analiz• în sistem gis a atractivit•†ii re†elei de …...62 romanian statistical review -...

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 9 / 201762

Analiz� în sistem GIS a atractivit��ii re�elei de localit��i urbane �i rurale pentru evaluarea

factorilor competitivi la nivel na�ional

Cercet�tor principal III Antonio TACHE ([email protected])

Institutul Na&ional de Cercetare-Dezvoltare în Construc&ii, Urbanism "i Dezvoltare Teritorial# Durabil# �URBAN-INCERC�

Cercet�tor principal III Oana-C�t�lina Popescu ([email protected])


Cercet�tor principal Monica Tache ([email protected])


Rezumat

Plani !carea!re"elei!urbane!este!esen"ial�!pentru!dezvoltarea!teritorial�.!

Ora$ele!au!un!rol!catalizator!asupra!dezvolt�rii!economice!$i!pentru!constituirea!

unor!re"ele!teritoriale!func"ionale.!Articolul!are!ca!scop!evaluarea!poten%ialului!

economic!al!localit�%ilor!din!România!pentru!dezvoltare,!stabilitate!sau!declin,!prin!

identi !carea!factorilor!care!determin�!apari%ia!&i!dezvoltarea!acestor! tendin%e.!

Metoda!utilizat�!este!una! inovativ�.!Astfel,!pentru! !ecare! indicator!studiat!s-a!

realizat! o! grupare! a! valorilor! înregistrate! la! nivelul! unit�%ilor! administrativ!

teritoriale!pe!10!intervale!conform!schemei!standard!de!clasi !care!Natural!breaks!

(Jencks),!ob"inându-se!în!acest!mod!10!grupe,!c�rora,!în!ordinea!cresc�toare!a!

valorilor,!li!s-au!atribuit!punctaje!de!la!1!la!10.!!Pentru! !ecare!domeniu!studiat,!

s-a!calculat!indicele!corespunz�tor!UAT-urilor!ca!medie!a!punctajelor!acordate!

indicatorilor!ponderat�!cu!coe !cien"ii!de!importan"�.!În mod similar s-a acordat!un!indice! !nal!de!atractivitate!la!nivel!de!UAT,!ca!medie!a!indicilor!corespunz�tori!

acestor!domenii!ponderat�!cu!coe !cien"ii!de!importan"�.!Indicii!calcula%i!pentru!

!ecare!domeniu!&i!indicele! !nal!de!atractivitate!la!nivel!de!UAT!au!fost!transpu&i!

în!h�r%i!tematice!cu!ajutorul!ARCGIS!10.2.2.!&i!al!suportului!s�u!statistic. Articolul!a!fost!elaborat!pe!baza!studiilor!realizate!în!cadrul!proiectului!PN!16.10.07.01!-!

faza!a-III-a:!�Analiza!atractivit�%ii!re%elei!de!localit�%i!urbane!&i!rurale!ca!entit�%i!

competitive,! dinamice! &i! inovative! în! vederea! racord�rii! la! re%eaua!european�!

de!poli!&i!coridoare!de!dezvoltare�!&i!a!proiectului!63PED/2017!având!titulul:!

�Model! inovativ!de!plani !care! teritorial�!a! re%elei!de! localit�%i!policentrice! &i!

echilibrate!în!contextul!specializ�rilor!inteligente!a!ora&elor!din!România.

Cuvinte cheie:!atractivitate,!indice,!ora&e,!domeniu,!h�r%i,!LAU2.

JEL: C22, R11, R12, R23, R42, R58

Revista Român� de Statistic� - Supliment nr. 9 / 2017 63

Introducere

Studierea factorilor ce pot genera competitivitate regional! constituie un demers actual la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce prive"te abordarea în domeniul plani# c!rii spa$iale. Provocarea major! a politicilor europene

destinate dezvolt!rii teritoriale const! în încercarea de a eviden$ia conexiunea

dintre conceptele de dezvoltare policentrica "i competitivitate regional! "i totodat! între coeziune "i competitivitate, în scopul sprijinirii dezvolt!rii teritoriale. Provoc!rile dezvolt!rii metropolitane competitive au devenit subiectul unei ample discu&ii academice despre guvernare ( Parkinson, 1997 "i 2003; Begg, 1999; Ottgaar et al., 2008; Salet et al., 2003; Healy, 1997). În acela"i timp, provoc!rilor dezvolt!rii intra-urbane li se acordase deja aten&ie în dezbaterea asupra politicilor din cadrul ini&iativei URBAN din prima "i a doua perioad! de programare la nivel european. Bazat! pe Agenda Lisabona 2000, dezbaterea politic! s-a concentrat timp de câ&iva ani cu prec!dere pe competitivitate. Din 2008, Cartea Verde a Coeziunii Teritoriale subliniaz! trei aspecte privind coeziunea teritorial!: - Concentrarea "i specializarea zonelor urbane "i rurale - regiunile

periferice consolideaz! leg!turile regionale func$ionale;

- Conectarea prin diferite infrastructuri: echipamente, TIC (tehnologia

informa$iei "i comunica&iilor), re&elele în economia bazat! pe cunoa"tere "i în cercetare;

- Cooperarea la diferite niveluri, guvernan%a multi-nivel orizontal! "i

vertical!.

De câ%iva ani, discu%ia politic! s-a mutat la problemele legate de

coeziunea social! "i teritorial!, în fa%a proceselor problematice "i divergente,

cel pu%in la nivel interregional. Recent, Strategia Europa 2020 ridic! din nou

problema coeziunii "i pune accentul pe obiectivul �cre"tere inteligent!�.

Referitor la Politica de coeziune a UE dup! 2013, acest document se

concentreaz! asupra cre"terii inteligente, durabile "i favorabile incluziunii.

Aceast! ini%iativ! de politic! se bazeaz! pe premisa c!:

- metropolele au o importan%! decisiv! pentru competitivitatea Europei;

- este de o importan%! crucial! conectivitatea între locurile foarte

dezvoltate "i cele specializate "i zonele metropolitane cu accesibilitate

bun!;

- re%elele la diferite sc!ri geogra# ce leag! pie%ele la nivel mondial ;

- buna guvernare "i cooperarea teritorial! sunt elemente vitale pentru

punerea în aplicare a coeziunii economice "i sociale (ESPON 2010).

