)
MOTILITATE
• Modul de conexiune între neuronii din plexurile mienterice este a. î. în permanenţă există tandemul undă de relaxare – undă de contracţie
• Sensul de propagare a undelor e programat în structura IS
• În timp, „creierul intestinal” îşi însuşeşte noul sens de propagare
![Page 65: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/65.jpg)
MOTILITATE
Centrii de automatism ai IS:
• în dd - automatism de 12 c/min
• alţi centri:– jejun – 8 c/min– ileon – 4-6 c/min
• ierarhie de centri
• Centrul cu frecvenţa cea mai mare îşi impune ritmul
• În lipsa alim. frecvenţa = 12 c/min
![Page 66: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/66.jpg)
MOTILITATE
Activitatea IS este mai ales interprandial• În timpul digestiei alimentelor - „potolire” a
ritmului de descărcare a impulsurilor• evacuarea stomacului – creşte frecvenţa →
12c/min• Controlul mişcărilor peristaltice – intrinsec
– automatism miogen– reglaj intrinsec prin reflexe locale
• SNV extrinsec poate eventual să moduleze activitatea motorie:– S - inh.– PS – stim.
![Page 67: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/67.jpg)
MOTILITATE
2. Mişcările de segmentare = inele de contracţie ce se produc simultan la niv. anselor intest., fragmentând ansa în numeroase cavităţi în care ↑ presiunea = factor fav. al abs. intest.
• stare contractilă – 60-90 sec (→5 min)• apoi brusc, zona contractată se relaxează, iar
în centrul zonei relaxate apar inele de contracţie
– frământarea conţinutului intestinal– creşte presiunea → favorizarea abs. intest.
• frecvenţa mişc. de segmentare > în zonele proximale decât în cele distale
• gradient de activitate motorie – asigură forţa motrice necesară deplasării conţinutului
![Page 68: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/68.jpg)
MOTILITATE
3. Mişcările de pendulare = contracţii bruşte ale unei porţiuni de ansă intest. (de 10-12 cm) cu creşterea pres. în iterior → conţinutul e împins în ansa următoare
• este posibilă regurgitarea conţinutului din ansa 2 în ansa 1 → mişcare de pendulare propriu-zisă, fără propagare
• Consecinţe:– amestec– ↑ pres. hidrostatică – fav. abs.– asigură propagarea
• Propagarea în IS – 8 -10 h→– dig.– abs.
![Page 69: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/69.jpg)
MOTILITATE
Ce nu s-a abs. trece prin valva ileo-cecală în IG– pres crescută din cec închide pasiv valva– sfincterul ileo-cecal închide activ valva - are
un tonus de ≈ 50 mmHg (↑)
Activit. sf. ileo-cecal – regl. prin reflexe locale:– iritaţia cecului ↑ tonusul– unda perist.– începerea evac. stomacului relaxarea sfincterului– emoţiile
![Page 70: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/70.jpg)
MOTILITATE
F. Motilitatea IG
1. Mişcări peristaltice
2. Mişcări de segmentare
• particularitate – motilitatea IG creşte în sens ab-oral
• cele mai active sunt regiunile sigmoid + rect
![Page 71: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/71.jpg)
MOTILITATE
Explicaţie:
• a. inervaţia colonului are dublă origine:– cec + ascendent + ½ transvers – ff. PS dinX,
care sunt puţine, precare → efect stim. slab– restul – ff. PS prin nn. pelvici
• b. plexurile mienterice din IG terminal sunt mult mai dezvoltate– colon dr. = colon de stază → proc. de
fermentaţie– colon stg. = colon de tranzit → putrefacţie
![Page 72: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/72.jpg)
MOTILITATE
• prin valva ileo-cecală trece ≈ 1l/24h.
