I. Băuturile nealcoolice

Introducere

Băuturile nealcoolice reprezintă băuturile care nu conţin acool etilic sau cu

conţinutul maximal de 12% alcool etilic, fabricate pe baza de apă potabilă, sucuri,

infuzii şi extracte din materii prime vegetale, zahăr, aditivi alimentari şi alte

materii prime. Aceste băuturi pot include adaos de dioxid de carbon (se numesc

carbogazoase sau gazificate) şi fără adaos de dioxid de carbon (se numesc

necarbogazoase).

Tipurile principale de băuturi nealcoolice sunt:

1. apele minerale

2. băuturi carbogazoase

3. băuturi răcoritoare

4. alte băuturi (coctailurile, siropurile de fructe etc.)

II. Generalită i cu privire la băuturile nealcooliceț

Importan a lichidelor în regimul alimentarț

La baza creşterii omului sănătos şi longesiv, capabil de muncă şi creaţie, stă,

cu precădere, un regim alimentar raţional, în care lichidele ocupă un rol

important cu o pondere de 3-4% din valoarea alimentelor ingerate zilnic.

Pierderile de apă trebuie recuperate şi, pentru aceasta , omul consumă apă

(2-3 litri) pe zi şi o preferă multor altor băuturi.

O bună bună parte de apă este adusă în organism ca atare sau prin

alimente, iar altă parte (mult mai mică) rezultă din metabolizarea alimentelor. S-a

constatat că 2/5 din apa necesară organismului uman trebuie sa provină din

produsele alimentare, iar 3/5 din acestea trebuie ingerată ca atare.

În scop de a satisface nevoiile de apă ale omului, se caută înlocuirea

parţială a acesteia cu produse care conţin proporţii mari de apă şi care, conţin în

timpul consumării, să fie şi agreabile şi să conţină substanţe necesare pentru

sănătate, precum şi glucidele simple, săruri minerale, vitaminele, substanţe

antioxidante.

Astfel, băuturile nealcoolice sunt acele produse care pot înlocui în mare

parte, apa şi, totodată, pot fi folosite în scopuri curative.

Consumarea băuturilor nealcoolice potoleşte sau diminuează senzaţia de

sete (care apare ca urmare a pierderii de apă prin urină, transpiraţie, respiraţie)

datorită prezenţei în acesteea a dioxidului de carbon şi/sau acizilor organici

(citric, malic, tartric, lactic, etc). În prezent pe plan internaţional, anual, o

persoană matură consumă circa 63 litri de băuturi nealcoolice.

Istoria apari iei i dezvoltării industriei băuturilor nealcooliceț ș

Producerea industrială a băuturilor nealcoolice a început în anii 1830,

evoluînd de-a lungul unei perioade mari de timp. Predecesorii băuturilor

nealcoolice au fost amintiţi acum mai bine de 2000 de ani, cînd Hipocrates a

descoperit că apele minerale ar putea fi benefice pentru sănătate. Grecii şi

romanii antici foloseau aceste ape pentru îmbăiere şi relaxare. După aproape o

mie de ani, apele minerale au fost utilizate ca sortimente răcoritoare, şi nu doar în

scop terapeutic. Multe legende şi mituri amintesc despre efectul benefic al acestor

ape în tratarea unor boli ca artritele, indigestiile etc. Mai tîrziu oamenii de ştiinţă

au început să studieze aceste ape minerale, descoperind o cale de a produce ape

carbonizante artificial. Odată cu această descoperire, a fost doar o chestiune de

timp pînă cînd băuturile răcoritoare au ajuns pe masa consumatorilor.

În anii 1830, atît apele minerale naturale, cît şi cele artificiale erau

considerate produse sănătoase şi răcoritoare. Dar farmaciştii crezînd că pot

îmbunătăţi proprietă ile lor curative, au experimentat cu o mulţime de adaosuri,ș

de la coajă de mesteacăn pînă la păpădie. Astfel, au fost descoperite cîteva arome

şi sortimente foarte interesante: ginger ale, root beer, sarsaparila, lămîie şi

căpuşuni, care au devenit cele mai populare arome. În acele vremuri industria

băuturilor răcoritoare era o afacere sezonală, funcţionînd mai ales în timpul

lunilor de vară. Pentru mulţi ani, farmaciştii erau forţa conducătoare, care asigura

rafinamentul băuturilor răcoritoare şi multe din aromele şi combinaţiile realizate.

Cu timpul cererile de băuturi răcoritoare au crescut.

Îmbutelierea produsului s-a dovedit dificilă la început, deoarece presiunea

dioxidului de carbon împiedica astuparea cu dop a sticlelor. A devenit clar că,

dacă se dorea comercializarea băuturilor răcoritore cu păstrarea timp îndelungat

a proprietăţilor organoleptice, trebuia să se găsească o metodă de închidere a

sticlelor. Inventatorii au lucrat mulţi ani pentru a găsi o soluţie, prezentînd circa

1500 de diferite tipuri de dopuri, capsule şi capace pentru sticlele de băuturi

răcoritoare. Apoi, în 1892, a fost inventat capacul tip coroană, care a revoluţionat

complet industria băuturilor răcoritoare prin prevenirea eliberării dioxidului de

carbon din sortimentele înbuteliate. De fapt, a fost cea mai importantă

descoperire în domeniul băuturilor răcoritoare pentru mai mult de 70 de ani.

Începînd cu anii 1920, se poate vorbi de producerea pe scară industrială a

băuturilor răcoritoare. Inventarea ,,pachetelor pentru casă’’, primul pachet de

carton pentru şase sticle, a făcut mai convenabil transportul acasă la consumator.

Utilizarea acestor pachete a dus la creşterea consumului şi a popularităţii

băuturilor răcoritoare.

Apariţia automobilelor a creat o nouă eră, ajutînd la răspîndirea cu

rapiditate a produselor răcoritoare. Staţiile de întreţinere au devenit un cadru

propice pentru răcoritoarele îmbuteliate şi camioanele de distribuţie au devenit

mai adecvate pentru a satisface cererea tot mai mare.

În anii 1920, au apărut primele maşini automate de vînzare a băuturilor

răcoritoare, aducînd un suflu nou acestei afaceri. Noile tehnologii au ajutat

producătorii de băuturi răcoritoare să asigure cererile tot mai mari ale

consumatorilor prin creşterea semnificativă a disponibilităţii produsului:

tradiţionalele cutii de şase sticle au devenit cutii de opt sticle, apoi au apărut cutii

din ce în ce mai mari.