Din perspectiva spa%ial!, cre"terea favorabil! incluziunii ar trebui

s! se bazeze pe competitivitatea urban! "i regional! dar, în acela"i timp, ea

este considerat! �...nu doar coeziune economic! "i social!, ci "i coeziune


teritorial .�! (ESPON,! 2010).! Ora"ele! reprezint ! motoarele! economiei!regionale! "i! pot! #!! considerate! drept! agen$i! de! catalizare! pentru! creativitate!"i! inovare,! la!momentul! actual.!Cu! toate! acestea,! tot! aici! se!manifest ! acut!o!serie!de!probleme!cum!ar!#!!"omajul!"i!s r cia.!Diversele!aspecte!ale!vie$ii!urbane!�!economic ,!social ,!cultural !"i!de!mediu!�!sunt!strâns!legate!între!ele!"i!o!politic !de!succes!în!domeniul!dezvolt rii!urbane!durabile!presupune!o!abordare!integrat .!Aceast !abordare!cap t !o!importan$ !sporit !în!actuala!perioad ,! dat ! #!ind! seriozitatea! problemelor! cu! care! se! confrunt ! ora"ele!(schimb rile! demogra#!ce,! consecin$ele! stagn rii! economice,! impactul!schimb rilor! climatice).! Totu%i,! dezvoltarea! teritoriului! actual! al! Uniunii!Europene!din!punct!de!vedere!economic!poate!#!!caracterizat !ca!un!proces!de!metropolizarea!a!poten&ialelor!zone!de!dezvoltare!economic !cu!capacit &i!de!inovare!(Krátke,!2007).!De!asemenea,!noua!politic !urban !va!#!!organizat !diferit!prin!implicarea!mult!mai!activ !a!popula&iei,!ceea!ce!duce!la!o!schimbare!în!guvernarea!acestor!zone!metropolitane!(Andersen,!2003).!Astfel,!guvernarea!local !în!zonele!metropolitane!va!#!!puternic!in'!uen&at !%i!modelat !de!rela&ia!!cu!societatea!civil !(Feiock,!2004).!Metropolizarea!este!un!proces!de!atragere!de!noi!activit &i!speci#!ce,!locuri!de!munc !%i!locuitori,!bazându-se!predominant!pe!competitivitate.!Acest!lucru!înseamn !c !atragerea!de!func&iuni!%i!activit &i!metropolitane!speci#!ce!se!bazeaz !pe!anumite!atuuri!ale!ora%elor,!de!obicei!cele!mai!puternice!dintre!ele,!precum!%i!pe!poten&ialul!lor,!care!ofer !avantaje!speci#!ce! în! func&ie! de! zon .! În! acest! context,! modalit &ile! de! guvernare!metropolitane!sunt!de!o! importan& !crucial ! în!ceea!ce!prive%te!dezvoltarea!teritorial ! prin! înt rirea! competitivit &ii! %i! atragerea! de! noi! specializ ri!func&ionale.!În!literatura!de!specialitate!este!re'!ectat !problematica!procesului!de!metropolizare!a!marilor!ora"e!în!concordan$ !cu!studiile!de!policentricitate.!Policentricitatea!este!considerat !la!ora!actual !un!instrument!de!plani#!care!spa$ial ! util! pentru! a! spori! competitivitatea! ora"elor,! coeziunea! social ! "i!durabilitatea!mediului!(Davoudi,!2003).!Un!nou!concept!pentru!maximizarea!procesului! de! dezvoltare! a! zonelor!metropolitane! îl! constituie! specializarea!inteligent !care! reprezint !un! instrument! important! în! realizarea! strategiilor!alternative!de!dezvoltare!durabil !bazate!pe!cercetare-dezvoltare-inovare.! O! condi&ie! pentru! atingerea! obiectivelor! dezvolt rii! economice! a!zonelor!metropolitane!este!prezen&a!unei!viziuni!%i!a!strategiilor!de!dezvoltare!durabil .!!Demarat !prin!Hot rârea!de!Guvern!nr.!998/2008,!politica!polilor!de!cre"tere!în!România!"i-a!propus!inducerea!unei!cre"teri!economice!rapide,!crearea! de! locuri! de! munc ,! impulsionarea! productivit $ii! care! s ! iradiaze!dezvoltare! în! ora"ele!mici! "i!mijlocii,! precum! "i! în! zonele! rurale! adiacente!polilor.! Pentru! a! contribui! la! dezvoltarea! economiei! întregii! regiuni! de!in'!uen$ ,! au! fost! de#!nite! mai! multe! categorii! de! centre! urbane:! 7! poli! de!


cre tere!(câte!unul!pentru!"!ecare!regiune!de!dezvoltare,!cu!excep#ia!regiunii!

Bucure ti-Ilfov)! i!13!centre!de!dezvoltare!urban$!de!importan#$!regional$.!De!

asemenea!Legea!nr.!264/2011!stipuleaz$!c$,!în!vederea!dezvolt$rii!echilibrate!

a!teritoriului!din!zona!Capitalei!României! i!a!municipiilor!de!rangul!I!sau!a!

municipiilor!re edin#$!de!jude#,!unit$#ile!administrativ-teritoriale!de!baz$!din!

aceste!zone!se!pot!asocia!într-un!parteneriat!voluntar!în!scopul!în"!in#$rii!de!

zone!metropolitane!aferente!spa#iului!urban.!Asocierea!contribuie!la!înt$rirea!

complementarit$#ilor! între! aceste! unit$#i! i! factorii! de! decizie! interesa#i! în!

dezvoltarea!teritoriului.!

! Prioritatea! acestor! m$suri! vizeaz$! cre%terea! coeren#ei,! e"!cacit$#ii!

i! durabilit$#ii! rezultatelor! resurselor! investite! în! dezvoltarea! urban$! prin!

dezvoltarea!%i!implementarea!unor!proiecte!în!cadrul!unor!strategii!integrate!

de! dezvoltare.! Investitiile! teritoriale! integrate! (ITI)! sunt! instrumente! de!

dezvoltare! teritorial$! care! presupun! existen&a! unei! strategii! de! dezvoltare!

teritorial$!integrat$!aferent$!unui!teritoriu!desemnat,!a!unui!set!de!ac&iuni!care!

pot!"!!puse!în!aplicare!pentru!atingerea!obiectivelor!stabilite!prin!strategia!de!

dezvoltare!teritorial$!integrat$.!Aceste!instrumente!sprijin$!dezvoltarea!urban$!

integrat$!printr-o!abordare!intersectorial$! i!multidimensional$,! în!sensul!c$!

ofer$!posibilitatea!combin$rii!"!nan#$rilor!legate!de!diferite!obiective!tematice,!

inclusiv!din!axele!prioritare! i!programele!opera#ionale!sprijinite!de!FEDR,!

FSE! i!FC.!Pornind!de!la!no#iunile!de!policentricitate! i!modul!de!evaluare!a!

acesteia!la!nivel!european!pe!diferite!nivele!administrative! i!analizând!noile!

tendin#e!de!dezvoltare!spa#ial$!european$!referitoare!la!ora ele!inteligente,!este!

necesar$!realizarea!unei!baze!de!date!spa#iale!la!nivel!de!unit$&i!administrativ-

teritoriale!(LAU!2),!care!s$!eviden&ieze!atât!aspecte!cantitative!cât! i!aspecte!

calitative!în!leg$tur$!cu!coeziunea!teritorial$!na#ional$,!dezvoltarea!echilibrat$!

i!tendin#ele!de!evolu#ie!a!ora elor!%i!comunelor!din!România.!Articolul!de!fa&$!

prezint$!rezultatele!ob&inute!privind!gradul!de!atractivitate!a!localit$&ilor!din!

