337

Capitolul 10

MEDIUL URBAN

10.1. Aşezări urbane

Cele mai multe oraşe se confruntă cu un set comun de probleme de bază, precum cele legate de calitatea aerului, trafic intens, nivelul crescut de zgomot, construcţii de calitate scăzută, terenuri abandonate, emisii de gaze cu efect de seră, zone nesistematizate, generarea de deşeuri şi ape uzate.

Printre cauzele acestor probleme sunt creşterea utilizării resurselor pe cap de locuitor, creşterea numărului de gospodării individuale, modificările demografice, creşterea numărului de maşini proprietate personală. Soluţiile trebuie să fie orientate spre viitor, să ia în calcul aspecte legate de prevenirea riscurilor, precum anticiparea schimbărilor climatice sau reducerea progresivă a dependenţei de combustibilii fosili.

Activităţile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toţi factorii de mediu, de aceea aceste activităţi trebuie controlate şi dirijate, astfel încât să se reducă la minim impactul asupra mediului. 10.1.1. Amenajarea teritorială Judetul Dolj

În domeniul amenajării teritoriale şi urbanism, în scopul creşterii calităţii vieţii la nivelul judeţului Dolj, principalele lucrări de investiţii realizate în ultimi ani au vizat în principal domenii ca: - reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare; - extinderea reţelelor de gaze naturale; - întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor; - construcţia de locuinţe sociale; - îmbunătăţirea transportului local public; - îmbunătăţirea serviciului de salubritate şi gestiunea deşeurilor urbane; - întreţinerea străzilor, spaţiilor şi obiectivelor din domeniul public. De asemenea la nivelul judeţului Dolj s-au realizat obiective de investiţii vizând creşterea calităţii vieţii cetăţenilor de către Consiliul Judeţean Dolj în domeniile: alimentări cu apă la sate, locuinţe, învăţământ, asistenţă socială, transporturi şi telecomunicaţii, etc. Variaţia numărului populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuinţe, de asigurare a infrastructurii şi serviciilor, care, la rândul lor, conduc la modificări ale habitatului uman şi deci a vieţii umane. Pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor, calitatea vieţii este strict condiţionată în primul rând de calitatea serviciilor publice , alături de calitatea mediului ambiental.

Municipiul Craiova, poziţionat la intersecţia paralelei de 44° 19’30’’, latitudine nordică, cu meridianul de 23° 50’45’’ longitudine estică, ocupă o suprafaţă de 32 km2, având o extensiune maximă pe direcţia nord-sud (9,0 - 9,4 km) şi una minimă pe direcţia est-vest (4,8 - 5,2 km). Teritoriul pe care se desfăşoară cartierele craiovene (Craioviţa Nouă, Brazda lui Novac, Rovine, Piaţa Gării, Romaneşti,Valea Roşie, 1 Mai, Calea Bucureşti, George Enescu, Lăpuş , Lăpuş Argeş, Bariera Vâlcii,Craioviţa Veche-Brestei, Sărari) sunt un produs exclusiv al activităţii morfogenetice fluviale.

În anul 2009 Primăria Municipiului Craiova a emis 1672 autorizaţii de construire şi 164 autorizaţii de demolare.

338

Oraşul Dăbuleni are o populaţia de: 12877 de locuitori şi este situat în zona de sud–sud–est a judeţului Dolj, cu o suprafaţă de 18286 ha, având ca intravilan 950 ha şi extravilan 17336 ha.

La nivelul localităţii Dăbuleni principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în principal domenii ca:

- modernizarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă ; - întreţinerea şi modernizare drumurilor; - construirea unei secţii de maternitate în cadrul Spitalului orăşenesc Dăbuleni; - construirea unei săli de sport; - construirea noului sediu al Primăriei Dăbuleni; - construirea unui lăcaş de cult în partea de vest a localităţii; - construirea noului local al Şcolii nr.1 cu clasele I-VIII; - întreţinerea străzilor, spaţiilor şi obiectivelor din domeniul public. Oraşul Filiaşi face parte din cele cinci oraşe ale judeţului, fiind al patrulea ca mărime după

Craiova, Băileşti şi Calafat. Populaţia oraşului Filiaşi este de 18800 locuitori, din care în mediul urban 13590 locuitori şi

în mediul rural 5210 locuitori. Dată fiind înglobarea în teritoriul administrativ al oraşului a unor comune limitrofe, ponderea economică predominantă a acestuia o constituie în prezent producţia agricolă. Judetul Gorj Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale judeţului

Până în anul 1990, construcţiile de locuinţe se executau cu preponderenţă pe verticală, având drept scop menţinerea cu orice preţ a suprafeţelor delimitate prin planurile de sistematizare aprobate. După anul 1990 s-au impus construcţii de locuinţe cu unul sau două etaje pentru a se îmbunătăţi indicatorii de confort ai populaţiei, de creştere a suprafeţei zonelor verzi şi luciului de apă pe cap de locuitor, precum şi de creştere a gradului de siguranţă a clădirilor şi locuitorilor acestora.

Judetul Mehedinti Reţeaua naţională de localităţi este compusă din localităţi urbane şi din localităţi rurale, ierarhizate pe ranguri. Potrivit Legii 351/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ierarhizarea localităţilor pe ranguri este următoarea: a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană; b) rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european; c) rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi; d) rangul III - oraşe; e) rangul IV - sate reşedinţă de comună; f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor. În prezent judeţul Mehedinţi are următoarea organizare : 2 localitaţi de rangul II – municipiile: Drobeta Turnu Severin, Orşova 3 localitaţi de rangul III – oraşele: Baia de Arama, Strehaia, Vînju Mare 61 localitaţi de rangul IV - sate reşedinţă de comună 344 localitaţi rangul V - sate componente ale comunelor

Judetul Olt

Teritoriul judeţului Olt este compus administrativ din municipii, oraşe, comune. Comuna, unitate de baza a organizării administrativ-teritoriale, este alcătuită dintr-unul sau, de regulă, mai multe sate. In acest din urma caz, unul din sate este reşedinţa de comuna.

339

Judeţul Olt este unul dintre cele 41 de judeţe în care este împărţit teritoriul României organizat în 112 unităţi administrativ-teritoriale, din care două municipii (Slatina şi Caracal), 6 oraşe (Balş, Corabia, Scorniceşti, Potcoava, Drăgăneşti-Olt, Piatra-Olt) şi 104 comune cu 377 sate, ocupând o suprafaţă de 5.498 km² din teritoriul României, din care 67 763 ha în mediul urban şi 482 065 ha în mediul rural. Judetul Valcea

Suprafata judeţului Vâlcea este de 5765 km2 cu o populaţia de 413.570 locuitori, din care în mediu urban 171.091 loc. şi in mediu rural 242 479 loc; densitatea: 71,7 loc./km2. Impărţirea administrativă a judeţului:

• Număr municipii : 2 • Număr oraşe: 9 • Număr comune: 78 • Număr sate: 564

Oraşele şi municipiile sint amplasate în luncile unor cursuri de apă şi situate în marea lor majoritate în jumătatea de nord a judeţului. Din punct de vedere al suprafeţei, indicele de urbanizare este de 13,7%, iar din punct de vedere al locuitorilor, indicele de urbanizare este de 39,11%. 10.1.1.1. Procesul de urbanizare Judetul Dolj

La nivelul judeţului Dolj, procesul de urbanizare în Municipiului Craiova e în plină desfăşurare prin extinderea zonei periurbane în care sunt incluse şapte localităţi componente: Făcăi, Mofleni, Popoveni, Şimnicul de Jos, Rovine, Izvoru Rece, Cernele. Alte 17 comune cu satele aferente acestora – Breasta, Almăj, Bucovăţ, Calopăr, Coşoveni, Coţofenii din Dos, Goeşti, Gherceşti, Işalniţa, Malu Mare, Pieleşti, Mischii, Podari, Robăneşti, Şimnicu de Sus, Teasc, Ţuglui se află sub „controlul” ariei metropolitane craiovene.

Absorbţia satelor se realizează în contextul în care oraşul în evoluţia sa atinge satele limitrofe pe care le înglobează cu timpul şi sub aspect administrativ.

Localităţile rurale Preajba, Făcai, Mofleni, Şimnicu de Jos, Izvorul Rece, Popoveni şi Cernele, de la periferia municipiului Craiova, au fost “absorbite” de evoluţia oraşului. Caracterele rurale se mai păstrează, acestea rămânând cu funcţia lor rezidenţial-agrară. Odată cu introducerea şi generalizarea transportului în comun, cu tramvaiul, oraşul se dezvoltă multiaxial, în lungul căii de rulare.

În municipiul Calafat procesul de urbanizare se realizează prin extinderea zonei urbane spre satele aparţinătoare municipiului (Basarabi, Ciupercenii Vechi, Golenţi), proces care se realizează prin asigurarea utilităţilor şi serviciilor. La nivelul oraşului Filiaşi procesul de urbanizare a cuprins satele (Almăjel, Bilta, Branişte, Fratoştiţa, Răcarii de Sus, Uscaci), situate spre extremităţile teritoriului administrativ al oraşului. Municipiul Băileşti include în componenţa sa administrativă, satul Balasan.

Zona centrală plus locuinţele şi funcţiile complementare ocupă între 15–25%, gospodăriile populaţiei căile de comunicaţie zonele de agrement şi sportive între 25-95% din intravilanul oraşului Dăbuleni. Judetul Gorj Dezvoltarea unui sistem urban este în mod substanţial influenţată de aplicarea unui management adecvat, axat pe următoarele ţinte principale: dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului la această infrastructură; asigurarea accesului la locuinţă; protecţia mediului ambiant.

340

Tabel nr.10.1.1.1.1 Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii Anii Total Urban Rural

Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold 2004 7956 8025 69 3698 3704 6 4258 4321 63 2005 5904 5700 -204 2661 2753 92 3243 2947 -296 2006 7507 6896 -611 3795 3444 -351 3712 3452 -260 2007 8583 8101 -482 4240 3746 -494 4343 4355 12 2008 8649 8063 -586 4406 3781 -625 4243 4282 39 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj

Tabel nr.10.1.1.1.2.Populaţia, pe sexe şi medii, la 1 iulie

Anii

Total (număr persoane)

Urban (număr persoane)

Rural (număr persoane) Locuitori /

km2 Ambele sexe Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin

1990 387444 191497 195947 158384 80097 78287 229060 111400 117660 69,2

1995 397170 197023 200147 169637 84503 85134 227533 112520 115013 70,9

2000 394809 195952 198857 167984 83273 84711 226825 112679 114146 70,5

2001 394957 196122 198835 168474 83500 84974 226483 112622 113861 70,5

2002 387335 191391 195944 163204 80066 83138 224131 111325 112806 69,1

2003 386890 191169 195721 163905 80195 83710 222985 110974 112011 69,1

2004 386097 190747 195350 180260 88122 92138 205837 102625 103212 68,9

2005 384852 190214 194638 180489 88175 92314 204363 102039 102324 68,7

2006 383557 189551 194006 180262 87977 92285 203295 101574 101721 68,5

2007 381643 188538 193105 179515 87502 92013 202128 101036 101092 68,1

2008 378871 186995 191876 177903 86382 91521 200968 100613 100355 67,6

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj

Tabel 10.1.1.1.3 Organizarea administrativă a teritoriului României, la 31 decembrie (suprafaţa totală a judeţului: 5.602 km ²)

Numărul oraşelor şi municipiilor

din care: municipii

Numărul comunelor

Numărul satelor

Gorj 1990 7 1 63 414 1995 7 2 63 414 2000 7 2 63 414 2001 7 2 63 414 2002 7 2 63 414 2003 7 2 63 414 2004 9 2 61 411 2005 9 2 61 411 2006 9 2 61 411 2007 9 2 61 411 2008 9 2 61 411

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj

341

Judetul Mehedinti În judeţul Mehedinţi procesul de urbanizare se realizează prin dezvoltarea continuă a oraselor existente, printr-o tendinţă de dezvoltare şi înglobare a localităţilor rurale aflate în imediata vecinătate a oraşelor şi municipiilor. Judetul Olt În judeţul Olt la nivelul anului 2009 totalul numărului de locuitori era de 466 821din care: 188 961locuitori în mediul urban şi 277 860 locuitori în mediul rural, astfel că 40,47 % din populaţia judeţului Olt era în mediul urban şi 59,53 % era în mediul rural. Rata de urbanizare se referă la procentul anual de creştere a populaţiei în zonele urbane ale unei ţări, respectiv ale judeţului.

Situaţia privind populaţia stabilă la 1 iulie 2009 pe localităţi ( mediul urban ) comparativ cu anul 2008, în judeţul Olt, este prezentată în tabelul 10.1.1.1.4

Tabelul 10.1.1.1.4.

Nr. crt. Oraş Populaţie la 1 iulie 2008

( număr locuitori ) Populaţie la 1 iulie 2009

( număr locuitori ) 1. Slatina 77 379 77 082 2. Caracal 34 924 34 735 3 Balş 21 100 20 992 4. Corabia 19 647 19 470 5. Scorniceşti 12 449 12 471 6. Drăgăneşti-Olt 12 277 12 190 7. Piatra-Olt 6 121 6 116 8. Potcoava 5 918 5 905

0100200300400500600700800

2008 2009

Slatina Caracal Balş Corabia ScorniceştiDrăgăneşti-OltPiatra-Olt Potcoava

Fig. 10.1.1.1.1. Evoluţia numărului de locuitori în mediul urban în judeţul Olt în anii 2008 şi 2009.

Situaţia privind mişcarea naturală a populaţiei în mediul urban şi mediul rural în judeţul Olt, pentru anii 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009 este prezentată în tabelul 10.1.1.1.5.

