caracteristica generala si potentialul economic al tarilor dezvoltate
Post on 27-Feb-2018
219 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/25/2019 Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate
1/7
Caracteristica general i potenialul economic al arilor dezvoltate
rile dezvoltate reprezint entitaile cu cel mai inalt potenial economic. Dupa Cel de-al Doilea Rzboi
Mondial, rile dezvoltate erau numite occidentale, prin ,,Occident inelegndu-e, mai degraba, o mentalitate, o
!iloo!ie ocial-politic, un mod de via, dect o anumit zona geogra!ic au populaie. "n literatur de
pecialitate, tatele cu un nivel de dezvoltare nalt mai unt numite i ,,rile de #ord au ,,Centru.
rile dezvoltate domin economia mondial, detinnd primele locuri in ceea ce prive$te %roduul &ntern 'rut,comerul internalional, invetiiile trine, te(nologia.
Caracteristici generale ale rilor dezvoltate (TD): %redominarea itemului economiei de pia cu divere modele de dezvoltare)
*tructur comple+ a #, cu predominarea ramurilor logo!age $i a inditriei militare) ponderea nalt a
ectoarelor teriar $i cuaternar n !ormarea %&'lui)
%roductivitatea muncii nalt, gradul nalt al competitivitii)
%oziie dominant n e+portul te(nologiilor avanate, no/ (o/, capitalului, incluiv prin intermediul
C0# 12345344 cele mai mari C0* n 0D6)
*pecializare internaional diveri!icat $i5au n domenii rare $i cotiitoare. +porturile e caracterizeaz
prin mare diveritate, cu predominarea e+portului produelor nalt intenive n capital5cu valoare adugat
mare)
7enituri nalte, repartizare 8- uni!orm)
Ocuparea !orei de munc n ectoarele nalt productive)
9eneratoarele principale de idei n %0:, monopolite n !erele te(nologiilor in!ormaionale $i
inovaionale)
7alori!icarea nalt a potenialului economic e+itent)
;. Macro!orme a organizrii teritoriale ale ocietii 1megolopolie, te(nopolie, . ? >3,@3 trln.A
B. *? >3, trln.A
. C(ina >>,2 trln.A
2. &ndia 2,3 trln.A
3. Eaponia 2,3 trln.A
@. 9ermania ,> trln.A
F. G. Ru B,2 trln.A
H. 'razilia B, trln.A
-
7/25/2019 Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate
2/7
I. Marea 'ritanie B, trln.A
>4.Grana B,B trln.
Top 10 state dup P!"capita (mii #$ 2011)
1.=ic(tentein >2>,>
B. Jatar >42,
. =u+embourg H>,>
2. 'ermude @,I
3. *ingapore @4,3
@. EereK 3F,4
F.Galland 33,2
H. #orvegia 32,B
I. 'runei 34,4
>4. Long ong 2I,H
>>. *? 2I,H
? 2,3
RomNnia >B,@
R. Moldova ,2 1locul >@36
Potenialul economic al rilor dezvoltate
%arile puteri
&n evoluia lor, acete ri n-au urmat o traiectorie aemntoare. &n ecolul al ;;-lea, Marea 'ritanie $i-a pierdu
tatutul de atelier indutrial al lumii, pe care il obinue la !ar$itul ecolului al ;7&&&-lea, iar dup dipariia
imperiului u colonial a ie$it din cura pentru upremaie. De la britanici, $ta!eta a !ot preluat de *tatele ?nite,
a cror economie a avut o evoluie acendent. Dup prbu$irea ?R**, *tatele ?nite au rma ingura
uperputere. ?n alt pectaculo a inregitrat $i Eaponia, de$i a !ot invin in ultimul rzboi mondial.
&tatele 'nite ale mericii
&tatele 'nite ale mericii se al in runtea grupului marilor ri industriale* %reviziunile pentru B443indicau un %&' de aproape >B44 de miliarde de dolari cel mai mare din lume. Dat !iind potenialul u
economic $i militar uria$, *? reprezint o superputere mondial*
Gaptul c nu au cunocut !eudalimul, trecand direct la capitalim, a reprezentat pentru nord-americani un avanta
de prim ordin. cet lucru a permi ca, de la inceput, ocietatea american e dezvolte ca o ocietate civil
dec(i principalul izvor de !or al *tatelor ?nite. &n acet conte+t, -a !ormat, dup cum punea =incoln Pa
almot c(oen nationQ.