România!din!punct!de!vedere!al!dezvolt$rii!spa&iale.prin!utilizarea!suportului!

statistic!al!sistemelor!informa&ionale!geogra"!ce.

Metodologia de evaluare a atractivit��ii ora�elor din România

! Metodologia! bazei! de! date! spa&iale! se! bazeaz$! pe:! 1)! indicatori!

statistici! relevanti! din! diverse! domenii! speci"!ce! amenaj$rii! teritoriului,! %i!

2)! pe! solu&ia! inovativ$! de! evaluare! bazat$! pe! schema! standard! de! clasi"!care!

�! Natural! breaks! (Jenks),! prezentata! în! articolul! �ASSESSMENT! OF!

FUNCTIONAL!POLICENTRICITY!IN!ROMANIAN!COUNTY!RESIDENCE!

MUNICIPALITIES�!(Tache!A.!et!al.,!2016).!Pentru!"!ecare!indicator!studiat!s-a!

realizat!o!grupare!a!valorilor!înregistrate!la!nivelul!UAT-urilor!pe!10!intervale!

conform!schemei!standard!de!clasi"!care!Natural!breaks!(Jencks),!ob#inându-se!


în acest mod 10 grupe, c!rora, în ordinea cresc!toare a valorilor, li s-au atribuit

punctaje de la 1 la 10. Clasi" carea lui Jencks pe baza grup#rii naturale a valorilor se realizeaz! prin identi" carea punctelor de ruptur# c#utând acele modele de grupare implicite ale datelor. Valorile sunt împ#r$ite în clase acolo unde grani$ele sunt marcate prin salturi mari de la o valoare la alta. În cazul în care un indicator a înregistrat valoarea 0 la un UAT studiat, punctajul atribuit acelui UAT la acest indicator va " tot 0. Prin urmare, toate valorile indicatorilor selecta$i au fost transformate în punctaje ale grupelor din care fac parte (1,2,�,10, eventual 0), iar acest lucru a fost realizat cu ajutorul suportului statistic al programului ArcGIS 10.2.2. În cadrul " ec!rui domeniu, mai mul$i speciali%ti în dezvoltare local! au stabilit coe" cien$i de importan$! (ponderi) pentru to$i indicatorii. Pentru " ecare domeniu, s-a calculat indicele corespunz!tor UAT-urilor ca medie a punctajelor acordate indicatorilor ponderat! cu coe" cien$ii de importan$!. În mod similar, s-au acordat coe" cien$i de importan$! (ponderi) " ec!rui domeniu de interes %i s-a calculat un indice de atractivitate la nivel LAU 2, ca medie a indicilor corespunz!tori acestor domenii ponderat! cu coe" cien$ii de importan$!. Astfel, pentru analiza la nivel LAU 2, au fost analiza&i indicatori statistici din urm!toarele domenii: Domeniul POPULA�IE - Volumul popula&iei (2015); - Sporul natural (2015); - Sporul migratoriu (2015); - Evolu&ia popula&iei 2015/2011; - Evolu&ia popula&iei 2011/2008. Speciali'tii sociologi din cadrul institutului URBAN-INCERC Bucure'ti au identi" cat 5 indicatori semni" cativi pentru evaluarea domeniului Popula&ie. O parte din ace'ti indicatori au fost calcula&i 'i apoi valorile lor au fost transformate în cifre de la 1 la 10 conform standardului de clasi" care Natural breaks (Jencks). Dup! transformarea tuturor acestor indicatori în valori de la 1 la 10, speciali'tii institutului din domeniul dezvolt!rii teritoriale 'i din domeniul sociologiei au stabilit ponderi acestor indicatori pentru a calcula un indice " nal pentru domeniul Popula&ie, ca medie a a indicatorilor corespunz!tori domeniului. În acest fel., " ec!rei unit!&i administrativ teritorial! din România îi corespunde un indice " nal, cel mai mic indice 1,1 apar&inând comunei Întregalde (jude&ul Alba) 'i cea mai mare valoare (7,4) municipiului Ia'i. Domeniul TRANSPORTURI - Accesibilitate la drumuri na&ionale, drumuri europene, autostr!zi; - Accesibilitate la sta&iile de cale ferat!; - Accesibilitate la aeroporturi; - Accesibilitate la porturi.


Ca !i în cazul domeniului Popula"ie, speciali!tii în domeniul Transporturi !i dezvolt#rii teritoriale ai institutului Urban-Incerc Bucure!ti au identi$ cat 4 indicatori din domeniul Transporturilor, !i conform metodologiei prezentate a fost calculat un indice $ nal la nivelul UAT-urilor din România. Conform acestui clasament a rezultat un indice minim 0 pentru 991 UAT-uri !i un indice maxim de 8,6 pentru municipiul Constan"a. Domeniul ECONOMIE

Indicatori studia"i pentru analiz#: - Num#r salaria"i (2015); - Evolu"ia num#rului de salaria"i 2015/2011; - Raportul dintre num#rul de salaria"i !i popula"ie 2015; - Num#rul de înnopt#ri turistice din $ ecare UAT-2015. În cazul domeniului Economie, num#rul de indicatori studia"i au fost destul de sc#zu"i, datorit# lipsei datelor economice la nivel de unit#"i administrativ teritoriale. Conform metodologiei !i pe baza exper"ilor din institutul Urban-Incerc au fost acordate ponderi pentru $ ecare indicator economic !i calculat un indice $ nal economic. Astfel, valoarea cea mai sc#zut# a fost de 0,8 pentru un num#r de 64 UAT-uri !i valoarea cea mai ridicat# a fost de 8,2 puncte pentru municipiul Bucure!ti. Domeniul EDILITARE:

- Lungimea str#zilor modernizate raporat# la Lungimea str#zilor totale - 2015;

- Cantitatea de ap# pentru uz casnic distribuit# � 2015; - Cantitate de gaz pentru uz casnic distribuit# � 2015; - Lungime re"ea canalizare � 2015; - Num#r de locuin"e noi raportat la num#rul de locuin"e totale � 2015. Speciali!tii în domeniul ingineriei edilitare !i amenaj#rii teritoriului au identi$ cat 5 indicatori relevan"i pentru domeniul studiat !i conform metodologiei !i ponderilor acordate a fost calculat indicele $ nal în domeniul edilitar. Valorea cea mai sc#zut# a fost 0 pentru 368 UAT-uri ceea ce reprezint# o mare problem# pentru România, iar valoarea cea mai ridicat# a fost de 9,5 în ora!ul Pope!ti-Leordeni. DOMENIUL CONDI"II NATURALE

- Suprafa"a UAT-ului - 2015; - Suprafa"a p#durilor - 2015; - Prezen"a parcurilor na"ionale sau naturale - 2015; - Prezen"a biosferelor la nivelul UAT-urilor - 2015; - Prezen"a siturilor RAMSAR la nivelul UAT-urilor - 2015; - Prezen"a SCI sau SPA la nivelul UAT-urilor - 2015.