Tabelul 10.1.1.1.5 Denumire UM 2005 2006 2007 2008 2009

Născuţi vii-total Nr. 4113 4018 3756 3904 3968 Decedaţi – total Nr. 6934 6563 6446 6693 6522

Sporul natural – total Nr. -2821 -2545 -2690 -2789 -2554 Casatorii – total Nr. 2636 2746 4086 2790 2480 Divorţuri - total Nr. 600 623 631 711 559

Decedaţi în vârstă sub un an - total Nr. 79 85 46 49 43

342

Fig. 10.1.1.1.2. Mişcarea naturală a populaţiei în mediul urban şi mediul rural ( născuţi vii şi

decedaţi în anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2005 2006 2007

Nascuti vii Decedaţi

Judetul Valcea

Structura şi evoluţia populaţiei judeţului se prezintă astfel: După Mediu Vâlcea

Total 413.570 Urban 171 091 Rural 242 479

Tabel 10.1.1.1.. Structura populaţiei judeţului Vâlcea

Variaţia numărului populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuinţe, de asigurare a

infrastructurii şi a serviciilor, care, la rândul lor, conduc la modificări ale habitatului uman şi deci a vieţii umane. Pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor, calitatea vieţii este strict condiţionată în primul rând de calitatea serviciilor publice, alături de calitatea mediului ambiental.. În domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în scopul creşterii calităţii vieţii la nivelul judeţului Valcea, principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în principal domenii ca:

reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare extinderea reţelelor de gaze naturale întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor executarea de locuinţe sociale

In ceea ce priveşte modificările efectuate la sistemele de alimentare cu apă, la traseele de canalizare, asfaltări sau reparare şosele, drumuri sau poduri acestea s-au evidenţiat în tabelul de mai jos, conform raportărilor primăriilor din judeţ.

343

Sursa: Primării

Tabel nr. 10.1.1.1.6.Extinderea, reabilitarea şi modernizarea reţelelor de utilităţi publice ( km) 10.1.1.2.Dezvoltarea zonelor rezidenţiale Judetul Dolj La nivelul municipiului Craiova, zona centrală – nucleul urban, este situată în centrul localităţii având funcţiuni mixte. Ea cuprinde zona instituţiilor şi serviciilor publice alături de zona de locuinţe, care cu timpul poate prelua alte instituţii prin amenajarea construcţiilor existente pentru alte funcţiuni (sedii firme, sedii instituţii, servicii publice etc.). Zona centrală ocupă circa 5% din total intravilan, constituindu-se ca unitate teritorială multifuncţională. Zona centrală are relaţii funcţionale cu toate celelalte zone şi unităţi teritoriale funcţionale, remarcându-se o congestionare a activităţilor administrative şi comerciale în cadrul centrului urban, mai ales prin faptul că o pondere însemnată revine subzonelor de locuinţe. Totodată, nucleul urban coincide în cea mai mare parte cu structura veche a localităţii, cu vectori de comunicare neeficienţi la nivelul funcţiunii de transport, grefat pe o tramă stradală limitată, încât legăturile funcţionale cu celelalte zone sunt deficitare. Disfuncţionalităţi există şi la nivelul legăturii acestei zone cu zona funcţională a parcurilor urbane datorită lipsei accesibilităţii manifestată prin distanţe de peste 30 minute de mers pe jos faţă de aceasta. În cadrul unităţilor teritorial distincte se remarcă ponderea redusă cca. 12% din suprafaţa urbană a zonei cu funcţiuni de recreere – parcuri, grădini, terenuri sportive, existând legături eficiente la nivelul zonelor rezidenţiale din cartierele Romanescu, 1 Mai şi Titulescu, Brestei. Pentru

Oraşe şi comunele aferente acestora

Alimentare cu apă realizate/remediate

Canalizări

realizate /remediate

Străzi orăşeneşti , drumuri comunale şi judeţene astfaltate

realizate/remediate

Rm.Vâlcea 9,465 km 564 m 25 648 mp Drăgăşani alimentare cu apă potabilă prin 2

staţii de pompare s-au efectuat lucrări de refacere a căminelor de canalizare

- lucrări de întreţinerea străzilor ; s-au asfaltat străzi pe o lungime de 1,5 km.

Băile Govora -s-au finalizat lucrările aferente introducerii epei potabile în Gătejeşti -au fost înlocuite conductele de apă potabilă pe strada Mărăşeşti

- -au fost modernizate 2 poduri şi podeţe - au fost modernizate 100 m de drum pe str. Căpşunilor şi drumul ce traversează comuna Gătejeşti

Calimanesti 1,6 km - - Horezu - - 10 000 m2 Brezoi sunt proiecte în derulare privind

“Sistemul performant de gestionare a apei şi apelor uzate “

- sunt proiecte în derulare privind “Sistemul performant de gestionare a apei şi apelor uzate”

- s-au reparat drumuri : în Drăgoieşti, Văratica, Păscoaia, Valea lui Stan - reabilitat podul peste Lotru - 88m - reabilitat podul peste Vasilatu - Pascoaia – 30,10 m

Ocnele Mari - - - stare tehnică bună Băile Olăneşti -s-au efectuat doar lucrări de

întreţinere s-au efectuat doar lucrări de întreţinere

s-au efectuat doar lucrări de întreţinere

Balcesti - s-a finalizat construcţia sistem de alim. cu apă a satelor Irimeşti şi Beneşti pe o lungime de 14,25 km

se reabilitează sistemul de alimentare cu apă şi canalizare şi statia de epurare

s-au efectuat reparaţii drumuri

Băbeni -în faza de întocmire a studiului de fezabilitate pt alimentare cu apă şi canalizare a oraşului

- canalizare schimbată pe str. Dragoş Vranceanu , pe o lungime de 770 m -lucrare de reparaţie a canalizării de 65 m în zona de protecţie

-

344

restul zonei cu funcţiuni de locuire gradul de accesibilitate faţă de zona parcurilor scade prin creşterea distanţelor şi a timpilor. Putem aminti prezenţa celor câteva parcuri cu suprafeţe mai mari Romanescu 90 ha, Lunca Jiului 54 ha şi Grădina Botanică 15,7 ha. Se remarcă o dispersie slabă a acestei zone funcţionale în structura celorlalte zone, funcţionalitatea ei rămânând limitată mai ales în relaţia cu zonele industriale. Bilanţul teritorial şi disfuncţionalităţile din cadrul intravilanului localităţii Craiova se prezintă astfel: 1. Zona centrală cu funcţiuni complexe de interes public – centru financiar-bancar şi de afaceri,

deţine 251,80 ha, reprezentând 3,72% din intravilanul localităţii. 2. Zona rezidenţială cu funcţiuni complementare este structurată la nivelul municipiului în două

mari subzone: 3. Zona ansamblurilor şi aliniamentelor de blocuri 502,75 ha; 4. Zona rezidenţială cu case particulare 775 ha;

Deasemenea la nivelul oraşului Filiaşi, partea rezidenţială cuprinde centrul, iar centrele comerciale s-au dezvoltat concentric cuprinzând şi zona periurbană, existând 280 agenţi economici care desfăşoară în exclusivitate activitate de comerţ. Oraşul Dăbuleni este împărţit în patru zone: A,B,C,D - în zona A, B şi C, sunt concentrate cele mai multe sedii dotări şi instituţii, iar în zona C sunt locuinţe proprietate personală.

La nivelul oraşului Filiaşi zona de locuit se prezintă diferenţiat, sub forma a două tipuri de locuire:

- ansambluri de locuinţe colective (p+3) construite compact reprezentând 38% din fondul locuibil existent, - zona de locuinţe individuale cu înălţime predominant parter reprezentând 68% din fondul locuibil existent.

Datorită solicitărilor mari ale cetăţenilor privind realizarea de locuinţe individuale, zona rezidenţială cu locuinţe până la parter+4 nu a mai fost extinsă. În aceste zone de locuinţe cu un grad ridicat de comfort şi anume eclipsare tehnico+edilitară completă, spaţii generoase, dotări cufuncţiuni complementare, spaţii verzi amenajate, se urmăreşte reabilitarea noţiunii de locuinţă de tip urban cu standard ridicat.

Judetul Gorj Zonele rezidenţiale sunt proprietate majoritar de stat sau majoritar privată, după cum fondurile care contribuie la realizarea lor sunt bugetare şi private.

O viziune mai amplă asupra dinamicii dezvoltării zonelor rezidenţiale este exemplificată în tabelele

Tabel 10.1.1.2.1 Fondul de locuinţe

Anii Total Locuinţe (număr)

Camere de locuit (număr)

Suprafaţa locuibilă (mii mp)

1990 139723 302093 3806,9 1995 141096 359906 4440,1 2000 143458 368788 4587,2 2001 152085 410122 5307,5 2002 152418 411436 5330,8 2003 152861 412741 5354,6 2004 153232 414160 5380,8 2005 153509 415365 5404,1 2006 153982 417032 5438,7 2007 154288 418303 5463,8 2008 154718 420030 5498,1

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj

345

Un nou concept numit Casa Verde este tot mai des luat în discuţie. Noile norme de eficiență energetică impun tehnici de construcție care izolează tot mai bine clădirile. În prim plan, stă consumul de energie primară pentru încălzirea, respectiv prepararea apei calde menajere din surse regenerabile. Deja se realizează la cerere, pentru primării, studii de fezabilitate din care să rezulte raportul cost-beneficiu al instalaţiilor de panouri solare, pompe de caldură, eoliene, panouri fotovoltaice. Aceste studii sunt necesare susţinerii dosarului în programul de înlocuire sau completare a sistemelor ce folosesc energii convenţionale, cu sisteme care folosesc energii neconvenţionale cum sunt radiaţia solară, puterea vântului, căldura geotermală. În principal, urbanizarea spaţiului este datorată: mutării activităţilor industriale, artizanale şi a serviciilor la periferiile oraşelor sau în mediul rural, dezvoltării infrastructurilor de transport (reţele feroviare, şosele, autostrăzi, linii electrice). Judetul Mehedinti

La nivelul anului 2009 în municipiul Drobeta Turnu Severin a continuat extinderea zonelor comerciale şi rezidenţiale: Zona Aeroport – Schela Noua care are o suprafată totală de 40 ha şi Zona Veterani cu o suprafată totală de 1 ha. Judetul Olt

Dezvoltarea unor noi cartiere de locuinţe bine conturate în zonele urbane va depinde foarte mult de crearea infrastructurii, de existenţa utilităţilor si a căilor de acces.

Astfel că pentru cei care doresc sa achiziţioneze loturi de teren pentru dezvoltarea de proiecte rezidenţiale sau pentru a ridica o locuinţă, satele si comunele aflate în apropierea municipiului Slatina şi a celorlalte oraşe, sunt din ce mai căutate.

Un nou ansamblu rezidenţial a început sa prindă contur în municipiul Slatina, în zona cartierului Zahana. Lucrările la acest ansamblu rezidenţial au început în octombrie 2006 şi au fost finalizate în 2009.

Întregul ansamblu se întinde pe aproape cinci hectare compus din 600 de unităţi locative - tip garsoniera, apartamente cu două si trei camere.

Proiectul ansamblului rezidenţial mai prevede amenajarea unei piscine, o pista cu role, spatii de joaca, şcoala, creşa si o grădiniţa, locuri de parcare, trei spatii comerciale, precum si un teren de sport

Municipiul Slatina: Proiecte de lucrări de construcţii de interes public propuse pentru anul 2010:

- realizare ecosistem Esplanadă şi Centru Civic - amenajare Expo Parc - reabilitare Grădina Zoologică din Parcul Strehareţi - amenajare peisagistică - PArcul Artileriei - extindere spaţii verzi - reabilitare străzi - extindere reţele de canalizare

Oraşul Balş : Proiecte de lucrări de construcţii de interes public propuse pentru anul 2010: - Construire blocuri ANL –sociale - T6 si T8 Oraşul Piatra-Olt : În anul 2009 au fost construite şi finalizate un număr de 3 locuinţe P+1 în zona orăşenească şi 2 locuinţe P în zona rurală. Proiecte de lucrări de construcţii de interes public propuse pentru anul 2010 :

346

-alimentare cu apă în satul Bistriţa Nouă, reţea de canalizare de 4,35 km şi staţie de epurare a apelor uzate menajere, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. - centrală solară – putere 1M, în oraşul Piatra-Olt prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu « Creşterea competitivităţii economice, valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi ».

Oraşul Corabia : În anul 2009 în oraşul Corabia au fost construite 12 locuinţe individuale şi un bloc cu 38 apartamente în zona str. Aleea Tineretului nr. 2. Proiecte de lucrări de construcţii de interes public propuse pentru anul 2010 :

- reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrul de ameliorare Corabia,

- amenajare şi extindere parc orăşenesc Corabia - infiinţare parc Faleza Dunării

Oraşul Scorniceşti: În anul 2009 în oraşul Scorniceşti s-a construit un bloc de locuinţe sociale, S+P+3, în str. Pompierilor nr.16 A ,prin fonduri alocate de Ministerul Dezvoltării Lucrătilor Publice şi a Locuinţelor. Proiecte de lucrări de construcţii de interes public propuse pentru anul 2010 : -reabilitare şi modernizare străzi orăşeneşti -extinderea spaţiilor verzi

Oraşul Drăgăneşti-Olt Proiecte de lucrări de construcţii de interes public propuse pentru anul 2010 : - extindere reţele de apă potabilă Judetul Valcea

Dezvoltarea unei aşezări urbane este determinată semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară. Acest lucru este în mod substanţial influenţat de aplicarea unui management adecvat, care trebuie să fie axat pe patru ţinte principale:

1. Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului la această infrastructură 2. Asigurarea accesului la locuinţă 3. Protecţia mediului ambiant 4. Diminuarea sărăciei

Dezvoltarea urbană s-a concretizat prin autorizarea unor lucrări de construcţii în toate oraşele şi municipiile din judeţ după cum urmează:

Nr. autorizaţii de construcţie emise/ oraş 2009

RM.VALCEA 1704 CALIMANESTI 84

BAILE GOVORA 2 Drăgăşani Nu deţinem date

Băbeni Nu deţinem date HOREZU 36 BREZOI 30

OCNELE MARI 20 Băile Olăneşti 55

Bălceşti 17 Sursa: Primării Tabel 10.1.1. 2 Autorizaţii de construire eliberate în anul 2009

347

10.1.1.3.Concentrările urbane Judetul Dolj

Concentrările urbane care compun şi se potenţează reciproc în cadrul intravilanului municipiului Craiova sunt:

- zona centrală cu funcţiuni complexe de interes public; - zona de locuinţe cu funcţiuni complementare; - zona unităţilor industriale şi agricole; - zona pentru parcuri, sport, agrement; - zona gospodăriei comunale; - zona cu destinaţii speciale, de echipare a teritoriului în care se includ căile de

comunicaţie rutieră, căile ferate, construcţiile aferente reţelelor tehnico-edilitare, zona cu destinaţie specială.