-
7/25/2019 Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate
3/7
Dup Legel, *tatele ?nite reprezentau Ppmantul viitorului pmant dorit de ctre cei care nu mai vor depozitu
de itorie al btranei uropeQ. Ggduina pe care merica o o!erea milioanelor de imigrani nu era o noiune
abtract, ci poibilitatea real de a !i tratat ca o !iin uman $i de a bene!icia de o via mai bun, nu intr-un
viitor indeprtat. %an $i Mar+ i$i e+prima mirarea depre !enomenul american, depre !elul in care un numr
mare de oameni e mutau in mod liber dintr-un loc intr-altul, c(imbandu-$i ocupaiile Pa$a cum un om i$i
c(imb cma$aQ.
0ema de baz a PDeclaraiei de independenQ ete cea a Pdrepturilor inalienabile druite de Creator tuturor
oamenilorQ. enial ete c acete drepturi nu erau acordate unor categorii de indivizi, unor PclaeQ ociale,
ci direct indivizilor.&ntituiile create -au dovedit capabile le intruc(ipeze $i le ocroteac. Dintre toate
contractele ociale pe care le-a cunocut lumea, cel american Codul contituional a avut cel mai mare ucce
&ntr-un timp relativ curt a !ot creat o pia uria$, care a timulat puternic cre$terea economic. *tandardizarea
$i producia de erie mare au aprut, at!el, de timpuriu, !iind impue de talia pieei americane. tra$i de ideea de
a da o dimeniune cat mai mare rii lor, americanii n-au ezitat recurg la metodele pieei libere, cumprand cu
plata Pca(Q =ouiiana de la #apoleon 1>H426, Oregon de la nglia 1>H2@6, Cali!ornia de la Me+ic 1>H2H6,laa de la Ruia arit 1>H@F6.
merica a reu$it, at!el, -$i adune energiile $i realizeze o intrare nu numai pectaculoa, dar $i (otratoare
pe cena itoriei. 0reptat, $i-a !cut loc credina in Pe+cepionalimul americanQ, in !aptul c *tatele ?nite -ar
abate de la acea lege a itoriei con!orm creia marile puteri, oricare ar !i ele, dup ce cunoc o perioad de glorie,
intr in declin $i c(iar dipar.
*entimentul Pe+cepionalimuluiQ a !ot cultivat la americani de liderii politici2. Orice -ar pune, in, ecolul al
;;&-lea ge$te *tatele ?nite in !runtea lumii. le au rma singura superputere, iar credina in
Pe+cepionalimQ ete mai vie ca oricand. *itemul $i modul de via american e+ercit o puternic in!luen
aupra noilor generaii din intreaga lume. Din acet punct de vedere, modelul american nu are contracandidai.
*uperputere au 1dup unele opinii6 PdoarQ tat-leader, *? conduc plutonul marilor puteri.
+aponia
doua putere economic a lumii este +aponia, ditanat, la randul ei, de celelalte ri industriale.
Modelul economic aponez ete di!erit de cel american. Dac *tatele ?nite au rit pete etapa !eudal de
dezvoltare, nu acela$i lucru e poate pune depre Eaponia. tzi, economia ca $i intreaga via ocial unt
puternic impregnate de vec(ile tradiii. *-a aun la un !el de imbioz care -a dovedit, totu$i, pro!itabil pentru
aproape toat lumea.
*rac in reure naturale, Eaponia a mizat pe reurele umane, pe diciplina ecular a populaiei, pe un orgoliu
naional deoebit care a generat un aemenea pirit de acri!iciu.
Modelul aponez e caracterizeaz prin rolul ucat de tat. Dup rzboi, in condiiile ditrugerii celei mai mari
pri acapacitilor industriale, au !ot pue bazele unei trane cooperri intre tat $i intreprinderi, in copul
-
7/25/2019 Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate
4/7
edi!icrii unei trategii de re!acere $i relanare. Miniterul &ndutriei $i Comerului &nternaional 1M&0&6 -a dotat
cu intrumente legilative !oarte puternice pentru a controla orientarea capitalului pre ectoarele prioritare $i
pentru a !iltra o!erta $i cererea de te(nologii trine. l a contribuit din plin la realizarea unei noi indutrii. avut
in prudena de a retrange partea intreprinderilor publice $i de a incuraa iniiativa particular.
0reptat, Eaponia a aun poede o e+traordinar !or !ondat pe itemul u de organizare a !irmelor in cadrul
unor reele !aimoaele ,eiretsu, ale cror !irme unt legate prin participaii !inanciare incruci$ate au prin
relaii privilegiate clieni-!urnizori. ceat tructur aigur o tabilitate in relaiile dintre !irme, un climat de
cooperare.
