metabolosmul hidrosalin prelegeri

METABOLISMUL HIDROELECTROLITIC

Metabolismul hidroelectrolitic

I. Reglarea echilibrului hidricII. Echilibrul electrolitic

A. Reglarea echilibrului electroliticB. Explorarea echilibrului electrolitic

III. Dezechilibrele hidroelectroliticeA. Tulburările echilibrului hidricB. Tulburările echilibrului electrolitic

Distribuţia apei în organism

• aport zilnic • apa metabolică• apa exogenă

• alimente• ingestia de lichide

• eliminare zilnică • renală

• diureză (1,2-1,5 L/zi)• gastrointestinală

• materii fecale (100-200 ml/zi)

• cutanată • perspiraţia

insensibilă (500-800 ml/zi)

Reglarea metabolismului hidric

• senzaţia de sete• reglează ingestia de apă• centrul setei

• hipotalamus • stimulat de: osmolalităţii,

volemiei

Reglarea metabolismului hidric

• hormonul antidiuretic (ADH)• hipotalamus depozitat în neurohipofiză• secreţia stimulată de:

osmolalităţii, volemiei

• efect: reabsorbţia facultativă renală a apei

Sodiul• Na+ plasmatic = 135 – 146 mEq/l• cel mai abundent cation extracelular• funcţii:

• reglarea activităţii osmotice a lichidului extracelular• reglarea echilibrului acidobazic (sub formă de bicarbonat de

sodiu)

Sodiul• sursa principală: alimentele• eliminare:

• renală: • reabsorbţie tubulară

• gastrointestinală: • se pierde sub 10% din cantitatea de Na ingerată • pierderile cresc în caz de vomă, diaree, fistule

• transpiraţie: • pierderi neglijabile• cresc în caz de exerciţii fizice intense sau expunere la

căldură• cutanată:

• pierderi crescute în caz de arsuri extinse

Sodiul

Potasiul• K+ plasmatic = 3,5 – 5 mEq/l• cel mai abundent cation intracelular• funcţii:

• reglarea echilibrului acidobazic• funcţii metabolice• conducerea nervoasă • excitabilitatea musculară

• sursa principală: alimentele• eliminare:

• renală• materii fecale• transpiraţie

Potasiul• mecanismele renale de reglare:

• K este:• filtrat glomerular• reabsorbit la nivelul tubului proximal• secretat la nivelul tubilor distali şi colectori sub acţiunea

aldosteronului• deplasarea între spaţiul e-cel şi i-cel

• insulina – intrarea K în celule• stimularea simpatică (catecolaminele, mai ales epinefrina) -

intrarea K în celule, în special în perioadele de stres• exerciţiile fizice intense - ieşirea K din celulele musculare• închiderea şi deschiderea repetată a pumnului în timpul

recoltării de sânge - ieşirea K din celule

Potasiul• deplasarea între spaţiul

e-cel şi i-cel• pH-ul sanguin:

• acidoză• ieşirea K+ din

celulă • intrarea H+ în

celule• alcaloză

• intrarea K+ în celulă

• ies H+ din celulă

Osmolaritatea plasmatică• activitatea osmotică a unei soluţii • Osmolaritatea = concentraţia osmolară a 1L de soluţie

(mOsm/L)• Osmolalitatea = concentraţia osmolară a 1kg de apă (mOsm/kg

de apă)

• osmolaritatea plasmatică = 275-295 mOsm/l

• în absenţa hiperglicemiilor şi azotemiilor peste 90% din osmolaritatea LEC este dată de sărurile de Na+

• în retenţie azotată sau hiperglicemie:

Osmolaritatea (mOsm/l) = 2 (Na+K) + +

Glucoză18

Osmolaritatea (mOsm/l) = Na plasmatic x 2,1

Ionograma sanguină

CATIONI VN (mEq/L) ANIONI VN (mEq/L)