Trupul principal al localităţii este structurat în unităţi teritoriale de referinţă, pe baza omogenităţii funcţionale şi delimitării în unele cazuri, (zona parcurilor) prin aliniamente majore de urbanism, cum sunt elementele naturale sau arterele stradale.

În acest context, între unităţile funcţionale de referinţă există relaţii permanente, mai ales la nivelul structurii sociale, impuse de distribuţia neechilibrată a unor zone funcţionale pe suprafaţa intravilanului.

Astfel, zona locuinţelor colective P + 4-8 etaje organizate în ansambluri în cartiere precum (Craioviţa Nouă, Brazda lui Novac, Titulescu, Rovine etc.) ocupă predominant zona de nord a municipiului, fiind cuprinsă între zona funcţională a transporturilor CFR la nord şi principala axa de circulaţie rutieră est-vest la sud. Din această perspectivă, zona funcţională a transporturilor devine factor de restrictivitate pentru dezvoltarea zonei rezidenţiale la nord, reprezentând totodată un factor de stres pentru zona imediat învecinată. Acest lucru poate fi sesizat şi la nivelul percepţiei locuitorilor din apropiere, care văd în zona funcţională a transporturilor CFR un factor limitativ atât spaţial cât şi perceptiv.

Zona cu funcţiuni de locuire deţine o pondere însemnată de locuinţe mici, individuale P, P+ 1-2 etaje, organizate pe structura veche a localităţii (sistem stradal şi parcelar). Se impune precizat faptul că această unitate teritorială este caracterizat printr-o oarecare omogenitate, fiind situată pe o tramă stradală insuficient dezvoltată, cu grad mare de sinuozitate şi ineficientă din punct de vedere al traficului de tranzit rutier. Pentru că deţine peste 60% din suprafaţa zonei funcţionale de locuire a municipiului, fiind situată pe structura veche a localităţii, această unitate teritorială, distinctă în rândul zonei funcţionale de s-a constituit într-un factor de restrictivitate pentru dezvoltarea zonei transporturilor, reprezentată aici de trama stradală majoră. Totodată, nivelul de organizare funcţională al municipiului Craiova pune în evidenţă disfuncţionalităţi majore care apar mai cu seamă între zona de locuire cu o pondere de 33,80% din suprafaţa trupului principal al localităţii şi zona funcţională a parcurilor şi spaţiilor verzi cu o pondere sub 10%. Disfuncţionalităţile sunt generate mai ales de distribuţia cantitativă în cadrul zonei, repartiţia neechilibrată şi gradul de accesibilitate sub 38%. Populaţia oraşului Dăbuleni este concentrată mai mult în centrul şi nordul localităţii. Judetul Gorj

În judeţul Gorj există 2 municipii: Tg-Jiu şi Motru şi 7 oraşe: Bumbeşti-Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu-Cărbuneşti, Ţicleni, Tismana , Turceni

Principalele probleme cu care se confruntă sunt cele specifice dezvoltării urbanistice: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare deficitar

348

efectuată, trafic auto intens în toate zonele oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi de centralele termice. Judetul Mehedinti

Judeţul Mehedinţi

(ha)

Zona urbană ( ha )

Intravilan ( ha )

% zona urbană din suprafaţa

judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană

(locuitori /km2) 493300 40175 3964 8,144 354,65

Judetul Olt

Situaţia privind suprafaţa zonelor urbane din judeţul Olt este prezentată în tabelul 10.1.1.3.1. Tabelul 10.1.1.3.1.

Localitatea Suprafaţă zonă urbană (ha ) Total Din care suprafaţă

intravilan Municipiul Slatina 5393 3812 Municipiul Caracal 6964 4579 Oraşul Corabia 12319 3980 Oraşul Balş 4113 2366 Oraşul Scorniceşti 16877 2569 Oraşul Potcoava 6527 2315 Oraşul Piatra Olt 7683 1935 Oraşul Drăgăneşti Olt 7887 3657

Municipiul Slatina, reşedinţa judeţului Olt, a fost pentru prima dată atestată documentar în

Hrisovul în limba latină din 20 ianuarie 1368, prin care Vladislav I Vlaicu, Domnul Ţării Româneşti scuteşte negustorii braşoveni de plata unor vămi precum cea de la Slatina. Vechi centru comercial si vamal, Slatina a cunoscut o dezvoltare alertă abia după înfiinţarea uzinei de aluminiu, în anii ’60, devenind o veritabilă capitală a aluminiului românesc.

Dacă secolul al XIX-lea marchează începutul procesului de industrializare în Slatina, în secolul XX deja devine un centru industrial puternic, cu un mediu de afaceri dezvoltat şi în domenii ca servicii, comerţ, turism.

Procesul de devenire a municipiului îşi găseşte reflectarea şi în evoluţia arhitecturii. S-au păstrat şi reabilitat vechile clădiri din centrul istoric, dar s-au demarat şi ample activităţi edilitare, ridicându-se clădiri administrative şi cartiere moderne, dând astfel o nouă imagine şi orientare arhitecturii Slatinei.

Fiind reşedinţa judeţului Olt, în municipiul Slatina îşi află sediul numeroase şi importante instituţii reprezentative pe plan local şi regional.

Municipiul Caracal, fostă capitală a Romanaţiului, a fost pentru prima dată atestat documentar printr-un act comercial datând din 17 noiembrie 1538. Este una din localităţile bine individualizate, cu vechi tradiţii în urbanistica ţării, cu importante contribuţii de-a lungul vremii la viaţa economică, culturală şi socială a judeţului. Printre edificiile publice cu o semnificaţie deosebită în ambianţa urbană a Caracalului pot fi menţionate, fără îndoială, teatrul, palatul administrativ şi parcul orăşenesc. Orașul Corabia – situat în partea de sud a judeţului Olt, pe malul stâng al Dunării a fost înfiinţat în 1871 prin Legea fondării oraşului Corabia. Oraş şi port la Dunăre, la sfârşitul secolului al XIX-lea a putut fi considerat al doilea port, ca importanţă economică după Brăila.

Vechi port fluvial, Corabia se particularizează printr-o imagine aparte faţă de celelalte centre urbane ale judeţului, datorită aliniamentului şi simetriei străzilor, trăsătură caracteristică de fapt tuturor porturilor de pe malul Dunării.

349

Judetul Valcea Localităţile urbane din judeţul Vâlcea se încadrează în următoarele ranguri stabilite prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a – Reţeaua de localităţi, prin care s-a stabilit ierarhizarea funcţională a localităţilor urbane şi rurale, în funcţie de importanţa şi de rolul teritorial. Se vizează astfel asigurarea unui sistem eficient de servire a populaţiei din punct de vedere economic şi social şi o dezvoltare echilibrată a localităţilor în teritoriu:

• Rangul II: 2 localităţi urbane – municipiile Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, cu niveluri de dezvoltare şi roluri teritoriale foarte diferite. Municipiul reşedinţă de judeţ Râmnicu Vâlcea este un centru de importanţă interjudeţeană, cu poziţie geografică favorabilă - pe axa transcarpatică valea Oltului şi într-o zonă cu resurse naturale deosebite - care a stimulat dezvoltarea economică şi creşterea demografică şi a contribuit la dezvoltarea unui centru industrial, administrativ şi cultural important, cu o arie de influenţă extinsă. Are o populaţie de 111.701 locuitori. Municipiul Drăgăşani, declarat după 1992, cu dimensiune demografică mult mai redusă, 20.974 locuitori, are o importanţă judeţeană, fiind un centru industrial cu un nivel relativ ridicat de dotare socio-culturală şi influenţă extinsă în zona de sud – est a judeţului.

• Rangul III: 9 localităţi urbane, oraşe de importanţă judeţeană sau zonală, cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi sau de servire în cadrul zonei imediate. Ca dimensiune demografică oraşele din judeţ se încadrează în categoria localităţilor urbane având sub 10.000 de locuitori şi nu au totdeauna un potenţial economic important. Oraşele Horezu şi Brezoi, situate în zona montană sunt centre industriale mici dar cu dotări relativ corespunzătoare. Dintre oraşele recent declarate, Băbeni şi Berbeşti s-au dezvoltat prioritar pe seama industriei, dar nivelul lor de dotare şi echipare este nesatisfăcător. Oraşele Călimăneşti, Băile Govora şi Băile Olăneşti, beneficiind de condiţii climatice şi peisagistice deosebite, sunt staţiuni balneare de importanţă naţională. În judeţul Vâlcea se pot identifica 3 categorii funcţionale de oraşe: industriale (50% şi peste populaţie ocupată în industrie şi construcţii), de servicii (50% şi peste în sectorul terţiar) şi mixte (nici un sector nu înregistrează valori peste 50%). În prezent, trecerea de la oraşul industrial la oraşul de servicii corespunde unei întregi tranziţii economice şi social-politice a ţării. Funcţiile industriale rămân importante în continuare - mult mai importante ca în economiile dezvoltate vest-europene - industria şi tehnologia modernă trebuind să faciliteze sistemului urban românesc o dezvoltare viitoare compatibilă cu exigenţele integrării în sistemul urban european. După 1989, ca urmare a crizei economice dar si urbane ce a urmat, destructurarea funcţională a oraşelor readuce în actualitate modelul funcţional urban bazat pe terţiarizarea oraşelor. După 1990, serviciile s-au caracterizat printr-o dinamică pozitivă în oraşe. Oraşele de servicii, majoritare în judeţ, au cel puţin 50% populaţie ocupată în sectorul terţiar, celelalte sectoare, aflate în dependenţă unul de altul, deţin sub 50% ocupaţi. În această categorie se încadrează:

- municipiul Râmnicu Vâlcea – cu funcţie de servire datorită rolului de reşedinţă de judeţ, principal centru economico-social cu funcţiuni complexe terţiare (administrative, politice, culturale, de învăţământ superior, cercetare - dezvoltare) şi industriale

- municipiul Drăgăşani – centru economico – social, cu profil terţiar – industrial şi dotări cu rol teritorial

- oraşele Horezu ,care are şi funcţie turistică, Berbeşti şi Băbeni - oraşele staţiuni turistice: Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora.

Din categoria oraşelor industriale complexe şi de servicii (populaţia ocupată în sectorul secundar este cuprinsă între 50-75%, cea din servicii este între 25-50% iar în agricultură are valori de până la 25%) face parte doar oraşul Ocnele Mari, oraş în care extracţia sării ocupă un rol important în baza economică.

350

Oraşele mixte, în număr de 2, au cea mai mare parte a populaţiei ocupate în sectoarele secundar şi terţiar, dar şi în cel primar. Această categorie include oraşele Brezoi (oraş în care industria de prelucrare a lemnului a înregistrat un declin accentuat) şi Bălceşti (agricultura şi serviciile deţin ponderi de peste 40% fiecare). 10.1.1.4.Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Judetul Dolj

Ca obiective de vegetaţie care intră în arhitectura peisageră a municipiului Craiova sunt următoarele: parcuri, grădini, arbori de aliniament care decorează o serie de străzi care au o anumită distincţie. Din aceste obiective cele mai importante sunt: Parcul Romanescu cu o suprafaţă de 90 ha, Lunca Jiului cu o suprafaţă de 54 ha şi Grădina Botanică cu o suprafaţă de15,7 ha.

Suprafaţa amenajată pentru spaţiile verzi din municipiul Craiova este de 825,39 ha, revenind aproximativ 27,2 mp/locuitor.

Ca obiective de vegetaţie care intră în arhitectura peisageră a municipiului Craiova sunt următoarele: parcuri, grădini, arbori de aliniament care decorează o serie de străzi care au o anumită distincţie.

Parcul Romanescu este amplasat în zona de sud a Craiovei la capătul străzii centrale a oraşului – calea Unirii, în cartierul 1 Mai şi este considerat printre cele mai valoroase monumente de arhitectură peisageră a ţării.

În trecut, i se spunea Parcul Bibescu deoarece a fost amenajat pe pământurile familiei Bibescu, renumită în perioada de la mijlocul secolului al XIX-lea atât prin potenţialul economic dar şi prin iniţiativele edilitare la nivelul oraşului.

Parcul fusese amenajat de un grădinar neamţ la ideea marelui logofăt Ioan (Iancu) Bibescu din anii 1844-1845 fiind înzestrat cu sere, pavilioane, specii de păsări, bănci şi un chioşc de fier (chioşcul muzicii) adus din atelierul de feronerie din Viena în 1842. Ulterior a fost vândut municipalităţii Craiova cu 12000 de galbeni.

La începutul secolului al XX-lea, renumitul cărturar şi edil craiovean Nicolae P. Romanescu, primar al Craiovei, pune în practică o serie de idei privind dezvoltarea oraşului şi a spaţiilor verzi care contribuie nu numai la înfrumuseţarea, ci şi la sănătatea localităţii.

Parcul Romanescu poartă numele realizatorului său într-o manieră modernă şi complexă, reorganizat între anii 1900-1903 după proiectul arhitectului peisagist francez Eduard Redont, proiect premiat cu medalia de aur la Expoziţia internaţională de la Paris, în anul 1900. Este unul din cele mai mari şi mai frumoase parcuri din ţară ocupând o suprafaţă de 90 ha din care: 4 ha luciu de apă al lacurilor, plantaţii, un velodrom, drumuri şi alei, monumente de artă, o sală de expoziţii, unităţi de servire a publicului, debarcader şi un punct zoologic.