Pînă în anii 1890, îmbutelierea se efectua în butelii de sticlă, iar sigilarea şi

ambalarea implicau, aproape în totalitate, operaţii manuale. Extinderea nu era

posibilă fără întroducerea unui proces mecanizat. Acest lucru s-a schimbat între

anii 1890 şi 1910, perioadă în care au fost inventate maşini automate, care au

făcut industria băuturilor răcoritoare mai eficientă şi mai productivă. Răspunzînd

cererii consumatorilor, această industrie a scos pe piaţă, în anii 1950, băuturile

răcoritoare la pahar şi sortimentele dietice. Cu timpul, industria băuturilor

răcoritoare s-a dezvoltat, prin cererea unor noi arome, vînzarea produselor la

cutie în automate şi invenţia sticlelor PET (din polietilenă).

Majoritatea băuturilor răcoritoare, populare în ziua de azi, sunt produse din

concentrate de aromă sau baze de băuturi, produse după formule secrete

aparţinînd companiilor autorizate. Instalaţiile de îmbuteliere sunt automate,

nepoluante şi pot produce un anumit număr de 2000 de containere pe minut în

fiecare linie de operare. Echipamentele sofisticate conduc întregul proces, de la

procedeele delicate de amestecare, la îmbuteliere şi ambalare. Monitorizînd

constant întregul proces, computerele şi operatorii se asigură că fiecare produs

îndeplineşte standardele controlului de calitate.

Evenimente importante în dezvoltarea băuturilor răcoritoare:

1798 - s-a introdus, pentru prima dată, termenul de ,,apă minerală’ ’

1809 –a fost publicat primul patent pentru fabricarea apelor minerale artificiale

1835 - a fost îmbuteliată pentru prima dată apa minerală

1850 - este utilizată , pentru prima dată , la îmbutelierea apei minerale, o maşină

manuală de umplere şi închidere a sticlelor

1851 - în Irlanda, a fost introdus sortimentul ,,ginger ale’’

1881 - este introdus primul sortiment cu aromă de cola

1892 - invenţia dopului tip coroană

1899 -a apărut prima maşină de fabricat recipiente de sticlă

1913 - căruţele trase de cai sunt înlocuite cu camioanele de livrare, începînd o

nouă eră pentru industria băuturilor răcoritoare

1920 -maşinile automate au început să distribuie băuturi răcoritoare la pahar

1923 –a u fost introduse cartoanele pentru şase sticle

1934 - sunt utilizate etichete colorate, pentru a face reclamă produsului

1952 -este introdusă prima băutură răcoritoare dietică

1958 - este introdusă prima cutie de aluminiu

1959 - este introdusă prima băutură cola-dietică

1965 - în maşinile automate, apar băuturile răcoritoare în pahare de aluminiu

1970 - sunt folosite, pentru prima dată, sticlele de plastic pentru îmbutelierea

băuturilor răcoritoare

1973 - au fost descoperite sticlele PET

1991 - companiile de băuturi răcoritoare au început utilizarea sticlelor PET.

Terminologia băuturilor alcoolice

În standardul Moldovenesc SM265-2006 , se aplică următoarea terminologie

pentru băuturile nealcoolice:

Băuturi nealcoolice - băuturi carbogazoase şi necarbogazoase, cu fracţia

volumică de alcool etilic maximum de 1,2% fabricate pe bază de apă potabilă,

sucuri, sucuri concentrate, fructe, legume, materii prime cerealiere, infuzii şi

extracte de materie primă vegetală, materie primă de plante aromatice

condimentate, zahăr sau îndulcitori, aditivi alimenatari.

Băuturi pe bază de zahăr- băuturi cu conţinut de mono- şi dizaharide.

Băuturi cu valoare energetică redusă - băuturi cu valoare energetică

redusă de minimum 30%, în comparaţie cu băutura similară pe bază de zahăr.

Băuturi fără adaos de zahăr - băuturi în care zahărul este complet înlocuit

cu îndulcitori.

Băuturi cu conţinut de suc- băuturi cu conţinut de suc de fructe, de

pomuşoare sau legume minimum de 4 % din masă.

Băuturi pe bază de materii prime cerealiere - băuturi fabricate cu

utilizarea materiilor prime cerealiere sau produselor lor de producere.

Băuturi pe bază de materii prime de plante aromatice condimentate-

băuturi în compoziţia cărora se conţin materii prime de plante aromatice

condimentate, cu excepţia plantelor medicinale.

Băuturi pe baza de arome - băuturi fabricate cu utilizarea aditivilor

gustativi –aromatici (arome, baze aromatice, emulsii)

Băuturi răcoritoare- băuturi carbogazoase şi necarbogazoase, cu fracţia

volumică de alcool etilic de maximum 0,5%, fabricate pe bază de apă potabilă,

sucuri, sucuri concentrate, fructe, legume, materii prime cerealiere, infuzii şi

extracte de materie primă vegetală, materie primă de plante aromatice

condimentare, zahăr sau îndulcitori, aditivi alimentari.

Băuturi fermentate- băuturi nealcoolice, cu fracţia volumică de alcool etilic

maximum de 1,2%, fabricate printr-o fermentaţie lactică şi alcoolică incompletă,

cu utilizarea drojdiilor de panificaţie sau culturii pure de drojdie.

Clasificarea băuturilor nealcoolice

În conformitate cu standardul naţional SM265-2006, băuturile nealcoolice

se clasifică după 5 criterii şi anume:

1.În funcţie de tehnologia de producere:

- băuturi răcoritoare

- băuturi fermentate

2.În funcţie de conţinutul de zahăr

- pe bază de zahăr

- cu valoare energetică redusă

- fără adaos de zahăr

3.În funcţie de materia primă utilizată:

- băuturi cu conţinut de suc

- băuturi pe bază de materii prime cerealiere

- băuturi pe bază de materii prime de plante aromatice condimentare

- băuturi pe bază de arome

4.În funcţie de gradul de saturare cu dioxid de carbon:

- carbogazoase intens

- carbogazoase mediu

- carbogazoase cu conţinut redus de dioxid de carbon

- necarbogazoase (plate)

5.În funcţie de modul de tratare

- băuturi nepasteurizate

- băuturi pasteurizate

- băuturi fără utilizarea conservanţilor

- băuturi cu utilizarea conservanţilor

Produc ia i consumul băuturilor nealcooliceț ș

Datele statistice din ultimii ani (2009-2010) relevă că, pe plan mondial,

structura pieţei băuturilor nealcoolice poate fi repartizată după ponderea

procentată în felul următor:

- ape îmbuteliate (minerale, potabile, mineralizate) - 32%

- sucuri şi nectaruri - 15%

- băuturi răcoritoare - 53%

În prezent, pe plan internaţional, se atestă o creştere permanentă a

consumului de băuturi nealcoolice pe cap de locuitor. Astefel, dacă în anul 2003,

în medie, se consumă circa 39 litri pe cap de locuitor, atunci, în anul 2010,

volumul de băuturi nealcoolice consumate pe cap de locuitor a crescut pînă la 63

de litri. Cifrele acestea variază în funcţie de zonele geografice. Aşadar, în ţările

Europei, media de consum constitue circa 70 litri pe an, iar în ţările Asiei, circa 13

litri pe cap de locuitor.