Na 142 Cl 102

K 4 HCO3 24

Ca 2,5 Fosfat 1

Mg 1 Sulfat 0,5

Proteine 16

Acizi organici 3

Tulburările echilibrului hidricClasificare Cauza principală Manifestări clinice Modificări

umoraleDeshidratare – hemoragie,

plasmoragie– diureza osmotică

din diabetul zaharat

– pierderi de lichide digestive (diaree, vărsături, fistule digestive)

– pierderi cutanate (febră, expunere la un mediu supraîncălzit)

– senzaţie de sete– globi oculari

hipotoni– piele şi mucoase

uscate– scăderea

turgorului cutanat– scădere în

greutate– tulburări

hemodinamice ( TA, FC, puls slab) până la şoc hipovolemic

– Na+ normal– hemoconcen-

traţie (Hb, Ht, proteine )

– osmolalitate plasmatică normală

Semne de deshidratare

Tulburările echilibrului hidric

Clasificare Cauza principală Manifestări clinice

Modificări umorale

Hiperhidratare – insuficienţa cardiacă congestivă cu o a ingestiei de Na

– nefropatii cu creşterea retenţiei de Na şi apă

– insuficienţă hepatică– corticoterapia,

sindromul Cushing

– creştere în greutate

– turgescenţă jugulară

– edeme locale– edem

pulmonar (dispnee)

– edem sistemic

– Na+ normal – hemodiluţie

(Hb, Ht, proteine )

– osmolalitate plasmatică normală

SODIUL

Hiponatremia • Na plasmatic < 135 mEq/l

• Hiponatremia prin pierderi renale de Na: • utilizarea excesivă a diureticelor tiazidice şi de

ansă• insuficienţă renală acută

şi cronică

Hiponatremia • Na plasmatic < 135 mEq/l

• Hiponatremia diluţională:• insuficienţă renală cronică în cazul unui aport excesiv de

lichide• insuficienţă cardiacă decompensată• sindromul nefrotic

• Hiponatremia prin pierderi digestive asociate cu ingestie crescută de lichide: • vărsături, diaree, sechestrări de lichide intestinale

Hipernatremia • Na plasmatic > 150 mEq/l

• Cauze:• pierderi de apă în exces faţă de sodiu:

• extrarenale: pierderi extrarenale de lichide hipotone: vărsături, diaree, perspiraţie

• renale: diabet zaharat cu diureză osmotică - coma hiperosmolară

Hipernatremia • Na plasmatic > 150 mEq/l

• Cauze:• aport crescut de sodiu:

• hiperfuncţie corticosuprarenală (sindrom Cushing = exces de aldosteron)

• aport excesiv de sare: iatrogen ca rezultat al unor perfuzii excesive cu NaCl hipertonă sau NaHCO3

• aport insuficient de apă la: • bătrâni, nou născuţi, comatoşi cu reflex de sete abolit, • leziuni hipotalamice ale centrului setei

POTASIUL

Hipopotasemia• K plasmatic < 3,5 mEq/l

• Cauze: • captarea intracelulară a K: alcaloză, administrarea de

insulină• pierderi renale: diureză crescută medicamentos cu

diuretice de ansă, tiazidice şi inhibitori ai anhidrazei carbonice, exces de glucocorticoizi (sindrom Cushing), afecţiuni tubulare renale

• pierderi gastro-intestinale : vărsături, diaree• reducerea aportului alimentar

Hiperpotasemia• K plasmatic > 5,3 mEq/l

• Cauze: • aport crescut : antibiotice care conţin K, perfuzii

intravenoase• excreţie renală deficitară: insuficienţa renală

acută oligoanurică, insuficienţa renală cronică severă, diuretice economisitoare de potasiu (Spironolactonă, Triamteren), inhibitori ai enzimei de conversie

• eliberare de K din celule: acidoze, sindrom de strivire, arsuri, hemolize, chimioterapie antitumorală, medicamente (digitală, antagonişti beta-adrenergici), deficit de insulină

Efectele hipopotasemiei• semne ECG:

amplitudinii undei T• extrasistole ventriculare• subdenivelarea segmentului ST

Efectele hiperpotasemiei• semne ECG:

• unde T ascuţite• complexe QRS lărgite şi bifazice• traseu normal

NORMOVOLEMIASângele constituie circa 6-8% din greutatea corpului

4,5 – 6 litri sânge / individ adult

♂ (B)

7,5 – 8 %

(din greutate)

75 ml/kg corp 3 l/m2

♀ (F)

(din greutate)

65 ml/kg corp 2,5 l/m2

VOLEMIE

- VOLUM PLASMATIC55%

• VOLUM SANGUIN

- VOLUM GLOBULAR45%

VOLEMIE

• plasmă (partea lichidă) - 52-58%

• elemente figurate (eritrocite, leucocite, trombocite) – 42-48%

Serul este plasma difibrinată.