Pe lângă construcţiile îndrăzneţe care asigură un cadru romantic special (un castel, imitaţii de stânci, podeţe etc.), se detaşează podul suspendat peste pârâul în cascade care traversează parcul, într-o arhitectură aparte sub supravegherea savantului Gogu Constantinescu. Valoarea deosebită a decorului este dată de un număr foarte mare de exemplare de arbori şi arbuşti ornamentali aduşi din mai multe continente şi aclimatizate la latitudinea oraşului Craiova, unele fiind întâlnite destul de rar la noi în ţară şi chiar pe continentul european.

351

Tabel 10.1.1.4.1. Municipiu/oraş Suprafaţa totală spaţii

(ha) Suprafaţa spaţiu verde

(mp/locuitor) Zone de agrement

(ha) JUDEŢUL DOLJ

Municipiul Craiova 825,39 27,2 214,27 Municipiul Calafat 52,91 28 - Municipiul Băileşti 22,21 11,10 17,21

Oraşul Filiaşi 24,22 17,82

1,6221 parc central – 0,33

parc hotel Jiul – 0,485 parc stadion – 0,8

Oraşul Segarcea 14,90 18,60 5,30

Oraşul Dăbuleni 5 4

scuar centru centru civic

scuar Casă de Cultură stadionul nou

spaţiile de joacă pentru copii

Tabel 10.1.1.4.2.Clasificarea Spaţiilor Verzi Existente

Nr. crt. Tipuri Suprafeţe

1 Parcuri municipale

Nicolae Romanescu – 90,00 ha Hanul Doctorului – 16,00 ha

Lunca Jiului – 54,00 ha Corniţoiu – 3,75 ha

2 Grădini publice

Pasaj Amaradia – 1,12 ha Parcul Crizantemelor – 1,83 ha

Sf. Dumitru – 2,08 ha Mihai Bravu – 0,85 ha

Independenţa – 0,60 ha English Park – 0,59 ha Teatrul Naţional – 2 ha

Patria Dolce Vita – 0,3 ha Grădina Botanică – 15,7 ha

Madona – 0,18 ha Mercur – 0,41 ha

Casa Ştiinţei şi Tehnicii + faţă Billa – 0,8 ha 3 Spaţiile verzi din cartiere 434,32 ha

4 Verdele stradal – alei

flancate de aliniamente de arbori

39,96 ha

5 Squaruri 3,43 ha

6 Zonă verde fântâni arteziene 0,57 ha

7 Perdele protecţie 117,9 ha 8 Zone agrement 24 ha 9 Zonă verde cimitire 15 ha TOTAL 830 ha

Judetul Gorj

Tabel 10.1.1.4.3.Canalizare publică şi spaţii verzi, la 31 decembrie Judeţul Gorj UM 2005 2006 2007 2008 Localităţi cu instalaţii de canalizare publică Total, din care: număr 13 13 13 13 municipii şi oraşe număr 9 9 9 9 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică km 181 184 194 185 Suprafaţa spaţiilor verzi în municipii şi oraşe ha 198 162 169 159 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj

352

La nivelul judeţului Gorj în anul 2009 suprafaţa de spaţiu verde din mediu urban este repartizată după cum urmează:

- TG-JIU 6.59 mp2/locuitor - TICLENI 33.47 mp2/locuitor - ROVINARI 23.64 mp2/locuitor - NOVACI 58.91 mp2/locuitor

Judetul Mehedinti

Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Mehedinţi în anul 2009

Municipiu/oraş Suprafaţa totală spaţii (ha)

Suprafaţa spaţiu verde mp/locuitor

Zone de agrement (ha)

JUDEŢUL MEHEDINŢI Municipiul Drobeta Turnu Severin 154 14,52 69,23

Municipiul Orşova 25 19,59 8,5 Oraşul Baia de Aramă 5 8,72 -

Oraşul Strehaia 16 13,78 1,4168 Oraşul Vanju Mare 14 22,17 1

Judetul Olt

Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Olt în anul 2009 este prezentată în tabelul 10.1.1.4.4

Municipiul / oraşul Suprafaţa totală spaţii verzi (ha)

Suprafaţa spaţiu verde (mp / locuitor)

Suprafata de spatiu verde extinsa(ha)

Municipiul Slatina 35,1 4,5 Municipiul Caracal 31,9671 9,9 Oraş Balş 28 13,25 Oraş Corabia 40,8520 17,39 1,8 Oraş Scorniceşti 9,9820 22 Oraş Draganesti Olt 12,3 12 Oraş Potcoava 7,5 11 Oraş Piatra-Olt 3 4,51

Secţia de drumuri naţionale Slatina a plantat în anul 2009 un nr. de 1443 puieţi pe

aliniamentul drumurilor naţionale

În oraşele judeţului Olt există următoarele zone de agrement: Municipiul Slatina :

- Plaja Olt - Ştrandul - Parc str. Piteşti - Parc Victoria - Parcul Eugen Ionescu - este o grădină publică. Aflat în zona "oraşului vechi", parcul se

află în imediata apropiere a casei în care s-a născut Eugen Ionescu. Reabilitat complet în anul 2007, parcul adăposteşte în prezent o „fântână cântătoare“, alei pavate şi un adăpost pentru o formaţie de estradă

Oraşul Corabia : - Parc Central - Faleza Dunării Oraşul Drăgăneşti-Olt: - Parc orăşenesc

353

Oraşul Balş: - Parc central

Judetul Valcea Spaţiile verzi au fost o veşnica problemă a primăriilor, aceste zone fiind primele sacrificate

pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbană sau investiţiilor, aşa încât suprafaţa lor s-a redus drastic în ultimii 15 ani.

Oraş Nr. locuitori/suprafaţă Rm.Vâlcea 111343 locuitori / 8900 ha Drăgăşani 22 449 loc/4456ha

Băile Govora 2986 loc./ 1436 ha Călimăneşti 8483loc/ 762 ha

Horezu 3922 loc / 1450 ha Brezoi 6997 loc/1.9 ha

Ocnele Mari 3472 loc./2505 ha Băbeni 9753loc/ 3570 ha

Băile Olăneşti 4661 loc/16044 ha Bălceşti 2188loc/263 ha

Sursa: Primarii Tabel 10.1.1. 4.5 Număr de locuitori raportat la suprafaţa de spaţii verzi

Se încearcă găsirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea spaţiilor existente şi

extinderea suprafeţelor, acolo unde este posibil. O altă parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari.

Spaţiile verzi îndeplinesc un rol de primǎ importanţǎ în crearea unui microclimat corespunzător în centrele urbane. In judeţul Vâlcea, situaţia este următoarea:

Oraş

Nr. locuitori/ suprafaţă

Suprafaţă spaţiu verde/ nr. locuitori Zone agrement, parcuri

Rm.Vâlcea 111343 locuitori / 8900 ha 120 ha / 111342 locuitori 14 Drăgăşani 22 449 loc/4456ha 86,88 ha /22 449 loc Parcul central =8,6ha

Băile Govora 2986 loc./ 1436 ha 21 ha / 2986 loc. 5 ha = Parcul Băilor

Călimăneşti 8483loc/ 762 ha 5,49 ha/ 8483loc

Parcuri : Centru Căciulata, Casa de

Cultură, Jiblea Veche, Ostrov

Horezu 3922 loc / 1450 ha 5,4 ha / 3922 loc. 2,481 ha Brezoi 6997 loc/1.9 ha 28 ,758 ha/ 6997 1,649 ha

Ocnele Mari 3472 loc./2505 ha 1,71 ha / 3472 loc

Parc Ocniţa = 7000mp, Parc N. Bălcescu

=1504 mp, Parc Ocnele Mari

=8575 mp

Băbeni 9753loc/ 3570 ha 1,972ha/9753loc Parcul Mic=1254mp, Parc Mare = 9801,99

mp

Băile Olăneşti 4661 loc/16044 ha 20 ha/4661 loc

Parc Naţional Buila Vânturariţa,

Cheile Olăneşti-Mânzu,Cheile Cheii 63

ha Bălceşti 2188loc/263,18 ha 58,07 ha/ 2188 loc 5,84 ha

Sursa: Primării Tabel 10.1.1.4.6 Situaţia spaţiilor verzi

354

Spatiile verzi s-au reamenajat continuu în municipiul Rm. Vâlcea, pentru a păstra imaginea plăcută a oraşului şi pentru a asigura necesitatea de aer curat. Lucrări finale au fost efectuate la reabilitarea infrastructurii stadionului municipal Zăvoi, la amenajarea spaţiilor administrative şi de cazare ale stadionului municipal, la amenajarea ştrandului din Ostroveni, la realizarea utilităţilor şi a sistematizării verticale a Sălii de sport a Scolii nr. 9. S-au amenajat două terenuri de joacă în B-dul Pandurilor şi Grădiniţa din sudul municipiului. Oraşul Cǎlimǎneşti: s-au semnalat modificări de suprafeţe verzi, efectuându-se lucrări de întreţinere şi reamenajare a suprafeţelor existente, de asemenea s-au plantat arbori (frasin, stejar, paltin).

În ceea ce priveşte restul localitǎţilor u rbane, suprafaţa de spaţiu verde ce revine unui locuitor diferǎ mult, funcţie şi de constrângerile de relief. Astfel, în municipiul Drăgăsani în zona de agrement Bâtca s-a fi finalizat în anul 2009 amenajarea unei grădini publice, cu o suprafaţă de 44 000 mp, din care 19 500 mp zonă verde. Se vor continua lucrările, pentru extinderea spaţiilor verzi, din terenurile aflate în intravilan şi se va amenaja un teren de sport în zona Bâtca Abator, pe o suprafaţă de 12 205 mp. Oraşul Băbeni a aprobat un punct de parcare lângă Parcul Mare în suprafaţă de 1178.065 mp, urmând a se amenaja.

Băile Olăneşti – suprafaţa spaţiilor verzi este de 20 de hectare . Primăria oraşului Bălceşti a mărit spatiile verzi de la 5,8 ha la 6,2 ha . Punctele de agrement: Bazinele de înot şi piscinele funcţioneazǎ atât sezonier -10 bazine,

cât şi permanent -2 piscine, utilizând apa potabilǎ din reţeaua publicǎ (Rm -Vâlcea - 2 bazine, Govora -1 bazin), dar şi ape geotermale sulfurate din: Olǎneşti -1 bazin, Cǎlimǎneşti -4 bazine, ape iodate din Govora -1 bazin şi clorurate - Ocnele Mari-1 bazin, Ocniţa -1 bazin, Rm.Vâlcea -1 bazin, Râureni -1 bazin. Toate bazinele sunt autorizate sanitar îndeplinind condiţiile de amenajare, dotare şi exploatare conform Ordinului MSF 536/97

In staţiunea Băile Olaneşti se derulează un proiect finanţat din fonduri Phare 2004-2006, de dezvoltare Integrată a staţiunii, în cadrul căruia s-a trecut la reconstruirea piscinei cu apă sulfuroasă.

Un lucru pozitiv realizat de oraşul Băbeni este reamenajarea gropii de gunoi vechi a oraşului, în suprafaţă de 6600 mp si redarea ei în circuit ca spaţiu verde. Parcuri:

In municipiul Rm. Vâlcea sunt douǎ parcuri mari: Parcul Zǎvoi care dispune de dotǎri de alimentaţie publicǎ, locuri de joacǎ pentru copii şi

alei betonate, a avut loc un amplu proces de reamenajare, prin punerea în valoare a acestei zone şi cresterea posibilităţilor de petrecere a timpului liber şi recreere.

Parcul Mircea cel Bǎtrân din zona centralǎ a oraşului completeazǎ centrul civic al oraşului, fiind la rândul său reamenajat. In oraşul Drǎgǎşani parcurile amplasate în zonele de locuit constituie un cadru natural benefic pentru populaţie. Acestea au fost întretinute corespunzător, suprafaţa acestora însumand 44870 mp, ocupate de cele 7 parcuri.

Băile Govora deţine un parc de 5 ha care este întretinut şi amenajat continuu oferind vizitatorilor din staţiune un cadru pitoresc, răcoros şi curat cu specii de arbori şi arbuşti unice în Europa.

Parcul din Băbeni: fosta groapă de gunoi a oraşului. Parcul Central din Băile Olăneşti, se află în curs de reamenajare şi modernizare în cadrul

proiectului finanţat prin programului Phare. De remarcat faptul că oraşul Brezoi deţine un parc în suprafaţă de 16497 mp, este în curs

de extindere printr-un proiectul aprobat de Consiliul Local.

355

10.2 Zgomot 10.2.1.Hărţi strategice de zgomot

Hotarârea de Guvern nr.321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant cu

modificările şi completarile ulterioare ce transpune Directiva 2002/49/CE privind Evaluarea şi managementul zgomotului în mediul înconjurator, abordează la nivel naţional metodología evitării, prevenirii sau reducerii efectelor dăunătoare provocate de zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri :

• determinarea expunerii la zgomotul ambiental prin întocmirea hărţilor de zgomot pentru toate localităţile din ţară

• punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale • adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune având ca scop

prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental. Conform prevederilor actului normativ menţionat mai sus, pentru aglomerările urbane cu mai

mult de 250.000 de locuitori, hărţile strategice de zgomot se realizează separat pentru zgomotul produs de traficul rutier, zgomotul produs de traficul feroviar, zgomotul produs de aeronave şi zgomotul industrial, până la data de 30 iunie 2007.

În acest sens, Primaria Municipiului Craiova a realizat şi transmis către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova hărţile strategice de zgomot pentru traficul rutier, feroviar, activităţi industriale şi tramvai, hărţi aprobate prin Decizia nr.217/14.09.2007.

Pe baza hărtilor strategice de zgomot, Primăria Municipiului Craiova, prin intermediul firmei contractate S.C. ENVIRO CONSULT S.R.L., a elaborat „Planul de Acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot pentru Municipiul Craiova”, adoptat de Consiliul Local al Municipiului Craiova prin HCL nr.368/27.08.2009.