Datorită proprietăţilor sale pronunţate de potolire a setei, astăzi, se preferă

băuturile gazificate. Volumul acestora depăşeşte mai bine de 7 ori volumul

băuturilor negazificate. În următorii ani, se prognozează că ponderea acestora va

atinge valorile:

- 84% pentru băuturile nealcoolice gazificate

- 16% pentru băuturile nealcoolice negazificate

Sondajele sociologice cu privire la preferinţele consumatorilor de băuturi

răcoritoare din Republica Moldova atestă faptul că majoritatea respondenţilor

(73%) preferă apa minerală celorlalte sortimente de băuturi răcoritoare, iar din

totalul apelor minerale consumate circa 90% le revin celor carbogazoase.

Datele statistie cu privire la consumul de ape minerale şi băuturi

răcoritoare în Republica Moldova sunt prezentate in figura 1.4.1

Producţia băuturilor nealcoolice în Republica Moldova, a sporit în ultimii

ani. Analizînd datele prezentate în tabelul de mai jos observăm că volumul

producţiei a crescut treptat, pe parursul a 10 ani, de la 1,4 mln dal, în anul 1997

pînă la 9,4 mln dal în anul 2007 după care a început să scadă. Un factor ce a

favorizat acestă scădere a producţiei a fost implementarea, în 01.01.2008, a

sistemului informaţional automatizat ,,Registrul de stat al apelor naturale

minerale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate’’. În conformitate cu

aceasta băuturile nealcoolice îmbuteliate autohtone, comercializate pe teritoriul

R. Moldova, se micşoreză cu ,,Marca comercială de stat’’, ceea ce necesită o

investiţie minimală de 15-20mii de dolari. Lipsa de finanţe necesare pentru

implementarea marcării apelor minerale şi băuturilor răcoritoare a dus la

dispariţia unor producători.

Astfel,dacă, în anul 2007 erau 96 producători de ape minerale şi băuturi

răcoritoare, atunci în anul 2008, numărul acestora a coborît la 66 de producători,

iar în anul 2009 la 59 de producători.

Evolu ia produc iei băuturilor nealcoolice în Republica Moldova înț ț

anii 1997-2009

Denumirea produselor

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Băuturi nealcoolice,

Mln dal1,4 1,5 1,4 1,9 2,6 4,5 6,0 6,5 6,4 7,5 9,4 7,7 6,0

Cu toate că, în R. Moldova, producătorii de băuturi nealcoolice au capacitate

eficientă de producere ce ar putea satisface cerin ele pie ei autohtone, volumulț ț

importului acestor produse este într-o cre tere permantentă. Majoritateaș

băuturilor nealcoolice sunt importate din Rusia, Ucraina, România.

Datele cu privire la evolu ia importului de băuturi nealcoolice suntț

reprezentate în figura ce urmează:

III. Apa minerală i apa potabilăș

Importan a alimentară a apei potabileț

Apa este indicatorul îmbătrînirii, deoarece corpul nou-născu ilor con ineț ț

pînă la 80-85% apă, corpul persoanelor cu vîrsta de 18 ani – 65-75% apă, iar a

persoanelor de vîrstă înaintată – pînă la 25%. Savan ii sunt de părere căț

alimentarea organismului cu apă de calitate i în cantită i suficiente pentruș ț

decurgerea normală a proceselor metabolice constituie secretul prelungirii

tinere ii.ț

Apa este indispensabilă organismului uman. În mediul apos, se desfă oarăș

toate reac iile biologice. Prin cantitatea sa remarcabilă în organism, apaț

îndepline te, în primul rînd, un rol structural. Mai mult de 30% din totalul de apăș

dintr-un organism se găse te în celule, restul fiind repartizat în vasele sangvine iș ș

lifatice.

Apa este un element vital pentru un organism sănătos. În timpul vie ii, unț

om consumă de 600 ori mai multă apă decît greutatea sa, iar alegerea tipului de

apă potrivit metabolismului este un lucru foarte important.

Printre diferitele roluri îndeplinite de către acest lichid fără calorii, cele mai

importante sunt:

lubrifiant i emolient (exemplu la ochi i piele)ș ș

termoreglator (uniformizarea temperaturii corpului)

spălare, călire, transportare, solubilizare

participarea în faza digestivă

păstrarea echilibrului i auzuluiș

participarea în prevenirea i tratarea bolilorș

conductibilitatea i capacitatea de a forma agregate moleculareș

componentă majoră a sîngelui

Necesarul organismului în apă este dictat de condi iile mediuluiț

înconjurător i de caracterul muncii practicate de om. În condi ii normale, pentruș ț

păstrarea balan ei hidrice, este necesar consumul a 2-3 litri de lichid, din care 1-2ț

litri proveni i din apă pură, i restul din alte lichide. Mic orarea necesarului deț ș ș

apă în organism cu numai 1,5% provoacă sete puternică, discomfort, somnolen ă,ț

încetinirea mi cărilor, gre uri, uneori eriteme (înro irea pielii). Dacă, înș ț ș

organism, necesarul de apă se coboară cu 6-10%, acest fapt duce la dureri de cap,

senza ii de sufocare, sindromul de gură uscată, pierderea capacită ii i mi care iț ț ș ș ș

de gîndire logică, iar pierderea a 25% de apă din organism conduce cel mai

frecvent la deces.

În prezent, în Republica Moldova, 43% din popula ie nu are acces laț

sistemele îmbunătă ite de apă potabilă. Situa ia cea mai nefavorabilă se atestă înț ț

raioanele oldăne ti, Dondu eni, Soroca. Calitatea necorespunzătoare a apeiȘ ș ș

potabile are un impact considerabil asupra sănătă ii popula iei din ara noastră iț ț ț ș

condi ionează pînă la 20% din morbiditatea popula iei, inclusiv bolile diareiceț ț

acute, bolile cronice digestive, litiaza urinară, fluoroza dentară, afec iuni aleț

sistemului imunitar.