#umeroae !irme aponeze au adoptat un model PtoKotitQ, opu modelului P!orditQ 1american6. Girmele
PtoKotiteQ unttransnaionale industrialeinconurate de un !oarte mare numr de mici !irme ubcontractante, in
timp ce !irmele P!orditeQ unt trannaionale integrate pe vertical. %e liniile de producie aponeze, alariaii
1avand un tatut tabil6 cumuleaz un ma+imum de operaiuni, rmanand polivaleni) de partea american, o
ierar(ie trict veg(eaz ca arcini !oarte !ragmentate $i repetitive !ie e!ectuate, in condiiile unei ambiane de
neiguran a locului de munc. O alt di!eren maorS la modelul PtoKotitQ, cererea ete aceea care g(ideazproducia $i impune logica di!erenierii produului, in erii curte, pentru a ine cat mai mult eama de gutul
conumatorilor) in cazul modelului P!orditQ, o!erta ete aceea care i$i impune logica, prin tandardizare, pentru a
!acilita !abricarea $i a reduce cotul. cete dou modele de getiune unt, a$adar, opue radical.
%e mur in ce in economia aponez dereglementarea !inanciar a progreat, puterea M&0& -a redu in
!avoarea ectorului privat. Reculul tatului a inemnat o alocare a capitalului care a privilegiat ectoarele imediat
rentabile, in detrimentul celor cu rezultate vizibile pe termen lung. Capacitatea intreprinderilor de a prevedea $i a
e pregti pentru evoluiile pe termen mediu $i lung 1imbolizat de viziunea M&0&6 $i care contituia un avanta
comparativ eenial -a diminuat. =egturile privilegiate cu ubcontractanii auto(toni au cedat paul in !avoarea
!urnizorilor trini, mai competitivi.
Cu toate acetea, e+perii conider c modelul nipon nu $i-a epuizat poibilitile care vor permite Eaponiei
abordarea ecolului al ;;&-lea cu $ane reale. Modelul aponez e va adapta noilor date ale mediului intern, cat $
ale celui e+tern. l nu va diprea $i nici nu e va alinia total modelelor occidentale.
-rupul celor .
*tatele ?nite $i Eaponia, impreun cu 9ermania, Grana, Marea 'ritanie, &talia $i Canada alctuiec P9rupul celor
FQ al marilor ri indutrializate. =a reuniunile acetui grup, tatele unt reprezentate de $e!ii de guvern au de
mini$trii economiei $i !inanelor. *copul urmrit ete coordonarea politicilor macroeconomice $i, in mod pecial,
politicii ratelor de c(imb intre rile repective. rile membre ale grupului unt cele mai puternice din lume, ele
!iind acelea care determin raporturile de !ore pe plan internaional, ordinea economic mondial. O comparaie
potenialului lor economic punte in eviden un important PgapQ intre *? $i ceilali membrii ai 9-F.
-
7/25/2019 Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate
5/7
=a nivelul Peconomiei realeQ, dac raportm produul intern brut al marilor ri industrialela cel al *?,
1>B.444 de miliarde de dolari, in B4436 e vor oberva importante decalaeS P! comparat (previziuni 200/$ in
procente)
>. *? >44
B. Eaponia 24
. 9ermania BF
2. Marea 'ritanie >I
3. &talia >3
F. Canada H
voluia economiei aponeze, din >II@ pan in prezent, a !ot puternic a!ectat de criza aiatic. ceat criz a
reprezentat un eim de mare magnitudine pentru itemul bancar nipon, angrenat in peculaii !oarte ricante.
te de prevzut in c economia aponez va dep$i di!icultile pe care le intampin $i c i$i va relua o!eniva
pe piaa mondial. Dac a$a vor ta lucrurile, va aduce oare ecolul al ;;&-lea o rturnare a actualei poziii a*tatelor ?niteT +it o erie de !actori care, luai in calcul, conduc la concluzia c *? vor putea rezita
preiunilor noului ecol, indi!erent de unde ar veni eleS
*tatele ?nite au, !a de Eaponia, un avanta comparativ dat. *? poed unele dintre cele mai mari
reure naturale din lume, Eaponia a!landu-e la polul opu.
%e planul cercetrii $tiini!ice !undamentale, *? dein un avanta ubtanial. Revoluia $tiini!ico-te(nic
a pornit din *tatele ?nite. Cei mai muli deintori ai %remiului #obel in $tiin unt americani $i nu aponezi.