O hartă strategică de zgomot este o reprezentare a informaţiilor referitoare la unul dintre următoarele aspecte:

a) starea existentă, anterioară sau viitoare a zgomotului în funcţie de un indicator de zgomot;

b) depăşirea unei valori limită; c) estimarea într-o anumită zonă a numărului de locuinţe, şcoli şi spitale care sunt expuse la

anumite valori ale unui indicator de zgomot; d) estimarea numărului de persoane stabilite într-o zonă expusă la zgomot. Astfel, la nivelul municipiului Craiova harta de zgomot pentru traficul rutier indică străzile

unde zgomotul este cel mai intens, unde sunt depăşite valorile limită si unde trebuie introduse măsuri pentru reducerea zgomotului. Se observă valori mai mari de 75dB prezente în axul străzii pe aproape toată trama stradală de rang 1 şi 2, dar nu se propagă decât accidental pe faţada clădirilor. Se mai observă valori cuprinse între 70-74 dB doar pe sectoare reduse de pe: bd. Decebal, str. George Enescu între str. Paşcani şi str. Amaradia, str. A.I. Cuza, str. Brestei, str. Caracal, bd. Carol, etc. Harta de zgomot privind privind traficul rutier, în regim de noapte, evidenţiază valori cuprinse între 60-64 dB, observabile doar pe următoarele sectoare: bd. Decebal, bd. Ştirbei Vodă, între str. Matei Basarab şi str. Calea Unirii, str.Ispirescu, bd. Carol. Pe harta de zgomot privind traficul feroviar, în regim Lzsn, se evidenţiază valori mai mari de 65dB, dar care nu afectează zonele de locuit sau de alt interes public, şi valori cuprinse între 60-64 dB în următoarele sectoare: cartier Craioviţa Nouă, cartier Rovine, cartier Lăpuş-Argeş.

Populaţia din vecinătatea DN 54A Craiova-Corabia unde traficul rutier este mai intens, este afectată. Harta de zgomot în regim feroviar Ln înregistrează valori mai mari de 60 dB ce nu afectează zonele de locuit şi valori cuprinse între 50-59 dB prezente în următoarele sectoare: cartier Craioviţa, cartier Lăpuş- Argeş, cartier Rovine.

356

Conform datelor obţinute în urma realizării hărţii de zgomot pentru traficul pe liniile de tramvai, datorită căilor de rulare învechite cât şi a uzurii parcului de vehicule, se evidenţiază valori cuprinse între 60-65 dB în axul străzii pe tot parcursul traseelor urbane de tramvai unde nivelul de zgomot atinge faţadele obiectivelor doar în zonele în care calea de rulare realizează viraje, adică în zonele de cap de linie.

Conform datelor obţinute în regim Ln, se înregistrează valori cuprinse între 55-59 dB în axul străzii pe tot parcursul traseelor urbane de tramvai, unde nivelul de zgomot atinge faţadele obiectivelor doar în zonele în care calea de rulare realizează viraje, adică în zonele de cap de linie. Harta de zgomot pentru activitatea industrială în regim Lzsn, conform datelor obţinute, înregistrează depăşiri ale valorii de 65dB în arealele de interes public sau de locuit, în special în zona CET II, unde sunt afectate de zgomot 574 persoane. Pentru activitatea industrială în regim Ln,, conform datelor obţinute în urma realizării hărţii de zgomot, se înregistrează depăşiri ale valorii de 60dB în arealele de interes public sau de locuit, unde 654 de persoane sunt afectate de nivelul de zgomot peste valorile limite.

Pentru toate aglomerarile, drumurile principale, căile ferate principale şi aeroporturile mari de la nivelul Regiunii 4SV Oltenia, conform prevederilor HG 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant cu modificarile si completarile ulterioare, până la 30 iunie 2012 autorităţilor administraţiei publice locale le revine obligatia să realizeze şi să pună la dispoziţia publicului hărţi strategice de zgomot, care vor contribui la identificarea şi monitorizarea eficientă a principalelor surse de poluare fonică de pe teritoriul judeţului.

Hărţile strategice de zgomot care arată situaţia anului calendaristic precedent (2011) se pun la dispoziţia agenţiilor regionale pentru protecţia mediului.

În acest sens, în vederea analizării şi evaluării fiecărei hărţi strategice de zgomot, s-a înfiinţat la nivel regional o comisie, denumita Comisie Tehnica Regională, condusă de Directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului şi formată din reprezentanţi ai ARPM Craiova şi agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului din judeţele: Olt, Vâlcea, Mehedinţi, Dolj şi Gorj (decizia Directorului Executiv al ARPM Craiova nr.107 / 11.09.2008). 10.2.2. Masurători de zgomot în anul 2009

Pe lângă emisii, zgomotul provenit din traficul rutier reprezintă o sursă majoră de stres şi disconfort, mai ales în zonele urbane. În ceea ce priveşte nivelul de zgomot, limita superioară permisă, în unele ţări este de 65 dB(A) pe timpul zilei. În majoritatea oraşelor din România este un lucru obişnuit ca apartamentele şi casele să suporte nivele de peste 70 dB(A), provocate de traficul rutier de pe arterele rutiere care străbat oraşele, efect amplificat pe străzile de tip canion.

Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, de miile de autoturisme, motociclete, metrou, căi ferate. Un singur camion cu remorcă generează un zgomot de 90 decibeli, iar o coloană de camioane mai mult de 100 decibeli; un avion cu reacţie, generează la decolare un zgomot de 115-120 decibeli. Amplasarea clădirilor pe străzi sau la limita unor dotări funcţionale trebuie să se realizeze cu asigurarea condiţiilor de respectare a limitei de 50 dB la o distanţă de 2m faţă de construcţie

Având în vedere faptul că, zgomotul stradal este un factor esenţial în apariţia şi menţinerea unui stres ridicat, s-a iniţiat un studiu privind evoluţia în timp a nivelului de zgomot stradal pe principalele artere de circulaţie din oraşe. In acest sens s-au efectuat determinări sonometrice .

Nivelul de zgomot în mediul urban s-a determinat diferenţiat pe zone urbane funcţionale, stabilite în conformitate cu prevederile STAS 10009/88.

Zgomotul exterior este dat atât de sursele mobile cât şi de sursele fixe existente în zona de studiu acustic la timpul respectiv.

357

În judetul Olt, în anul 2009 s-au prelevat un număr de 166 probe privind zgomotul stradal pe principalele artere de circulaţie, nivelul de zgomot la limita unor zone funcţionale (pieţe, parcuri, şcolii şi zone industriale) şi nivelul de zgomot în zonele rezidenţiale din judeţul Olt ce au urmărit nivelul echivalent de zgomot (LEQ).

Situaţia privind măsurătorile de zgomot în anul 2009, este prezentată în tabelul 10.2.2.1, respectiv tabelul 10.2.2.2

Tabelul 10.2.2.1 Tip măsurătoare zgomot Număr

măsurători Maxima

măsurată (dB) Depăşiri %

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 5 74,4 - Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

3 87,7 -

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 9 71,6 - Incintă industrială 45 83,2 4,44 % Zone feroviare Aeroporturi Parcaje auto Stadioane, cinematografe în aer liber Trafic 91 94,7 27,47% Altele – zone locuibile 13 78,7 84,6 %

Tabelul 10.2.2.2

Judeţul Număr măsurători

Maxima măsurată

(dB) Depăşiri

% Indicator utilizat

Determinări în urma sesizărilor

% Sesizări

rezolvate %

OLT 166 94,7 (trafic rutier) 22,89 LEQ 6,02 %

În judeţul Olt s-au efectuat determinări sonometrice în următoarele oraşe, respectiv pe

următoarele străzi: - municipiul Slatina (Str. Libertaţii, str. Cireaşov, str.Ec. Teodoroiu, str. Primăverii, B-dul A.I. Cuza, B-dul N. Titulescu, Str. Ionaşcu, str. Serg. Maj. C-tin Dorobantu, str. Vederii); - orasul Balş (str. N.Balcescu); - municipiul Caracal (str. Mărului, Antonia Caracalla, Iancu Jianu, str. A.Mureşanu, piata agroalimentara); - orasul Scorniceşti (b-dul Muncii), - oraşul Draganeşti – Olt (str. N.Titulescu) - oraşul Corabia (str. 1 Mai, str. Carpaţi).

Din datele obţinute se poate concluziona faptul că s-a depăşit limita admisă prin STAS 10009/88, privind acustica urbană, pentru străzile de categoria tehnică a-II-a şi a III-a (CMA admis 70 dB(A), respectiv 65 dB(A)) pe arterele des circulate, respectiv: str. Ionaşcu, str. Cireaşov, str. Pitesti, str. Artileriei în municipiul Slatina, str. N. Bălcescu în orasul Balş şi în zonele rezidenţiale (CMA admis 50 dB) din municipiul Slatina, iar pentru nivelul de zgomot la limita unor zone funcţionale (pieţe, parcuri, şcoli şi zone industriale) depăşindu-se rareori limitele stabilite de normativele în vigoare.

În municipiul Rm. Vâlcea, APM Vâlcea a monitorizat nivelul de zgomot. În anul 2009 s-au efectuat măsurători care au avut ca scop determinarea nivelului

echivalent de zgomot (Lech) şi verificarea încadrării rezultatelor din măsurători în conformitate cu STAS-ul 10009/1988. În acest sens s-au efectuat investigaţii în zone cunoscute ca fiind sensibile din punct de vedere al nivelului de zgomot: zone cu trafic rutier şi feroviar, rezidenţiale şi industriale.

Echipamentul din dotare nu asigură o monitorizare continuă, măsurătorile efectuate surprind valori cumulate, generate de mai multe surse cu intensităţi diferite.

358

Pentru perioada monitorizată nu au fost înregistrate depăşiri ale nivelului de zgomot mediu echivalent, conform valorilor admisibile din STAS-ul 10009/1988, decât în traficul rutier şi pentru străzi de categorie tehnică II, de legătură. Valoarea maximă înregistrată este din traficul rutier, de la claxoanele TIR –urilor.

Numărul de măsurători şi maximele înregistrate sunt prezentate mai jos:

Tabel nr.10.2.2.3. Măsurători de zgomot în anul 2009

Tip măsurătoare zgomot Număr măsurători

Maxima măsurată

(dB) Depăşiri

%

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 0 0 0 Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

0 0 0

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 2 89.5 0 Incintă industrială 7 87.7 0 Zone feroviare 3 88.3 0 Aeroporturi 0 0 0 Parcaje auto 0 0 0 Stadioane, cinematografe în aer liber 0 0 0 Trafic 21 105.4 47.62 Zone locuibile 8 86.5 0

Sursa APM Vâlcea

Tabel nr. 10.2.2.4. Judeţul Nr.

Măsurători

Maxima Masurată

(db)

Depăşiri %

Indicator Utilizat

Determinări În urma

Sesizărilor %

Sesizări Rezolvate

%

Vâlcea 41 105.4 24.39 Lech (A) 0 100 Sursa APM Vâlcea

La nivelul judetului Dolj, cele 161 de măsurători sonometrice efectuate în anul 2009, au

fost realizate la cererea agenţilor economici, a Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Dolj, pentru monitorizare precum şi în urma sesizărilor primite de la cetăţeni.

Măsurătorile de zgomot efectuate de APM Dolj sunt prezentate mai jos:

Tabel nr.10.2.2.5. Tip măsuratoare zgomot Numar

măsuratori Maxima

masurată (dB)

Depăşiri %

Pieţe, spatii comerciale, restautante in aer liber 10 70.27 10 Incinte de şcoli si creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

5 64.26 0

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 14 66,06 50 Incinta industrială 32 75.6 15.62 Zone feroviare 2 69 0 Aeroporturi 3 77.8 66.66 Parcaje auto 4 81.72 0 Stadioane şi cinematografe în aer liber 1 71.52 0 Trafic 65 76.96 26.15 Altele – zone locuibile 25 63.0 8

359

Tabel nr.10.2.2.6. Judeţul

Dolj Număr

măsurători Maxima

măsurată (dB)

Depăşiri (%)

Indicator utilizat

Determinări în urma

sesizărilor (%)

Sesizări rezolvate

(%)

Dolj 161 81.72 27.32 Lech(A) 30 100%

În judetul Mehedinti, activitatea de monitorizare a poluarii fonice efectuată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinţi, implică determinări ale nivelului de zgomot - planificate - efectuate în 16 puncte (un numar de 384 de măsurători) din diferite zone ale oraşului, unde se fac măsurători de doua ori pe lună. Aceste măsuratori duc la concluzia că, indiferent de ora la care se efectuează măsurătorile, există puncte unde nivelul de zgomot este frecvent depăşit, de exemplu:

- Cartier Crihala-Splai M.Viteazu - zona de centură unde este deviat traficul greu, zonă intens populată şi neprotejată la poluarea fonică datorată traficului rutier; s-a realizat semaforizarea tronsonului cuprins între intersecţia str. Cicero – Splai M. Viteazul şi Podul Gruii, dar acest lucru nu a dus la diminuarea poluarii fonice; soluţia este devierea în totalitate a traficului greu pe şoseaua ocolitoare a oraşului, actualmente în construcţie

- Podul Gruii - Fabrica de Confecţii - Sensul Giratoriu - Calea Timişoarei - zona puternic afectată de zgomotul rutier, dar cu impact redus

asupra omului, deoarece nu este intens populată. De asemenea, în urma monitorizarii zonelor linistite (parcul Rozelor, parc Crihala, parc Casa Tineretului), s-au înregistrat depaşiri ale nivelului de zgomot, datorită amplasării lângă zone cu trafic rutier şi feroviar. Activitatea A.P.M. Mehedinţi - respectiv urmărirea influenţei zgomotului produs de principalele surse de zgomot: trafic rutier, activităţi industriale, echipamente amplasate la exteriorul clădirilor, terase în aer liber, etc. asupra omului, include şi măsurători efectuate la cererea persoanelor fizice, a agenţilor economici şi la solicitarea Comisariatului Garzii de Mediu Mehedinti, Primăriei Drobeta Turnu Severin şi IPJ - Mehedinţi . Autorităţile publice suportă o presiune crescândă de la legislaţia în domeniu, în special comunitară, de exemplu Directiva Europeană de zgomot 2002/49 şi de la populaţie, pentru a localiza zonele sensibile, pentru rezolvarea plângerilor privind nivelul poluării fonice, de la monitorizarea zgomotului la evaluarea sa şi la zonarea acustica prin realizarea hărtilor strategice de zgomot.