Importan a alimentară i compozi ia chimică a apei mineraleț ș ț

Apa minerală, în conformitate cu standardele Codex Alimentarius,

reprezintă apa subterană din fîntînile înregistrare, în care se păstrează con inutulț

ini ial de substan e minerale. O asemenea apă nu se supune procesului de tratare,ț ț

care ar putea modifica structura i proprietă ile ei naturale. Structura iș ț ș

proprietă ile unice ale apelor minerale sunt dictate de condi iile specifice deț ț

formare a ei în adîncurile scoar ei terestre. Datorita circuitului în natură, mai aleț

prin masivele montane, în decursul unei perioade îndelungate, apa suportă o

tratare naturală de diferite origini: chimice, tribologice, cu gaze etc. De asemenea,

este supusă ac iunii gravita ionale, biologice, energetice, care se fixează ”înț ț

memoria” apei subterane, aceasta fiind, în final, un produs al laboratorului

subteran, condi iile cărora nu pot fi create artificial.ț

Apele minerale pot ac iona împotriva caren ei de săruri minerale, în eleț ț

existînd mari depozite de calciu, magneziu, i chiar fluor. De asemenea, con in iș ț ș

oligoelemente care sunt foarte bine asimilate de organism, asemenea sulfa ilor ceț

le conferă virtu i diuretice i laxative.ț ș

Apele minerale folosite în cure interne vindecă sau ameliorează boli

digestive, normalizează func iile gastrointestinale, ac ionează în proceseleț ț

imflamatorii ale aparatului uro-genital. Apele carbogazoase sunt un stimulent,

îmbunătă ind peristaltismul stomacului i intestinului, măresc sau scad, după caz,ț ș

aciditatea gastrică, stimulează circula ia la nivelul stomacului i al ficatului. O altăț ș

func ie de maximă importan ă a apelor minerale este lichidarea foamei de oxigenț ț

la nivelul esăturilor, ameliorînd rezisten a organismului la boli.ț ț

Principalii cationi prezen i în apă sunt: Naț +, Ca2+, Mg2+, iar anioni: Cl-, SO2-4,

HCO, CO2-3.

În apele minerale, se găsesc i gaze de diverse provenien e biochimice,ș ț

chimice, din aer, i radioactive. Cantitatea de gaze dizolvate în apă depind deș

gradul de mineralizare, de temperatura apei, de presiune, de tipul gazelor, care

pot fi bine dizolvabile în apă (CO2, H2S) i rău dizolvabile în apă (CHș 4, N2, H2, Ar,

He, O2).

Odată cu sporirea temperaturii i a gradului de mineralizare, cantitatea deș

gaze disolvate în apă se mic orează. În apele minerale se găsesc i substan eș ș ț

organice (1-10mg/l), precum acizi gumici, bitumuri, substan e fenolice, aciziț

gra i, etc. i diverse microorganisme, mai ales cele care participă la circuitul înș ș

natură al azotului, sulfului i fluorului.ș

Compozi ia chimică a apelor minerale ț se indică pe etichetă sub formă de

formulă, unde, la numărător, sunt scri i anionii prezen i în apă, iar la numitor –ș ț

cationii, cantitatea cărora depă e te 20mg %. Acestea se scriu în ordineaș ș

descre terii cantită ii de la stînga la dreapta.ș ț

Fiecare substan ă, care se găse te în apele minerale pentru consum, aduceț ș

cîte un efect benefic asupra organismului, de exemplu:

Fierul, zincul – influen ează vindecarea rănilor i ajută la cre tereaț ș ș

organismului

Iodul – reglează activitatea glandei tiroidei

Manganul – participă la arderea grăsimilor i la metabolizareaș

proteinelor

Siliciul – ajută la dezvoltarea scheletului i a esuturilor conjunctiveș ț

Datele oficiale indică faptul că, în Republica Moldova, se află peste 2200 de

izvoare de apă naturală, i circa 20 de depozite de ape minerale, dintre care pesteș

200 de izvoare de apă au fost identificare i exploarate. Cele mai valoroase seș

consideră apele minerală ce con in componen i curativi ca: sulfurile, iodurile,ț ț

bromurile, borul i radonul. Raportat la valoarea lor teraputică, apele mineraleș

ale Republicii Moldova sunt clasificate ca analoage cu bine cunoscutele, în toată

lumea, ape Karlovy Vary din Cehia, Borjomi din Georgia i Essentuki-17 dinș

regiunea Caucazului de Nord din Federa ia Rusă. ț

Produc ia i comer ul cu apă minerală în Republica Moldovaț ș ț

Pe pia a Republicii Moldova, este prezent un sortiment mare de apeț

minerale, îmbutelitate atît de producătorii autohtoni cît i de cei de pesteș

hotarele republicii.

Principalii producători autohtoni de ape minerale sunt:

”Rusnac MoldAqua” SRL (sortimentul cuprinde 19 tipuri de produse,

principalele mărci comerciale fiind ”Gura Căinarului”, ”Familia”, ”OM”,

”Aqualife”)

Î.M. ”Resan” S.R.L. (sortimentul cuprinde 20 de pozi ii, principala fiindț

”Resan”)

SRL ”Be leaga-E.R.V.A.” S.C ș (sortimentul cuprinde 5 pozi ii dintre care celeț

mai importante sunt ”Varni a Unicum”)ț

S.A. ”Bere- UNITANC” (”Cahul”)

SC ”BIOCOUNTRY” SRL (sortimentul cuprinde două produse i anumeș

”Biofrost” i ”MyOș 2”)

”JLC” S.A. (sortimentul cuprinde două pozi ii ale mărcii comerciale ”Yes”)ț

”Gelibert” SRL (sortimentul cuprinde 6 produse sub marca comercială

”AquaUniqa”)

ÎM ”KAVPEN” SRL (sortimentul cuprinde 4 varietă i de produse avîndț

marca comercială ”Cristalină de Purcari”)

”ORLACT-Group” SRL (Argint)

Principalii producători ai apelor minerale importate sunt :

1. Producători din România:

”Dorna ApeMin” S.A. (”Dorna Izvorul Alb” i ”Dorna Poiana Vinului”)ș

S.C. ”European Drinks” S.A. (”Izvorul Minunilor”)

S.C. ”Perla Harghitei” S.A. (”Perla Harghitei”)

S.C. ”Romaqua Group” S.A. –Borsec, Fabrica ”Regina Apelor” (”Borsec”)

