peloculîntâilacorupþie, laegalitate,ungaria, bulgariaºiromânia · 1/28/2021  · documentul...

12 pagini

n ªAPTE ANI ÎN TOP 10 WTA / Halep, cea maiconstantã jucãtoare de tenis aflatã în activitate

PAGINA

n ALIN BURCEA, CEO PARALELA 45: ”Campania devaccinare este soluþia pe care o aºteptam pentrunormalizare” PAGINA 11

n Încrederea în economiaRomâniei a crescutîn ianuarie, pentru a doualunã consecutiv

PAGINA 9

5 lei Vineri, 29 ianuarie 2021, nr. 20 (6800), anul XXXn Fenomenul GameStop se extinde în afara pieþei

din Statele UnitePAGINA 4

n ORAªELE MICI CAUTÃ FINANÞARE / Alocãrilebugetare – insuficiente pentru dezvoltarealocalitãþilor

PAGINA 9

n Economia Statelor Unite a crescutcu 4% în trimestrul al patrulea

PAGINA 12

n “Tsunami” de emisiuni deobligatiuni pe pietele emergente

PAGINA 12

GRAM AUR = 238,2841 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5217 RON EURO = 4,8742 RON DOLAR = 4,0233 RON

PERCEPÞIA ÎN UE:

Pe locul întâi la corupþie,la egalitate, Ungaria,Bulgaria ºi Românial Florin Roman, deputat PNL: “Înseamnã cã în acest moment statul nu are capacitatea de reacþie pentru a reducefenomenul corupþiei”lVasile Dîncu, senator PSD: “Prin prisma a ce se întâmplã acum, cred cã situaþia privindindicele percepþiei corupþiei în þara noastrã va fi mai gravã în raportul ce va fi publicat la începutul anului viitor”l Cãtãlin Predoiu, fost ministru al Justiþiei în guvernãrile Orban: “Combaterea corupþiei doar prin mijloacejudiciare – insuficientã”

Cu un scor de 44 de puncte din100, România rãmâne încontinuare pe primul loc întopul þãrilor percepute cafiind cele mai corupte. Þaranoastrã împarte locul “frun-taº” cu Ungaria ºi Bulgaria,

care au acelaºi scor privind percepþiaasupra corupþiei, se aratã în raportulprivind indexul percepþiei corupþieipentru anul 2020 realizat de Transpa-rency International. Clasamentul esteîntocmit prin acordarea de puncte, de la

0 la 100, în care 0 înseamnã “foarte co-rupt”, iar 100 “deloc corupt”.

Percepþia asupra corupþiei din siste-mul public ºi mediul de afaceri dinRomânia rãmâne neschimbatã compa-rativ cu 2019, la fel ºi în cazul Unga-riei, în timp ce Bulgaria are un punct înplus faþã de anul anterior. De altfel,þara noastrã înregistreazã acelaºi scorca în anul 2012, ceea ce aratã cã mãsu-rile luate în aproape 10 ani nu au fostconstante ºi nu au reuºit sã schimbepercepþia pe care experþi independenþi

ºi din mediul de afaceri o au cu privirela corupþia din România, se aratã îndocumentul citat.

În perioada în care Laura CodruþaKovesi a fost procuror general, þaranoastrã era perceputã ca fiind mai pu-þin coruptã decât în prezent, avândscoruri de pânã la 48 din 100.

Printre cauzele care ne menþin peacest neonorant loc în Uniunea Euro-peanã, raportul întocmit de Transpa-rency International menþioneazã “lip-sa de transparenþã în achiziþiile publi-

ce, subfinanþarea sistemului medical ºlipsa unor mãsuri consecvente pentrudigitalizarea proceselor administrati-ve, care s-au accentuat în contextulpandemiei Covid-19. Raportul Curþiide Conturi privind achiziþiile derulatepentru combaterea pandemiei auarãtat grave deficienþe atât înadministraþia localã cât ºi ceacentralã”.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

Ministerul Culturii, pusla zid de artiºti,producãtori, manageri

Pandemia a produs daune majore înactivitãþile din domeniul artistic. Mulþioameni care activeazã în domeniulcultural s-au trezit fãrã niciun venit ºifãrã nicio urmã de sprijin din parteaautoritãþilor. Artiºti, producãtori, ma-nageri, tehnicieni, lucrãtori în dome-niul artistic ºi reprezentanþi ai compa-niilor de scenotehnicã susþin cã sche-ma de ajutor de stat propusã de Mini-sterul Culturii este “un eºec total”, carenu ajutã artistul direct, ci pe organiza-torii de mari festivaluri. Tudor Chirilã,Daniel Klinger, Bogdan Nedelcu,Miºu Cernea, Rãzvan Ailenei, CristiBeiu au fost de pãrere, în cadrul uneiconferinþe de presã, cã Ministerul Cul-turii nu este interesat de compensareaartiºtilor ºi lucrãtorilor din sectorulcultural.

