Politici climatice

O VIZIUNE STRATEGICĂ PE TERMEN LUNG

PENTRU O ECONOMIE A UE PROSPERĂ,

MODERNĂ, COMPETITIVĂ ȘI CU IMPACT

NEUTRU ASUPRA CLIMEI

până în 2050

Atingerea OBIEC T IVULU I

DE NEUTR A L ITATE CL IM AT IC Ă

2

„

ATI

NG

ER

EA

OB

IEC

TIV

ULU

I D

E N

EU

TRA

LITA

TE C

LIM

ATI

CĂ

PÂ

NĂ

ÎN

20

50

3

„[…] noi, europenii, dorim să lăsăm generațiilor următoare o planetă mai curată. […] Nu putem să ne facem că nu vedem provocarea care ne stă în față. […] trebuie să privim către viitor.”

JEAN-CLAUDE JUNCKERPreședintele Comisiei Europene, discursul privind starea Uniunii, septembrie 2018.

„Uniunea Europeană a început deja modernizarea și transformarea în direcția unei economii neutre din punctul de vedere al climei. Comisia Europeană își intensifică eforturile, prin propunerea unei strategii în virtutea căreia Europa va deveni prima economie majoră din lume care va avea un impact neutru asupra climei până în anul 2050. Neutralitatea climatică este necesară, posibilă și în interesul Europei.”

MIGUEL ARIAS CAÑETEComisarul european pentru politici climatice și energie, vorbind despre viziunea strategică pe termen lung a Comisiei Europene privind o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050, prezentată la 28 noiembrie 2018.

4

ATI

NG

ER

EA

OB

IEC

TIV

ULU

I D

E N

EU

TRA

LITA

TE C

LIM

ATI

CĂ

PÂ

NĂ

ÎN

20

50

5

Schimbările climatice

sunt o realitate

Schimbările climatice reprezintă o preocupare seri-oasă pentru europeni. Conform unui sondaj derulat la nivelul întregii UE, publicat în septembrie 2017, mai mult de 9 din 10 cetățeni ai UE (92 %) consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă importantă (1).

În ultimele două decenii s-au înregistrat 18 dintre cei mai calzi ani din istorie, precum și o creștere a frecvenței și a intensității fenomenelor meteorologice extreme. În Europa, acest lucru a avut ca rezultat, spre exemplu:

• valuri de căldură extremă, în patru dintre ultimii cinci ani;• temperaturi cu 5° C mai ridicate decât în mod normal

deasupra Cercului Arctic, în vara anului 2018, ceea ce a condus la topirea rapidă a gheții de la suprafața Oceanului Arctic și la un impact negativ asupra biodiversității din zona Polului Nord;

• secetă severă în zone extinse din Europa;• inundații, în special în Europa Centrală și de Est.

Fenomenele climatice extreme, precum incendiile forestiere, inundațiile rapide, taifunurile și uraganele cauzează distru-geri masive și pierderi de vieți omenești, precum și pagube economice. În 2017, pagubele de natură economică produse în urma dezastrelor meteorologice au avut o valoare globală de 283 de miliarde EUR. Spre exemplu, seceta care a lovit câteva state din UE în 2018 a avut impact asupra producției de recolte arabile și de furaje pentru animale.

(1) Eurobarometrul special privind schimbările climatice, septembrie 2017.

Planeta se încălzește cu 0,2 °C la fiecare deceniu, conform unui raport publicat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), publicat în octombrie 2018. Temperaturile globale au crescut deja cu 1 °C și, dacă nu acți-onăm acum, creșterea ar putea atinge 2 °C până în 2060.

Dacă se întâmplă acest lucru, impactul schimbărilor climatice se va agrava pe plan mondial. De exemplu, 99 % dintre recifele de corali ar putea dispărea, iar pierderea stratului de gheață din Groenlanda ar putea conduce la o creștere a nivelului mării cu 7 metri, afectând radical zonele de coastă.

Toate acestea vor avea consecințe grave atât asupra econo-miei europene, cât și asupra economiei globale, infrastruc-turii, producției de alimente, sănătății publice, biodiversității și stabilității politice. S-a estimat, spre exemplu, că, până în 2100, pagubele anuale cauzate de revărsările râurilor din Europa ar putea crește de la 5 miliarde EUR la 112 miliarde EUR și că 16 % din actuala zonă climatică mediteraneeană ar putea deveni aridă. În plus, reducerea disponibilității alimentelor este mai semnificativă la o încălzire globală de 2 °C decât la o încălzire de 1,5 °C.

Numai prin limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 °C lumea ar putea evita unele dintre cele mai grave impacturi asupra climei și ar putea reduce probabilitatea apariției feno-menelor meteorologice extreme. Prin urmare, este necesară o acțiune imediată și fermă în privința schimbărilor climatice.

6

O viziune pentruo Europă neutră

din punct de vedere climatic

În noiembrie 2018, Comisia Europeană a prezentat o viziune strategică pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), arătând în ce mod Europa poate juca un rol de pionierat în direcția neutralității climatice: o economie cu un nivel zero absolut al emisiilor de gaze cu efect de seră (2).

(2) Comunicarea Comisiei Europene „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, COM(2018) 773 final.

Strategia explorează modul în care acest lucru poate fi realizat, analizând toate sectoarele economice esențiale, inclusiv energia, transportul, industria și agricultura. S-au analizat o serie de opțiuni, pentru a evidenția faptul că este posibil să se treacă la un nivel zero absolut al emisiilor de gaze cu efect de seră, pornind de la soluțiile tehnologice existente – deși, în unele situații, aflate încă în faza emer-gentă – și continuând cu sprijinirea cetățenilor și alinierea acțiunilor în domenii importante, precum politica industrială, finanțe sau cercetare, asigurând, în același timp, echitatea socială care să sprijine o tranziție corectă.

Viziunea Comisiei Europene descrie șapte elemente struc-turale strategice principale:

• maximizarea beneficiilor eficienței energetice, ceea ce include clădirile cu emisii zero;

• maximizarea implementării energiilor regenerabile și a utilizării electricității, pentru a decarboniza complet aprovizionarea cu energie a Europei;

• adoptarea unei mobilități curate, sigure și conectate;• o industrie europeană competitivă, alături de economia circulară, ca factor esențial pentru reducerea emisiilor de GES;

• dezvoltarea unei infrastructuri de rețea inteligente și a unor interconexiuni adecvate;

• obținerea unor beneficii maxime din bioeconomie și crearea unor capacități esențiale de absorbție a carbonului;

• limitarea emisiilor de CO2 rămase prin captarea și stocarea carbonului (CSC).