2. Producători din Georgia:

IDS ”Borjomi Beverages” (”Borjomi”)

3. Producători din Federa ia Rusă:ț

OO ”Essentuki” (”Essentuki-4”, ” Essentuki-20”, ”Essentuki akva”,

”Nagutskaia”)

OAO ”Narzan” (”Narzan”, ”Ledianaia Jemciujina”)

S.A. ”Visma” (”Arhîz”)

Este de men ionat faptul că, pe pia a apei minerale, pozi ia de lider esteț ț ț

de inută de compania autohtonă ”Rusnac MoldAqua” SRL, cu brandul săuț

principal ”Gura Căinarului” (care de ine cota de peste 50% din pia a apelorț ț

minerale i a băuturilor răcoritoare).ș

Producerea apelor minerale a crescut semnificativ în ultimii zece ani. Datele

cu privire la volumul de producere i la valoarea vînzării apei minerale înș

Republica Moldova sunt reprezentate în tabelele următoare:

Evolu ia produc iei apelor minerale în Republica Moldova în aniiț ț

1997-2009

Denumirea produselor

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Ape minerale i gazoaseș Mln dal

0,9 1,8 2,4 3,1 3,8 5,3 6,2 7,5 9,6 10,6 12,9 12,3 11,3

Valoarea vînzărilor apelor minerale cu amănuntul realizate pe

teritoriul Republicii Moldova în anii 2005-2010

Denumirea

produsului

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Apă

minerală,

mii lei

97 707,6 131 050,0 168 916,9 199 751,3 200 192,4 235 545,5

Clasificarea i sortimentul apelor mineraleș

Apele minerale, se clasifică, pe plan na ional i interna ional, după mai ț ș ț

multe criterii, cele mai importante fiind următoarele cinci:

În func ia de originea dioxidului de carbonț , pot fi clasificate în următoarele

grupe:

1. Ape minerale plate (natural necarbogazoase). Acestea nu con in dioxid ț

de carbon, în propor ie superioară cantită ii necesare pentru ț ț

men inerea în stare dizolvată a sărurilor hedrogen carbonate (sub ț

250mg/l).

2. Ape minerale naturale, natural gazoase. Au în compozi ia lor dioxid de ț

carbon, care provine de la sursă, iar după condi ionare con inutul este ț ț

acela i ca la emergen ă.ș ț

3. Ape minerale naturale degazificate sau reimpregnate cu dioxid de

carbon de la sursă. Aceste ape, după condi ionare, pot avea con inuturi ț ț

diferite de dioxid de carbon fa ă de cel de la emergen ă.ț ț

4. Ape minerale naturale gazificate. Acestor ape minerale de provenien ă ț

naturală li se adaugă dioxid de carbon de altă origine decît cel de la

sursă, dar de uz alimentar.

În func ie de gradul se saturare cu COț 2, deosebim:

1. Puternic gazificate > 0,4% CO2

2. Mediu gazificate 0,3 ÷ 0,4% CO2

3. Slab gazificate 0,2 ÷ 0,3% CO2

4. Plate (negazificate)

După modul de ob inere a apeiț :

1. Din izvor natural

2. Prin forare

În func ie de nivelul de mineralizareț , apele minerale se împart în

următoarele grupe:

a)ape minerale cu mineralizări de peste 1g/l substan e solide dizolvateț

divizate în: ape minerale cu mineralizare medie de 1-15 g/l, ape minerale

concetrate cu mineralizare de 15-35g/l, ape minerale foarte concentrate cu

mineralizare de 35-150g/l, ape minerale de mare concentra ie cu mineralizareț

de peste 150g/l

b) ape minerale cu mineralizări sub 1g/l substan e solide dizolvate -ț

oligominerale, care au componen i biologic activ ce le imprimă caracterulț

specific i care se divizeaza înș : ape oligominerale sulfuroase, ape oligominerale

feruginoase, ape oligominerale carbogazoase i ape oligominerale termale, înș

fuc ie de temperatură ț

Apa minerală de masă reprezintă apa cu componen ă chimică diferită, careț

având o mineralizare totala de pâna la 1g/l, a trecut un proces de potabilizare fără

a se modifica componen a sa de ioni naturali. Aceste ape sunt bune pentruț

consumul zilnic, pentru potolirea setei, stimularea digestiei, pregătirea hranei,

fiind oligaminerale, adică se pot consuma nelimitat. Ele sunt ideale pentru

oamenii care practică modul de via ă sănătos, acti, având numai efect fiziologicț

prin stimularea activită ii tractului digestiv i sistemului secretor.ț ș

Apele curative de masă au o concentra ie mai mică de săruri (1-10g/l).ț

Efectul curativ al acestor ape apare numai la un consum corect. În acest caz, nu se

va orienta doar la recomandarile înscrise pe eticheta sticlei. Recomandările cele

mai avizate le poate face doar medicul-specialis , în mod individual, pentru

persoana concretă. Consumul nelimitat al acestor ape poate conduce la dereglări

serioase ale echilibrului sa săruri în organism i la acutizarea maladiilor cronice.ș

Astfel, apele minerale curative i curative de masă nu se recomandă a fiș

consumate in cazul bolilor de stomac i intestine. De asemene, nu suntș

recomandate pentru pregătirea hranei i pot fi consumate doar în cantită i mici.ș ț

Apele minerale medicinale sunt apele care procin dintr-o sursă naturală -

izvor, lac sau foraj, având limite concrete geografice si hidrogeologice, întrunind

cel pu in una următoarele condi iiț ț :

a)con inutul de săruri minerale dizolvate peste 1g/lț

b)prezn a unor elemente chimice cu ac iune farmacologică cunoscută, înț ț

propor ii minim necesareț

c)con inut de gaze dizolvate cu efecte biologice, în concentra ii stabilite -ț ț

1000mg/l CO2, 1mg/l H2S

d) temperaturi de peste 20*C, indiferent de con inutul mineral care le conferăț

caracteristica de ape termale

e) existen a unei ac iuni terapeutice recunoscute tiin ific, situa ie ce le conferăț ț ș ț ț

acestor ape minerale statut de medicament, fiind interzisă orice modificare sau

prelucrare prin adăugare sau extragere de substan e, cu excep ia dioxidului deț ț

carbon.

