rodica cazacu - procesul de cutterizare
Post on 08-Jul-2015
1.887 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Asociaţia Bibliotecarilor din R. Moldova, Filiala Bălţi Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi
Atelierul profesional Instruire pentru cultura informaţiei şi
profesionalizarea bibliotecarului şcolar
Procesul de cutterizare Rodica CAZACU, bibliotecar serviciul Catalogare/Indexare
Scop. Obiective
Scop: Augmentarea cunoştinţelor/deprinderilor necesare pentru aplicarea în activitatea profesională
Obiective: Să definească semnificaţia termenilor cotă,
cutterizare, semn de autor, tabel de autor Să-şi extindă abilităţile de atribuire a
semnului de autor
Cotarea publicaţiilor Introducere
Organizarea fondurilor în orice bibliotecăîmpune, de la început, stabilirea unui principiu conducător unitar în alcătuirea şi prelucrarea diferitelor colecţii. Nevoia de aranjare a cărţilor într-o ordineanumită, care să uşureze regăsirea lor, s-a concretizat o dată cu primele acumulări de fonduri, încă din antichitate.
Cotarea publicaţiilor
Aşezarea după conţinut este, aşa dar, cel mai vechi sistem de organizare a fondurilor. Sub diferite forme, a dominat în toate marile biblioteci din lume. Unanimitatea cu care a fost considerattotdeauna drept cel mai bun sistem de aşezare, se datoreşte faptului că, publicaţiile care tratează aceeaşi temă sau teme similare se orânduesc unele lângă altele .
Cotarea publicaţiilor
În acest mod a apărut orânduirea cărţilor la raft conform cotei. Practicându-se un astfel de sistem de cotare, care utilizează indici universali datorită clasificării zecimale universale, şi cutterizării, se ajunge la o uniformizare generală de aşezare, astfel cititorii, ca şi bibliotecarii, se pot orienta uşor în fondul bibliotecii.
Cotarea publicaţiilor
Cotarea publicaţiilor, ca operaţie de sinestătătoare, a apărut relativ târziu, atunci când funcţia cotei s-a precizat şi s-a delimitat faţă de aceea a numărului de inventar şi a indicelui de clasificare zecimală. Cota este, aşadar, un instrument de aşezare şi regăsire.
Cotarea publicaţiilor
Fiind un instrument de identificare a publicaţiilor, prima însuşire ce i se cere este precizia. Prin cotă trebuie să ne referim la o anumită publicaţie şi numai la aceea,precis şi fără dubiu. Ea se face concomitent cu stabilirea indicelui CZU şi fixarea vedetei, acestea fiind elementele care ghidează viitoarea aşezare a publicaţiilor. Cotarea publicaţiilor reprezintă operaţiunea prin care se fixează locul fiecărui document în cadrul colecţiei din care face parte.
Tabele de autori
Cum se stabileşte cota unui document?Indicele principal se stabileşte după conţinutul cărţii, potrivit celor 10 clase sistematice. De aicişi denumirea de cotă sistematic-alfabetică. Semnul de autor reprezintă un simbol literal şinumeric ce codifică numele autorului sau primul cuvânt din titlu, în cazul lucrărilor anonime sau colective. Aceste simboluri se găsesc în tabele speciale numite TABELE DE AUTOR.
Tabele de autori
În afară de cota de raft, pentru o căutare
mai eficientă şi mai rapidă, bibliotecile mai
utilizează şi tabelele de autori.
Există două tipuri de tabele: cu 2 cifre(Cutter) cu 3 cifre (Havkina), combinate cu cele
din 2 cifre.
Tabele de autori Cutter
Primele tabele de autori au fost alcătuite de
savantul american în domeniul biblioteconomiei,
Charles Cutter(1837-1903) la sfârşitul sec.19.
Însemnarea numelui de autor după metoda lui se
numeşte “cutterizare sau „keterizare” . Ele sunt
utilizate şi pînă în prezent în unele biblioteci din
Rusia.