Speciali!tii INCD Urban-Incerc în domeniul geogra" ei " zice au propus pentru evaluarea condi#iilor naturale la nivel de UAT din România 6 indicatori. Pe baza metodologiei !i a ponderilor acordate acestor indicatori a fost calculat un indice " nal la nivel de UAT pentru Condi#ii Naturale. Cea mai sc$zut$ valoare a fost de 0,5 puncte !i o reg$sim în 167 UAT-uri, iar cea mai ridicat$ valoare este de 5,38 în comuna Pade! !i ora!ul Bor!a. DOMENIUL SOCIAL

- Num$r gr$dini#e - 2015; - Num$r !coli � 2015; - Num$r licee � 2015; - Num$r facult$#i � 2015; - Num$r studen#i � 2015; - Num$r studen#i raportat la volumul popula#iei în anul 2015; - Num$r paturi spital - 2015; - Num$r paturi spital raportat la volumul popula#iei în anul 2015; - Num$r dispensare - 2015; - Num$r spitale - 2015; - Num$r medici � 2015; - Num$r medici raportat la volumul popula#ie în anul 2015; - Num$r cadre medicale - 2015; - Num$r cadre medicale raportat la volumul popula#iei în anul 2015. În cazul domeniului Social a fost identi" cat un num$r însemnat de indicatori, ceea ce a condus !i la rezultate mult mai concludente. Utilizând metodologia propus$ !i alegerea ponderilor conform speciali!tilor în domeniul sociologiei !i amenaj$rii teritoriului din institutul Urban-Incerc s-a ob#inut indicele " nal pentru domeniul Social. Valoarea cea mai sc$zut$ a fost 0 în 5 UAT-uri, iar valoarea cea mai ridicat$ a fost 7,85 în municipiul Bucure!ti !i municipiul Cluj-Napoca. DOMENIUL CULTUR� - Num$r spectatori � 2015; - Num$r spectatori 2015 raportat la num$r spectatori 2008; - Num$r de spectatori raportat la volumul popula#iei în 2015; - Num$r vizitatori muzeu � 2015; - Num$r vizitatori muzeu 2015 raportat la num$r vizitatori muzeu 2008; - Num$r de vizitatori muzeu raportat la volumul popula#iei în 2015. Pentru domeniul Cultur$ s-au utilizat numai datele TEMPO furnizate de Institutul Na#ional de Statistic$. Pe baza metodologiei !i ponderilor acordate pentru acest domeniu cele mai sc$zute valori s-au înregistrat în 2786 unit$#i administrativ teritoriale, respectiv valoarea 0, iar cele mai mari valori s-au în registrat în municipiul Sibiu !i municipiul Bucure!ti (valoarea 8).


Rezultate �i analize

3.1. Analiza domeniului POPULA�IE

Pentru analiza domeniului POPULA!IE, speciali"tii din domeniul

sociologiei au ales urm#toarele ponderi pentru indicatorii studia$i: Popula$ie

(2015) � 40%, Spor natural (2015) � 15%, Spor migratoriu (2015 � 2011) � 15%

, Evolu$ia popula$iei 2015/2011 � 20%, Evolu$ia popula$iei 2011/2008 � 10%.

Utilizând capabilit#$ile softului ARCGIS 10.2.2. "i clasi& carea lui

Jencks pe baza grup'rii naturale a valorilor indicatorilor s-a ob$inut urm#toarea

cartogram# (Fig. 1):

Analiza indicatorului ! nal pentru domeniul POPULA"IE

Figure 1

Zonele cu un indicator & nal mare "i foarte mare pentru domeniul

POPULA!IE, ceea ce implic# o evaluare pozitiv# pentru acest domeniu sunt:

- Zona compact# ce cuprinde municipiul Bucure"ti, jude$ul Ilfov,

nordul jude$ului Giurgiu, sudul jude$ului Dâmbovi$a "i culoarul Bucure"ti-

Ploie"ti cu tendin$e pozitive spre municipiul Bra"ov;

- Zona compact# compus# din jum#t#$ile vestice ale jude$elor Arad "i

Timi";

- Zona compact# ce cuprinde jude$ul Sibiu, jude$ul Bra"ov, zona de

vest a jude$ului Covasna, jude$ul Hargita "i sudul jude$ului Mure";


- Culoarul de dezvoltare Baia Mare � Satu Mare;

- Culoarul de leg!tur! dintre municipiul Bac!u "i municipiul Piatra Neam#; - Zona compact! din jurul municipiului Oradea cu tendin#! de extindere atât spre sud (municipiul Arad), cât "i spre nord (municipiul Satu-Mare); - Zona compact! din jurul municipiilor Cluj-Napoca, Constan#a, Ia"i, Târgu Mure", Suceava, Pite"ti "i par#ial zonele din jurul municipiilor Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgovi"te, Bistri#a. Zonele cu un indicator $ nal mic "i foarte mic pentru domeniul POPULA%IE, ceea ce implic! o evaluare negativ! pentru acest domeniu sunt: - Zona compact! a mun#ilor Apuseni "i a împrejurimilor acestuia (zona de sud-vest a jude#ului Cluj, nord-vestul jude#ului Alba, estul jude#ului Arad, nordul jude#ului Hunedoara); - Zona compact! a jude#ului Teleorman, sudul jude#ului Arge", estul jude#ului Olt "i sud-estul jude#ului Giurgiu; - Zona compact! a nordului "i estului jude#ului Mehedin#i cu zona de vest a jude#ului Dolj; - Zona compact! a nordului jude#ului Ialomi#a, sudul jude#elor Br!ila "i Bac!u; - Zona compact! a nordului jude#ului Buz!u cu sudul jude#ului Vrancea; - Zona compact! a zonei de est "i sud-est a jude#ului Vaslui cu zona de nord a jude#ului Gala#i; - Jum!tatea estic! a jude#ului Cara"-Severin, zona din est "i sud a jude#ului S!laj, jum!tatea estic! a jude#ului Boto"ani, jum!tatea vestic! a municipiului C!l!ra"i, sudul jude#ului Vâlcea "i o mare majoritate din jude#ul Tulcea. Zonele cu poten#ial demogra$ c le întâlnim în zona marilor ora"e sau pe culoarele de dezvoltare dintre marile ora"e, dar "i zone compacte de dimensiuni mari cum este zona Regiunii de Centru. De asemenea, se observ! c! valorile cele mai mari ale indicelui $ nal POPULA%IE îl de#in UAT-urile limitrofe marilor ora"e: Flore"ti (Cluj-Napoca), Chiajna, Pope"ti-Leordeni, Bragadiru, Pantelimon, Voluntari (Bucure"ti), Giroc, Dumbr!vi#a (Timi"oara), &elimb!r (Sibiu) sau Miroslava (Ia"i). Cele mai mici valori ale UAT-urilor se înregistreaz! în zonele compacte cu probleme demogra$ ce; dintre acestea men#ion!m Întregalde, Ceru-B!c!in#i din zona mun#ilor Apuseni, M!ce"u de Sus, Seaca de P!dure Brabova din zona compact! a jude#elor Dolj-Mehedin#i, Slobozia Mândr!, F!ge#elu, B!r!"ti din zona compact! a jude#elor Olt, Teleorman, Arge", Giurgiu.În concluzie se observ! c! marile probleme demogra$ ce sunt în Muntenia, în Transilvania în zona mun#ilor Apuseni "i împrejurimile "i în jude#ul Cara"-Severin din zona Banatului.