Mişcările peristaltice ale IG:– a. propagate cu viteză mică (asem. celor de la
IS)– b. în masă (20-30 cm de colon se contractă
brusc)
• sunt caracteristice pt. transvers, desc. şi sigmoid
• o f. mare cant. de materii fecale sunt împinse spre rect
![Page 73: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/73.jpg)
MOTILITATE
Defecaţia• act prin care materiile fecale se elimină la
exterior• normal rectul e gol• receptorii tactili şi baroreceptorii din
mucoasa şi submucoasa rectală - f. sensibili
• nu tolerează prezenţa materiilor fecale• acestea „aşteaptă” în sigmoid
![Page 74: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/74.jpg)
MOTILITATE
Unda de contracţie în masă → materiile fecale ajung în în ampula rectală → stimulare mecanică → reflexul defecaţiei:
• aferenţe – ff. senzitive ale nn. pelvici
• centru – segm. sacrate S2 – S4
• eferenţe – ff. PS din nn. pelvici
• efector – mm. netedă din pereţii ampulei rectale
![Page 75: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/75.jpg)
MOTILITATE
• stim. receptorilor → impuls → stim. PS → contr. mm. ampulei rectale → relaxarea sf. neted
• → presiunea ce se dezvoltă în rect poate deschide pasiv sf. striat anal
• la NN, sugar, animale needucate
• sub acţ. fact. educaţionali → acţiune voluntară asupra sf. anal extern (striat) → actul defecaţiei poate fi împiedicat
![Page 76: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/76.jpg)
MOTILITATE
• excitaţia se propagă nu numai spre S2 – S4, ci şi ascendent, pe căi spinotalamice (căi rapide)
Reflexul sacrat – reflex polisinaptic, cu latenţă mare
• scoarţa interzice actul defecaţiei → contradicţie între creşterea tonusului sf. striat şi creşterea presiunii în interiorul ampulei rectale → creşte şi mai mult senzaţia de necesitate
• creşte presiunea din rect → materiile fecale sunt împinse înapoi în sigmoid
![Page 77: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/77.jpg)
MOTILITATE
Reflexul de continenţă (de a tolera materiile fecale)• uneori se produce şi cu materii fecale prezente
în ampula rectală• mai ales la cei cu sensibilitate scăzută a
receptorilor rectali• nu se produce reflexul de defecaţie – diskezie
rectală
Constipaţia – tulb. de motilitate prin scăderea reflexului
• mai ales la cei ce folosesc laxative – perturbă activitatea neuronilor
![Page 78: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/78.jpg)
MOTILITATE
Reglare:1. Mecanism nervos:• plexuri intrinseci – modulate şi influenţate de SN
extrinsec2. Mecanism umoral – prin hh. stim. sau inhib. ai
activităţii motorii• Hh. stimulatori:
– gastrina– CCK– motilina– vilikinina – stim. activitatea motorie a vilozităţilor– enkefaline– bombezina – neuropeptid intestinal
![Page 79: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/79.jpg)
MOTILITATE
• Hh. inhibitori:– GIP (= glucose-dependent insulinotropic peptide, =
gastric inhibitor peptide) – stim. secr. de insulină– enteorglucagonul– sialogastrona– bulbogastrona
• Adr, Nor– inhibă activitatea motorie a peretelui intestinal– cresc tonusul sfincterelor netede
• Ach – stim. direct activitatea motorie– inhibă indirect prin neuroni inhibitori care eliberează
substanţe ca adenozina, VIP
![Page 80: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/80.jpg)
MOTILITATE
Reflexe inhibitorii:• → ileus dinamic = paralizia intestinului
1. Reflexe intestino-intestinale:• iritaţia unei anse → hiperactivitate locală, dar
reflex, generalizat pe restul anselor → paralizie
2. Reflexe colecisto-intestinale• pct. de plecare = VB şi alte CB• → meteorism postprandial
3. Reflexe reno-intestinale • → pareza intest. din litiaza renală
4. Reflexe peritoneo-intestinale – peritonită
![Page 81: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/81.jpg)
MOTILITATE
Reflexe stimulatoare:
1. Reflexul gastro-colic
• ingestia alimentelor în stomac şi începutul evacuării stomacului → stim. contr. în masă → defecaţie imediat după alimentaţie sau chiar în timpul mesei (mai ales la sugari)
2. Reflexul gastro-ileal:
• evacuarea stomacului → se declanşează golirea ileonului în cec
![Page 82: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/82.jpg)
MOTILITATE
Motilitatea VB• În perioadele interdigestive - VB – funcţie
de acumulare a bilei• plasticitatea peretelui VB permite
acumularea unui volum de ≈ 100 ml bilă• n. X şi CCK det. contracţia peretelui VB şi
relaxarea sfincterului Oddi• CCK elib. la contactul mucoasei dd. cu AG
cu >10C, precum şi cu peptide şi aminoacizi
![Page 83: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/83.jpg)
MOTILITATE
Vărsăturile:
Greaţă:
• sdr. vestibular– răul de mişcare (avion, mare, maşină)– sdr. vertiginos
• sarcină
• fumat
• sugestie
• hipnoză
![Page 84: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/84.jpg)
MOTILITATE
• dureri violente la orice nivel• abuz de alcool• cauze digestive:
– hernii hiatale– afecţiuni organice gastrice (gastrite, cancer gastric,
stenoze pilorice)– tulburări funcţionale motorii
• asociată cu inhibiţia secreţiei gastrice acide• inihibiţia activităţii motorii
– anorexie şi repulsie alimentară
Sdr. de hipertensiune intracraniană
![Page 85: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/85.jpg)
MOTILITATE
• = dezordine tonomotorie complexă a stomacului
• stimulii – oricare parte a tractului GI• distensia şi iritaţia duodenului• căi simpatice şi vagale• centrul vomei în bulb, lângă tractul
solitar, aprox. la acelaşi nivel cu nc. motor dorsal al X
• eferenţe prin nn. V, VII, IX, X, XII, nn. spinali
![Page 86: Activitatea motorie a tubului digestiv](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061522/56814e48550346895dbbca67/html5/thumbnails/86.jpg)
MOTILITATE
• inspir adânc• ridicarea hioidului şi a laringelui, cu deschiderea
sf. esofagian sup.• închiderea glotei• ridicarea palatului moale cu închiderea post. a
narinelor• contracţii puternice ale antrului şi corpului
stomacului – deseori percepute ca dureri violente
• diafragmul coboară brusc• contracţia musculaturii abdominale• relaxarea cardiei sau depăşirea presiunii
realizate de sfincterul cardial• conţinutul gastric este proiectat exploziv în
afară, concomitent cu ascensionarea cardiei