282 AMS, X, 2011, SECTIUNEA a fV-a: EPOCA CONTEMPORANĂ

Ana FLORESCU

MAEŞTRI Al ARTEI ROMÂNEŞTI-RUDOLF SCHWEITZER­CUMP ĂNA SAU MEMORIA UNEI EXPOZIŢII RETROSPECTIVE

În perioada 1 septembrie - 10 octombrie 2011 Muzeul Judeţean Botoşani a găzduit, în Sala Polivalentă, expoziţia retrospectivă Maeştri ai artei româneşti-Rudolf Schweitzer-Cumpăna. Expoziţia a fost organizată în colaborare cu: Complexul Muzeal Iulian Antonescu - Bacău,

Muzeul Vasile Pârvan - Bârlad, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ şi Complexul Muzeal Bu­covina - Suceava.

ConsiJiul Judetean Botosani :Muzeul .Judetean Botosani Înlvlaboro~.rc c~:

}'undalt1 rull'llra a RuJiolfxJ,..•·âtz•·r Curnpihur- iBururl·~ll Compl~xul f\luual luliarr Jlrllorrt'MU- nactu

:\ 1U7.1!UI \-'uiilt' Piirru11 - R:irlad Complexul Mu7.1!.:tl JudeJe:tn Neamf

Compl~ul Munal Ru.,m·inu • Sufe:t\'B

Maeştri ai artei româneşti Rudolf Schweitzer-Cumpăna

Pt'"i.foj dr Uuntt Trn:etuira

\'el'lll~ul: jol.l S4>p4tmbrlt> 211.11, ora D'" S~la 1\ bre a :\luz .. ului d• btorle

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

Ana Florescu, Maeştri ai artei româneşti- Rudol[ Schweitzer- Cumpăna sau memoria unei expozitii 283

Motivaţia organizării aceste expoziţii de pictură a fost dublă. Pe de o parte s-a datorat împlinirii a 125 de ani de la naşterea maestrului, aniversare înscrisă şi în Calendarul UNESCO, al marilor sărbători din acest an, iar - pe de altă parte - existenţei în colecţiile Secţiei de Artă, respectiv în depozitul Galeriei de Artă Ştefan Luchian, a unui număr de 17 lucrări aparţinând pictorului Rudolf Schweitzer-Cumpăna, opere care au constituit nucleul expoziţiei şi punctul de interes al publicului prezent la vemisaj.

Prezenţa acestor lucrări la Botoşani constituie punctul de pornire al demersului muzeo­grafic. În anul 1977, la data de 17 martie, Vasile Filip, compozitor, a donat Muzeului Judeţean Botoşani, o colecţie de 45 de lucrări de artă, picturi în ulei pe carton şi pe pânză, desene şi acu­arele, aparţinând unor artişti însemnaţi ai domeniului, cele mai numeroase fiind ale lui Eustaţiu Stoenescu şi Rudolf Schweitzer-Cumpăna.

Despre pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna botoşăneanul Gheorghe Poenaru va realiza o primă monografie în anul 1969, un volum apărut la Editura Meridiane. Aflăm că Schweitzer­Cumpăna s-a născut la Piteşti, la 7 mai 1886, într-o familie de origine germană. În anul 1904 a plecat în Germania, la Berlin, unde a urmat cursurile Academiei Regale de Arte Frumoase, pe care le-a absolvit în 1909. A studiat pictura cu Adolf Schlabitz, Erich Hanche şi Arthur Kampf, perioada care a determinat apropierea sa de expresionismul german, dar şi contactul cu impre­sionismul şi mişcarea Secession.

Mai târziu, arta sa capătă mai multă strălucire - datorată Orientului, care 1-a învăţat în­drăzneala, şi apoi Parisului, de unde a luat măsura şi valoarea nuanţelor discrete. A expus la Ti­nerimea Artistică, unde a devenit şi membru societar, a participat cu lucrări la Salonul Oficial, a participat la expoziţia Artiştilor Francezi de la Paris, a călătorit în Italia, Veneţia, Milano, Roma, Neapole, San Remo, precum şi în câteva localităţi din Germania - printre care Miinchen şi Augsburg. Lucrările sale au fost apreciate şi achiziţionate de mari artişti ai vremii, lângă care a expus, însăşi Regina Maria i-a vizitat atelierul şi i-a cumpărat lucrări.