3.2. Analiza domeniului ECONOMIE

Pentru analiza domeniului ECONOMIE, speciali!tii din domeniul economic au ales urm"toarele ponderi pentru indicatorii studia#i: Num"r

salaria#i (2014) � 35%, Raportul dintre num"rul de salaria#i 2014 !i num"rul de salaria#i 2011 � 20%, Raportul dintre num"rul de salaria#i 2014 !i volumul popula#iei 2014 � 25%, Num"rul de înnopt"ri turistice � 20%. Ca !i în cazul domeniului POPULA$IE clasi& carea indicatorilor pentru domeniul ECONOMIC a avut la baz" gruparea natural" a valorilor indicatorilor (metoda Jencks) !i capabilit"#ile suportului statistic al softului ARCGIS 10.2.2. În & nal s-a ob#inut urm"toarea cartogram" pentru capitolul ECONOMIE (Fig. 2):

Analiza indicatorului � nal pentru domeniul ECONOMIC

Figure 2

Analizând cartograma observ"m urm"toarele: zonele cu un indicator & nal ridicat !i foarte ridicat pentru domeniul ECONOMIE, ceea ce implic" o evaluare pozitiv" pentru acest domeniu sunt: - Regiunea Bucure!ti-Ilfov; - Zona compact" ce cuprinde o mare parte din jude#ul Timi! (exceptând partea de est) !i zona de sud-vest a municipiului Arad; - Zona metropolitan" a jude#ului Sibiu !i un viitor culoar Sibiu-Rm. Vâlcea;


- Zona Alba-Iulia � Sebe! din jude"ul Alba; - Zona metropolitan# Bra!ov, Ploie!ti, Oradea, Baia Mare !i par"ial zonele metropolitane ale municipiilor Cluj-Napoca, Târgu-Mure!, Constan"a, Satu-Mare, Deva, Buz#u; - Zon# compact# a estului jude"ului Maramure! !i nord-estul jude"ului Bistri"a. Zonele cu un indicator sc#zut !i foarte sc#zut al indicatorului $ nal domeniul ECONOMIC sunt: - Zona compact# constituit# din zona de est a jude"ului Suceava, jude"ul Boto!ani, jude"ul Ia!i, zona de est a jude"elor Bac#u !i Neam", jude"ul Vaslui !i o mare parte din jude"ul Gala"i (exceptând sudul jude"ului); - Zona compact# constituit# din jude"ul Mehedin"i, Dolj, Olt, sudul jude"elor Vâlcea, Gorj, Arge!, majoritatea jude"ului Dâmbovi"a; - Zon# compact# ce cuprinde jude"ul Ialomi"a, C#l#ra!i, Br#ila, Tulcea !i o parte din jude"ul Constan"a; - Zona de nord a jude"ului Buz#u !i zona de sud a jude"ului Vrancea; - Zon# compact# din nordul jude"ului Cluj, estul jude"ului Bistri"a-N#s#ud, sudul jude"ului Maramure!; - Zone compacte din jude"ele Cara! Severin, Hunedoara, Alba, S#laj, Satu Mare, Sibiu, Mure!, Covasna, Harghita. În concluzie observ#m c# exist# 2 zone compacte cu un nivel al indicatorului $ nal ECONOMIC ridicat � regiunea Bucure!ti-Ilfov !i zona compact# a jude"elor Timi! !i Arad. În rest sunt câteva zone metropolitane cu un nivel ridicat al indicelui $ nal în jurul marilor ora!e, în special din Transilvania. Se observ# de$ nirea pe viitor al unor culoare de dezvoltare cum ar $ Bucure!ti-Ploie!ti-Bra!ov; Alba-Iulia-Sibiu-Bra!ov; Oradea-Arad-Timi!oara; Baia Mare-Satu Mare; Bac#u-Piatra Neam". Ca !i în cazul indicelui $ nal POPULA%IE, UAT-urile a& ate în jurul

marilor ora!e au un indicator ridicat pentru domeniul ECONOMIC. Dintre

acestea se remarc# ora!ul Otopeni, comuna Ghimbav, ora!ul Mioveni, comuna

Bascov, comuna Cristian, ora!ul Voluntari, ora!ul Eforie, ora!ul Sebe! sau

comuna Giroc.

3.3. Analiza domeniului TRANSPORTURI

Pentru analiza domeniului TRANSPORTURI, speciali!tii din

domeniul mobilit#"ii teritoriale au ales urm#toarele ponderi pentru indicatorii

studia"i: acces aeroport � 35', acces port � 15', acces DN, DE, Autostrad# �

25', acces sta"ii de cale ferat# � 25' (Fig. 3).

Cartograma pentru domeniul TRANSPORTURI se prezint# astfel:


Analiza indicatorului � nal pentru domeniul TRANSPORTURI

Figure 3

Zonele cu o accesibilitate ridicat! "i foarte ridicat! la nivelul României sunt cele cu accesibilitate la aeroporturi prin care tranziteaz! un num!r mare de pasageri. În acest sens putem eviden#ia UAT-urile situate în nordul Bucure"tiului, UAT-urile situate lâng! municipiile Timi"oara, Arad, Cluj-Napoca, Constan#a, Târgu-Mure", Ia"i, Bac!u, Craiova, Baia Mare, Satu Mare "i Suceava. Accesibilitate relativ ridicat! apare pe culoarul Bucure"ti-Constan#a. O accesibilitate medie prezint! UAT-urile situate pe culoarele 4 (feroviar Arad � Deva � Sibiu � Bra"ov � Bucure"ti - Constan#a "i Timi"oara � Lugoj � Caransebe" - Drobeta Turnu � Severin � Craiova � Bucure"ti - Constan#a) "i 9 (feroviar "i rutier � Bucure"ti � Ploie"ti � Buz!u � Foc"ani � Roman - Ia"i sau Bucure"ti � Buz!u � Foc"ani - Hu"i). Accesbilitate medie avem "i pe culoarul Sebe"-Alba Iulia-Cluj Napoca-Oradea, Bucure"ti-Urziceni-Br!ila-Gala#i sau Bra"ov-Sfântu Gheorghe- Miercurea Ciuc-Topli#a. Zone cu accesibilitate redus! întâlnim în special în zonele de deal "i munte, dar "i pe culoarul 7 al Dun!rii, în special în zona de sud a #!rii.