85% - sectorul de presiune joasă

15% - sectorul de presiune mare

5% - capilare

20% - artere

75% - vene

40% - muşchi

30% - piele

25% - viscere

5% - a. coronare

Distributia in repaus

VS circulant 54% VS “stagnant” 46%

-ficat 500-1000 ml-splină 300-500 ml-plexuri subpapilare ~ 800 ml

- volum “de rezervă”- mobilizat în suprasolicitări -

efort, hemoragii

- cord 500 ml = volum “stagnant-dinamic”

- redistribuţia VS

digestie orto-/ clinostatism efort schimbări de temperatură

VARIAŢIILE VOLEMIEI

• HIPOVOLEMII- fiziologice- patologice

• HIPERVOLEMII- fiziologice- patologice

1. ↑ vol. total al sângelui circulant: hipervolemii

• oligocitemică - ↑ plasma• – policitemică↑elemente figurate

1. ↓ vol. total al sângelui circulant: hipovolemii

• policitemică - ↓ plasma• oligocitemică – ↓elemente figurate.

Variaţii fiziologicehipovolemie hipervolemie

- vârstnici- efort fizic- hipokinezia(clinostatism prelungit)- ortostatism- clima rece

- nou-născut- la altitudine - digestie intestinală- sportivi- clinostatism- gravide- clima caldă

Variaţii patologicehipovolemie hipervolemie

-pierderi lichide hidroelectrolitice

-anemie severă

-hemoragie acută, cronică peste 30% = şoc hipovolemic

-acută (supraîncărcare)

-cronică - retenţie hidrosalină (b.renale) - poliglobulie / policitemie - insuficienţa cardiacă cronică

Normovolemienormocitemică • normal

oligocitemică • anemii moderate, posthemoragic tardiv

policitemică • la altitudine

hipovolemienormocitemică • posthemoragic imediat

oligocitemică • anemii severe

policitemică • deshidratări (hemoconcentraţie)

hipervolemienormocitemică • transfuzii excesive

oligocitemică • sarcină

policitemică • n-n, policitemia vera

Reglarea volemiei

• Reglarea volumului globular- eritropoieza

• Reglarea volumului plasmatic

Reglarea volumului plasmatic

1. Mecanisme intrinseci- schimbul cu L.I.- mecanisme locale

2. Mecanisme extrinseci- controlul intrărilor de apă- controlul ieşirilor de apă

SCHIMBUL L.I.-PLASMĂ- prin peretele capilar

• - osmoza Presiunea osmotică

• - forţele StarlingPresiunea hidrostatică P. coloid-osmotică ------- proteine

(reglare metabolică)

Lichid interstiţial

sistem capilar

filtrare absorbţie

Flux sanguin arterial

arteriole venule

Presiunea hidrostatică, Presiunea coloid-osmotică intersitială

Presiunea coloid-osmotică sanguină Flux

sanguin venos

MEDIUL INTRACELULAR

MECANISME LOCALE

•Vascoconstricţia

•Vasodilataţia

Controlul intrărilor de apă şi Na+

• SETEA

• INGESTIA DE NA+

SETEA• Hipovolemia

• Hiperosmolaritatea plasmei (+4 mOs/l)-hipernatremie -deshidratare –uscăciunea mucoasei

bucale

• Hipertermia

• Angiotensina II

ADH, aldosteron

STIMULATORIai centrilor

• umectarea mucoasei bucale

• deglutiţia (etapa faringiană)