Actorul Tudor Chirilã a precizat:”Atunci când aºa-zisa schemã de stat aapãrut în luna noiembrie, când amcontestat-o, schema care reprezenta100 de milioane de euro fonduri pentruorganizatorii de concerte de care avea

sã beneficieze tot sectorul cultural, aºase vindea povestea asta, aºa se vinde ºiacum, am primit un mesaj de la Ludo-vic Orban care a spus cã-ºi doreºte sãrepare acest lucru. Au urmat întâlnirila Guvern cu Raluca Turcan.

În urma întâlnirilor de la Guvern s-aconstituit un grup care sã adune toatepropunerile de identificare ale nevoi-lor ºi dupã aceasta sã se facã propunerica lucrãtorii sã primeascã o schemã deajutor real (...). Artiºtii nu au acum ne-voie de bani pentru proiecte ce urmea-zã sã aibã loc, ci au nevoie sã acopereceea ce nu s-a putut întâmpla, ceea cese numeºte compensare, care sã inclu-dã toþi angajaþii sectorului cultural,care sã nu fie distribuit prin interme-diere. Când am început sã punemîntrebãri pe grupul de lucru, nu am pri-mit niciun rãspuns. Este revoltãtor cadupã o lunã de zile sã fim minþiþi deMinisterul Culturii.

O.D.

(continuare în pagina 9)

FLORIN ROMAN, DEPUTAT PNL:

“Ruºinos a fost acestindex în trecut, ruºinoseste ºi acum“

În loc sã se uite în propria curte,unde au cel mai recent caz de su-spiciune de corupþie – Costel Ale-

xe, fostul ministru al Mediului în gu-vernãrile Orban, în prezent preºedin-tele Consiliului Judeþean Iaºi – repre-zentanþii PNL în Parlament dau vinape PSD pentru situaþia în care neaflãm privind indicele de percepþie acorupþiei.

Deputatul liberal Florin Romanne-a declarat: “Ruºinos a fost acest in-dex în trecut, ruºinos este ºi acum dupãun an în care am avut guvern liberal.Înseamnã cã în acest moment statul nuare capacitatea de reacþie pentru a re-duce acest fenomen.

G.M.

(continuare în pagina 3)

DANIEL FENECHIU, SENATOR LIBERAL:

”Corupþia este greu destârpit prin metodeunilaterale, scurte ºi întermen scurt”

Senatorul liberal Daniel Fenechiune-a transmis cã, deoarece feno-menul corupþiei este unul care se

dezvoltã în ani, acesta este greu destârpit prin metode unilaterale, scurteºi în termen scurt.

“Mãsurile pentru reducerea ace-stuia trebuie sã se întindã pe o anumi-tã perioadã. În primul rând este nevo-ie de informare. Cetãþenii trebuie sãfie informaþi cã lupta anticorupþieeste prioritate a statului. În al doilearând, trebuie stabilite mãsuri riguro-ase care sã fie aplicate eficient ºiconsecvent”, ne-a declarat DanielFenechiu.

M.G.

(continuare în pagina 3)

VASILE DÎNCU, SENATOR PSD:

“Auditul de integritate aRomâniei – o necesitate”

Spre deosebire de liberali, social-de-mocraþii considerã cã vina pentruindicele scãzut al percepþiei corup-

þiei nu le revine în totalitate, ci culpabilisunt ºi membrii PNL, care s-au luptat“doar din vorbe” cu flagelul corupþiei.

“PNL doar a vorbit despre lupta an-ticorupþie, liberalii au dat doar decla-raþii politice în legãturã cu acest su-biect, dar anul trecut nu am vãzut ac-þiuni structurale ºi nici activitãþi de an-vergurã ale instituþiilor care au atribu-þii în acest domeniu. Practic, în 2020nu s-a schimbat nimic faþã de anii ante-riori privind lupta anticorupþie. Dacãne uitãm la anul curent, prin prisma ace se întâmplã, cred cã situaþia privindindicele percepþiei corupþiei în þara no-astrã va fi mai gravã în raportul ce va fipublicat la începutul anului 2022 deTransparency International. (M.G.)

(continuare în pagina 3)

CÃTÃLIN PREDOIU, FOST MINISTRUAL JUSTIÞIEI:

“E nevoie de o abordareholisticã a combateriicorupþiei”

Menþinerea indicelui de percepþiea corupþie la nivelul celui din2019 nu a pãrut sã îl surprindã

ministrul Justiþiei de anul trecut, Cãtã-lin Predoiu. Acesta susþine cã trebuievãzute care sunt cauzele corupþiei ºiapoi statul sã acþioneze pentru înlãtu-rarea acestora.