Apele minerale medicinale se clasifică după următoarele criterii:

1)în func ie de compozi ia fizico-chimicăț ț :

a) oligometalice - acratice

b)alcaline i alcalino-teroase -bicarbonatate, sodice, calcice, magnezieneș

c) clorurate-sodice-sărate

d)sulfatate (con in sulfa i peste 600mg/l)ț ț

e) carbogazoase (con in COț 2 natural dizolvat peste 1000mg/l)

f) feruginoase(con in Fe natural peste 10mg/l)ț

g) bromurate (con in Br natural peste 25mg/l)ț

h) iodurate (con in I natural peste 5mg/l)ț

i) arsenicale (con in As naturale peste 0,7 mg/l)ț

j) radioactive (con in radiu natural peste 2 Bq/l)ț

k) borurate (con in Hț 3BO3 naturale peste 35mg/l)

l) silicate (con in Hț 2SiO3 natural peste 50 mg/l)

m) sufuroase (con in sulfuri naturale peste 1mg/l)ț

n) organice ( con in substan e organice calculate în ioni de carbon peste 5 mg/l)ț ț

2) în func ie de temperatura apei:ț

a) ape reci: T <20 *C

b)ape hipotermale : T = 20-30*C

c)ape termale: T=31-38*C

d)ape hipertermale: T > 38*C

3) În func ie de valoarea pH-ului:ț

a)ape superacide: pH <3,5

b) ape acide: pH = 3,5 - 5,5

c) ape acidulate: pH = 5,5 - 6,8

d) ape neutre: pH -6,9-7,1

e)ape slab alcaline: pH =2,2- 8,5

f) ape alcaline: pH > 8,5

În func ie de sărurile pe care le con inț ț , apele minerale se clasifică conform

tabelului:

Denumirea tipului apei CriteriiExemple de sortimente de ape

minerale comercializate pe teritoriul R.M.

Oligominerală sau slab

mineralizată

Con inutul de substan e minerale, calculat caț ț

reziduu sec solubil total, nu este mai mare de

500 mg/l

” Gura Căinarului ”

Foarte slab mineralizată Con inutul de substan e minerale, calculat caț ț

reziduu sec solubil total, nu este mai mare de

50 mg/l

Bogată în săruri minerale Con inutul de substan e minerale, calculat caț ț

reziduu sec solubil total, este mai mare de

1500 mg/l

” Gura Căinarului ”, ”Nagutscaia

-26”, ”Cristalină de Purcari”

Hidrogenocarbonatată Con inutul de hidrogencarbonat (HCOț -3) este

mai mare de 600 mg/l

” Gura Căinarului ”, ”Aqualife”,

”Nabeghlavi”

Sulfatată Con inutul de sulfa i este mai mare de 200ț ț

mg/l

”Varni a”, ”Resan”ț

Clorurată Con inutul de cloruri este mai mare de 200ț

mg/l

”Varni a”, ”Nagutscaia -26”ț

Calcică Con inutul de calciu este mai mare de 150ț

mg/l

”Dorna”, ”Ledeanaia

Jemciujena”

Magneziană Con inutul de magneziu este mai mare de 50ț

mg/l

”Varni a”, ”Aqualife”ț

Fluorurată sau con ine Flț Con inutul de fluor este mai mare de 1 mg/l;ț

cu respectarea cerin elor de etichetareț

prevăzute la subpct. 11.3. din Norme

Feruginoasă Con inutul fierului bivalent este mai mare deț

1mg/l

Acidulată Con inutul de dioxid de carbon este maiț

mare de 250 mg/l

”Izvorul Minunilor”, ”Perla

Harghitei”

Sodică Con inutul de sodiu este mai mare de 200ț

mg/l

”Cahul”,

”Varni a”, ”Aqualife”ț

Corespunde pentru dietă

cu con inut redus de Naț

Con inutul de sodiu este mai mic de 20 mg/lț ”Dorna”

Corespunde pentru

pregătirea bucatelor

pentru copii

Con inutul de reziduu sec nu depă e teț ș ș

1000 mg/l de nitri i- 0,02 mg/l, de nitra i –ț ț

5mg/l

”Dorna”

Poate avea efect laxativ Numai după efectuarea de teste clinice

Poate avea efect diuretic Numai după efectuarea de teste clinice

Procesul tehnologic de ob inere a apelor mineraleț

Procesul tehnologic de ob inere a apelor mineraleț include

următoarele opera ii de bază: captarea, transportarea la întreprinderea deț

îmbuteliere, păstrarea, prelucrarea tehnologică, pregătirea ambalajelor,

turnarea i ermetizarea, etichetarea, ambalarea în ambalaje de transport.ș

Preluarea apei minerale din mediul natural (captarea)

Condi iile naturale, în care se găsesc apele minerale naturaleț

carbogazoase, variază atât de mult de la o sursă la alta, fiecare fiind de fapt un

unicat, astfel că nu se pot stabili procedee de captare valabile pentru mai multe

cazuri, în fiecare situa ie trebuind să se găsească un procedeu care să ină seamaț ț

în dataliu de condi iile specifice locale.ț

Procedeul optim de captare pentru o sursă de apă minerală naturală

carbogazoasă, care să asigure păstrarea nealterată a calită ilor apei i o fiabilitateț ș

maximă a construc iilor i instala iilor, se poate elabora numai în situa ia în careț ș ț ț

se cunosc cu suficien ă certitudine:ț

originea apei, tipul, pozi ia i geologia bazinului hidrogeologic deț ș mineralizare

modul în care apa circulă în bazinul de mineralizare varia ia debitelor, propietă ilor apei i a gazelor care o înso esc inclusivț ț ș ț

factorii i mecanismele care le produc ș tipul zonei de izvorîre, natura i starea rocilor respective, sau condi iileș ț

care există în zona zăcămîntului (pentru apele minerale naturale corbogazoase, care nu izvorăsc în mod natural)

condi iile hidrodinamice ale sursei i contactele existente sau posibile cuț ș apele freatice

schema tehnologică de transport i utilizare a apei minerale, pentru oș corectă corelare

construc iile sau resturile unor captări anterioare existente în zonă i careț ș trebuie eliminate în totalitate

Se constată, fară excep ie în activitate curentă, că apele minerale au oț stabilitate chimică foarte redusă, a a-numita fragilitate a lor, astfel că, dacă înș instala iile de captare apar condi ii (presiune i temperatură, contact cu oxigenulț ț ș din aerul atmosferic) mult diferite de cele existente în hidrogeologic mineral, calită ile lor naturale sunt alterate cu repercusiuni, uneori, grave nu numaiț

asupra valorii lor curative, ci i de ordin tehnologic ca apari ia de precipitate sauș ț încrusta ii i chiar dezvoltarea unor dopozite de microorganisme.ț ș