3.4. Analiza domeniului EDILITARE

Pentru analiza domeniului EDILITARE, speciali!tii reprezenta"i de ingineri specializa"i pe diverse ramuri au ales urm#toarele ponderi pentru indicatorii studia"i: Raport dintre lungimea str#zilor modernizate !i lungimea str#zilor totale � 20%, cantitatea de ap# pentru uz casnic � 30%, cantitatea de

gaze pentru uz casnic � 10%, lungimea re"elei de canalizare � 20% !i raportul

dintre num#rul de locuin"e noi !i num#rul total de locuin"e � 20%.

Acest indicator este relevant, în special pentru ora!ele din România,

relevând foarte bine zonele cu de$ cien"e mari în ceea ce prive!te echiparea

edilitar#. Cartograma domeniului EDILITARE se prezint# astfel (Fig. 4):

Analiza indicatorului � nal pentru domeniul EDILITARE

Figura4

Zonele cu un indicator $ nal ridicat !i foarte ridicat pentru domeniul

EDILITARE se reg#se!te în regiunea Bucure!ti-Ilfov !i într-o mare parte din

UAT-urile componente ale jude"elor Cluj, Timi!, Bihor, Arad, Maramure!,

Sibiu, Bra!ov, Harghita, Prahova. Dintre UAT-urile cu cel mai ridicat indice

$ nal pentru domeniul EDILITARE enumer#m: Cisn#die (jude"ul Sibiu),

Pope!ti-Leordeni (jude"ul Ilfov), &tef#ne!ti (jude"ul Arge!), Râ!nov (jude"ul

Bra!ov), T#lmaciu (jude"ul Sibiu) sau Ghimbav (jude"ul Bra!ov).

La polul opus, unde indicatorul $ nal EDILITARE este redus !i foarte

redus sunt UAT-urile din jude"e ca Mehedin"i, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu,


Boto ani,!Suceava,!Ia i!sau!Vaslui.!Din!totalul!UAT-urilor!din!România!exist"!

totu i!368!de!UAT-uri!care!au!indicele!#!nal!pentru!domeniul!EDILITARE!egal!

cu!zero,!ceea!ce!relev"!faptul!c"!nu!exist"!nici!m"car!alimentare!cu!ap"!potabil".!

Cele!mai!multe!UAT-uri!cu!indicele!#!nal!pentru!domeniul!EDILITARE!egal!

cu!zero!sunt!în!jude$ele!Teleorman,!Dolj,!Vaslui,!Mehedin$i.

3.5. Analiza domeniului CONDI�II NATURALE

! Pentru! analiza! domeniului! CONDI%II! NATURALE,! speciali tii!

reprezenta$i!de!geogra#!!specializa$i! în!domeniul!geogra#!ei!#!zice!au!stabilit!

urm"toarele! procente! pentru! indicatorii! studia$i:! Suprafa$a!UAT-ului! ! 2015!

�! 30&;!Suprafa$a! p"durilor! 2015! �! 20&;!Prezen$a! parcurilor! na$ionale! sau!

naturale!2015!�!15&;!Prezen$a!biosferelor!la!nivelul!UAT-urilor!2015!�!15&;!

Prezen$a!siturilor!RAMSAR!la!nivelul!UAT-urilor!2015!�!12&;!Prezen$a!SCI!

sau!SPA!la!nivelul!UAT-urilor!2015!�!8&.

! Cartograma! domeniului! CONDI%II!NATURALE! se! prezint"! astfel!

(Fig.!5):

Analiza indicatorului � nal pentru domeniul CONDI�II NATURALE

Figura 5

! Indicatorul!#!nal!pentru!domeniul!CONDI%II!NATURALE!eviden$iaz"!

prezen$a!ariilor!naturale!protejate!în!special!în!zona!arcului!carpatic! i!în!Delta!

Dun"rii,!avantajând!jude$ele!situate!în!zona!de!centru!a!$"rii.!Jude$ele!cu!un!


indicator ! nal sc"zut sunt cele din sudul #"rii, în special Olt $i Teleormen,

dar $i jude#ele din estul #"rii, în special jude#ul Boto$ani. Concluzia este, în

special pentru jude#ele dun"rene, de a maximiza poten#ialul turistic al % uviului

Dun"rea, în condi#iile implement"rii Strategiei Europene a Dun"rii.

3.6. Analiza domeniului SOCIAL

Pentru domeniul SOCIAL au fost analiza#i de speciali$tii în sociologie

$i geogra! e economic" un num"r însemnat de indicatori statistici, c"rora

li s-au acordat urm"toarele ponderi: num"rul gr"dini#e 2015 � 4&, num"r

$coli 2015 � 4&, num"r licee 2015 � 5&; num"r facult"#i 2015 � 8&; num"r

studen#i 2015 � 8&; num"r studen#i raportat la volumul popula#iei în anul

2015 � 10&, num"r paturi spital 2015 � 8&, num"r paturi spital raportat la

volumul popula#iei în anul 2015 � 11&, num"r dispensare 2015 � 4&, num"r

spitale 2015 � 5&; num"r medici 2015 � 8&; num"r medici raportat la volumul

popula#ie în anul 2015 � 10&, num"r cadre medicale 2015 � 6&, num"r cadre

medicale raportat la volumul popula#iei în anul 2015 � 8&. Pe baza acestor

indicatori $i ponderi a fost realizat" urm"toarea cartogram" (Fig. 6):

Analiza indicatorului ! nal pentru domeniul SOCIAL

Figura 6


A!a cum era de a!teptat indicele " nal pentru domeniul SOCIAL are valori ridicate !i foarte ridicate în marile ora!e !i ora!ele de m#rime medie !i mic#. Dintre jude$ele cu mari probleme privind echiparea social# men$ion#m

în primul rând jude$ul Tulcea, urmat de jude$ele Bac#u, Boto!ani, Covasna,

Br#ila !i Mehedin$i. De men$ionat c# exist# 5 comune care are indicele " nal

pentru domeniul Social egal cu zero, cele 5 comune " ind: Ciocârlia din jude$ul

Ialomi$a, Bunila !i B#trâna din jude$ul Hunedoara, Brebu Nou din comuna

Cara!-Severin !i Mahmudia (jude$ul Tulcea). Putem estima c# în urm#torii

ani în jude$ul Tulcea situa$ia se va îmbun#t#$i sim$itor, datorit# programului de

Investi$ii Teritoriale Integrate ce se va derula în Delta Dun#rii, restul jude$elor

necesitând programe speciale de dezvoltare în domeniul social " nan$ate atât

din surse interne, cât !i externe.