Nicolae Iorga scria în 1921, după expoziţia lui Schweitzer-Cumpăna de la Ateneul Român: "Nimic din ceea ce face nu e ca la alţii, dar nu pentru că o voieşte, ci pentru că e o necesitate absolută a sufletului său. E un zbucium în acest suflet cu totul original, capabil de opere mari, un zbucium onest şi fecund. Capete ţărăneşti, tovarăşi de mizerie în colibe, femei mândre ca nişte canefore de piesă antică, boi în aprigă înaintare a muncii, mai ales viaţa rurală fără poezia con­venţională, cu o tristă francheţe hotărâtă, care, după atâtea pastişe ale copiatorilor de a zecea clasă, face bine. Natura însăşi, la munte, până sus în albastru) de cer şi alb de zăpadă, contopite într-o ideală armonie - e tot aşa de adevărat, de dârz înviorătoare. De la acest pictor putem aştepta o nouă formulă a realităţilor pământului nostru şi a rasei noastre" 1

•

Aşa cum arată autorii Constantin Doroftei şi Alexandru Pleşca în lucrarea Donafia Vasile Filip- Catalog (tehnoredactor Adrian Ciuraru, foto Ioan Helici), apărută sub egida Comitetului de Cultură şi Educaţie Socialistă a Judeţului Botoşani, Muzeul Judeţean Botoşani, 1980, "dacă o colecţie particulară de pictură poate dovedi bunul gust al cuiva şi calitatea necesităţilor spiri­tuale ale acelei persoane, actul donării colecţiei către o instituţie muzeală atestă generozitate şi o conştiinţă cetăţeanească înaltă"2 . De aceea este imperios necesar, din raţiuni de respect şi cu­venită politeţe, să menţinăm câteva date despre cel care a îmbogăţit patrimoniul artistic, nu doar al Muzeului Judeţean Botoşani, ci şi al tuturor iubitorilor de artă şi de frumos din această parte a ţării.

Donatarul s-a născut în Botoşani, la 1 martie 1900, ca fiu al Mariei (născută Dumitriu) şi al lui Gheorghe Filip, muzician. Tatăl va deschide sensibilului copil, rămas orfan de mamă la vârsta de numai un an, drumul spre muzică, domeniu faţă de care acesta a dovedit o receptivitate aparte şi aptitudini ce I-au condus spre admiterea la Conservatorul din laşi, unde studiază cu Alexandru Teodorini. Datorită talentului său, a atras atenţia compozitorului George Enescu,

1 Nicolae Iorga, în Neamul românesc, noiembrie 1921. 2 Constantin Doroftei şi Alexandru Pleşca, Dona(ia Vasile Filip- Catalog, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă a Judeţului Botoşani, Muzeul Judeţean Botoşani, 1980, p. 3.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

284 AMS, X, 2011, SECTIUNEA a IV-a: EPOCA CONTEMPORANĂ

acesta ajutându-1 să facă remarcabile progrese interpretati ve în perioada 1917-1919. De aseme­nea, Enescu 1-a trimis la Paris, unde o perioadă a locuit chiar în casa acestuia, bucurându-se în timpul celor patru ani de studii la Conservatorul din Paris şi de îndrumările directe ale marelui maestru al viorii. În 1923 Vasile Filip va absolvi, cu premiul 1, Conservatorul Naţional de Mu­zică din Paris, iar în 1926 va fi numit profesor titular al catedrei de vioară de la Conservatorul Ciprian Porumbescu din Bucureşti. Printre studenţii pe care i-a pregătit se numără alte nume mari ale artei interpretative, precum Ion Voicu, Mihai Constantinescu, Ştefan Gheorghiu.

Vasile Filip a împletit în mod strălucit munca de pedagog cu cea de interpret şi, de ase­menea, cu activitatea de compozitor. Astfel, a susţinut concerte la Radio, la Ateneul Român, la Sala Dalles, la studioul Conservatorului şi la Casa oamenilor de ştiinţă din Bucureşti, colaborând cu alte personalităţi , precum Mihail Jora, Alfonso Castaldi, Alfred Alessandrescu, Cella Dela­vrancea etc. Frecventând mediile artistice, Vasile Filip va cunoaşte, printre alte mari personalităţi ale artei plastice româneşti, şi pe Rudolf Schweitzer-Cumpăna, cu care va fi şi coleg la Acade­mia de Arte Frumoase din Bucureşti şi de care îl va lega o strânsă amiciţie, reflectată inclusiv în portretul pe care artistul plastician îl va realiza pentru compozitor, precum şi prin faptul că Vasile Filip a devenit proprietar al multor lucrări realizate de pictor.

Rudolf Schweitzer-Cumpăna îl va portretiza pe Vasile Filip într-un ulei pe pânză, 65 x 42 cm, plasând figura acestuia într-o "penumbră vibrantă atenuându-i contrastul cu fondul şi

clădeşte în jumătatea de jos a cadrului, din mâini şi din vioară, o ciudată structură piramidală"3 . Cromatica folosită are o "gamă de pământuri brun-roşcate şi ocruri complementate cu griuri­verzui deschise şi alburi insistent modu late'..t.