Punerea în aplicare a acestor obiective, începând de la implementarea cadrului privind climatul și energia pentru 2030, îi va permite UE să evolueze către o economie pros-peră și neutră din punct de vedere climatic.

Viziunea strategică a Comisiei este un răspuns la invitația lansată în urma Acordului de la Paris, de a continua eforturile pentru menținerea încălzirii globale la 1,5 °C, comparativ cu nivelurile preindustriale. De asemenea, este în deplină conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

UE este lider global în tranziția spre o economie mai eficientă din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Cetățenii și companiile din toate țările UE au reușit deja să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 22 %, în timp ce produsul intern brut (PIB) a crescut cu 58 % între 1990 și 2017. UE a demonstrat că este posibilă separarea emisiilor de creșterea economică și că acțiunea în domeniul climei este compatibilă cu dezvoltarea de noi industrii, locuri de muncă și inovații tehnice.

În prezent, UE este pe punctul de a-și îndeplini obiectivele pentru anul 2020 privind energia și atenuarea schimbărilor climatice și a finalizat cadrul de reglementare pentru a-și atinge obiectivele de reducere a emisiilor și de tranziție către energia curată stabilite pentru anul 2030. Împreună, aceste politici îi vor permite UE să își îndeplinească angajamentele asumate prin Acordul de la Paris, privind reducerea emisi-ilor cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu 1990. Într-adevăr, noile obiective privind eficiența energetică și energia regenerabilă pentru 2030 ar trebui să îi permită UE să își reducă emisiile cu aproximativ 45 %, dacă acestea sunt puse integral în aplicare.

Cu toate acestea, sunt necesare și alte măsuri suplimentare. Viziunea strategică a Comisiei evidențiază modul în care s-ar putea realiza, până în anul 2050, o tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic.

ATI

NG

ER

EA

OB

IEC

TIV

ULU

I D

E N

EU

TRA

LITA

TE C

LIM

ATI

CĂ

PÂ

NĂ

ÎN

20

50

7

Măsuri privind atingerea

obiectivelor pe termen

lung privind temperatura

Viziunea UE se bazează pe analiza detaliată a opt direcții ale unei posibile economii viitoare a UE.

Aceste direcții vizează:

• atingerea obiectivelor privind reducerile emisiilor de GES cu un procent cuprins între 80 % și 100 %, comparativ cu 1990, al doilea procent semnificând o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050;

• evoluția pornind de la politici „fără regrete”, precum utilizarea intensă a eficienței energetice și a energiei regenerabile, variind însă intensitatea aplicării electrificării, a hidrogenului și a e-combustibililor și, de asemenea, eficiența energetică la utilizatorul final și rolul economiei circulare;

• demonstrarea faptului că o economie a UE dinamică este compatibilă cu obiective ambițioase de politică climatică, chiar și în condițiile tehnologiilor existente.

Direcțiile nu reprezintă o previziune asupra viitorului, ci, în schimb, ilustrează plauzibilitatea ambițiilor politicii UE în domeniul climei.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Primele cinci direcții vizează atingerea unui nivel de peste 80 % al reducerii gazelor cu efect de seră până în 2050, comparativ cu 1990. Scopul este de a înțelege mai bine care sunt opțiunile disponibile pentru reducerea emisiilor și modul în care acestea vor transforma sectoarele economiei noastre în diferite moduri.

A șasea direcție combină oportunitățile eficiente din punctul de vedere al costurilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prezente din cadrul primelor cinci direcții, în scopul obținerii unei reduceri a GES în proporție de 90 %.

A șaptea și a opta direcție evaluează în ce mod se poate atinge până în 2050 un nivel zero de emisii de GES, anume neutralitatea climatică, și analizează, de asemenea, rolul emisiilor negative nete în scopul atingerii unui nivel zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050.

A șaptea direcție promovează vectorii energetici cu emisii zero de carbon și are la bază tehnologiile de eliminare a CO2, anume bioenergia combinată cu CSC, pentru echilibrarea emisiilor.

A opta direcție, în schimb, se concentrează mai mult asupra impactului economiei circulare într-o lume în care alegerile clientului devin mai puțin consumatoare de carbon. Își propune într-o mai mare măsură să consolideze capacitatea de absorbție a carbonului rezultată din utilizarea solului și depinde într-o măsură mai mică de tehnologiile de eliminare a CO2 pentru a echilibra emisiile rămase.

Atingerea obiectivului de neutralitate climatică se va baza pe o combinație de vectori pentru implementarea tuturor opțiu-nilor, în scopul materializării acestei viziuni ambițioase.

Ce urmează?

Viziunea pe termen lung a Comisiei Europene invită institu-țiile UE, parlamentele naționale, mediul de afaceri, organi-zațiile neguvernamentale, orașele, comunitățile și cetățenii, în special tinerii, să participe la o dezbatere la nivelul UE care să modeleze viitorul Europei și să ofere certitudinea că UE poate continua să ghideze eforturile globale de comba-tere a schimbărilor climatice.

Această dezbatere la nivelul UE ar trebui să îi permită UE să adopte și să prezinte, până la începutul anului 2020, o strategie ambițioasă pe termen lung pentru reducerea emisiilor de GES la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), astfel cum se prevede în conformitate cu Acordul de la Paris.

8

Atingerea obiectivului privind

o economie neutră din punct

de vedere climatic

Calea către o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră (GES) egale cu zero ar putea avea la bază o acțiune comună, orientată de șapte elemente strategice de bază.

ATI

NG

ER

EA

OB

IEC

TIV

ULU

I D

E N

EU

TRA

LITA

TE C

LIM

ATI

CĂ

PÂ

NĂ

ÎN

20

50

9

1 EFICIENȚA ENERGETICĂÎmbunătățirea eficienței energetice poate contribui la redu-cerea consumului de energie al UE cu până la jumătate în comparație cu 2005 și, prin urmare, va juca un rol central în atingerea obiectivului de emisii nete de GES până în 2050 egale cu zero. S-au înregistrat deja progrese considerabile, în condițiile în care consumul de energie primară la nivelul UE a atins un nivel maxim în 2006, iar UE a aprobat recent un nou obiectiv obligatoriu privind eficiența energetică, de 32,5 % până în 2030.

Măsuri politice precum proiectarea ecologică și etichetarea energetică au contribuit deja la stabilirea unor standarde ferme, care au reprezentat un vector esențial pentru inovare

în cadrul UE și au avut, de asemenea, un impact asupra eficienței energetice care a depășit granițele UE. Aparatele electronice și electrocasnice sunt importate sau exportate, ceea ce înseamnă că standardele ambițioase ale UE asigură o eficiență sporită și din partea producătorilor de peste hotare. Alte tehnologii aflate în plină dezvoltare, precum digitalizarea și automatizarea locuinței, vor fi, de asemenea, esențiale pentru atingerea obiectivelor pe termen lung.

Deși eficiența energetică va juca un rol esențial în decar-bonizarea proceselor industriale, reducerea semnificativă a cererii globale de energie va rezulta din utilizarea energiei în clădiri. Clădirile rezidențiale și de servicii generează la momentul actual 40 % din consumul de energie al UE – în condițiile în care 75 % dintre aceste clădiri au fost construite înainte ca standardele de performanță energe-tică să fie adoptate.

Majoritatea locuințelor care vor fi utilizate în 2050 există deja și vor trebui renovate. Eforturile suplimentare includ trecerea la energii regenerabile durabile pentru încălzire, la produse și aparate electrocasnice eficiente, precum pompele termice, la sisteme inteligente de gestionare a clădirilor/aparatelor electrocasnice, precum și la materiale de izolare mai bune.

Renovarea clădirilor Europei va necesita instrumente finan-ciare, pentru a depăși eșecurile existente de pe piață, precum și o forță de muncă dotată cu competențele adecvate, pentru a asigura accesibilitatea locuințelor ecologice. Prin urmare, este necesară o abordare integrată la nivelul politicilor rele-vante, alături de implicarea consumatorilor, în vederea moder-nizării mediului construit și a clădirilor existente.

2 UTILIZAREA PE SCARĂ DIN CE ÎN CE MAI LARGĂ A ENERGIILOR REGENERABILE

Tranziția către energia curată ar trebui să aibă ca rezultat un sistem în care cea mai mare parte a aprovizionării cu energie primară a UE să provină din surse regenerabile, îmbunătățind astfel securitatea aprovizionării și încurajând disponibilitatea locurilor de muncă pe piața internă, precum și reducerea emisiilor. UE a aprobat recent un nou obiectiv privind energiile regenerabile, de 32 % până în 2030.

Dependența Europei de importurile de energie este la ora actuală de aproximativ 55 % și se estimează că va scădea până la 20 % în 2050, concomitent cu transformarea într-o economie neutră din punctul de vedere al climatului. Cheltuielile aferente importurilor de combustibili fosili vor scădea de la valoarea actuală de 266 de miliarde EUR, fapt care va îmbunătăți, la rândul său, poziția comercială și geopolitică a UE. În unele cazuri, cheltuielile cu importurile ar putea scădea cu 70 % și ar putea conduce la economii de 2-3 mii de miliarde EUR între 2031 și 2050.

Exploatarea pe scară largă a energiilor regenerabile va descentraliza și va crește producția de energie electrică. Până în 2050, peste 80 % din energia electrică va proveni din surse regenerabile, în condițiile în care electricitatea va asigura jumătate din cererea finală de energie din UE. Pentru a răspunde acestei cereri în creștere, producția va fi de până la 2,5 ori mai mare decât nivelurile actuale, pentru a se putea atinge obiectivul de emisii nete de GES egale cu zero.

100 %

90 %

80 %

70 %

60 %

50 %

40 %

30 %

20 %

10 %

0 %

10

Această transformare va oferi perspective uriașe pentru companiile din domeniul energiei curate. În prezent, în UE se află șase dintre cele mai mari 25 de întreprinderi produ-cătoare de energie regenerabilă, iar în acest sector lucrează circa 1,5 milioane de persoane, fapt care evidențiază enor-mele avantaje economice potențiale ale extinderii electrifi-cării, susținută de o adoptare pe scară din ce în ce mai largă a energiei regenerabile. De asemenea, acest lucru le va oferi clienților și comunităților locale roluri importante în producția de energie.

Utilizarea energiei regenerabile le va oferi și altor sectoare (încălzire, transport și industrie) posibilități de decarbonizare, prin folosirea electricității sau a e-combustibililor (hidrogen și power-to-X).

Tranziția către un sistem energetic descentralizat are nevoie de un sistem inteligent și flexibil, care să se bazeze pe impli-carea clienților, pe interconectivitate, pe stocarea la scară largă a energiei, pe răspunsul din partea cererii și pe gesti-onarea prin digitalizare. Cu toate acestea, tranziția nu va fi lipsită de provocări, precum necesitatea unor mecanisme robuste și fiabile de protecție împotriva riscurilor din ce în ce mai mari la adresa securității cibernetice.

Figura 1: Consumul intern brut de energie

utilizarea combustibililor fosili non-energetici

fosili lichizi

gaze naturale

nucleari

e-lichide

e-gaz

energii regenerabile

solizi

2050Nivel

de bază

2050Media

scenariilor „mult sub 2 °C” (−80 % emisii)

2050Nivelul

intermediar al

obiectivului

2050Media scenariilor

„1,5 °C” (emisii nete

egale cu zero)

2016 2030

1 255 Mtoe 1 178 Mtoe 1 239 Mtoe 1 192 Mtoe1 639 Mtoe 1 395 Mtoe

Hidrogen

• Hidrogenul este utilizat de mult timp în industria chimică pe post de materie primă în procesele industriale și există probabilitatea de a dobândi o importanță din ce în ce mai mare.

• Hidrogenul fără emisii de carbon va trebui produs prin electroliza apei, folosind electricitate fără emisii de carbon, sau din vapori de gaze naturale, gazificați folosind CSC.

• Hidrogenul contribuie la decarbonizare, atunci când este utilizat ca modalitate de stocare a energiei în sectorul energetic, ca opțiune de purtător de energie în încălzire, transport și industrie, și ca materie primă în industria oțelului, chimică și a e-combustibililor.

Power-to-X

• Hidrogenul produs folosind energie fără emisii de carbon, combinat cu CO2 din biomasa durabilă/captarea directă din aer, poate crea un e-combustibil și, astfel, poate reprezenta o alternativă neutră din punct de vedere climatic la gazele naturale sau la petrol.

• Poate fi distribuit prin sistemele existente (transmisie/distribuție) și utilizat în instalațiile și aplicațiile existente.

ATI

NG

ER

EA

OB

IEC

TIV

ULU

I D

E N

EU

TRA

LITA

TE C

LIM

ATI

CĂ

PÂ

NĂ

ÎN

20

50

11

3 MOBILITATE CURATĂ, SIGURĂ ȘI CONECTATĂÎn condițiile în care transportul generează un sfert din emisiile de GSE la nivelul UE, toate modalitățile de transport ar trebui să contribuie la reducerea emisiilor provenite din sistemul de mobilitate și să ajute la obținerea de beneficii precum aer curat, un nivel mai redus de zgomot și un trafic fără accidente.

Vehiculele cu emisii reduse sau inexistente, prevăzute cu motoare alternative eficiente, reprezintă punctul de plecare: industria automobilelor investește deja puternic în tehnologii precum vehiculele electrice.

În condițiile tehnologice existente, electrificarea nu poate fi singura soluție pentru toate modalitățile de transport. De exemplu, acumulatorii au în prezent o densitate energetică redusă, iar greutatea lor îi face să nu fie adecvați pentru transportul aerian sau pentru transportul pe distanțe lungi. În mod similar, tehnologiile pe bază de hidrogen pot deveni o alternativă fără emisii de carbon și în industria vehiculelor

grele și a autocarelor. Transportul feroviar este, în continuare, soluția cea mai eficientă pentru transportul mărfurilor pe distanțe medii și lungi și, prin urmare, ar trebui să devină mai competitiv.

Aviația ar putea trece la biocombustibili și la e-combustibili neutri din punct de vedere climatic, iar vehiculele de transport maritim și de mare capacitate ar putea utiliza hidrogenul și biogazul, cu condiția ca întregul lanț de producție să rămână, în continuare, fără emisii de carbon.

Inițiativa de a transforma mobilitatea într-un proces mai curat necesită o organizare eficientă a sistemului de mobilitate, bazată pe digitalizare, partajarea datelor și standarde inter-operabile. Acest lucru va permite gestionarea inteligentă a traficului și mobilitatea automatizată în toate modurile, reducând congestia și sporind ratele de ocupare. Infrastructura regională și planificarea spațială ar trebui, de asemenea, îmbunătățite.

Orașele inteligente și zonele urbane vor fi centre de inovare pentru mobilitate. În prezent, 75 % din populația UE locuiește în zone urbane, caracterizate prin deplasări pe distanțe scurte și care se confruntă adesea cu probleme legate de calitatea aerului.

Elementele-cheie care modelează viitorul mobilității urbane includ:

• urbanismul;• trasee sigure pentru bicicliști și pietoni;• transport public curat;• mobilitatea ca serviciu, de exemplu servicii de utilizare în

comun a autovehiculelor sau a bicicletelor.

Pentru ca această tranziție să fie încununată de succes, atât oamenii, cât și companiile trebuie să se adapteze. De exemplu, accesul mai facil la tehnologiile digitale și videoconferințe poate reduce numărul de deplasări în interes profesional pe distanțe mari. Dacă călătorii și transportatorii sunt bine informați cu privire la opțiunile de transport, crește probabilitatea ca aceștia să ia decizii mai durabile. Internalizarea costurilor externe ale transportului este o condiție prealabilă pentru alegerea eficientă a tehnologiei și a modalității de transport.

Infrastructura reprezintă, de asemenea, o componentă esen-țială a tranziției, spre exemplu prin finalizarea Rețelei trans-europene de transport (TEN-T) până în 2030. Investițiile ar trebui să se axeze pe modalitățile cel mai puțin poluante, să promoveze sinergiile dintre rețelele de transport, cele digitale și cele electrice și să includă caracteristici inteligente, precum Sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTM). Astfel, legăturile de tren de mare viteză vor putea să devină o alternativă reală la zbor, spre exemplu pentru anumite călătorii din cadrul UE.

12

4 INDUSTRIA COMPETITIVĂ ȘI ECONOMIA CIRCULARĂ

Menținerea unei industrii europene competitive – la ora actuală, una dintre cele mai eficiente din lume – este strâns legată de utilizarea eficientă a resurselor și de dezvoltarea unei economii circulare.

În condițiile în care practicile privind reciclarea se află într-o dezvoltare puternică, producția de numeroase bunuri indus-triale, precum oțelul, sticla și materialele plastice, va deveni mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și mai puțin intensivă din punctul de vedere al emisiilor, pe măsură ce nevoia de energie va continua să scadă. Acest lucru va îmbunătăți competitivitatea industriei și va crea oportunități de afaceri și locuri de muncă. De asemenea, noile materiale și modalitățile de utilizare a materialelor existente vor juca un rol important. Aceasta poate însemna de la redescoperirea utilizărilor tradiționale, precum lemnul în construcții, și până la utilizarea de noi materiale compo-zite, ce pot înlocui materialele cu consum intens de energie.

Recuperarea și reciclarea materiilor prime va fi deosebit de importantă pentru sectoarele și tehnologiile în care ar putea apărea noi dependențe, precum dependența de materiale cum sunt cobaltul, lantanidele sau grafitul, a căror producție este concentrată în câteva țări din afara Europei. O politică comercială mai puternică la nivelul UE este, de asemenea, esențială pentru asigurarea unei aprovizionări durabile și sigure cu aceste materiale.

Transformarea industriei într-un sector fără emisii de gaze cu efect de seră va însemna adesea modernizarea semni-ficativă a instalațiilor existente sau înlocuirea completă

a acestora. Această investiție va crește competitivitatea industriei UE și prezența acesteia în economia globală, pe măsură ce va deveni din ce în ce mai puțin dependentă de carbon. Digitalizarea și automatizarea sunt modalități efici-ente, pe termen scurt, de creștere a competitivității, în timp ce combinația dintre electrificare, utilizarea sporită a hidro-genului, a biomasei și a gazului sintetic regenerabil poate reduce emisiile legate de energie în producția industrială.

Unele emisii industriale vor fi dificil de eliminat, dar pot fi totuși reduse, de exemplu emisiile de CO2, care poate fi captat, stocat și utilizat. Hidrogenul regenerabil și biomasa durabilă pot înlocui combustibilii fosili ca materie primă pentru unele procese industriale, cum ar fi producția de oțel.

În următorii 10-15 ani, tehnologiile deja cunoscute, din sectoare importante precum oțelul, cimentul și substanțele chimice, vor trebui să demonstreze că pot funcționa în mod adaptabil. Cercetarea și dezvoltarea vor reduce, de asemenea, costurile tehnologiilor revoluționare și vor ajuta la înlocuirea produselor industriale actuale cu produse noi, precum fibra de carbon sau cimenturile mai puternice.

Cererea de produse va depinde și de alegerile consumatorilor, care sunt determinate de transformările existente, precum digitalizarea sau cererea sporită de produse sau servicii ecolo-gice. Informațiile privind amprenta de carbon și amprenta asupra mediului ale produselor și serviciilor ar trebui să fie mai transparente, astfel încât consumatorii să poată lua decizii în cunoștință de cauză.

5 INFRASTRUCTURA ȘI INTERCONEXIUNILEDacă dorim să obținem o economie cu emisii nete de GES egale cu zero, avem nevoie de o infrastructură inteligentă și adecvată, care să garanteze interconectarea și integrarea

sectorială în întreaga Europă. Intensificarea cooperării trans-frontaliere și regionale ne va permite să profităm de avanta-jele unei economii europene modernizate și transformate.

O zonă predilectă de interes ar trebui să fie reprezentată de finalizarea rețelelor transeuropene de transport și energie. Este necesară o infrastructură suficientă, pentru a sprijini dezvoltarea unui sistem mai modern și pentru a permite digi-talizarea și integrarea în continuare a sectoarelor relevante, inclusiv a energiei electrice inteligente, a rețelelor de date/informații și a conductelor de hidrogen, dacă este necesar.

Transformarea sectorului transporturilor din Europa va nece-sita o dezvoltare accelerată a infrastructurii și o mai mare sinergie între sistemele de transport și cele energetice, cum ar fi tarifarea inteligentă și stațiile de realimentare, care să permită furnizarea de servicii la nivel transfrontalier.

Modernizarea infrastructurii existente poate asigura utilizarea continuă, în timp ce înlocuirea infrastructurii vechi poate fi compatibilă cu obiectivele de decarbonizare.

6 BIOECONOMIE ȘI CAPACITĂȚI NATURALE DE ABSORBȚIE A CARBONULUI

Până în 2050, populația globală va crește cu 30 %, urmând a se ridica la 9,8 miliarde de locuitori, conform estimărilor ONU. Deși se vor confrunta cu impactul schimbărilor clima-tice asupra ecosistemelor și a utilizării terenurilor la nivel global, agricultura și silvicultura din UE vor trebui să furnizeze în economie alimente, furaje și fibre produse în mod suste-nabil. În același timp, acestea vor juca un rol important în conservarea biodiversității și în trecerea la o economie cu un nivel net al GES egal cu zero.

ATI

NG

ER

EA

OB

IEC

TIV

ULU

I D

E N

EU

TRA

LITA

TE C

LIM

ATI

CĂ

PÂ

NĂ

ÎN

20

50

13

Biomasa poate înlocui materialele produse cu un nivel ridicat de emisii de carbon și, de asemenea, poate furniza în mod direct căldură. Aceasta poate fi transformată în biocombus-tibili și biogaz, care pot fi transportați prin rețeaua de gaze, ca înlocuitori ai gazelor naturale. Dacă biomasa este utilizată pentru generarea de electricitate, tehnologia poate fi utili-zată pentru captarea și stocarea emisiilor de carbon, în scopul creării unor emisii negative.

Într-o economie cu emisii zero va fi necesară mai multă biomasă. Creșterea producției de biomasă trebuie să provină dintr-o combinație de surse durabile, pentru a oferi garanția că pădurile, în calitatea lor de sisteme de absorbție a carbonului, alături de alte servicii ecosistemice, nu se diminuează.

Producția agricolă la nivelul UE are ca rezultat emisii de GES, altele decât CO2, precum oxidul de azot și metanul, care, la ora actuală, nu pot fi complet eliminate. Cu toate acestea, metodele de producție eficiente și durabile pot reduce emisiile. Aceasta va spori productivitatea, va reduce nece-sarul de materii prime, precum și alte presiuni de mediu, precum poluarea aerului și eutrofizarea, adică prezența unui nivel excesiv de nutrienți în corpurile de apă.

Exemplele includ:

• tehnologii agricole de mare precizie, alături de digitalizare, pentru a optimiza aplicarea îngrășămintelor și a produselor fitosanitare;

• o utilizare pe scară mai largă a tratării deșeurilor de grajd în digestoare anaerobe, fapt care nu numai că reduce emisiile de alte gaze decât CO2, ci produce și biogaz;

• îmbunătățirea sistemelor de agricultură, prin tehnici agroforestiere care utilizează eficient resursele nutritive în scopul de a îmbunătăți carbonul din sol, biodiversitatea și rezistența agriculturii la schimbările climatice;

• adaptarea anumitor activități agricole de pe solurile organice; și

• restaurarea zonelor umede și a turbăriilor, esențiale pentru emisiile de carbon din sol.

Transformarea către o bioeconomie mai circulară va deschide, de asemenea, noi oportunități de afaceri pentru agricultori și silvicultori. Noua cerere de biomasă poate diver-sifica agricultura.

Mai mult, împădurirea și restaurarea terenurilor forestiere degradate și a ecosistemelor similare au rolul de a crește în continuare absorbția de CO2 a sistemelor noastre naturale de absorbție a carbonului, creând emisii negative și oferind beneficii pentru biodiversitate, soluri și resursele de apă.

Tranziția bazată pe biomasă este limitată, din cauza dispo-nibilității limitate a terenului. În general, UE ar trebui să acorde atenție modului în care poate utiliza în manieră optimă terenurile insuficiente și alte resurse naturale, spre a se asigura că biomasa este folosită în cel mai eficient și mai durabil mod.

7 ELIMINAREA EMISIILOR RĂMASE PRIN CAPTAREA ȘI STOCAREA CARBONULUI

Captarea și stocarea carbonului (CSC) a fost considerată inițial o opțiune majoră de decarbonizare a producției de energie electrică. Astăzi, nevoia potențială de captare și stocare a carbonului pare mai redusă, din cauza scăderii costului surselor regenerabile de energie și a existenței altor opțiuni de reducere a emisiilor în sectoarele industriale, peste care se suprapune acceptabilitatea socială scăzută a CSC.

Cu toate acestea, rămâne necesară ca potențială soluție de producere a hidrogenului, ca mecanism de eliminare a unor emisii dificil de redus din domeniul industrial și, alături de biomasa durabilă, pentru crearea de tehnologii de eliminare a CO2.

Pentru a asigura implementarea cu succes a CSC, sunt nece-sare mai multe cercetări, inovări și eforturi demonstrative. Necesită o nouă infrastructură și, pentru a-și atinge poten-țialul, este necesară o acțiune coordonată pentru a asigura construirea de centre de demonstrații și facilități comerciale în cadrul UE, abordând în același timp preocupările publice din unele state membre.

Aceste șapte direcții strategice de bază vor oferi certitudinea că UE va putea să își materializeze cu succes viziunea. Cu toate acestea, pentru atingerea acestui deziderat, eforturile politice vor trebui intensi-ficate. Este necesar un cadru, în următoarele scopuri:

• pentru stimularea cercetării și inovării;• pentru extinderea investițiilor private;• pentru a transmite semnalele corecte piețelor;• pentru a asigura coeziunea socială, astfel încât nimeni să nu rămână în urmă.

14

Sursă: Centrul European pentru Politică și Strategie (EPSC).

Fiscalitate: Strategia industrială și economia circulară:

Comerțul liber, însă echitabil:

Pilonul social:

Piața unică digitală:

Bugetul UE și finanțarea durabilă:

Acțiune locală:

Cercetare și inovare:

asigurarea unor prețuri eficiente pentru efectele externe și repartizarea

echitabilă a costurilor de tranzițieimplementarea tehnologiilor, a lanțurilor valorice strategice și sporirea circularității

în vederea creării unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial

dotarea cetățenilor cu competențe pentru noile modele de afaceri

crearea „sistemului de operare” digital, pentru a permite integrarea sistemelor și a noilor modele de afaceri

pregătirea implementării infrastructurii vitale și stimularea investițiilor în

modele de afaceri durabile

care să însoțească transformarea regiunilor și a sectoarelor economice

identificarea principalelor tehnologii pentru tranziție și pentru accelerarea

demonstrării

Uniunea energetică și acțiunea în domeniul climatic:

adaptarea normelor comerciale la implementarea noilor tehnologii în sectoarele energetic, al construcțiilor și al mobilității

Politica în domeniul concurenței și ajutorul de stat:

asigurarea coerenței cu obiectivele UE în domeniile climei și mediului

Figura 2: Activarea cadrului

100 150 200 250 3000 50

1,5 °C ATIN

GE

RE

A O

BIE

CTI

VU

LUI

DE

NE

UTR

ALI

TATE

CLI

MA

TIC

Ă P

ÂN

Ă Î

N 2

05

0

15

Cadrul european:modelarea

unei societăți durabile

Pornind de la Uniunea energetică, cadrul de sprijin pentru o societate neutră din punct de vedere climatic va include o combinație de politici pentru sprijinirea schimbării (figura 2), asigurând, în același timp, acceptarea de către public și menținerea echității din punct de vedere social. Va îngloba tendințele majore care modelează societatea și economia UE, precum schimbările climatice, digitalizarea, îmbătrânirea și eficiența resurselor.

Investiții și finanțe

Astăzi, aproximativ 2 % din PIB-ul UE este investit în sistemul energetic și în infrastructura conexă. Pentru obținerea unei economii cu un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero, investițiile ar trebui să crească la 2,8 % pe an, ridicându-se la aproximativ 520-575 de miliarde EUR. În comparație cu nivelul inițial, aceasta înseamnă investiții suplimentare cu o valoare cuprinsă între 175 și 290 de miliarde EUR pe an. Acest lucru este în concordanță cu raportul special al IPCC privind modificarea temperaturii cu 1,5 °C, care estimează că, între 2016 și 2035, sunt necesare investiții în sistemul energetic în valoare de aproximativ 2,5 % din PIB-ul global.

Necesarul de investiții suplimentare depinde de o serie de factori. Spre exemplu, transformarea rapidă într-o economie circulară sau schimbările de comportament pot reduce nece-sarul de investiții (figura 3).

UE și guvernele naționale oferă deja investiții publice consi-derabile. Pe viitor, cea mai mare parte a acestor investiții suplimentare vor trebui să provină de la întreprinderi private și gospodării. Prin urmare, UE și statele sale membre ar trebui să ofere semnale pe termen lung, spre a ghida investitorii.

În termeni politici, pachetul recent „Energie curată pentru toți cetățenii europeni” oferă un cadru juridic modern și stabil care vizează facilitarea acestor investiții suplimentare. Spre exemplu, regulile mai stricte privind mecanismele referitoare la capacitate au scopul de a le permite investitorilor să plani-fice pe baza semnalelor pieței, și nu pe baza semnalelor de subvenționare.

De asemenea, UE întreprinde mai multe măsuri pentru stimularea investițiilor necesare, în condițiile în care, la ora actuală, 20 % din bugetul UE trebuie să aibă legătură cu schimbările climatice. Planul de investiții pentru Europa desemnează mediul, resursele și eficiența energetică drept

Figura 3: Investiția anuală

Redu

cere

a ne

tă a

em

isiil

or d

e ga

ze c

u ef

ect

de

seră

în 2

050

(com

para

tiv c

u 19

90) −85 %

−90 %

−100 %

(−80 % fără capacitățile de absorbție a carbonului)

Necesitățile în materie de investiții anuale suplimentare, comparativ cu nivelul inițial (miliarde EUR 2013)

Cu mult sub 2 °C

Obiectiv intermediar

16

domenii predilecte, stimulând volume mult mai mari de investiții private și corporative. În perioada bugetară actuală, 2014-2020, Fondul european pentru investiții strategice (EFSI) și fondurile UE pentru politica de coeziune vor oferi 70 de miliarde EUR pentru implementarea Strategiei privind uniunea energetică.

Pentru următorul buget al UE, aferent perioadei 2021-2027, Comisia Europeană a propus o majorare cu 25 % a alocărilor pentru aspectele climatice, subliniind faptul că cheltuielile UE rămân un catalizator pentru stimularea investițiilor private și publice și canalizează sprijinul UE pentru tranziția către o energie curată. Acest lucru va oferi certitudinea că cheltuielile UE din diferite programe, cum ar fi Orizont Europa, fondurile structurale și de investiții europene, politica agricolă comună și InvestEU, vor genera investiții în conformitate cu obiectivele sale climatice. În plus, Fondul pentru inovare, care alimentează resursele din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, va sprijini tehnologiile cu emisii scăzute de carbon din mai multe sectoare, precum industriile consumatoare de energie, energiile regenerabile, captarea, utilizarea și stocarea carbonului, precum și stocarea energiei.

Sectorul financiar va juca un rol vital în reorientarea fluxurilor de capital și a investițiilor. Planul de acțiune al Comisiei Europene privind finanțarea durabilă conectează finanțarea și agenda UE pentru dezvoltarea durabilă. Spre exemplu, propunerea Comisiei privind un sistem unificat de clasificare are drept scop să contribuie la definirea activităților econo-mice „ecologice”, sporind transparența pentru investitori.

Cercetare, inovare și implementare

Pentru a reduce costurile vectorilor și tehnologiilor avansate cu emisii scăzute de carbon, este nevoie de un efort enorm de cercetare și inovare, în următoarele două decenii. Un plan strategic bine coordonat în domeniul cercetării, al inovării și al investițiilor va face ca soluțiile cu zero emisii de carbon să fie viabile din punct de vedere economic, în paralel cu dezvoltarea altora noi.

În cadrul programului Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE pentru 2021-2027, Comisia a propus să investească 35 % din bugetul de 100 de miliarde EUR în obiective legate de climă, prin dezvoltarea de soluții inovatoare și rentabile.

O provocare importantă este reprezentată de finanțarea inovației revoluționare, cu risc ridicat. Acesta este obiectivul Consiliului European pentru Inovare, care se concentrează pe produse, servicii și procese complet noi și revoluționare. Institutul European pentru Inovare și Tehnologie va continua, de asemenea, să sprijine tinerii inovatori și societățile start-up.

Cercetarea de la nivelul UE ar trebui să se concentreze pe soluții neutre din punctul de vedere al emisiilor de GES, cu efect transformator, din domenii precum:

• electrificarea, spre exemplu, energii regenerabile, rețele inteligente și acumulatori;

• hidrogen și pile de combustie;• stocarea energiei;• tranziția către neutralitatea din punctul de vedere

al emisiilor de carbon a industriilor mari consumatoare de energie;

• economia circulară;• bioeconomia;• practici durabile în agricultură și silvicultură.

UE ar trebui, de asemenea, să creeze lanțuri valorice puter-nice, susținute de tehnologii ajutătoare, precum: noile mate-riale, digitalizarea, inteligența artificială, computerele de înaltă performanță și biotehnologia.

300

250

200

150

1990 = 100

50

0 ATI

NG

ER

EA

OB

IEC

TIV

ULU

I D

E N

EU

TRA

LITA

TE C

LIM

ATI

CĂ

PÂ

NĂ

ÎN

20

50

17

Impactul economic și social

Societatea și economia Europei vor arăta foarte diferit în 2050. Datele demografice actuale indică o societate în curs de îmbătrânire, fapt care ar putea avea implicații asupra durabilității finanțelor publice. În același timp, populația va fi mai bine pregătită pentru a lucra cu tehnologia informației și comunicațiilor, ceea ce va contribui la facilitarea tranziției.

În universul dinamic cu care interacționăm și în care ne derulăm activitatea, economia noastră are nevoie de o moder-nizare drastică și de o acțiune fermă pentru menținerea competitivității, pentru reindustrializare și pentru redobândirea rolului de pionierat în tehnologie. Sunt necesare investiții

masive pentru ca Europa să poată avea succes în secolul 21, pentru renovarea orașelor și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Prin această viziune, Comisia își propune să orienteze aceste investiții într-o direcție durabilă.

Această tranziție poate fi benefică. În general, implementarea unei economii neutre din punct de vedere climatic nu va avea un impact negativ asupra perspectivelor noastre economice. Se anticipează că, până în 2050, economia UE va avea cel puțin un nivel dublu, comparativ cu nivelul său din anii ’90, pe măsură ce își continuă efortul de decarbonizare completă. Se anticipează, de asemenea, că tranziția către neutralitatea climatică va avea un impact moderat sau pozitiv asupra PIB, urmând ca, până în 2050, să se înregistreze beneficii

estimative de până la 2 % din PIB. Aceste estimări nici măcar nu iau în calcul daunele potențiale, produse de schimbările climatice, care vor fi evitate, și nici beneficiile colaterale, precum calitatea îmbunătățită a aerului.

Locurile de muncă ecologice reprezintă aproximativ patru milioane de locuri de muncă la nivelul UE. Politicile care imple-mentează obiectivele UE 2020 privind energia au generat deja o creștere cu 1-1,5 % a forței de muncă din UE, iar tran-ziția la o economie neutră din punct de vedere climatic va accelera și mai mult creșterea numărului de locuri de muncă. Se anticipează că politicile UE privind uniunea energetică, inclusiv noile obiective pentru 2030, vor crea mai multe locuri de muncă noi și de înaltă calitate, în contextul nevoilor inves-tiționale care au fost evidențiate pentru modernizarea indus-trială, transformarea energetică, economia circulară, mobili-tatea curată, infrastructura terestră și acvatică.

Cu toate că în anumite sectoare se vor dezvolta oportuni-tățile de locuri de muncă, spre exemplu, în construcții sau energie regenerabilă, unele regiuni ar putea fi afectate, dacă depind de activități care vor intra în declin sau care se vor transforma, precum exploatarea cărbunelui și extracția petrolului și/sau a gazelor naturale. Alte locuri de muncă vor trebui transformate și adaptate acestei noi economii. Tranziția va fi, de asemenea, determinată de o forță de muncă în scădere și în curs de îmbătrânire, precum și de o înlocuire mai accentuată a forței de muncă în virtutea schimbărilor tehnologice.

Acest proces de modernizare trebuie să fie bine gestionat, pentru a se realiza o tranziție echitabilă și acceptabilă din punct de vedere social pentru toți, în spiritul incluziunii și al solidarității. UE și statele sale membre ar trebui să țină seama de implicațiile sociale și să implementeze politici relevante pentru a atenua această provocare.

PIB: 1,5 °C (limită inferioară)

PIB: 1,5 °C (limită superioară)

GES NETE: 1,5 °C

PIB: Nivel de bază

2010 2015 2020 2025 2030 2035 2045 205020401990 1995 2000 2005

Figura 4: Politica europeană în domeniul climatic separă emisiile de GES de creșterea PIB

18

Bugetul UE, politicile de inserție profesională, sociale și de coeziune, de exemplu, există pentru a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale la nivelul UE. Comisia a inițiat deja o platformă pentru regiunile în care activitatea de bază o constituie extracția cărbunelui, aflate în tranziție, precum și un instrument de observare, care monitorizează sărăcia energetică, în scopul de a sprijini persoanele care au cea mai mare nevoie de aceasta, de a împărtăși experiențe și de a contribui la diseminarea celor mai bune practici.

Pilonul european al drepturilor sociale va sprijini această tranziție, concentrându-se asupra sistemelor adecvate de protecție socială, asupra educației bazate pe incluziune și asupra instruirii. Dezvoltarea abilităților este crucială; oamenii au nevoie de competențe profesionale, dar și competențe esențiale în știință, tehnologie, inginerie și matematică.

Rolul global al UE

Cooperarea internațională va fi esențială pentru succesul UE, în rolul său de pionier către tranziția spre emisii reduse de carbon. UE ar trebui să promoveze adoptarea la nivel mondial a unor politici și acțiuni menite să inverseze direcția actuală a emisiilor și să gestioneze tranziția către un viitor cu emisii scăzute de carbon.

UE va utiliza acțiunea sa externă, politica sa comercială și cooperarea internațională pentru a sprijini transformarea globală în direcția dezvoltării durabile, cu emisii reduse de carbon, în conformitate cu Consensul european pentru dezvoltare.

Comerțul echitabil și bazat pe reguli poate contribui la adop-tarea globală a tehnologiilor ecologice, la facilitarea tranziției în domeniul energiei și la asigurarea aprovizionării cu materii prime necesare, inclusiv a celor utilizate în tehnologiile cu emisii reduse de carbon.

În calitatea sa de cea mai mare piață unică la nivel mondial, standardele de mediu aplicate de UE pentru produse au un impact ce depășește frontierele sale. În același mod în care UE rămâne deschisă investițiilor și comerțului ecologic, la fel ar trebui să își apere dreptul de acces echitabil la piețele, infrastructura și materiile prime critice ale țărilor partenere.

Acest lucru va necesita consolidarea diplomației UE în materie de energie și climă și integrarea în continuare a obiectivelor și a considerentelor legate de schimbările climatice în dialogurile politice, inclusiv în domeniile migrației și cooperării în materie de securitate și dezvoltare.

Rolul cetățenilor și al autorităților locale

Tranziția către o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero nu se referă numai la tehnologie și locuri de muncă, ci și la oameni și la viața lor – în ce mod folosesc transportul, trăiesc și lucrează împreună.

Consumatorii au un rol important în promovarea transfor-mării. Alegerea individului influențează amprenta sa de carbon, fie că este vorba despre cumpărarea unei case, despre alegerea unei diete sau despre cumpărarea unei mașini. Alegerea stilului de viață poate fi factorul diferen-țiator în tranziția către neutralitatea climatică, îmbunătățind, în același timp, calitatea vieții.

Orașele sunt laboratoare pentru soluții transformatoare și durabile. Reabilitarea orașului și amenajarea teritoriului pot fi factori care conduc către renovarea caselor și atragerea mai multor persoane, care își doresc să locuiască mai aproape de locul de muncă, către îmbunătățirea condițiilor de viață, precum și către reducerea timpului de deplasare și a stresului asociat acestuia. În mod similar, infrastructura publică va trebui construită astfel încât să poată rezista efectelor schimbărilor climatice.

UE ar trebui să valorifice și să extindă rolul regiunilor și al orașelor de dimensiuni mici sau mari. Convenția primarilor privind climatul și energia reprezintă 200 de milioane de euro-peni și este un exemplu de platformă de colaborare, care le permite autorităților locale să învețe unele de la altele.

MtC

O2e

q

5 000

4 000

3 000

2 000

1 000

0

–1 000

ATI

NG

ER

EA

OB

IEC

TIV

ULU

I D

E N

EU

TRA

LITA

TE C

LIM

ATI

CĂ

PÂ

NĂ

ÎN

20

50

19

O planetă curată pentru toți,planul de

acțiune al UE

Schimbările climatice reprezintă o amenințare globală, iar Europa nu o poate combate singură. Prin urmare, cooperarea cu țările partenere va fi esențială. Cu toate acestea, UE are un interes ferm să acționeze în direcția unei economii cu emisii nete de GES egale cu zero, până în 2050, și să demonstreze că acest lucru nu intră în contradicție cu prosperitatea, fapt care va încuraja și alte economii să urmeze exemplul său.

Aceasta reprezintă o oportunitate extraordinară de a orienta într-o manieră strategică răspunsul la provocările seco-lului 21. Scopul acestei viziuni strategice nu este acela de a stabili obiective, ci de a crea o orientare clară.

Comisia Europeană, prin prezentarea acestei viziuni neutre din punct de vedere climatic, a invitat la o dezbatere infor-mată la nivelul UE, care să îi permită UE să adopte și să transmită către CCONUSC o strategie ambițioasă până la începutul anului 2020, astfel cum se prevede prin Acordul de la Paris.

Figura 5: Tendința emisiilor de GES într-un scenariu de 1,5 °C

Rezidențial

Terţiar

Transport

Industrie

Energie electrică

Tehnologii de eliminare a carbonului

LULUCF

Non-CO2 Agricultură

Non-CO2 Altele

Emisii nete

2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050

Găsiți informații despre UE

OnlineInformații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UEPuteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://publications.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Printed by Imprimerie Bietlot in Belgium

Comisia Europeană nu este responsabilă pentru modul în care ar putea fi reutilizată prezenta publicație.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2019

© Uniunea Europeană, 2019Reutilizarea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale care nu se află sub dreptul de autor al Uniunii Europene, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

Print ISBN 978-92-76-02097-4 doi:10.2834/826766 ML-04-19-339-RO-C

PDF ISBN 978-92-76-02076-9 doi:10.2834/662597 ML-04-19-339-RO-N

ML-04-19-339-RO

-C

https://europa.eu/european-union/index_rohttps://publications.europa.eu/ro/publicationshttps://europa.eu/european-union/contact_ro