Tabel nr.10.2.2.7.

Tip măsurătoare zgomot Număr măsurători

Maxima măsurată (dB)

Depăşiri %

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 24 76 - Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii 48 77 - Parcuri, zone de recreere şi odihnă 72 83 31 Incinta industrială 48 82 23 Zone feroviare Aeroporturi Parcaje auto Stadioane, cinematografe în aer liber Trafic 192 101 35 Altele - zone locuibile

360

Tabel nr.10.2.2.8. Judeţul Mehedinti Număr

măsurători Maxima

măsurată (dB)

Depăşiri %

Indicator utilizat

Determinări în urma

sesizărilor%

Sesizări rezolvate

% Masuratori cu plata 83 31 Leq - - Masuratori la solicitarea Garzii de Mediu - Mehdinti

37 54 Leq 100 100

Masuratori la solicitarea I.J.P. - Mehdinti

20 14 Leq 100 100

În judetul Gorj, în cursul anului 2009 nu s-au efectuat determinări sonometrice din cauza

lipsei aparaturii specifice. 10.3 Mediu şi sănătate

Patru din cinci europeni trăiesc în mediul urban şi calitatea vieţii lor este direct influenţată de starea mediului urban. Majoritatea oraşelor se confruntă cu un set comun de probleme de bază, precum calitatea scăzută a aerului, înaltul nivel de trafic şi congestie a traficului, nivelul crescut de zgomot ambiental, mediu construit de calitate scăzută, emisii de gaze cu efect de seră, zone nesistematizate, generarea de deşeuri şi ape uzate. Cauza acestor probleme include modificări în stilul de viaţă (creşterea dependenţei de maşină), creşterea numărului de gospodării individuale, modificări demografice. 10.3.1 Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea atât prin compoziţia sa chimică cât şi prin proprietăţile sale fizice. În ceea ce priveşte compoziţia chimică distingem influenţa exercitată asupra sănătăţii de variaţii în concentraţia componenţilor normali, cât şi acţiunea pe care o exercită prezenţa în aer a unor compuşi străini. Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în ordinea gravităţii prin: creşterea mortalităţii, creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificări fizio–patologice, apariţia unor modificări fiziologice directe şi/sau încărcarea organismului cu agenţi poluanţi.

În cursul anului 2009, la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia, supravegherea calităţii aerului s-a realizat prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calităţii aerului, format din 12 staţii automate amplasate în cele 5 judeţe conform criteriilor prevăzute în Ord.592/2002 şi de asemenea cu ajutorul staţiilor manuale de prelevare pulberi sedimentabile.

Datele provenite de la staţiile de monitorizare a calitatăţii aerului şi evoluţia concentraţiilor medii ale unor poluanţi, sunt prezentate în Capitolul 2 - Atmosfera. 10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

Apa este un factor indispensabil vieţii. În organisme ea îndeplineşte multiple funcţii, de la

dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul şi eliminarea produşilor nocivi şi/sau rezultaţi din metabolism.

În condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire.

361

Principalele efecte posibile datorate poluării apei: - boli microbiene transmise prin intermediul apei: febră tifoidă şi paratiroidă, dizenteria

bacilară, holera, enterocolitele, leptospiroza, bruceloza, tularemia, tuberculoza, antraxul, febra Q; - boli virale transmise pe calea apei: enterovirozele, hepatita infecţioasă; - boli parazitare transmise pe calea apei: amibiaza, giardioza, coccidioza, boli determinate

de cestode, de trematode, de nematode; - poluarea apei cu nitraţi, pesticide, detergenţi, metale grele. Poluarea apei din cauza agenţilor biologici (microorganisme şi materii organice

fermentescibile) duce la o contaminare puternică, bacteriologică a apei, care are drept urmare răspândirea unor afecţiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele virale, febra tifoidă. La această categorie de poluare, pe lângă apele uzate urbane pot participa in mare măsură industriile alimentare, industria hârtiei, etc.

Poluarea chimică rezultă din deversarea în ape a diverşilor compuşi ca : nitraţi, fosfaţi şi alte substanţe folosite în agricultură, a unor reziduuri şi deşeuri provenite din industrie sau din activităţi care conţin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. De altfel, poluarea apelor cu nitraţi şi fosfaţi a devenit tot mai îngrijorătoare în ultimul timp. Excesul de îngrăşăminte cu azot în sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitraţi si nitriţi să treacă în apa freatică în cantităţi mari. Consumul de apă cu concentraţie mare de nitraţi poate duce la "boala albastră" a copiilor - methemoglobinemie. O altă cauză a poluării apelor o constituie hidrocarburile.

Poluarea apei cu substanţe organice de sinteză este datorată în principal, detergenţilor şi pesticidelor. Efectele poluării apelor cu astfel de substanţe pot fi dermatozele (afecţiuni ale pielii). La fel de mare este şi gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizează foarte mult în industria materialelor plastice.

Poluarea apei din cauza agenţilor fizici apare ca urmare a evacuării în apă a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pildă deversarea în cursurile de apă a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In această categorie intră şi poluarea termică a apei.

Poluarea termică este cauzată de deversările apelor de răcire care provin din industrie şi de la unele centrale termice. Insă, ridicarea temperaturii apei, ca urmare a acestor deversări, poate duce la modificări intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale şi vegetale din zonele respective.

De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriană; animalele acvatice suferă pentru că temperaturile superioare măresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina aşa-numita 'poluare termică'.

O problema specială o reprezintă poluarea radioactiva a apelor care poate să apară în urma unor căderi de materiale radioactive din atmosferă sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajări a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomică sau de la cercetările nucleare.

Un efect al poluării apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numită şi 'moartea lacurilor', ca urmare a creşterii fertilităţii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfaţi şi nitraţi, care favorizează proliferarea fitoplanctonului şi a plantelor acvatice. Puţin câte puţin, lacul se colmatează, se îngustează şi dispare.

Poluarea chimică a apelor afectează fitoplanctonul şi microfitele în mod diferit, după natura agentului contaminat. Astfel, sărurile de cupru şi cromaţii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa ureelor blochează creşterea fitoflagelatelor. Detergenţii sintetici, pe de altă parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiană a apelor. Peştii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat în apă şi datorită pesticidelor şi a reziduurilor toxice.

În cursul anului 2008 la nivelul Regiunii SV 4 Oltenia nu au fost înregistrare epidemii cu calea de transmitere hidrică. În cadrul programului de monitorizare a calităţii apei produse de

362

instalaţiile publice de aprovizionare cu apă potabilă nu au fost înregistrate situaţii critice care să producă contaminarea şi/sau impurificarea surselor de apă utilizate de aceste instalaţii. 10.3.3.Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei

Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din

gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii - demolări generate în gospodării şi colectate de operatorii de salubritate şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.

Gestionarea deşeurilor are implicaţii multiple asupra stării de sănătate a populaţiei. Sunt pe de o parte problemele pe care le ridică gestionarea deşeurilor menajere pornind de la precolectare până la depozitarea neorganizată şi nesupravegheată, depozitele de dejecţii din agricultură, gestiunea deşeurilor spitalicesti, pe de altă parte problemele ridicate de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale, dintre care foarte multe periculoase: uleiuri, acumulatori şi baterii, şlamuri industriale etc. Deşeurile conţin o gamă variată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni răspânditori de boli infecţioase (viruşi, bacterii,etc.), care pot provoca, direct sau indirect, infecţii.

Un aspect, care de asemenea nu trebuie neglijat este cel de ardere a deşeurilor. Prin arderea incompletă şi necontrolată a deşeurilor rezultă substanţe extrem de periculoase (dioxine, furani, etc.), care au un efect negativ asupra sănătăţii umane fiind bine cunoscute ca substanţe cancerigene.

Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere. Unele activităţi de gestionare a deşeurilor pot prezenta un potenţial risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implică emisia unor poluanţi în mediu. Gestionarea neadecvată a deşeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului şi a apei subterane, afectând sănătatea umană.

Principalele forme de impact şi de risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale în ordinea percepţiei populaţiei sunt: modificări de peisaj şi disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă şi subterane.

Depozitarea necontrolată a deşeurilor problematice, respectiv toxice, a dus in multe locuri la apariţia unor zone care reprezintă un pericol pentru mediu şi resursele naturale, precum si pentru sănătatea umană.

În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu si sănătatea publică.

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

modificări de peisaj şi disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă; modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite, cât şi

363

apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani).

În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că:

în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în

gunoaie (şobolani, ciori). Deşi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării

depozitului, reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial, evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deşeurilor urbane facilitează înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora: insecte, şobolani, ciori, câini vagabonzi.

Deşeurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv nămolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care uneori sunt depozitate în comun cu deşeuri solide orăşeneşti. Această situaţie poate genera apariţia unor amestecuri şi combinaţii inflamabile, explozive sau corozive; pe de altă parte, prezenţa reziduurilor menajere uşor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe şi reduce poluarea mediului.

Un aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor este dificilă. 10.3.4 Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei

Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezenţei simultane a mai multor

sunete, în general nearmonice, cu o intensitate, origine şi durată diferite. Un sunet este dat de vibraţiile aerului care sunt percepute de către ureche. În mod normal sunt percepute ca sunete vibraţiile cuprinse între frecvenţele de 16-16.000 Hz. Sensibilitatea maximă a urechii omeneşti este pentru frecvenţe în intervalul 2.000 ÷ 5.000 Hz. În afara acestui domeniu, nivelul pragului de audibilitate creşte rapid pentru frecvenţele joase, cât şi pentru cele mai înalte.

Inflenţa zgomotului asupra organismului depinde de mai mulţi factori: • mărimea zgomotului, considerând frecvenţa, intensitatea, timpul de acţiune şi caracteristicile

(continuu, pulsatoriu, accidental); • caracteristicile distribuţiei zgomotului de fond existent în afara celui perturbator; • organism: vârsta, starea fizică, sensibilitatea individuală, obişnuinţa; • mediul de propagare: dimensiunea spaţiului, configuraţia terenului, structura arhitecturală.

Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte începând cu uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave şi chiar traumatisme ale organului auditiv.

Sunetele cu o frecvenţă mai ridicată sunt mai periculoase decât cele cu o frecvenţă joasă. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate

produce la intensităţi de circa 60 dB.

364

Experienţele efectuate de către cercetători au arătat că zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni în activitatea lor cotidiană au produs la mai multe persoane o creştere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o creştere a nivelului glucozei în sânge.

Organele auditive sunt într-o legătură puternică cu sistemul nervos central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice ţesut al organismului, orice celulă sau formaţiune intracelulară şi pot provoca diferite forme de îmbolnăviri.

Acţiunea primară a zgomotului puternic influenţează negativ nu doar urechea, dar are şi urmări neurologice - ameţeli, cefalee, oboseală.

Zgomotul este un sunet disturbator, incomod sau chiar periculos cu efecte nedorite în urmatoarele cazuri:

1. Reducerea capacitaţii auditive Sunetele puternice afectează eficienţa celulelor receptoare din urechea internă.

Oboseala auditivă este caracterizată printr-o scădere temporară a pragului percepţiei auditive; ea se accentuează în cazul măririi intensităţii, frecvenţei şi timpului de expunere la zgomot. Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92dB şi cu o frecvenţă cuprinsă între 500-800 Hz produce după 60 de minute de expunere o scădere temporară a audiţiei.

Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului. Astfel de situaţii se întâmplă în cazul unor explozii, împuşcături, erupţii intense de gaze din recipiente sub presiune. După vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz.

Surditatea profesională se datorează efectuării anumitor activităţi expuse în mod deosebit la zgomot. Surditatea datorată zgomotelor se caracterizează printr-o pierdere definitiva şi ireversibilă a audiţiei. 2. Efectele zgomotului asupra corpului Zgomotul conduce la reacţii de stres ale sistemului sangvin (presiune sangvina, modificări ale frecventei bătăilor inimii, contracţie a vaselor sanguine, eliberare de hormoni de stres). În mod involuntar aceste reacţii apar la un nivel al presiunii acustice de peste 60 dB (A), pot însă fi întâlnite şi la un nivel mult mai scăzut al presiunii acustice, în funcţie de existenţa precedentelor biologice relevante sau a stării afective (supărare, frica). Gradul de sensibilitate şi obişnuinţa joaca un rol important în ceea ce priveşte durata acestor reacţii. Cercetările recente cu privire la zgomotul provenit din traficul rutier arata că locuitorii din perimetrul străzilor des circulate, cărora le corespunde un nivel de presiune acustica de peste 65 până la 75 dB(A), sunt cu 20% mai expuşi riscului de infarct faţă de locuitorii din preajma străzilor mai puţin circulate.(Babisch, 2000).

3. Tulburarea somnului Tulburarea somnului are în primul rând cauze de ordin psihic, fizic şi social (conflicte, temeri, boli, necesitaţi familiale). Dar şi influenţele din mediul înconjurător, şi în mod special zgomotul, reprezintă un factor cauzator important.

Influenţele zgomotului în timpul somnului se concretizează direct prin modificări ale somnului – cu sau fără întrerupere a somnului, micşorare a întregului timp aferent somnului, a somnului adânc sau a somnului cu vise, reacţii vegetative (de ex frecventa bătăilor inimii, tensiunea sangvina), reacţii biochimice – sau indirect prin reducerea calităţii subiective a somnului, oboseală şi ineficientă a doua zi la locul de munca.

De aceea, după cunoştinţele specialiştilor din domeniu, nivelul presiunii acustice echivalente din camerele de dormit nu trebuie să depăşească în timpul nopţii valori de 25 până la 30 dB (A). În cazuri particulare, nivelul maxim nu trebuie să depăşească 45 dB(A), pentru a evita trezirea în timpul somnului şi modificările somnului cauzate de zgomot.