Rolul internaional al dolarului *? continu !ie mult mai important decat cel al Kenului. Gaptul c
dolarul ete principalul intrument de plat $i de rezerv o!er agenilor economici americani un cert avanta.
%oziia economic a *? ete conolidat de marele lor potenial militar, cel mai ridicat din lume. %e ace
plan, Eaponia nu conteaz.
9lobalizarea limbii engleze reprezint un atu maor al !irmelor americane in tranzaciile internaionale.
=imba englez, ca ve(icul de cultur, !aciliteaz e+paniunea modului de via american pan $i in ri cu
vec(i tradiii, cum ete Eaponia.
&n perpectiva ecolului al ;;&-lea, poziia *? de lider mondial ar putea !i pu in dicuie nu atat de Eaponia,
cat mai degrab de ?niunea uropean. %rincipalul atu al aceteia va !i moneda unic euro lanat la
inceputul anului >III, $i in!ptuirea uniunii monetare, realizat in prima parte a anului B44B.
&n prezent, euro are un cur de c(imb uperior !a de dolar $i mult mai mare decat al Kenului. Rmane de vzut
in ce mur va cre$te rolul monedei unice europene, ca moned de c(imb $i moned de rezerv, pe plan
internaional. 0otodat, nu va !i impl coordonarea politicii monetare unice cu politicile bugetare naionale. po
nu uitm c ? nu a realizat, inc, uniunea politic, ceea ce reprezint un (andicap !a de *?. &n !ine, intre
uropa $i merica mai e+it un decala te(nologic.
-
7/25/2019 Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate
6/7
De la -. la -
Din luna iunie B44B, in grupul marilor ri indutrializate a !ot inclu $i Ruia. *-a trecut de la 9F la 9H. Ruia
are un potenial economic !oarte ridicat, dac ne raportm la reurele ale naturale imene, la numrul $i valoare
oamenilor i de $tiin. Din punctul de vedere al potenialului valori!icat ea e a!l, in, mult in urma Pcelor FQ.
*e poate pune c acceptarea a in acet grup -a !cut in pecial, din coniderente de ordin politico-militar3.
rile mici
*tatele indutriale mici alctuiec grupul cel mai numero $i viguro al rilor dezvoltate. Cele mai multe e
gec in uropa. &n B443, potrivit previziunilor Olanda urma realizeze cel mai ridicat %&' 1@F miliarde de
dolari6, la cealalt e+trem ituandu-e %ortugalia 1>H miliarde de dolari6 $i &rlanda 1B44 miliarde de dolari6.
?n claament, prin raportare la %&' olandez, arat dup cum urmeaz 1B443, in procente6S
*uedia @B
#orvegia 24
lveia 3I
9recia 2
'elgia 3I
&rlanda B
utria 34
Ginlanda >
Danemarca 2>%ortugalia BI
Concluzie :
&n concluzie, progreul pe planul nivelului de dezvoltare, al calitii vieii, ete incontetabil. Gactorii reponabil
din rile dezvoltaterecunoc in o!icial c e con!runt cu probleme ociale !oarte importante. Dar intituiile
e+itente, mecanimele create !uncioneaz $i permit rezolvarea, in cele din urm, a di!uncionalitilor care apar
Organimul economic, politic $i ocial ete puternic $i poate dep$i di!icultile. ceta ete lucrul cel maiimportant.
rile dezvoltate reprezint entitile cu cel mai nalt potenial economic. =a nceputul ec. al ;;&-lea, n grupul
tatelor dezvoltate, erau inclue apro+imativ 24 de ri din merica de #ord, uropa $i ia. Gondul Monetar
&nternaioan identi!ic B de economii dezvoltate, 'anca Mondial enumer @3 de ri cu venituri ridicate, iar
Organizaia de Cooperare $i Dezvoltare conomic 1OCD6 cuprinde 2 de ri cu nivel ridicat al calitii vieii.
-
7/25/2019 Caracteristica Generala Si Potentialul Economic Al Tarilor Dezvoltate
7/7
iteratura:
conomie Mondial ,Coordonatori S 'ori C(itruga, Contantin %otic1p.>>I, p.>BI6(ttpS55conpecte.com59eoeconomia5economia-tarilor-dezvoltate.(tml(ttpS55document.tip5document5caracteritica-tarilor-dezvoltate.(tml
http://conspecte.com/Geoeconomia/economia-tarilor-dezvoltate.htmlhttp://conspecte.com/Geoeconomia/economia-tarilor-dezvoltate.html
top related