Tabele de autori Cutter
Cutter a imaginat o schemă ingenioasă de
grupare a literelor alfabetului în grupe şi
subgrupe de prescurtări, astfel încât oricare
nume sau titlu să poată fi regăsit în numai 99 de
simboluri. Literele alfabetului sunt grupate două
câte două, în 3 grupe mari. Fiecare grupă are 9
subgrupe, dispuse câte 3. Fiecare subgrupă are
9 tipuri de simboluri.
Tabele de autori Cutter
Deci, fiecare grupă are 9 x 9 tipuri de simboluri, numerotate de la 11 la 99, fiecaresimbol având 2 cifre. Semnul de autor indicăordinea de aşezare a unei publicaţii în raport cualte publicaţii aparţinând aceleiaşi clase sistematice. Pentru silabele ce lipsesc din tabele, el a prevăzut regula întrebuinţării silabei precedente.
Tabele de autori Cutter
Tabelele se tipăresc în coloane verticale de două cifre, aşezate între două coloane de silabe, aparţinînd ladouă litere succesive: A şi B, C şi D. Astfel, coloana de numere zecimale din mijloc serveşte totodată pentru ambele coloane de silabe: A 10 B
Aa 11 Ba
Abe 12 Bac
Abr 13 Bach
Abu 14 Bad
Tabele de autori Cutter
Adan 20 Balc Anc 50 Bes Arm80 BratuAde 21 Bale And 51 Bi Arn 81 BrauAdl 22 Bali Andre 52 Bic Aro 82 BreAdr 23 Balo Andrei 53 Bil Ars 83 BriAe 24 Balt Andri 53 Bir Art 84 BroAf 25 Balz Andro 55 Bj As 85 BruAg 26 Ban Ane 56 Bl Ase 86 BuAge 27 Banu Ang 57 Ble Asl 87 BucurAgr 28 Bar Angh 58 Blo Aso 88 BudAh 29 Barb Anghele 59 Blu Ass89 Bue
Tabele de autori Cutter
Exemple: Banuş, Maria. Poezii
B 27
Blaga, Lucian. Luntrea lui Caron Caron
B 56
Bhose, Amita. Interferenţe culturale indo-române
B 50
Tabele de autori Cutter
Tabelele de autori ale lui Cutter s-au răspândit în lumea întreagă, având o largă aplicare. Ele au fost, însă, modificate, de la ţarăla ţară, după caracteristicile fiecărei limbi în parte, în care mereu alte silabe se întâlneau mai des în alcătuirea numelor de familie. O asemenea adaptare a fost făcută şi pentru limba română de către Getta Elena Rally.
Tabele de autori Cutter
În alcătuirea tabelelor de faţă s-a avut în vedere atât repetarea mai deasă a anumitor nume, cât şi specificul românesc al unor familiide nume. Ex.: Teo 37 Teodores 38 Teodori 39 Teodoru 40 Teodos 41
Tabele de autori Cutter
Semnul de autor” se stabileşte din iniţiala numelui autorului, urmată de numărul zecimal convenţional, luat din tabele, şi care reprezintă prima sau primele silabe ale numelui.Ex.: B20 adică Bălcescu E48 adică Eminescu
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
Instrucţiunile pentru aplicarea tabelelor de autori sunt identice pentru documentele în limba română, rusă şi în limbi străine, dar cu unelei excepţii pentru documentele în limbi străine. 1. Cărţile se aşază în rafturi, în interiorul diviziunilor, în ordine alfabetică, după numele autorului sau după primul cuvânt din titlul operelor anonime. 2.Semnul de autor este prescurtarea convenţională a numelui autorului sau a primului cuvânt din titlul operelor anonime.