Apele minerale sunt, în mod frecvent, înso ite de gaze utile cum este cazulț apelor minerale naturale carbogazoase. La sursă, dioxidul de carbon rezultă fie în stare gazoasă, în func ie de tipul emana iilor mofetice, fie în stare dizolvată iț ț ș anume: legat (carbona i), semilegat (bicarbona i) sau liber (gaz dizolvat).ț ț

Pe parcursul sistemului de captare-transport-înmagazinare, în func ie deț condi iile fizico-chimice create, poate să survină transfer de bioxid de carbonț între cele patru stări enumerate mai sus, ajungându-se la modificări ale structurii fluidului bifazic transporta, prin varia ia cantitativă în timp a fazei gazoase.ț

Procedeele de tratare aplicate apelor minerale naturale carbogazoase

Apa minerală naturală, a a cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectulș nici unei tratări sau adăugări, cu excep ia următoarelor proceduriț :

separarea elementelor instabile, cum sunt compu ii de fier i de sulf, prinș ș filtrare i/sau decantare, eventual precedată de oxigenare, astfel, încîtș această tratare să nu aibă ca efect modificarea compozi iei apei mineraleț naturale în ceea ce prive te constituen iii caracteristici, care îi conferăș ț proprietă ileț

separarea compu ilor de fier, mangan, sulf i arsen din anumite apeș ș minerale naturale, prin tratare cu aer îmbogă it cu ozon, cu următoareleț condi ii:ț

compozi ia fizico-chimică a apelor minerale naturale să nu se modifice, prinț tratare, în ceea ce prive te constituen ii caracteristiciș ț

să fie în conformitate cu cerin ele specifice de utilizare stabilite deț Ministerul Sănătă iiț

să fie notificată Ministerului Sănătă ii i să facă obiectul unui controlț ș specific din partea acestuia

separarea constituen ilor indezirabili, al ii decît cei specifica i anterior,ț ț ț prin utilizarea unei tratări, cu respectarea simultană a următoarelor condi ii:ț

să nu modifice compozi ia apei minerale naturale în ceea ce prive teț ș constituen ii săi caracteristici , care îi confera proprietă ileț ț

să fie în conformitate cu cerin ele specificate de utilizare stabilite deț Ministerul Sănătă iiț

să fie notificată autorită ilor competente i să facă obiectul unui controlț ș specific din partea acestora.

Eliminarea totală sau par ială a dioxidului de carbon liber, respectiv,ț încorporarea sau reîncorporarea de dioxid de carbon, prin procedee exclusiv fizice.

Tratarea cu aer îmogă it cu ozon a apelor minerale naturaleț trebuie să se realizeze cu respectarea următoarelor condi ii:ț

compozi ia fizico-chimică a apei minerale naturale, în ceea ce prive teț ș constituien ii caracteristici, să nu se modifice prin tratareț

apa minerală naturală trebuie să îndeplinească, înainte de tratare, criteriile microbiologice

tratarea nu va conduce la formarea de reziduu cu o concentra ie ceț depă e te limitele maxime admise i nici la formarea altor reziduuri cuș ș ș risc pentru sănătate publică

Caracteristicile de calitate ale apei minerale

Criteriile de calitate ale apelor minerale cuprind:

Cercetarea geologică- hidrogeologică – care, pentru punerea în

eviden ă a apelor minerale, se va materializa printr-un raport geologic ț

detaliat asupra condi iilor hidrogeologice de dezvoltare a acviferului.ț

Parametrii organoletici ai apei minerale sunt :

Culoarea

Turbiditatea

Mirosul i gustulș

Acestea trebuie să fie constante , să corespundă buletinelor de analiză i săș

men ina pe parcursul circula iei tehnice de la îmbuteliere i pînă la consumatorț ț ș

pe durata termenului de valabilitate.

Parametrii fizico-chimici privind apa minerală sunt :

temperatura apei la sursă i temperatura mediului ambiant la momentulș

prelevării probei

reziduul sec la 180*C sau 240*C

conductibilatea electrică, cu specificarea termperaturii în momentul

măsurătorii

concentra ia ionilor de hidrogen - pH-ul ț

con inutul în cationi i anioni ț ș

con inulul în substan e nedisociateț ț

con inutul în urme de elemente cu poten ial toxicț ț

radioactivitatea apei la sursă

con inutul în substan e indezirabile i cu poten ial toxic, de provenien ăț ț ș ț ț

naturală sau contaminate

Parametrii microbiologici si biologici ai apei minerale sunt :

parazi ii si microorganismele patogeneț

coliformii totali / 100 ml , la 37*C

indicatorii de contaminare fecală

numărul de unită i formatoare de coloniiț

vriteriile clinice i farmacodinamice – se efectuează cercetări înș

concordan ă cu metodologiile recunoscute din punct de vedere tiin ific iț ș ț ș

care se vor referi la caracteristicile particulare ale apelor minelare naturale

cu efecte asupra organismului uman, cum ar fi cele diuretice, asupra

func iilor gastrice i intestinale i la eventualele compensa ii ale dificituluiț ș ș ț

de minerale din organism.

Caracteristicile de calitate trebuie sa fie constante i să corespundăș

rezultatelor cuprinse în buletinele de analiză elaborate de laboratoare autorizate,

pe baza cărora s-a acordat autorizarea exploatării societa ilor comerciale .ț

Marcarea i etichetarea apelor mineraleș

Pe eticheta apelor minerale , trebuie sa fie înscrisă următoarea informa ie ț

obligatorie , care să cuprindă :

a) denumirea sub care este comercializat produsul alimentar

b) lista cu ingredientele i cantitatea unor ingrediente , inclusiv aditivii alimentariș

c) cantitatea netă

d) data fabricării , termenul de valabilitate , exprimat prin data limită de consum