• dilatarea gastrică

• FNA

• morfinomimeticele

INHIBITORIai centrilor

INGESTIA DE Na+

Este stimulată de:

• hipovolemie

• hiponatremie

• angiotensină – aldosteron

! Apetitul pentru sare

Controlul ieşirilor de apă

• FNA

• ADH

• Sistemul renină-angiotensină-aldosteron

Organul implicat = RINICHIUL

FUNCŢIILE SÂNGELUI:

1. Transport:• Gaze - CO2 şi O2 (funcţia respiratorie);• Substanţe nutritive (funcţia trofică);• Energie termică (funcţia termoreglare); • Reziduuri (funcţia excretorie)• Hormoni (funcţia reglatoare);• Vitamine• Enzime

FUNCŢIILE SÂNGELUI:

2.Menţinerea homeostazei celulelor organismului prin menţinerea constantă a substanţelor dizolvate, pH-ul, temperaturii

3 Protecţie – asigurată de celulele cu proprietatea de fagocitoză şi celulele care pot produce anticorpi.

4. Hemostatică – capacitatea de a se coagula şi de a închide lumenul vaselor lezate - oprirea hemoragiei.

CONSTANTELE SÂNGELUI:1.

Hematocritul – raportul elementelor figurate la volumul total de sânge:

la femei - 41-43%. la bărbaţi - 44-48%, la noi născuţi hematocritul este cu 10% mai mare, la

sugari cu 7% mai mic.Depinde de: 1. procentul elementelor figurate 2. cantitatea de Hb 3. valoarea proteinemiei

sânge

centrifugare

Masa eritrocitară=

volum globular

plasma

Hematocritul

CONSTANTELE SÂNGELUI:

2. Viscozitatea: plasmei - 1,7-2,2, sângelui integral - 5,0

(faţă de viscozitatea apei - 1,0). Viscozitatea este condiţionată de prezenţa

proteinelor şi elementelor figurate. Viscozitatea creşte în caz de diaree, transpiraţii abundente, etc.

3. Greutatea specifică • a sângelui: 1,057-1,067 la bărbaţi; 1,056-1,061la

femei• a plasmei este 1,025-1,035, iar a eritrocitelor este de

1,090. (faţă de greutatea specifică a apei – 1, 0)

4. pH-ul: 7.34 sânge venos 7,4 sânge arterial. pH-ul se menţine datorită sistemelor tampon:

sistemul monocarbonat / acid carbonic (NaHCO3 / H2CO3) sistemul monofosfat / difosfat (NaH2PO4/Na2HPO4) sistemul tampon al proteinelor sistemul tampon al hemoglobinei şi oxihemoglobinei

(HbH/HbK şi HbO2H/HbO2K)• Dereglarea pH-ului: < 7,3 se numeşte acidoză (pH=7 – comă, 6,8 – moartea) > 7,4 se numeşte alcaloză (pH=7,8 – comă, 8 – moartea)În menţinerea echilibrului acido-bazic participă sistemele excretor,

respirator, cardiovascular, digestiv şi pielea.

5. Presiunea osmoticăPosm a sîngelui = Posm a plasmei şi e dependentă exclusiv de săruri,

80% din valoarea ei revine NaCl;Posm se exprimă în miliosmoli, Posm a palsmei este -290 mosm (7,6-8,0 Atm)Soluţiile 0,9% NaCl, 5% glucoză – izotonice eritrocitul cedă eritrocitul atrage apa → zbârceşte apa →umflă →hemoliză

6. Presiunea coloid-osmotică (oncotică) – 21-31 mm Hg, (1/200 parte din valoarea Posm – 0,02-0,03 Atm); datorită ei este menţinută faza lichidă a sângelui în patul vascular

• este cauzată de proteinele plasmei (substanţe macromoleculare coloidale) – 80%-albumine şi 20% de globuline