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
Ex.: pentru numele Eminescu, semnul de autor va fi E48, compus din litera E, care este iniţiala cuvântului Eminescu şi numărul 48, care arată ordinea silabelor de început ale cuvântului Eminescu din tabele. Ar fi greşit să se întrebuinţeze silabele Em (E46) sau Emi (E47); care au mai puţine litere ce coincid cu numele Eminescu, decât silabele Emin. Între Em şi Emin pot exista nume ca Emanuel, Emilian şi altele.
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
Atunci, când documentele au mai mulţi de 3 autori, sau autorii lipsesc, semnul de autor va fi dat la titlul cărţii.Ex.: Managementul afacerilor pe Internet M20
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
Dacă titlul începe cu un număr, semnul de autor se stabileşte după pronunţia lui în limba respectivă: „100 de ani de pace“: O10, conform pronunţiei „o sută“; „15 histoires macabres“: Q 69, conform pronunţiei „quinze“. Dacă titlul începe cu un cuvânt monosilabic, cu articolul posesiv a, al, ai, ale, nehotărât un, o, semnul de autor se pune la primul cuvânt din titlu. Ex.: O revoluţie trăită în direct - O10A fost odată...Poveşti şi snoave culese şi prelucrate – A10
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
Nota: Pentru numeralele/cifrele din titlurile în limbi stăine semnul de autor se stabileşte cu ajutorul dicţionarului. În limbile străine, dacă documentele încep cu articolele hotărâte şi nehotăâîte la cazulnominativ,sau precedă un adjectiv, articolele nu se iau în consideraţie, astfel semnul de autor se pune la cuvântul următor.
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
În limba engleză: aticolul hotărît : the Ex.: The American Tradition... A47
articolele nehotărîte : a, an Ex.: A guide to capital… G95
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
În lbimba franceză articole hotărîte : le, l’, la, les Ex. : Le Memorial de Sainte-Helene M54 articole nehotărîte : un, une, des
Ex. : Un vent de liberte V39
Tabele de autori (Cutter). Nume compuse
Numele de familie compuse reprezintă o situaţie specială. Ele provin, de regulă, din combinarea numelui de familie patern cu cel matern sau al soţului cu al soţiei. Regulile de combinare diferă dela un popor la altul. Astfel, la spanioli numele compuse au structura numele tatălui + numele mamei; la portughezi: numele mamei + numele tatălui.
Numele compuse
Pentru numele compuse, semnul de autorse dă după primul nume: Gheorghiu-Dej, Gh. - G42 Saltâcov-Scedrin, M. - S17
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
Numele compuse cu prefixe reprezintă o situaţie particulară. La atribuirea semnului de autor se vor consulta surse de referinţă (enciclopedii, dicţionare, bibliografii).
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
scriitorii englezi : prefixul face parte din nume: Ex.:De Quincey, Thomas: D 26;scriitorii francezi: prefixul nu face parte din numedacă este o prepoziţie: Ex.:Balzac, Honoré de: B25; prefixul face parte din nume dacă este un articol sau forma contractată a unui articol şi a unei prepoziţii: Ex.: La Fontaine, Jean : L 14;
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
scriitorii germani: prefixul face parte din nume dacă este un articol sau contragerea unui articol şi a unei prepoziţii: Zur Linde, Otto: Z 95; în celelalte situaţii prefixul nu face parte din nume: Goethe, J.Wolfang von: G64;scriitorii italieni: pentru autorii moderni, prefixul face parte din nume: De Amicis, Edmondo:D 96;
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
scriitorii olandezi: prefixul nu face partedin nume, excepţie fiind prefixul ver Ex.:Ver Boven, Daisz: V 46scriitorii portughezi: prefixul nu face partedin nume:Ex.: Santos, Federico Adolfo dos: S 21;
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
scriitorii spanioli: dacă prefixul este un articol, elface parte din nume, în toate celelalte situaţii nu: Ex.: Las Heras, Francisco de : L 23; scriitorii scandinavi: prefixul nu face parte din nume dacă este un prefix de origine scandinavăsau germană: Linne, Roger von: L 63; în celelalte situaţii, prefixul face parte din nume.