3.7. Analiza domeniului CULTURA

Pentru domeniul cultural, speciali!tii din domeniul urbanismului !i

amenaj#rii teritoriului au inclus 6 indicatori c#rora le-au acordat urm#toarele

ponderi: num#r spectatori 2015 � 25%; num#r spectatori 2015 raportat la num#r

spectatori 2008 � 10%; num#r de spectatori raportat la volumul popula$iei în

2015 � 15%, num#r vizitatori muzeu 2015 � 25%; num#r vizitatori muzeu

2015 raportat la num#r vizitatori muzeu 2008 � 10% !i num#r de vizitatori

muzeu raportat la volumul popula$iei în 2015 � 15%. De men$ionat c# analiza

domeniului CULTURAL este relativ concludent#, datorit# neincluderii datelor

privind monumentele ce apar$in patrimoniului UNESCO !i monumentele de

arhitectur# de importan$# na$ional# la nivel de LAU 2.

Cartograma pentru acest domeniu se prezint# astfel (Fig. 7):


Analiza indicatorului � nal pentru domeniul CULTUR�Figura 7

Se eviden!iaz" înc" o dat" faptul c" fenomenul cultural este generat

în sprcial de marile ora#e sau de ora#e medii #i mici cu vechi tradi!ii culturale.

De asemenea, punctaje ridicate prezint" #i comunele care administreaz" pe

teritoriul lor muzee sau monumente istorice de importan!" na!ional". Dintre

acestea men!ion"m Comuna Bran (jude!ul Bra#ov), Sucevi!a (jude!ul Suceava),

Dâmbovicioara (jude!ul Arge#) sau Sarmizegetusa (jude!ul Hunedoara).

3.8. Indice � nal de analiz� la nivel LAU 2

Indicele $ nal de analiz" a atractivit"!ii unit"!ilor administrativ-teritoriale la nivel LAU 2 a fost calculat prin ponderarea tuturor indicatorilor calcula!i pentru domeniile studiate. Astfel, ponderile stabilite de speciali#tii din domeniul plani$ c"rii teritoriale se prezint" astfel: Indicele pentru domeniul POPULA%IE � 17&, Indicele pentru domeniul TRANSPORTURI � 17&, Indicele pentru domeniul ECONOMIC � 28&, Indicele pentru domeniul CONDI%II NATURALE � 10&, Indicele pentru domeniul EDILITARE � 10&, Indicele pentru domeniul SOCIAL � 10&, Indicele pentru domeniul CULTUR' � 8&. Pe baza acestor indici pondera!i a fost realizat" harta indicelui de atractivitate la nivelul administrativ LAU 2. Gruparea valorilor indicelui de atractivitate la nivel LAU 2 a fost realizat" pe 10 intervale conform schemei standard de clasi$ care Natural breaks (Jencks), ob*inându-se în acest mod 10


grupe, c!rora, în ordinea cresc!toare a valorilor, li s-au atribuit punctaje de la 1 la 10. Cu ajutorul softului ARCGIS 10.2.2., harta atractivit!"ii UAT-urilor

din România se prezint! astfel (Fig. 8):

Indice � nal de atractivitate LAU2 la nivel na�ional

Figura 8

Punctele tari ale acestei h!r"i de atractivitate se reg!sesc în special în

Transilvania #i regiunea Bucure#ti-Ilfov.

- Regiunea Bucure#ti-Ilfov in$ uen"eaz! pozitiv #i unit!"ile

administrativ-teritoriale al!turate, existând posibilitatea ca în câ"iva ani s!

existe o ax! de dezvoltare real! Bucure#ti-Ploie#ti.

- Zona metropolitan! a municipiilor Timi#oara #i Arad constituie

un sistem urban de dezvoltare care in$ uen"eaz! pozitiv jum!tatea de vest a

jude"ului Timi# #i vestul jude"ului Arad.

- De asemenea, exist! un poten"ial de dezvoltare în zona metropolitan!

Oradea ce poate conduce la o zon! relativ atractiv! pe culoarul Oradea-Arad.

- Zonele metropolitane din jurul municipiilor Baia-Mare #i Satu-Mare

sunt zone relativ atractive, cu poten"ial de dezvoltare în viitor pe culoarul Satu

Mare-Baia Mare.

- Exist! deja un culoar de atractivitate pe culoarul Alba Iulia � Sebe# �

Sibiu cu poten"ial ridicat de dezvoltare. Zona metropolitan! Sibiu s-a conturat

destul de bine cu tendin"a de dezvoltare spre sudul jude"ului.


- Zona metropolitan! Bra"ov s-a conturat de asemenea ca o zon! de atractivitate cu poten#ial de dezvoltare pe axa Bra"ov-Ploie"ti. - Zona metropolitan! Cluj-Napoca este o zon! relativ atractiv!, chiar dac! poten#ialul de dezvoltare este ridicat. - Zona metropolitan! Constan#a este o zon! relativ atractiv! cu poten#ial de dezvoltare pe axa Constan#a-Bucure"ti. - Zone metropolitane relativ atractive, dar cu poten#ial ridicat de dezvoltare se reg!sesc în jurul municipiilor Târgu-Mure", Pite"ti, Bac!u, Craiova, Ia"i. - Culoare cu poten#ial de dezvoltare, dar înc! nefructi$ cate se reg!sesc între municipiile Gala#i "i Br!ila sau între municipiile Bac!u "i Piatra Neam#. - Zone relativ atractive pot $ considerate în nordul jude#elor Vâlcea "i Gorj sau zonele situate în nordul jude#ului Bistri#a N!s!ud "i estul jude#ului Maramure". Problemele de atractivitate le reg!sim în jude#ele din sudul "i estul #!rii, "i anume Mehedin#i, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, C!l!ra"i, Ialomi#a, Br!ila, Boto"ani. Vaslui. De asemenea, reg!sim multe UAT-uri cu probleme de atractivitate în jude#ele Ia"i, Vrancea, Buz!u, Cara"-Severin, Hunedoara, Bistri#a-N!s!ud, Bac!u, Neam" "i sudul jude#elor Vâlcea, Gorj, Arge". În concluzie, putem eviden#ia faptul c! foarte multe dintre UAT-urile atractive au indicii calcula#i pe $ ecare domeniu ridica#i sau relativ ridica#i, în timp ce zonele cu atractivitate redus! au valorile indicilor calcula#i pe domeniile studiate sc!zute sau relativ sc!zute.