7. Temperatura de congelare Punctul de îngheţare a unei soluţii depinde de numărul de

particule dizolvate pe unitate de volum, astfel punctul crioscopic al

plasmei cu osmoilaritate normală este - 0,560C ±0,010C

Plasma sângelui, componenţa

VOLUMUL PLASMATIC• 90% apă

- 9% s. organice• 10% reziduu

-1% s. minerale

PROTEINELE plasmatice-roluri

• Creşterea şi diferenţierea celulară• “Fondul” proteic• P.oncotică, vâscozitate, densitate, pH, VSH• Imunitate• Hemostază• Eritropoieză• Tensiunea arterială• Transport şi depozitare• Enzime

3 tipuri de proteine

• albumine• globuline• fibrinogen

Sinteza proteinelor• Ficat → ά-globuline, β-globuline, fibrinogenul

• Limfocitele B activate → secreţia de γ-globuline

Cresteri Scăderi-postprandial-inflamaţii cronice-mielom multiplu

-copii-vegetarieni-inaniţie-tulburări de digestie / absorbţie-insuficienţă hepatică-afecţiuni renale

• ALBUMINELE• GLOBULINELE

-a1 a1-antitripsina, glicoproteina a1-acidă, eritropoietinaa1-fetoproteina, a1-lipoproteinele (HDL)

-a2 ceruloplasmina, angiotensinogenul, bradikininogenul, a2-antiplasmina, haptoglobina

-b1 C3, transferina, b1-microglobulina-b2 properdina-g Ac (imunoglobulinele)Proteina C reactivă <1 mg/dl

Grupele de proteine plasmatice:

69FRACŢIUNILE PROTEICE SEPARATE PRIN ELECTROFOREZĂ

ALBUMINE GLOBULINE

PLASMA

IMUNOGLOBULINELE SERICE

copilDe origine maternă

Vârstă (luni)

Funcţiile proteinelor:

Albuminele 40-45 g/l, determină presiunea oncotică (80% din

valoarea ei); au funcţie de transport (transportă Ca2+,

Na+, acizi graşi, biliari, pigmenţii biliari, medicamente);

sunt ca rezervă proteică.

• Globulinele 17-35 g/l 1 globulinele _ transportă: lipide, fosfolipide,

hormonul tiroidian - tiroxina, vit B12, fixează glucoza,) 2 macroglobulina – inhibă plasmina şi

proteinazele, fixează hemoglobina 2 ceruloplasmina – transportă Mg+2

- transferina – transportă ferul - lipoproteinele – transportă lipidele (75% din

totalul lipidelor) γ – globuline – anticorpi

• Fibrinogenul – 2-4 g/l are rol în hemostază

• CREŞTE -inflamaţii, cancere

• SCADE - b. hepatice severe, CID (coagulopatie intravasculară diseminată)

S. azotate proteice6,7 – 8,4 g/dl

Proteino-enzime

•Albumine•Globuline12

-Fibrinogen

•Aminoacizi

-TGO (ASAT)-TGP (ALAT)-LDH-CPK-Fosfataza alcalină-Amilaza

3,5 -4,5 g/dl (55-60%)2,5 -3,5 g/dl (38-40%)4% 9-16%8%8-12%14-16%

0,2 -0,4 g/dl

20-40 mg/dl

F: < 31 U/l B: < 37 U/lF: < 31 U/l B: < 41 U/l< 480 U/l< 240 U/l< 110 U/l8-32 UW

Substanţe azotate neproteice= azot rezidual

S. azotate neproteice30 – 50 mg/dl

•Amoniac•Uree•Acid uric•Creatină•Creatinină

urme 50 g/dl25-40 mg/dl4 (2-6) mg/dl0,6 mg/dl0,5 – 1,1 mg/dl

Substanţe neazotate

• lipide• glucide• săruri minerale• oligoelemente• altele

S. neazotate (~ 1 g/dl)

Lipide-Fosfolipide-Colesterol liber esterificat-trigliceride-AGLLipoproteine-HDL-LDL-VLDL-IDL

Corpi cetonici

500-800 mg/dl180-350 mg/dl< 200-250*mg/dl 45-75 mg/dl 105-170 mg/dl< 130 mg/dl4-14 mg/dl200-300 mg/dlF: >55 mg/dl B: > 45 mg/dl<130 mg/dl