La nivelul judetului Valcea, din datele furnizate de Autoritatea pentru Sănătate Publică, în anul 2009 nu s-au înregistrat cazuri de hipoacuzii profesionale. În interiorul spaţiilor de locuit nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot avînd în vedere şi măsurile intreprinse de proprietarii acestor spaţii pentru izolare fonică (montare geamuri termoizolante tip Termopan).

365

Starea de sǎnǎtate a populaţ iei, influenţatǎ de zgomote, este dificil de cuantificat. În oraşe, zgomotele exterioare au caracter permanent (zgomote de fond, care înregistreazǎ valori maxime de pana la 85 dB ziua şi valori minime noaptea de 55 dB). Acestea sunt produse cu precǎdere d e mijloacele de circulaţie şi de instalaţiile muzicale dotate cu difuzoare puternice, amplasate în vecinătatea sau la parterul ansamblurilor rezidenţiale.

Nivelul de expunere a populaţiei vâlcene la poluarea sonorǎ s -a determinat utilizând un sonometru ce poate indica doar valori momentane. Determinǎrile au fost efectuate de Direcţia de Sǎnǎtate Publicǎ Vâlcea. In apropierea locuinţelor s-au obţinut valori cuprinse între 85-95 Db (A) pentru strǎzile cu trafic intens, 70 -75 dB(A) pentru strǎzile cu trafic me diu şi 45-50 dB(A) pentru zona rezidenţialǎ. Starea de sǎnǎtate a populaţiei în raport cu zgomotul, nu poate fi stabilitǎ concret din lipsǎ de specificitate a manifestǎrilor.

În judetului Dolj, potrivit datelor deţinute de Autoritatea de Sănătate Publică Dolj, zgomotul are efecte negative asupra sănătăţii populaţiei cum ar fi: modificările organice care apar datorită zgomotului constau în: traumatisme ale urechii interne, care, repetate în timp produc”surditate de percepţie”-

afecţiune cunoscută şi sub numele de”surditate profesională”; hipoacuzie la locuitorii centrelor populate urbane; zgomotul exercită o influienţă negativă şi asupraaltor sisteme şi organe, ca de exemplu,

tulburări cardiovasculare; insomnie; creşterea excitabilităţii neuro- musculare şi schimbărilor respiratorii; intensificarea activităţii glandelor endocrine; stări de irascibilitate, suprasolicitări ale atenţiei.

În judetul Gorj nivelurile de zgomot în aglomerările urbane ating un maxim în intervalele orare 07.00 - 08.00 şi 15.00 - 18.00, cu depăşiri frecvente ale nivelului zgomotului echivalent şi un minim între orele 01.00 - 05.00. Nivelul maxim se datorează traficului greu, transportului în comun, stării drumurilor, nesincronizării semafoarelor, stării tehnice necorespunzătoare a autovehiculelor, lipsei parcărilor şi accelerărilor/decelerărilor bruşte ale participanţilor la traficul rutier.

Surse interioare de zgomot din clădiri sunt reprezentate de instalatiile tehnico-sanitare (apa, canal, tuburi de la toboganul de gunoi, calorifere, ascensor, la care se adaugă şi zgomotul produs de la aparatele de uz casnic, sistemele de climatizare, gurile de aerisire provenite de la coşurile hotelor de bucătărie sau/şi a coşurilor de la termocentralele de apartament).

Zgomotul reprezintă o sursă de disconfort în locuinţă, deranjând o serie de activităţi, dar cu cea mai mare frecvenţă produce tulburări de somn reclamate de aproximativ 50% din persoane. 10.4 Obiective şi măsuri 10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului Principalele obiective privind poluarea aerului sunt:

- Reducerea poluarii generată de activităţiile de transport şi activităţi economico-sociale (industriale);

- Evaluarea calităţii aerului ambiental pe metode şi criterii comune cu cele U.E; - Reducerea poluarii datorată utilizării solvenţilor în anumite activităţi şi sectoare; - Reducerea poluarii atmosferice generata de agentii economici importatori, transportatori

şi distribuitori.

366

Asigurarea calităţii aerului

Controlul tehnic al calităţii aerului este stabilit de regulă prin prevederi naţionale care în mare măsură au la bază directive europene şi se realizează conform normelor şi directivelor recunoscute la nivel naţional.

Principalele măsuri privind poluarea aerului: Cerinţe legate de strategia de măsurare, aceasta înseamnă definirea sarcinii,

alegerea locaţiilor pentru măsurare, perioade de măsurare, etc.; Utilizarea de aparate de măsurare verificate, aplicarea de procedee de referinţă,

respectiv echivalenţă; Dovada posibilităţii reconstituirii procedeelor de calibrare la standardele naţionale; Confirmarea competenţei de specialitate prin acreditarea laboratoarelor şi a reţelelor

de măsurare printr-un institut de acreditare recunoscut la nivel european; Controlul calităţii în staţiile de măsurare şi în reţelele de măsurare prin teste efectuate

în mai multe laboratoare la nivel naţional şi internaţional, prin audit şi sisteme de managementul calităţii;

Definitivarea Planului şi Programului integrat de gestionare a calitatii aerului, conform Ord. 35/2007 care contine masuri si actiuni menite a imbunatati calitatea aerului.

Ghidurile oferă pentru multe dintre aceste puncte o susţinere importantă pentru a putea fi atinse cerinţele de calitate şi pentru a se putea furniza Comisiei Comunităţii Europene informaţii fiabile despre calitatea aerului.

Prin măsurile şi acţiunile impuse, prevăzute şi/sau realizate de către operatorii/titularii activităţilor ce se constitue în surse majore de poluare a aerului şi de către autorităţile cu atribuţiuni, obligaţii, sarcini, responsabilităţi în domeniul protecţiei calităţii factorilor de mediu se urmăreşte transpunerea şi implementarea reglementărilor comunitare în vigoare în scopul atingerii obiectivelor strategiei naţionale privind protecţia mediului. 10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei

Calitatea şi cantitatea apei devine o problemă majoră în condiţiile schimbărilor climatice care

duc la scăderea pânzei de apă freatică şi la secete prelungite. Începând de la captarea ei, transportul la utilizator, folosirea, evacuarea, epurarea şi

redarea apei circuitului natural, toate instalaţiile, procesele şi lucrările trebuie retehnologizate, eficientizate, extinse.

Activitatea serviciilor de apă şi canalizare are ca obiective:

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor; realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, ca bază a dezvoltării

economice; dezvoltarea durabilă a serviciilor; protecţia mediului.

În acest sens, în scopul reducerii poluării apei, se impune luarea unor măsuri de tipul: continuarea lucrărilor la obiectivele aflate în execuţie pentru crearea

de noi surse de apă; economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori şi în reţelele de

distribuţie, utilizarea eficientă a apei; îmbunătăţirea calităţii apei prin reducerea poluării cauzate de

substanţe periculoase deversate în mediul acvatic (modernizarea şi retehnologizarea proceselor industriale, realizarea de noi staţii de epurare a apelor industriale.

367

La nivelul Regiunii 4 SV Oltenia măsurile şi acţiunile întreprinse de autorităţile competente de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor de către autorităţile administraţiei publice locale precum şi de către organismele competente de mediu şi sănătate la nivelul anului 2009 s-au axat pe respectarea prevederilor Directivei cadru privind apa şi cele 7 directive fiice şi a reglementărilor naţionale transpuse pentru implementare în domeniul apelor. 10.4.3.Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale

Deşeurile municipale reprezintă una dintre problemele cele mai presante în activitatea de

protecţie a mediului. Astfel, din toate activităţile socio-economice rezultă o cantitate crescândă de deşeuri cu o compoziţie tot mai diversă, care impune o strategie fezabilă de gestionare. În managementul actual al deşeurilor tendinţa este aceea a unui sistem integrat cu mai multe resurse, bazat pe separarea surselor de deşeuri, selectarea, prelucrarea, reciclarea şi reutilizarea deşeurilor, tratarea şi depozitarea finală.

Obiectivul general care se impune pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din localităţi şi care coincide cu cel al strategiei şi programelor naţionale, regionale şi locale, din domeniul deşeurilor, este: „Reducerea efectelor negative ale deşeurilor asupra calităţii mediului şi a sănătăţii umane”.

Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor în mediul urban, se va realiza prin stabilirea următoarelor obiective specifice:

- eliminarea depozitării necontrolate; - colectarea selectivă a deseurilor industriale reciclabile din deseurile menajere provenite de

la populaţie; - cresterea gradului de reciclare al deseurilor; - reducerea cantităţilor de deşeuri industriale eliminate la depozitele orăsenesti de către

agenţii economici industriali; - reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile.

Printre obiectivele principale care se vor regăsi şi la nivelul Regiunii 4SV Oltenia, amintim: Îmbunătăţirea şi dezvoltarea unui sistem modern de colectare şi transport al deşeurilor prin:

• extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în zonele urbane şi rurale; • modernizarea sistemelor actuale de colectare şi transport al deşeurilor; • construirea staţiilor de transfer în baza recomandărilor studiilor de fezabilitate; • separarea deşeurilor periculoase de cele nepericuloase din deşeurile menajere; • implementarea sistemelor de colectare selectivă atât în zonele urbane cât şi în zonele

rurale Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile prin:

• colectarea separată a deşeurilor biodegradabile şi valorificarea acestora; • realizarea unor staţii de compostare în vederea recuperării deşeurilor biodegradabile; • promovarea investiţiilor în instalaţii de sortare şi compostare în vederea reducerii

deşeurilor biodegradabile Implementarea colectării selective a deşeurilor voluminoase prin:

• reducerea cantităţilor de deşeuri voluminoase depozitate • organizarea unui sistem de colectare specializat precum şi • recuperarea şi refolosirea fracţiilor provenite din deşeurile voluminoase.

Creşterea colectării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice prin: • organizarea unor locaţii de colectare la nivel local • organizarea unor campanii de colectare a DEEE şi conştientizare.

Reducerea impactului negativ asupra mediului datorat depozitelor neconforme prin:

368

• închiderea şi reabilitarea depozitelor din mediul rural şi urban • asigurarea capacităţii necesare pentru depozitarea deşeurilor în depozite conforme. • sistarea depozitării în mediul rural şi construirea unor staţii de transfer , care să

deservească mai multe localităţi, în cazul în care sunt recomandate de studii de fezabilitate. Responsabilizarea gestionării deşeurilor periculoase. Generatorii de deşeuri periculoase

sunt responsabili pentru gestionarea deşeurilor periculoase pe baza principiului poluatorul plăteşte. Îmbunătăţirea tehnologiilor pentru gestionarea deşeurilor periculoase. Acestea trebuie să fie disponibile, fezabile economic şi să respecte cerinţele pentru protecţia mediului.

Întărirea organismelor de control şi inspecţie în vederea aplicării legilor într-o manieră stabilă şi gradată astfel încât toate întreprinderile să asigure standarde minime de protecţie a mediului. Aplicarea severă a legii este cel mai eficient mod pentru ca generatorii de deşeuri să fie stimulaţi să promoveze acţiuni pentru prevenirea, recuperarea, tratarea şi eliminarea corectă a deşeurilor. Astfel se va crea cadrul necesar pentru dezvoltarea pieţei pentru serviciile de gestionare a deşeurilor periculoase.

Minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi mediului Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea unei baze de date referitoare la regimul deşeurile periculoase. Optimizarea achiziţiilor şi aplicaţiilor disponibile prin fonduri de investiţii naţionale şi

internaţionale. Un rol important în realizarea acestor măsuri vor avea campaniile de informare şi

constientizare a populaţiei, realizate prin orice mijloace mass-media cu scopul de a pătrunde în toate mediile şi în mentalitatea întregii populaţii, de la copii până la pensionari.

Obiectivele şi măsurile în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să reflecte respectarea ierarhiei deşeurilor, acordand o importanţă deosebită maximizării prevenirii generării deşeurilor şi promovării reutilizării, reciclării şi valorificării materiale şi energetice, astfel încat să fie redus impactul negativ asupra mediului si sănătăţii populaţiei. 10.4.4.Obiective privind reducerea zgomotului La nivelul judeţului Dolj, obiectivele privind reducerea nivelului de zgomot sunt urmatoarele: Interzicerea claxonării; Limitarea nivelului de zgomot al diferitelor tipuri de autovehicule; Întreţinerea reţelei stradale; Insonorizarea clădirilor de locuit. Combaterea zgomotului la sursă; Restricţionarea accesului autovehiculelor mari pe arterele importante de circulaţie şi

devierea lor în zone mai puţin circulate; Filtrarea şi diminuarea zgomotului pe intervalul dintre sursa şi populaţia expusă prin diferite

ecranări, prin folosirea perdelelor verzi de protecţie, prin care se realizează reduceri mici ale nivelului de zgomot, dar uneori eficiente şi suficiente pentru a-l scădea sub un prag tolerabil. În acest scop se folosesc perdele de arbori, care mărginesc societăţile şi căile de trasport cu o eficienţă de reducere a nivelului de zgomot cu 8-15 dB sau chiar mai mult, dacă perdeaua are o lăţime mai mare. Construcţia de clădiri este preferabil a fi realizată cu spaţii libere, un rol important în reducerea poluării sonore fiind distanţa faţă de sursa de zgomot. Sursa de zgomot se amplasează cu atât mai departe de locuinţe cu cât intensitatea este mai mare. Poluarea pasivă a populaţiei se realizează prin zidurile clădirilor, prin invelişurile de textile,

care absoarbe zgomotul, în funcţie de grosime, stratificări şi natura materialelor, cât şi prin măsuri funcţionale, ca închiderea uşilor şi ferestrelor.

369

Ca o ultima măsură de protecţie sonoră ar fi apărarea urechii cu dispozitive pentru protecţia împotriva acestei poluări prin metode educaţionale, organizatorice şi legislative prin excluderea sau diminuarea unor surse de zgomot, a nivelurilor ridicate şi nocive etc. În locuinţe se introduc reguli de limitare a zgomotului, a unor activităţi şi dispozitive generatoare de zgomot în orele de odihnă (după-amiază, noaptea) etc.