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
Notă: În cazul ALTOR PREFIXE, dacă prefixul nu este un articol, o prepoziţie sau o combinaţie a acestora, intrarea se face la prefix: A‘Becket, O’Brian, McDonaldEx.: Mac, adică M 11
Ortografia cotei
Cota este alcătuită din indicele de clasificare zecimală şi din semnul de autor. Cota se scrie pe două rânduri : pe primul rând, indicele declasificare zecimală şi, pe al doilea rând, semnulde autor, despărţite printr-o linie orizontală, care nu este obligatorie.Ex.: Cehov, Anton 882 sau 882/C34C34
Tabele de autori (Cutter). Instrucţiuni
Dacă numele sunt legate cu linioară, cota va corespunde primului element (Ex.: Antoine de Saint-Exupéry: S 15). Dacă numele nu sunt legate cu linioară, intrarea se va face la primul element (Ex.: Miguel de Cervantes Saavedra: C 36), exceptând numele portugheze.
Co-autorii
Dacă o operă este scrisă de doi sau 3 autori, semnul de autor se dă după numele primului autor: Gonciar, A., Pavlenco, P.
Managementul resurselor umane G69
Tabele de autori.Studii de caz
Coincidenţa semnelor de autor. Semnul de autor al unei opere poate coincidecu semnul de autor al altei opere dintru-n domeniu diferit, fără a se produce prin aceasta confuziuni la aşezarea cărţilor în rafturi. Indicele de clasificare zecimală fiind deosebit pentru fiecare din ele, aceste opere se aşează în locuri cu totul deosebite.
Autorii omonimi în diferite domenii
Din regula precedentă rezultă, că pentru autorii cu nume identice, care au scris opere în domenii diferite, se dau aceleaşi semne de autor, deoarece indicele declasificare zecimală al acestora diferă: Ex.: Dabija, Alexandra “Aripi pentru spirit” 859.0 / D11
Dabija, Alexandru “Biologie” 58(075.3) / D11
Dubletele
Dubletele. Exemplarele unei opere, perfect identice între ele, primesc acelaşi semn de autor şi se aşază în rafturi unele lângă altele. În cazul unei opere în mai multe volume, se aşează mai întîi toate exemplarele din primul volum, apoi cele din al doilea volum şi aşa mai departe.
Aşezarea cărţilor după semnele de autor
Cărţile se aşează în rafturi de la stângala dreapta în ordinea indicelor de clasificarezecimală. În interiorul fiecărei diviziuni a clasificării, aşezarea se face în ordineaalfabetică a literelor din semnele de autor şi în cuprinsul fiecărei litere în ordineacrescândă a cifrelor.
Clasarea literelor ă, â, î, ş, ţ
La clasarea alfabetică se respectă următoarele reguli:
literele ă şi â se clasează împreună cu litera a
litera î se clasează împreună cu litera i litera ş se clasează împreună cu litera s litera ţ se clasează împreună cu litera t
Prezentarea cotei de raft în document
După stabilirea cotei de raft, aceasta se trece pe carte (pe pagina de titlu, pe copertă, (conform tradiţiei bibliotecii) şi pe fişele de catalog (în colţul din stânga, sus).
Experienţa Bibliotecii Ştiinţifice Universitare
Notă : În biblioteca noastră, până în anul 2007 documentelor în limbi străine li se atribuiau semnul de autor după Tabela de autori Havkina, Capitolul «Двузначные авторские таблицы для иностранных языков». În urma deciziilor metodice, s-a stabilit trecerea la
tabelele de autori - alfabet latin.
Tabele de autori (Havkina)
Pentru cotarea publicaţiilor în limba rusă, se folosesc tabelele de autor « Трехзначные авторские таблицы,согласованные и соединенные с двузначными» / Л. Б. Хавкина .- Ed. a 5-a şia 6-a.