5-20 mg/l

Glucide-Glucoza

Acid lacticAcid citric

Acid piruvicAlcool etilic

70-120 mg/dl 3,3-5,5mmol/l

6-22 mg/dl1,7-3 mg/dl

Substanţe minerale plasmatice

Cationi(155 mEq/l)

•Na+•K+•Ca++•Ca total•Mg++

135 - 145 mEq/l3,5 - 5,1 mEq/l3 - 5 mEq/l 10 mEq/l2-3 mEq/l

Anioni(155 mEq/)

•Cl-•HCO3-

•PO43-

•Alţi anioni

98 -111 mEq/l24 - 27 mEq/l3-5 mEq/l12 mEq/l

oligoelemente •Fier (sideremie)•Cupru•Fluor•Iod

•50-130 g/dl•110 g/dl•110 g/dl•8-11 g/dl

ECHILIBRUL ACIDOBAZIC

Generalităţi

• concentraţia ionilor de hidrogen (H+) în diferite compartimente ale organismului

• reprezintă logaritmul negativ la puterea a zecea a concentraţiei H+

Ecuaţia Henderson-Hasselbach

• unde:• pKa = constanta de disociaţie a acidului carbonic• HCO3 = concentraţia de bicarbonat plasmatic• H2CO3 = concentraţia de acid carbonic în sângele

arterial

pH = pKa + logHCO3

pH = 6,1 + log = 6,1 + log = 7,4 24

Generalităţi • metabolismul celular produce:

dioxid de carbonacizi volatili sau “slabi” acid

carbonic eliminat pe cale respiratorie sub formă de dioxid de carbon

acizi non-volatili sau “tari” eliminaţi pe cale renală

Generalităţi • reglarea pH-lui

• mecanisme umorale• sistemele tampon sanguine şi

intracelulare• mecanisme cu acţiune rapidă

• mecanisme viscerale• plămânii – controlează concentraţia

sanguină a CO2 (şi a H2CO3) • rinichii - controlează concentraţia

sanguină a HCO3• mecanisme mai lente, cu durată lungă de

acţiune

Sistemele tampon• reprezintă un amestec între un acid

slab şi baza sa conjugată sau între o bază slabă şi acidul său conjugat

• sanguine • sistemul bicarbonat/• acid carbonic• sistemul fosfat • dihidrat/fosfat • monohidrat• proteinele plasmatice

• intracelulare • hemoglobina • sisteme tampon osoase

Sistemul bicarbonat/acid carbonic

H2CO2 H+ + HCO3

• reacţia este reversibilă şi este accelerată de anhidraza carbonică, enzimă prezentă în eritrocit şi celulele tubulare renale

Compensarea pulmonară• CO2 + H2O H2CO3 • eliminarea CO2 este echivalentă cu

eliminarea acidului CO2 = factorul respirator

• ritmul respirator se modifică:• accelerat - hiperventilaţie – în

acidoză pentru a elimina excesul de CO2

• încetinit - hipoventilaţie - în alcaloză pentru a reţine CO2, respectiv acidul

Compensarea renală• la nivelul tubului contort proximal – reabsorbţia

HCO3 = factorul metabolic

Echilibrul acidobazic normal7.4

7.86.8

COMPONENTA RESPIRATORIE

CO2(ACID)

COMPONENTA METABOLICĂ

HCO3(BAZĂ)

Clasificarea dezechilibrelor acidobazice

• modificarea primară a HCO3 - factorul metabolic dezechilibre metabolice:• acidoza metabolică – primară a

bicarbonatului • alcaloza metabolică – primară a

bicarbonatului

• modificarea primară a PaCO2 – factorul respirator dezechilibre respiratorii:• acidoza respiratorie – primară a PaCO2

• alcaloza respiratorie – primară a PaCO2

Acidoza metabolică

CO2(ACID)

HCO3(BAZĂ)

7.86.8

Acidoza metabolică - cauze primară a

bicarbonatului

• cauze: • cetoacidoza diabetică

(DZ tip I)• medicamente care se

transformă în acizi• diaree severă• insuficienţă renală

cronică

Acidoza respiratorie

CO2(ACID)