3 Ibidem, p. 9. 4 /bidem.

Portretul maestndui V. Filip

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

Ana Florescu, Maeştri ai artei româneşti- Rudol[Schweitzer- Cumpăna sa11 memoria 11nei expozitii 285

Alături de această lucrare putem enumera încă şaisprezece picturi în ulei, realizate pe pânză sau pe carton, toate prezentate în detaliu, în catalogul Donaţia Vasile Filip, mai sus menţioat, după cum urmează: 1. Natură statică, ulei pe pânză caşerată pe carton, 45x50 cm.; 2. Peisaj de toamnă, ulei pe carton, 69x50 cm.; 3. Case la Paris, ulei pe carton, 27x20 cm.; 4. Femeie la vatră, ulei pe carton, 19x23 cm.; 5. Peisaj, ulei pe carton, 23x27 cm.; 6. Ţigancă cu basma roşie, ulei pe carton, 42,5x29,5 cm.; 7. Piaţa Concorde, ulei pe pânză, cu cuţitul, 40x60 cm.; 8. Ţărănci la masă, ulei pe pânză, 50x60 cm.; 9. Pe cheiul Senei, ulei pe pânză caşerată pe carton, 48x60 cm.; 1 O. Casă la Paris, ulei pe pânză, 60x50 cm.; Il . Peisaj de toamnă Mogoşoaia, ulei pe carton, 50x59 cm.; 12. Veneţia, ulei pe pânză, 49x61 cm.; 13 . Copil cu coş, ulei pe pânză, 83x48 cm.; 14. Parcul Luxemburg, ulei pe pânză, 40x48 cm.; 15. Ţărancă cu .furcă, ulei pe carton, 50x37 cm.; 16. Peisaj de iarnă, ulei pe carton, 53x70 cm.

Dintre lucrările lui RudolfSchweitzer Cumpăna deţinute de Muzeul Vasile Pârvan Bârlad şi expuse la Botoşani enumerăm: 1. Peisaj - Veneţia - pictură de şevalet, peisaj urban, 70x50 cm, ulei pe carton, semnat dreapta

jos, cu negru: Schweitzer Cumpăna;

2. Culă - pictură de şevalet, peisaj , 23x28 cm, ulei pe carton, semnat, datat dreapta jos, cu negru: Schweitzer Cumpăna;

3. Târg iarna- pictură de şevalet, peisaj, 24x33 cm, ulei pe carton; 4. Femeie torcând - pictură de şevalet, 70x51 cm, ulei pe pânză, semnat cu negru, dreapta jos

Schweitzer Cumpăna. De la Complexul Muzeal Bucovina Suceava a fost adus un Autoportet- pictură de şeva­

let, cm, ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu negru: Schweitzer Cumpăna. Complexul Muzeal Julian Antonescu Bacău a participat la expoziţia botoşăneană cu ur­

mătoarele lucrări:

1. Ţărani la masă, ulei pe carton, 48,5x69,5 cm.; 2. Trăsurica, ulei pe carton, 19,5x25,5 cm.; 3. Târg din Fălticeni, ulei pe carton, 60x65,5 cm.;

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

286 AMS, X, 2011, SECTIUNEA a IV-a: EPOCA CONTEMPORANĂ

4. Portret de ţăran, ulei pe carton, 50x38 cm.; 5. Bucureştii de altădată, ulei pe carton, 47x67 cm. ; 6. Interior sărac, ulei pe carton, 50,5x65 cm.

Complexul Muzeal Judeţean Piatra Neamţ a fost prezent prin trei opere ale maestrului: 1. Portret de muncitor, ulei pe carton, 42x45,5 cm. ; 2. Natură moartă, ulei pe carton, 60x46,5 cm; 3. Porteret de bărbat, desen cărbune, 46x34 cm.

Panotarea a fost realizată de conservatorul Virgiliu Nistor Pleşca, iar prezentarea a fost făcută de managerul Muzeului Botoşani , prof. Lucia Pârvan şi de Ana Florescu - muzeograf, şef Secţia de Artă.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

Ana Florescu, Maeştri ai artei româneşti - Rudol{ Schweitzer - Cumpăna sau memoria unei expozitii 287

Vernisaj (foto George Arhip şi Mircea Puşcaşu)

Publicul vizitator a regăsit în lucrările expuse momente de reală emoţie artistică, o artă care înalţă , cea a penelului şi un pictor de mare valoare - Rudolf Schweitzer Cumpăna, readus prin câteva din creaţiile sale în faţa memoriei colectivă, pentru bucuria sufletului ş i a spiritului botoşănenilor iubitori de frumos .

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

288 AMS, X, 2011, SECŢIUNEA a IV-a: EPOCA CONTEMPORANĂ

MASTERS OF THE ROMANIAN ART­RUDOLF SCHWEITZER- CUMPANA OR THE MEMORY

OF A RETROSPECTIVE EXHIBITION

(Summary)

Among the collections of the County History Museum Botoşani there is the one of the painter Rudolf Schweitzer-Cumpana, a collection with quite numerous exhibits. This year it has been 125 years since the artist's birth and the anniversary has been included in the UNESCO's agenda for 20 Il, offering the County History Museum Botoşani and other museums from the country the opportunity to display paintings from their own collections.

The article underlines the relationship between Rudolf Schweitzer- Cumpana and Vasile Filip (a long lasting friendship), the latter donating the County History Museum Botoşani his entire collection which included Rudolf Schweitzer-Cumpana's works; secondly, the author succinctly introduces Rudolf Schweitzer-Cumpana's paintings from Vasile Parvan Museum from Bârlad, the County Museum Complex from Piatra Neamţ, the County Museum Complex Bucovina from Suceava, the County Museum Complex Iulian Antonescu from Bacău, ali part ofthis retrospective exhibition.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro