capitolul 1 - romanitatea

7/23/2019 capitolul 1 - romanitatea

http://slidepdf.com/reader/full/capitolul-1-romanitatea 1/8

O OARE Şl S AŢII ISTORICE

1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Romanitatea românilor reprezint un element esen!ial al

i"entit!ii lin#vistice $i culturale a poporului român.

Ast%el& românii sunt un popor romanic 'neolatin(& al crui

proces "e %ormare 'etno#enez( a cunoscut trei etape)

* e+isten!a civiliza!iei #eto,"acice& supus cuceririi

romane& în urma rz-oaielor "aco,romane "in 11,1/ $i

10,12

* sinteza "aco,roman& realizat în urma procesului "e

romanizare2

* "esvâr$irea etno#enezei în urma contopirii popula!iei

"aco,romane cu mi#ratorii slavi în sec. 3I,3II.

a( civi iza!ia #eto,"ac atin#e apo#eu în timpu re#e ui

4ure-ista&

primul uni%icator al tri-urilor #eto,"ace '5/,66

î.7r.( $i& respectiv& în timpul lui 8ece-al& cel care a

re%cut unitatea statului "ac '59,1( $i în timpul cruia

8acia a %ost cucerit "e romanii con"u$i "e împratul

Traian2

-( romanizarea #eto,"aci or a %ost realizat pe parcursul

mai multor secole $i a cunoscut mai multe etape)

, cea ini!ial 'sec. I î.7r. , sec. II ".7r(& început în

8o-ro#ea& primul teritoriu #etic a:uns su- stpânire

roman 'sec I î.7r(2

,cea o%icial '1,/91;/96(& realizat prin interme"iul

%actorilor o%iciali "e romanizare 'a"ministra!ia $i armata(

$i al %actorilor neo%iciali 'coloni$tii& veteranii& "reptul&

ur-anizarea& înv!mântul etc(. în procesul "e

romanizare& un rol important l,a avut $i cre$tinismul&

rspân"it în lim-a latin2



, cea postaurelian 'sec. III,3II(& în timpul creia se

pro"uce $i romanizarea "acilor li-eri& care nu %useser

inte#ra!i în

< provincia 8acia2

c( "esvâr$ irea procesu u i "e %ormare a poporu u i $ i a

im-ii române

s,a realizat în con"i!iile continuit!ii "aco,

romane '"up retra#erea aurelian( $i venirea

mi#ratorilor slavi 'sec. 3I,3II(.

Etno#eneza româneasc a "urat mai multe secole 'll,

3III;I=(& românii %ormân"u,se atât la nor"& cât $i la su"

"e 8unre& unitatea lor %iin" spart "e venirea slavilor în

sec. al 3ll,lea.

Caracterul lim-ii române este $i el unul neolatin& cum o

"emonstreaz $i structura acestei lim-i care con!ine)

, strat latin '>(2

, su-strat traco,"acic '1>(2

, a"strat slav '/>(2

, preluri "in alte lim-i '1>(.

8up. a$ezarea slavilor la su" "e 8unre& lim-a român

cunoa$te $i ea o %ra#mentare în mai multe "ialecte)

, "ialectul nor","unrean '"aco,roman( $i

, "ialectele su","unrene 'aromân;mace"oromân2 istro,

român2 me#leno,român(.

Ori#inea latin a poporului nostru a %ost su-liniat $i "e

termenii cu care vecinii %ceau re%erire la români& în Evul

?e"iu) @alac& vla& ola& -laci. Blterior& în sec. =3,

=3II& cltorii strini i,au numit pe locuitorii Ţrilor

Române romaniD.

Etno#eneza românilor a cunoscut "i%erite teorii) cea

autoAtonist

$i

cea imi#ra!ionist.



Teoria autoAtonist su-liniaz ori#inea latin $i

vecimea românilor pe aceste melea#uri $i a %ost

sus!inut atât "e istorio#ra%ia româneasc& cât $i "e cea

strin.

primii autori care au sus!inut,o au %ost cei strini 'ca& "e

alt%el& $i cei care au com-tut,o ulterior()

, împratul -izantin ?auricius atest pentru prima oar&

în lucrarea sa Strate#ionD 'sec. 3II(& popula!ia "e la

nor"ul 8unrii& "enumit cu termenul "e romani2

, împratul -izantin Constantin 3II or%iro#enetul

vor-e$te "espre ori#inea latin a popula!iei romanice "e

la #urile 8unrii& în lucrarea sa 8espre a"ministrarea

imperiuluiD 'sec. =(2

, cronicarul ma#iar AnonFmus a scris la curtea re#elui

4ella III Gaptele un#urilorD 'sec.=II(& în care spune c

atunci cân" un#urii& con"u$i "e $e%ul lor& Tuutum& au

a:uns în Transilvania& în sec. I=,=& i,au #sit acolo pe

români $i pe slavi2

, ma#iarul Simon "e Heza arat& în sec. =III& în lucrarea

Gaptele unilor $i ale un#urilorD c un#urii i,au #sit& la

venirea lor în annonia& pe români2

Al!i istorici& partizani ai teoriei autotoniste)

, împratul austriac losi% II 'sec. =3III( consi"er c

românii sunt cei mai veci $i cei mai numero$i locuitori

ai TransilvanieiD2

, ilustrul istoric en#lez E. Hi--on 'sec. =3III( a%irm c

8acia a continuat s %ie locuit "e "aci $i "up cucerirea

ei "e ctre romani2

, crturarul sas . Troester 'sec. =3III( sus!ine c

românii sunt cei mai veci locuitori ai acestei !riD2



, ma#iarul 4eno lozse% 'sec. =3III( arat c mul!i

romani împreun cu "acii in"i#eni au rmas pe locD la

a-an"onarea provinciei în timpul împratului Aurelian2

, aul Sca%ari 'sec. =I=( relie%eaz c valaiiD "in

nor"ul $i su"ul 8unrii au rezultat "in amestecul

tracilor $i #eto,"acilor cu romaniiD.

Istorio#ra%ia româneasc a"uce ar#umente în %avoarea

teoriei autoAtoniste

prin autorii $i lucrrile "e mai :os)

, Jicolaus Olaus& care în 10K su-liniaz unitatea "e

neam $i continuitatea românilor2

, Sasul oannes 7onterus care în 106/ nume$te 8aciaD

între# teritoriul locuit "e români2

, Hri#ore Brece , sec. =3I,=3III , arat în Letopise!ul

?ol"oveiD ori#inea latin a poporului nostru2

, ?iron Costin accentueaz $i el ori#inea latin a

poporului $i a lim-ii române& în Letopise!ul Ţrii

?ol"oveiD2

,8imitrie Cantemir relie%eaz $i el& în 7ronicul vecimii

romano,mol"ovlailorD '19//(& ori#inea latin a

românilor2

, ?iai Cantacuzino& lenci! 3crescu& 8ionisie

Gotino& Jaum Râmniceanu ar#umenteaz& în sec.=3III&

ori#inea "aco,roman a popula!iei române$ti2

, reprezentan!ii Şcolii Ar"elene 'Inocentie ?icu,MIein&

Samuil ?icu& Heor#e Şincai& etru ?aior& Ion 4u"ai,

8eleanu( au promovat i"eea ori#inii latine 'ciar

e+clusiv( a poporului român& a vecimii $i continuit!ii

acestuia pe melea#urile carpato,"anu-iano,pontice

Aceste i"ei s,au re#sit într,un memoriu înaintat "e

Şcoala Ar"elean Cur!ii "e la 3iena în 19N1 $i intitulat

Supp e+ Li-e us 3a acAorum 2



, reprezentan!ii $colii istorice mo"erne 'sec. =I=,==()

A.8. =enopol& 4o#"an etriceicu,7a$"eu& 8imitrie Onciul&

Ion 4o#"an& Jicolae lor#a& H. I. 4rtianu& 8avi" ro"an

$i al!ii.

8in pcate& mai e+ist o cate#orie "e cronicari $i "e

istorici care au %ost la-ili în a%irma!iile lor& in%luen!a!i

"irect "e politic. Ast%el)

, cronicarul ma#iar SzamosozF Istvan& în sec. al =3I,

lea& sus!ine c românii sunt urma$ii coloni$tilor romani2

"up unirea realizat în 1 "e ?iai 3iteazul&

SzamosozF î$i scim- opinia& sus!inân" contrariul2

,istoricul ma#iar ?aai Laszlo sus!ine& în 1N6&

veri"icitatea in%orma!iilor "ate "e cronica lui AnonFmus&

pentru ca ulterior s le numeasc -asmeD.

Teoria imi#ra!ionist

a %ost ela-orat în sec. al =l=,lea

"e austriacul Ro-ert Roesler $i a %ost prece"at "e alte

contestri ale ori#inii $i vecimii poporului $i lim-ii

române& ai cror autori au %ost)

* Sasul Granz losep Sulzer scrie la 1951,195/ Istoria

8aciei TransalpineD în care sus!ine)

, "acii au %ost masacra!i în totalitate "e romani2

, românii s,ar %i %ormat ca popor în eninsula 4alcanic&

în ?oesia& un"e primesc in%luen!a slav $i a"opt

cre"in!a orto"o+2

, românii trec ulterior la nor" "e 8unre& în sec. =III& cu

ocazia a "ou evenimente) "up e+pe"i!ia ttaro,

mon#ol "in 1/61 $i "up ce au %ost #oni!i "in su"ul

%luviului "e ctre împratul -izantin Isac An#elos.

* ?a#iarul 4olla ?arton a%irm în sec. =3III c românii

sunt "e ori#ine -ul#ar& "e un"e li se tra#e $i "enumirea

"e voloiD.



Teoria roes erian , %un"amentul "istorsiona!ilor

politizate ale

i"eii "e continuitate $i vecime româneasc

A %ost emis "e austriacul Ro-ert Roesler în lucrarea sa

aprut în 1591& intitulat Stu"ii române$ti. Cercetri

asupra

istoriei veci a românilorD2

Apari!ia ei a %ost %avorizat "e climatul politic e+istent în

Transilvania '"e$i ma:oritari în aceast provincie&

românii erau

consi"era!i tolera!i& iar na!iunile privile#iate , ma#iarii&

sa$ii $i

secuii , au cutat s conteste în mo" eronat ori#inea $i

vecimea românilor(.

I"eile sale principale sunt)

, "acii ar %i %ost "istru$i ca popor în urma rz-oaielor cu

romanii2

, vecea toponimie "acic ar %i "isprut tocmai "atorit

acestei e+terminri2

, 8acia nu a putut %i romanizat în 10 "e ani2

, to!i locuitorii au prsit 8acia în timpul împratului

Aurelian2

, poporul român $i lim-a român s,ar %i %ormat la su" "e

8unre 'ar#umente) lipsa elementelor #ermanice în

lim-a român2 e+isten!a unor elemente le+icale comune

în lim-ile al-anez $i român2 asemnarea "ialectelor

"acoromân $i mace"oromân2 in%luen!a slav resim!it "e

locuitorii "e la nor" "e 8unre(2

, românii ar %i un popor "e pstori nomazi2

, nu ar e+ista izvoare istorice care s ateste e+isten!a

românilor la nor" "e 8unre& înainte "e sec. al =lll,lea.



Teoria a %ost cu succes com-tut "e lucrrile istoricilor

români 4. etriceicu,7a$"eu $i A. 8. =enopol.

Ast%el& contraar#umentele istoricului român A. 8.

=enopol au %ost prezentate în lucrarea Teoria lui

Roesler. Stu"ii asupra struin!ei românilor în 8acia

TraianD '1556()

, continuitatea "acic este "emonstrat "e revolta

"acilor "in 119& "e "ovezi areolo#ice& "e prezen!a unor

sol"a!i "aci în armata roman& "e pstrarea unor

toponime locale2

, etapa "e romanizare la care se re%er Roesler este "oar

cea o%icial2

, continuitatea "aco,roman este "emonstrat prin

"ovezi areolo#ice& numismatice& lin#vistice2

, slavii sunt cei care îi separ în sec. al 3ll,lea pe

românii "e la nor" "e cei "e la su" "e 8unre2

, e+ist izvoare istorice care atest prezen!a românilor

la nor" "e 8unre înc "in sec. al I=,lea.

Je#area continuit!ii române$ti s,a re#sit $i în secolele

=I=,==& mai ales "up realizarea României ?ari.

Istorio#ra%ia româneasc a contracarat aceast ten"in!

prin opere $tiin!i%ice importante)

, 3asile ârvan , HeticaD $i începuturile vie!ii romane

la #urile 8unriiD2

, J. lor#a , Istoria românilorD2

, H. I. 4rtianu , O eni#m $i un miracol istoric)

poporul românD.

8up al "oilea rz-oi mon"ial $i pân la revolu!ia "in

1N5N& istorio#ra%ia româneasc a cunoscut alte

"e%ormri. 8e e+emplu atunci cân" România a "evenit

stat comunist& istorio#ra%ia a tre-uit s su-linieze



caracterul imperialist al stpânirii romane $i importan!a

civilizatoare a slavilor în ca"rul istoriei românilor. în

timpul re#imului lui J. Ceau$escu& s,a a"optat o linie

na!ionalist e+a#erat în prezentarea evenimentelor

istorice române$ti. Astzi aceste aspecte au "isprut

"in lucrrile istorice "e specialitate.

capitolul 1 - romanitatea

Documents