În judetului Gorj principalul obiectiv în domeniul zgomotului prevăzut în cadrul celui de-al VI-lea Program de acţiune pentru protecţia mediului constă în reducerea numărului de persoane afectate în mod regulat şi pe termen lung de nivele ridicate ale zgomotului, de la un număr de 100 milioane de persoane în anul 2000, cu 10% până în anul 2010 şi cu 20% până în anul 2020. Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii adecvate, susţinută de reglementări legislative corespunzatoare.

Principalele mijloace de combatere a zgomotului sunt: - reducerea nivelului de zgomot la sursă; - măsuri urbanistice specifice; - măsuri de protecţie fonică a construcţiilor şi clădirilor; - protecţia directă a omului expus zgomotului.

Măsurile privind reducerea zgomotului se referă la următoarele acţiuni pentru reducerea expunerii la zgomot a populaţiei: optimizarea transportului în localităţile urbane; întreţinerea infrastructurii rutiere si feroviare; înlocuirea unde este strict necesar a suprafeţei de rulare cu asfalturi fonoabsorbante; întreţinerea corespunzătoare a parcului auto si a materialului rulant CFR; amenajarea de perdele de protecţie vegetală, unde este posibil, între zona de locuit şi cea

de circulaţie ; amenajarea de spaţii verzi pe terenuri virane; reglementarea circulaţiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferenţiate pe categorii de

vehicule, care să evite zonele compacte de locuinţe; realizarea unor centuri de trafic de tranzit în localităţile situate pe drumurile naţionale. insonorizarea clădirilor de locuit, prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, cu calităţi

superioare. La nivelul judeţului Vâlcea, obiectivele şi măsurile cuprinse în PLAM Vâlcea se referă la

următoarele acţiuni pentru reducerea expunerii la zgomot a populaţiei: optimizarea transportului în localităţile urbane întreţinerea corespunzătoare a parcului auto amenajarea de perdele de protecţie vegetelă, unde este posibil, între zona

de locuit şi cea de circulaţie amenajarea de spaţii verzi pe terenuri virane reglementarea circulaţiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferenţiate pe

categorii de vehicule, care să evite zonele compacte de locuinţe.

În judeţul Mehedinţi obiective şi măsuri privind poluarea sonoră se refera la: Construirea unei şosele de centură pentru oraş Limitarea vitezei de rulare până la construirea şoselei de centură la 40km/h , mai ales pe

timp de noapte Creea unei baze de date de intrare (numărători trafic, măsurători nivel zgomot, efectuarea

unei hărţi digitale a oraşului) care vor reduce substanţial costul hărţii de zomot Implicarea experţilor în urbanism, transporturi şi mediu în luarea deciziilor privind

dezvoltarea oraşului astfel încât sa se obţină un climat de viaţa cât mai sănătos

370

Realizarea unui sondaj de opinie pentru a afla efectul nivelului de zgomot asupra factorului phihologic al cetăţenilor

Control periodic al agenţilor economici care desfăşoară activităţi generatoare de poluare sonară şi aplicare de amenzi în cazul depăşirii limitei admise

Realizarea unei hărţi de zgomot Informarea clară şi accesibilă a publicului la informaţii privind poluarea sonoră şi planurile de

acţiune privind managementul de mediu.

În judeţul Olt, situaţia proiectelor propuse în domeniul reducerii zgomotului este prezentată în tabelul 10.4.4.1. Proiectele sunt stabilite în cadrul Componentei AER - Planul Local de Acţiune pentru mediu la nivelul judeţului Olt, revizuit, varianta finală.

371

Reducerea poluării

fonice şi prin vibraţii

determinată de traficul

rutier

5.1 Adoptarea măsurilor pentru limitarea fonice şi prin vibraţii determinată de traficul rutier / Diminuarea disconfortului creat de poluarea fonică şi prin vibraţii determinată de traficul rutier.

5.1.1 Realizare şi reabilitare spaţii verzi, alei şi trotuare în zona BCR centru 5.1.2 Amenajare Parc Central 5.1.3 Înfiinţare parc orăşenesc „Balta Gării” – spaţii verzi 5.1.4 Modernizare şi reabilitare ansamblu străzi în mun. Slatina 5.1.5. Înfiinţare spaţii verzi în municipiul Slatina 5.1.6 Reabilitare spaţii verzi , alei de acces rutier şi pietonal mobilier urban în municipiul Slatina. 5.1.7 Reabilitare spaţii verzi, alei acces rutier şi pietonal spaţii verzi, alei acces rutier şi pietonal, mobilier urban adiacent străzilor Sergent Major Dorobanţu Constantin, Basarabilor, Centura Basarabilor şi Arcului 5.1.8 Reabilitare spaţii verzi, alei acces rutier şi pietonal spaţii verzi, alei acces rutier şi pietonal, mobilier urban zona străzii Cornişei - Spital Judeţean 5.1.9 Reabilitare spaţii verzi, alei acces rutier şi pietonal spaţii verzi, alei acces rutier şi pietonal, mobilier urban strada Cireaşov, Prelungirea Tunari, A.I.Cuza 5.1.10 Reabilitare spaţii verzi, alei acces rutier şi pietonal, mobilier urban - zona străzilor Arcului, Mânăstirii Constantin Brâncoveanu 5.1.11 Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban adiacent str. Unirii, Libertăţii, Crişan

5.2 Adoptarea măsurilor pentru reducerea poluării fonice şi a vibraţiilor cauzate de traficul rutier / Diminuarea disconfortului creat de poluarea fonică şi prin vibraţii determinată de traficul rutier, prin: -restricţionarea traficului auto în zonele de odihnă şi recreere

5.2.1 Amenajare loc agrement – odihnă - sport, recreere zona Parc 5.2.2 Realizarea şi modernizarea str. Oltului, pe o lungime de 2 km 5.2.3 Reabilitarea şi modernizarea Falezei Dunării

372

10.4.5 Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt definite ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al căror specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) şi care se compun din următoarele tipuri de terenuri: parcuri, scuaruri, aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor sau terenuri libere neproductive.

Administrarea spaţiilor verzi proprietate publică este exercitată de autorităţile administraţiei publice locale şi de alte organe împuternicite în acest scop.

Prin administrarea spaţiilor verzi se asigură îndeplinirea următoarelor obiective: protecţia şi conservarea spaţiilor verzi pentru menţinerea biodiversităţii lor; menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul, schimbările climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei mediului şi asigurării calităţii vieţii; regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi; includerea în categoria spaţiilor verzi publice a terenurilor cu potenţial ecologic sau sociocultural, în scopul extinderii suprafeţelor ocupate de spaţii verzi.

În acest sens, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp / locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp / locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, în conformitate cu prevederile OUG nr. 195 / 2005, privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

La nivelul judeţului Dolj există un singur proiect pentru crearea unui parc în comuna Giurgiţa. Încă din anul 1953, în fiecare an perioada 15 martie – 15 aprilie este numită “Luna Pădurii”

ca urmare a stabilirii importanţei fondului forestier. Mai multe instituţii au organizat, timp de o lună, numeroase acţiuni, prin care populaţia a participat la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului silvicol al judeţului Dolj. Astfel, în această perioadă s-au realizat o serie de lucrări silvice, precum plantări, semănături, curăţiri, igienizări cât şi simpozioane şi mese rotunde pe această temă. Păstrând tradiţia anilor trecuţi, APM DOLJ a iniţiat o campanie de plantare pomi şi arbuşti adresată tuturor celor care înţeleg menirea pomilor în lanţul trofic, aportul acestora la un mediu mai curat şi în combaterea poluării. Acţiunea de plantare efectivă s-a desfăşurat în aceeaşi zi de 24 martie 2009 – în tot judeţul Dolj, în vederea concentrării unei dorinţe unice generalizate – protecţia mediului ambiant. În funcţie de opţiunea fiecărui participant la acţiune, plantarea s-a efectuat în următoarele variante:

- în perimetrul propriu al instituţiei; - în imediata vecinătate a instituţiei; - în incinta unor şcoli şi grădiniţe din Craiova şi judeţul Dolj. Materialul săditor a fost pus la dispoziţie de către Direcţia Silvică Craiova şi RADPFL contra

cost. Acţiunile de plantare s-au realizat în parteneriat între societăţi private, şcoli şi grădiniţe

exemplificând următoarele: 1. Grupul Şcolar Matei Basarab – sponsor SC FORD ROMANIA SA 2. Grădiniţa nr. 40 Craioviţa Nouă – sponsor SC CHIMRO SRL 3. Colegiul Naţional Gheorghe Chiţu – sponsor SC SIGMAFLEX SRL 4. Grupul Şcolar Electroputere – sponsor SC CEZ 5. Grădiniţa nr. 37 Dumbrava Minunată – sponsor SC LUMILUX SRL 6. Şcoala Generală nr. 33 – sponsor SC RENAMED FARMA SRL 7. Şcoala Generală nr. 21 Gh. Ţiţeica – sponsor Oficiul Teritorial pentru IMM 8. Şcoala Generală Arte şi Meserii Spiru Haret – sponsor SC MEDANA PROD SRL.

Şi-au exprimat intenţia de plantare în incinta proprie în ziua de 24 .03.2009: - CET Işalniţa – 300 salcâmi - CET Craiova – 300 salcâmi - CEZ România – 500 pomi fructiferi şi 100 salcâmi - CASA NOASTRĂ - 300 buc. stejar roşu.

373

APM Dolj în parteneriat cu Palatul Copiilor si cu Cercul Militar Craiova au desfăşurat o acţiune de igienizare şi înnoire a materialului dendrologic din parcul Independenţa. Tot in cadrul acestei campanii de plantare pomi si arbusti, Direcţia Silvică Craiova în parteneriat cu organizaţia MEDIA ORG - „Copacul de hârtie” şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj au organizat acţiunea de plantare de pomi, în data de 15 decembrie 2009 – în localitatea Bratovoieşti. La această acţiune şi-au anunţat participarea şi:

1. Universitatea din Craiova – secţia Geografie 2. Universitatea din Craiova – secţia Ingineria Mediului 3. Organizaţia Tinerilor Exploratori pentru Viitor

In Mehedinti, principalele măsuri pentru extinderea sapaţiilor verzi constau în :

infiinţarea de noi parcuri - Parcul sala Polivalenta (Drobeta Turnu Severin) – 16.650 mp - Parcul Tineretului (Drobeta Turnu Severin) – 8.520 mp modernizarea şi extinderea parcurilor existente împrejmuirea zonelor verzi, acolo unde nu este realizata extinderea lucrărilor de pepinieră pentru asigurarea materialului dendrologic care se va planta în perspectivă în oraş; întreţinerea aliniamentelor stradale si a gardurilor vii si diversificarea materialului dendrologic; încurajarea practicării unui turism organizat amenajarea funcţională a locurilor de agrement în spaţiul periurban

In ceea ce priveste amenajarea spatiilor verzi ce se regasesc printre blocurile din municipiul

Rm Valcea, estimat la 571605 mp, s-au inceput lucrarile si s-a programat finalitatea lor in anul 2010. Consiliul local din Horezu si-a propus ca din sursa de finantare vis a vis de ‘”Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati “ sa mareasca suprafata de spatiu verde cu 3 hectare in zona “Treapt” al localitatii, la 350 m de centrul civic . Propunerile pentru anul 2008 a orasului Baile Olanesti sunt:

- realizarea unui complex de agrement in zona parcului Unirii care sa cuprinda camere de cazare, sala de jocuri, biblioteca cu sala de lectura, discoteca, videoteca

- realizarea unui strand cu apa termala acoperit . - amenajarea unor trasee marcate si dotate cu banci si adaposturi contra ploii - promenada pentru cura de aer curat.

Fiind o statiune de odihna se impune un program sever anual pentru crearea si mentinerea continua a protectiei spatiilor verzi, si a zonelor de recreere. Si in municipiul Dragasani se vor continua lucrarile, pentru extinderea spatiilor verzi, din terenurile aflate in intravilan si de amenajarea unui teren sport in zona Batca Abator ,pe o suprafata de 12 205 mp. Pentru anul 2010 sunt propuse modernizarea serei de flori si a parcurilor existente.

Pentru judetul Olt Situaţia proiectelor propuse în ceea ce priveste spatiile verzi este prezentată în tabelul de mai jos. Proiectele sunt stabilite în cadrul Componentei Biodiversitate - Planul Local de Acţiune pentru mediu la nivelul judeţului Olt, revizuit, varianta finală.

374

Obiectiv general

Obiective specific/ Ţinte

Activităţi Responsabili implementare

Responsabili monitorizare

Termen realizare / Sursa de finanţare

Protecţia ecosistemelor urbane

Asigurarea managementului durabil al spaţiilor verzi din zonele urbane Asigurarea unei suprafeţe de spaţii verzi de până la 20 mp / loc până în anul 2010 şi de 26 mp / loc până în anul 2013 conform OUG nr. 114 / 2007

Adaptarea regulamentelor de urbanism şi Planurilor de Urbanism General (P.U.G) Reactualizare PUG oras Balş

Consiliile Locale Consiliul Local Bals

Consiliile locale

Permanent 2009-2010

Actualizarea Planului Urbanistic General în municipiul Slatina

Primăria municipiului Slatina

Primăria municipiului

Slatina

2009-2010 buget local

Înfiinţare şi extindere spaţii verzi

Primării oraşe APM Olt 2010 2013

Înfiinţare spaţii verzi în municipiul Slatina

Primăria municipiului Slatina

Primăria municipiului

Slatina

2010-2011 buget local+

fonduri europene Acţiuni de ecologizare a spaţiilor verzi şi parcurilor din Slatina, cuprinse în proiectul „Împreună pentru un oraş mai curat”

Primăria municipiului Slatina

Primăria municipiului

Slatina

2010-2012 buget local+

fonduri europene