HCO3(BAZĂ)

7.86.8

Acidoza respiratorie - cauze primară a PaCO2

• cauze - afecţiuni însoţite de hipoventilaţie:• suferinţe respiratorii

cronice (emfizem, bronşită cronică, BPCO)

• afecţiuni neuro-musculare

• edem pulmonar

Alcaloza metabolică

CO2(ACID)

HCO3(BAZĂ)

7.86.8

Alcaloza metabolică - cauze primară a

bicarbonatului

• cauze:• vărsături severe• hipokaliemii severe (exces

de diuretice)• ingestia exagerată de

substanţe alcaline în suferinţele gastrice cronice

Alcaloza respiratorie

CO2(ACID)

HCO3(BAZĂ)

7.86.8

Alcaloza respiratorie - cauze primară a PaCO2

• cauze – stări însoţite de hiperventilaţie:• anxietate, atac de panică• febră, frison• în timpul naşterii

Explorarea echilibrului acidobazic

Determinarea gazelor sanguine

• se recoltează sânge arterial

1. pH-ul • VN = 7,35-7,45 în sângele arterial• variaţiile maxime ale pH-lui sanguin

compatibile cu viaţa = 6,8-7,8

2. PaO2 • reprezintă presiunea parţială a oxigenului în

sângele arterial• VN = 70-95 mmHg

3. PaCO2 • reprezintă presiunea parţială a dioxidului de

carbon în sângele arterial • VN = 38-42 mmHg

4. CO2 total• reprezintă concentraţia totală de dioxid de

carbon liber şi sub formă de HCO3

• CO2 total = pCO2 + HCO3 + H2CO3 + CO2 combinat

5. Bicarbonatul plasmatic • reprezintă cea mai importantă fracţiune

care contribuie la CO2 total • VN = 23-28 mEq/l

6. Bicarbonatul standard• reprezintă concentraţia de bicarbonat

prezentă în sânge la o temperatură de 37C, echilibrat la un PaCO2 de 40 mmHg, sângele fiind total oxigenat

• VN = 21-24 mEq/l în sângele arterial

7. Bazele tampon • reprezintă suma tuturor anionilor tampon

capabili să accepte protoni (bicarbonat, hemoglobină, proteine, fosfat) prezenţi într-un litru de sânge

• VN = 40-50 mEq/l

8. Saturaţia O2 în sângele arterial • VN = 95-98%

9. Bazele exces (BE)• reprezintă concentraţia bazelor din sângele

integral în cazul titrării cu un acid puternic la un pH de 7,4 şi o PaCO2 de 40 mmHg

• VN = 0 2 mEq/l• importanţă clinică fiind utilizată în

calcularea necesarului de lichide din tratamentul dezechilibrelor acidobazice conform formulei:

Necesarul HCO3 (mEq/l) = 0,3 Greut. corp. (kg) BE

10.Rezerva alcalină (sânge venos)• VN = 25 - 30 mEq/l • îşi pierde valabilitatea în suferinţele

respiratorii (evaluează nu numai CO2 provenit din bicarbonat dar şi pe cel dizolvat în plasmă)

• scade în acidoze• creşte în alcaloze

Va multumesc!

metabolosmul hidrosalin prelegeri

Documents

microbio.ucoz.com prelegeri romana antagantib09

prelegeri literatura greaca

curs prelegeri literatura juridica

tic prelegeri 1-3

teorie economica curs de prelegeri ds

evidenta contabila ciclu de prelegeri

curs de prelegeri agrotehnica

scheme prelegeri arta crestina

ciclu prelegeri at(2)

prelegeri student 2010 varianta noua

tic prelegeri 4-5

pomian prelegeri-curs la masterat as

stefan afloroaei - prelegeri de hermeneutica filosofica

geopolitica1 curs de prelegeri

renal pentru prelegeri

nicolae mladin prelegeri de mistica ortodoxa

curs prelegeri evaluarea patrimoniului

indrumar bibliografic si prelegeri

prelegeri an 4-chirurgie

cristea prelegeri