Concluzii

Studiul propus a avut ca obiectiv evaluarea poten#ialului localit!#ilor din România pentru dezvoltare economic!, stabilitate sau declin "i identi$ carea factorilor care determin! apari#ia "i dezvoltarea unor astfel de tendin#e, utilizând indicatori statistici în evolu#ie "i un suport statistic în sistem GIS. Comparând analizele realizate în cadrul studiului (prin stabilirea indicilor $ nali pentru domeniile speci$ ce plani$ c!rii teritoriale "i a indicelui $ nal la nivel de LAU 2) cu analizele realizate în urm! cu 10 ani în lucrarea �Sisteme geo-spa%iale pentru dezvoltarea durabil! a României�, (în care s-au

realizat analize teritoriale la nivel NUTSV utilizând metoda ELECTRE de

evaluare $ nal!), putem concluziona urm!toarele: - Din punct de vedere al poten#ialului demogra$ c, analizele demonstreaz! acelea"i puncte tari "i puncte slabe ca "i în urm! cu 10 ani, respectiv zone cu indicatori ridica#i pentru localit!#ile din jurul marilor ora"e sau culoare de dezvoltare "i zone cu indicatori sc!zu#i în sudul #!rii "i în zona mun#ilor Apuseni.


- Din punct de vedere al dezvolt!rii economice, se constat! cre"terea decalajelor dintre zonele cu poten#ial de dezvoltare "i zonele slab dezvoltate. În acest context se observ! o dezvoltare accentuat! a zonelor limitrofe mailor ora"e cu poten#ial de dezvoltare (Bucure"ti, Timi"oara, Arad, Cluj, Oradea, Sibiu, Bra"ov) "i par#ial zonele limitrofe din jurul ora"elor Constan#a, Târgu Mure", Alba Iulia, Ia"i, Baia Mare, Satu Mare, Craiova. Acest decalaj care s-a accentuat în ultimii 10 ani se datoreaz! investi#iilor str!ine care s-au concentrat în special în zona Transilvaniei "i a municipiului Bucure"ti, dar "i absob#iei fondurilor europene cu prec!dere în aceste zone. - Aceast! absob#ie a fondurilor europene în zonele preponderent dezvoltate este relevant! "i pentru domeniul edilitar, unde diferen#a dintre analizele realizate în aceast! faz! "i analizele realizate în urm! cu 10 ani demonstreaz! o reabilitare consistent! a zonelor cu poten#ial de dezvoltare, în timp ce în zonele s!race se observ! un ritm lent de reabilitare edilitar!. - Identi$ carea punctelor tari, conform strategiilor inteligente "i implicarea statului în reindustrializarea regiunilor s!race din punct de vedere economic este singura solu#ie pentru realizarea unuia dintre dezideratele Uniunii Europene "i anume coeziunea teritorial!. - Plani$ carea spa%ial! sporit! are o importan%! critic! pentru atragerea

investitorilor &i pentru sprijinirea îmbun!t!%irilor la nivelul rezultatelor de

dezvoltare de la nivel urban. Sporirea num!rului de ora&e mai sustenabile

&i mai prospere este vital! pentru cre&terea sustenabil! a României, iar

autorit!%ile publice trebuie s! joace un rol-cheie pentru a ajuta aceste zone s!

prospere.

- O Strategie Metropolitan! Integrat! (SMI) pe termen mediu "i lung

este una din c!ile de asigurarea a echilibrului de dezvoltare teritorial!.

Bibliogra� e

1. Andersen, H. T., Van Kempen, R. (2003), New trends in urban policies in

Europe: evidence from the Netherlands and Denmark. Cities, 20(2), 77-86.

2. Begg, I. (1999), Cities and Competitiveness, in Urban Studies, Vol. 36, Nos 5-6,

pp. 795-810

3. Davoudi S. (2003), �Polycentricity in European Spatial Planning: From an

Analytical Tool to a Normative Agenda�, European Planning Studies, Vol. 11, No.

8, 979-999

4. Feiock, R. C. (2009), Metropolitan governance and institutional collective

action. Urban Affairs Review, 44(3), 356-377.

5. Healey P. (1997), Collaborative Planning: Shaping Places in Fragmented

Societies. London, Basingstoke: Macmillan

6. Krätke S. (2007), �Metropolisation of the European economic territory as

a consequence of increasing specialisation of urban agglomerations in the

knowledge economy.� European Planning Studies 15.1 (2007): 1-27

7. National Institute of Statistics, 2017, Tempo Online


8. Otgaar A. Et al. (2008), Empowering Metropolitan Regions through New Forms

of Cooperation. Hampshire: Ashgate Pub.Lim.

9. Parkinson, M. (1997), The rise of the European entrepreneurial city. In: Financing

of cities and regions: subsidiarity and ! nance potentials, East-West Conference,

Munich, October 1996. (Conference proceedings, pp.125-136).

10. Parkinson, M. et al. (2003), Competitive European Cities: Where Do The Core

Cities Stand?.

11. Salet W. Et al. (2003), Metropolitan governance and spatial planning. London:

Spon Press.

12. Tache A. et al., 2010, Sisteme geospa!iale pentru dezvoltarea durabil" a României,

Ed. Ars Docendi, ISBN 978-973-558-492-4, Bucure&ti

13. Commission of the European Communities, 2008, Green Paper on Territorial

Cohesion Turning territorial diversity into strength, Brussels, 6.10.2008

14. Commission of the European Communities (1999), European Spatial

Development Perspective: Towards Balanced and Sustainable Development of

the Territory of the E.U., Luxembourg: Of$ ce for Of$ cial Publications of the

European Communities, accessed in

15. http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docof$ c/of$ cial/reports/pdf/sum_

en.pdf

16. Commission of the European Communities (2011), Territorial Agenda 2020 -

Towards an Inclusive,

17. Smart and Sustainable Europe of Diverse Regions, the Informal Ministerial

Meeting of Ministers

18. responsible for Spatial Planning, 2011, Gödöll%, Hungary

19. Commission of the European Commission (2010), EUROPE 2020. A European

strategy for smart, sustainable and inclusive growth, Brussels.

20. ESPON ATTREG (2010): Attractiveness of European Regions and Cities for

Residents and Visitors (2010-2012), Draft Interim Report

21. ESPON Coordination Unit (2010), First ESPON 2013 Synthesis Report. New

Evidence on Smart, Sustainable and Inclusive Territories, Luxembourg.

22. Guvernul României, 2008, HG nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor

na"ionali de cre#tere în care se realizeaz$ cu prioritate investi"ii din programele

cu ! nan"are comunitar$ #i na"ional$

23. Parlamentul României (2011), Legea nr. 264/2011 pentru modi! carea art. 1 alin.

(2) din Legea administra%iei publice locale nr. 215/2001 &i pentru modi! carea

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare

a teritoriului na%ional - Sec%iunea a IV-a - Re%eaua de localit$%i

analiz• în sistem gis a atractivit•†ii re†elei de …...62 romanian statistical review -...

Documents