Tabelele de autori Havkina
Tabelele de autori Havkina sunt formate dintr-o literă, urmată de 2 sau 3 cifre, începând cu 11 până la 999 în dependenţă de silaba combinată.Metoda de aranjare a tabelei de autori Havkina Este identică cu tabela lui Cutter.
Tabelele de autori Havkina
. Спр 74 Троп В. 11 Г.
В. Д. 111 Г. В. Справоч 741 Тропе
В. Л. 112 Г. Е. Спре 742 Тропи
В. П. 113 Г. И . Спри 743 Тропич
В. Ф. 114 Г. Я. Спро 744 Тропк
Tabelele de autori Havkina
Ex.: Лукашук, Игорь Иванович Л84 Богатин, Юрий Владимирович Б732Ex.: «Жанр романа в классической и
со современной литературе» Ж314
Tabelele de autori Havkina
Acelaşi semn de autor pot avea nu numai documentele a căror nume de autor este identic, (Крылов И. А. şi Крылов А. Н.- К85), dar şi documentele a căror nume de autor se începe cu aceleaşi litere sau silabe ( Станиславскийşi Станкевич - С764).
Concluzii
Tabelele de autori reprezintă un instrument de bază în aranjarea cărţilor la raft, deoarece de ele, în bună măsură depinde realizarea, aşezarea şi cotarea publicaţiilor.
Glosar
Cota Totalitatea simbolurilor (litere, cifre,semne)
care servesc la indicarea locului unui document într-o colecţie de bibliotecă
sau fond documentar. Cotare Operaţie care constă în atribuirea de cote.
Glosar
TabelDocument care conţine date ordonate, în general, înrânduri şi coloane, eventual însoţite de text.Tabel de autoriTabel conţinând semne de autor formate din una-trei litere de la începutul numelui autorului urmate de un sistem de numere în ordine crescătoare sauo combinaţie de două sau trei cifre.
Glosar
CutterizareMetodă de determinare a semnului de autor prin utilizarea tabelelor Cutter.DocumentInformaţie înregistrată care poate fi tratată ca o unitate într-un procesdocumentar, indiferent de caracteristicile şi forma ei fizică.
Glosar
Ordine alfabeticăOrganizarea unor unităţi în ordinea strictă aintrărilor de la A la Z.Clasificare Zecimală Universală (CZU)Sistem de clasificare bazat pe clasificareazecimală a lui M. Dewey care acoperă toatecunoştinţele umane, după un model comun desubiecte legate între ele.
Glosar
Ordinea de cotare Aşezarea publicaţiilor în rafturi (de la stânga la dreapta, de sus în jos).
Bibliografie
1.Agachi, Catinca. Biblioteconomie – valori tradiţionale şi moiderne.În 2 vol. Iaşi: Vasiliana’98, 2007. Vol.1
2.Consultaţii de biblioteconomie : Completarea şi organizarea colecţiilor de publicaţii. Bucureşti : I.S.I.A.P. 1969
3. Regneală, Mircea. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării : În 2 vol. Ed. a 2-a rev. şi adăugită.Bucureşti, 2001. Vol.1-2
Bibliografie
4. SR 13420 Clasificare Zecimală Universală : Indici de bază. Bucureşti, 2000.
5.Tabele de autori (Anexă la consultaţii de biblioteconomie.Completarea şi organizarea colecţiilor. Supliment la Revista Bibliotecilor pe anul 1969). I.S.I.A.P., 1969
Bibliografie
6.Cotarea publicaţiilor [online], 2009 [citat 26 iunie 2009]. Disponibil pe Internet: http://lewebpedagogique.com
7. Хавкина Л. Б. Трехзначные авторские таблицы, согласованные и оединенные с двузначными : С приложением двузначных таблиц для иностранных языков. 5-е доп. изд. М.: Изд-во Всесоюзной Кн. Палаты, 1961
top related