sau perioadă de timp

e) condi iile de păstrare ț

f) instruc iunile de folosire ț

g) denumirea i adresa producătorului, ambalatorului, importatorului iș ș

distribuitorului

h) ara de origineț

i) datele de identificare a lotului

Pe eticheta apelor minerale naturale i a altor ape îmbuteliate destinateș

consumului uman trebuie să se asigure înscrierea informa iei expuse mai sus cuț

următoarele precizări i completări :ș

a) denumirea comercilă a produsului trebuie să fie "Apă minerala naturală "-

pentru apa originară dintr-un acvifer sau zăcămînt subteran , protejat de orice

risc de poluare, care provine dintr-o sursă exploatată printr-una sau mai multe

emergen e naturale sau foraje i care este îmbuteliată în apropierea sursei,ț ș

respectînd riguros cerin ele de igienă ț

b) denumirea comercială a produsului poate fi înso ită de următoarele denumiriț

complementare care trebuie să fie în corespundere cu caracteristicile esen ialeț

men ionate pentru fiecare din ele:ț

apă minerală naturală, natural carbogazoasă (pentru apă minerală

naturalaă ale cărei con inut de dioxid de carbon, dupa decantare iț ș

îmbuteliere, este acela i ca la emergen ă)ș ț

apă minerală naturală, îmboga ita cu dioxid ce carbon din aceea i sursăț ș

(pentru apa minerală naturală al cărei con inut în dioxid de carbon, dupăț

decantare i îmbuteliere, este mai mare decît cel de la emergen ă )ș ț

apă minerală naturală, carbonatată (pentru apa în care a fost adăugat alt

dioxid de carbon , de uz exclusiv alimentar , decât cel de la emergen a dinț

care provine apa )

apă minerală necarbogazificată (pentru apa minerală naturală care, după

tratare i îmbuteliere, nu con ine dioxid de carbon dizolvat, în cantitateș ț

mai mare decît cea necesară pentru a men ine, în stare dizolvată hidrogen-ț

corbona ii prezen i în apă)ț ț

apă minerală decarbogazificată (pentru apa minerală naturală al cărei

con inut de dioxid de carbon, după tratare i îmbuteliere, este mai micț ș

decît cel de la emergen a)ț

c) termenii descriptori corespunzători ( plată sau efervescentă )

d) o declara ie privind compoz ia chimică cu specificarea principalelorț ș

componente ala apei minerale naturale i men ionarea laboratorului care aș ț

efectuat analiza, data acesteia

e) denumirea sau numărul sursei i locul amplasării ei; numele i adresaș ș

agentului economic care îmbuteliaza apa. În cazul cînd denumirea comercială este

diferită de denumirea sursei sau de emergen a naturală sau forată a ei, literele înț

denumirea sursei pe etichetă sau oriunde pe parcursul publicită ii trebuie să fieț

de 1,5 ori mai înalta i mai lată decît literele din denumirea comercială .ș

Se interzice utilizarea desenelor, denumirilor de proprietate, mărcilor

comerciale, denumirilor de localita i sau locuri vestite pentru etichetare,ț

ambalare si publicitate, care :

sugerează că apa minerală naturală are caracteristici pe care apa nu le

posedă, în special referitor la originea sa, data autorizării sanitare a

sursei de apă, rezultatele analizelor, garan iile de autenticitate ț

pot crea în mintea consumatorilor confuzii referitoare la natura,

originea, compozi ia i proprietă ile apelor mineraleț ș ț

Se interzice comercializarea mai mult decît a unei ape minerale sau ape

destinate consumului uman provenite de la aceea i sursa sub diferite denumiriș

comerciale sau a apelor provenite din diferite surse sub aceia i denumireș

comercială.

Apele îmbuteliate, altele decît apa minerală i apa de izvor seș

inscrip ionează cu denumirea "apă de masă carbogazoasă " - apa potabilă la careț

s-a adăugat dioxid de carbon alimentar; se inscrip ionează cu denumirea " apă deț

masă mineralizată artificial " - apa potabilă la care s-au adăugat săruri minerale.

Aceasta se înscriu în lista cu ingrediente, în ordinea descrescătoare a importan eiț

lor cantitative la momentul introducerii în fabrica ie .ț

În cazul în care produsul con ine dioxid de carbon alimentar, denumireaț

sub care se vinde produsul se completează cu men iunea " carbogazoasă ". ț

Cuvintele "apă mineralizată artificial " se înscriu unele lângă altele, cu

caractere de aceea i mărime i aceea i culoareș ș ș

IV. Sortimentul apelor minerale din unitatea comercială SC ”Stil-Construct”

SRL

Unitatea comercială SC ”Stil-Construct” SRL, are următorul sortiment de ape

minerale:

”Rusnac MoldAqua” SRL (”Gura Căinarului”, ”Familia”, ”OM”, ”Aqualife”)

SRL ”Be leaga-E.R.V.A.” S.C ș (”Varni a Unicum”)ț

S.A. ”Bere- UNITANC” (”Cahul”)

SC ”BIOCOUNTRY” SRL (”Biofrost” i ”MyOș 2”)

”JLC” S.A. (”Yes”)

”Gelibert” SRL (”AquaUniqa”)

ÎM ”KAVPEN” SRL (”Cristalină de Purcari”)

”ORLACT-Group” SRL (Argint)

”Dorna ApeMin” S.A. (”Dorna Izvorul Alb” i ”Dorna Poiana Vinului”)ș

S.C. ”European Drinks” S.A. (”Izvorul Minunilor”)

S.C. ”Perla Harghitei” S.A. (”Perla Harghitei”)

IDS ”Borjomi Beverages” (”Borjomi”)

OO ”Essentuki” (”Essentuki-4”, ”Essentuki-20”, ”Essentuki 17”, ”Nagutskaia”)

OAO ”Narzan” (”Narzan”, ”Ledianaia Jemciujina”)

S.A. ”Visma” (”Arhîz”)

V. Concluzie

Apele minerale constituie un produs alimentar indispensabil în via aț

omului, acestea îndeplinind cele mai variate func ii la nivelul organismului,ț

fără de care via a ar fi imposibilă.ț

Apele minerale, de asemenea, sunt valorificate în industria de bauturi

racoritoare. Unele ape minerale au devenit, în ultimii ani, datorită

compozi iei chimice i con inutului în CO2, “materie primă“ de bază laț ș ț

prepararea unor sorturi de băuturi răcoritoare. Principala concluzie la care

au ajuns experimentatorii constă în aceea că aroma băuturii răcoritoare

este scoasă în eviden ă, în mod surprinzător, de către apa minerală, chiar înț

condi ia de numai 2% zahăr în produsul finit, fa a de 9-12% cît se utilizeazăț ț

la bauturile răcoritoare obi nuite. ș

VI. Bibliografie

1.Valentina Calmî , Svetlana Fedorciucova, Alina Handrabura ”Merceologia șproduselor gustative i de cofetărie” Note de curs, Editura ASEM 2012ș

2. www.wikipedia.ro

3. www.google.md

4. www.anbr.com

5. www.arkhiz.ru

6. www.aquaexpert.ru

7. www.dorna.ro

8. www.essentuki.ru

9. www.europeandrinks.ro

10. www.perlaharghitei.ro

11. www.myo2.md

12. www.resan.net

13. www.statistica.md