“Indicele global de percepþie a co-rupþiei ºi locul modest ocupat în con-tinuare de România în clasamentpune o problemã de reflecþie. Este su-ficientã combaterea corupþiei prinmijloace judiciare? Eu sunt convinscã nu, dovadã rezultatul. S-a încercatºi s-a muncit mult pentru combatereacorupþiei prin mijloace judiciare, prinDNA. (G.M.)

(continuare în pagina 3)

PLAFONAREA DOBÂNZILOR LA CREDITE -NECONSTITUÞIONALÃ

Piperea: ”Urmeazãfalimente, executãri ºievacuãri din case cusutele de mii”

Nu mai existã nicio plasã de sigu-ranþã socialã pentru cei care vor ajungeîn situaþie de supra-îndatorare pe mo-tiv de dobânzi excesive sau curs deschimb crescut, este de pãrere avoca-tul Gheorghe Piperea, care avertizeazãcã urmeazã falimente, executãri ºievacuãri din case cu sutele de mii.Afirmaþia specialistului vine în con-textul în care plafonarea dobânzilor lacredite a fost declaratã, ieri, neconsti-tuþionalã.

Gheorghe Piperea spune cã deciziaCurþii Constituþionale a României(CCR) era previzibilã. Avocatul clien-þilor ne-a transmis: ”Soluþia a fost am-ânatã politic, pentru a se putea instalaconfortabil puterea, forþele politicecare au torpilat toate legile de protecþiea consumatorilor, pentru a proteja bãn-cile ºi celelalte corporaþii, sponsorii lorpolitici.

Consecinþele sunt simple ºi dure -consumatorii sunt lipsiþi de orice pro-tecþie legalã ºi judiciarã contra abuzu-lui de putere economicã a creditorilor

financiari. Nu este o înfrângere a ini-þiatorilor, ci a aºteptãrilor acestor oa-meni, lãsaþi de acum în bâtaia viscolu-lui. Sã vedem ce protecþie le va oferiguvernul de dreapta, pro-bãnci,votanþilor lor ºi celorlalþi consumatoriruinaþi de crizã ºi de pandemie”.

Aducând asigurãri cã va reveni culegea în Parlament atunci când se vaputea, senatorul Daniel Cãtãlin Zam-fir, care a iniþiat proiectul legislativ, ascris, ieri, pe pagina sa de Facebook:”Dupã ce cu douã zile în urmã CCR aconfirmat cã darea în platã pentrumaºini - Legea leasing-ului - este con-stituþionalã, astãzi (n.r. ieri), dupã ºase(!!!) amânãri, CCR decide cã Legeaplafonarii dobânzilor are o exprimareneclarã ºi o declarã neconstituþionalã.N-am sã comentez acum decizia, darnu pot sã nu mã întreb de ce a fostnevoie de ºapte luni sã constaþi cã eexprimare neclarã?

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 8)

RAPORT FITCH RATINGS

Perspectivele pe termenlung ale sistemului bancarglobal rãmân negative

Riscurile pe termen scurt la adresasectorului bancar global s-au dimi-nuat, dar perspectivele pe termen lungrãmân în mare parte negative, potrivitcelui mai recent raport al agenþiei deevaluare Fitch Ratings.

Conform agenþiei, aproape 60% dinratingurile bancare mondiale aveau operspectivã negativã la sfârºitul anului2020, evoluþie uºor mai bunã faþã desfârºitul primei jumãtãþi a anului tre-cut. Cea mai mare parte a ratingurilorbancare cu perspective negative “poa-te persista pe întreg anul 2021”,subliniazã Fitch.

În acelaºi timp, agenþia de rating ra-porteazã o scãdere importantã a pro-porþiei ratingurilor negative pe termenscurt - de la 10% la finele primei jumã-tãþi a anunlui trecut, la circa 1% lasfârºitul anului.

“În timp ce riscurile imediate pentruratingurile bancare dupã declanºareapandemiei de coronavirus au fost în

mare mãsurã evitate, riscurile pe ter-men mediu se menþin în contextul re-tragerii treptate a sprijinului guverne-lor pentru economie ºi pentru împru-mutaþi”, noteazã raportul Fitch, men-þionând: “O redresare economicã mailentã decât era de aºteptat, din cauzalockdown-urilor recurente sau aeºecurilor în livrarea de vaccinuriîmpotriva Covid-19, ar putea exacerbaaceste riscuri”.

În a doua jumãtate a anului 2020, auexistat 29 de retrogradãri ale calificati-velor bancare ºi nouã modificãri însens pozitiv, menþioneazã Fitch, adã-ugând cã aceste mãsuri au fost legateîn mare parte de modificãrile ratingu-rilor suverane. Retrogradãrile s-auconcentrat în Orientul Mijlociu ºiAfrica, zone urmate de America Lati-nã ºi Europa de Vest.

A.V.

(continuare în pagina 12)

Graficã de MAKE