clasa a 6a

8
 1 Proiect didactic Propunător: Cernat Maria  Data: 23-04-2013 Clasa: a VI-a Disciplina: Istorie Lecţia: Reforma şi contrareforma Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe  Timp: 50 minute Competenţe specifice : 1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici Epocii Moderne, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală.  3.4. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice de la sfârşitul Evului Mediu, pe baza surselor istorice, cunoscute sau  la prima vedere. 3.5. Descrierea unui fapt istoric de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă, pe baza surselor istorice.  Competenţe derivate: - Să analizeze societatea feudală europeană in secolele XV –  XVI, cu accent pe statele germane, folosind sursele istorice - Să caracterizeze Biserica şi rolul ei în ierarhia socială, analizând surse istorice.  - Să întocmească liste cuprinzând precursorii Reformei.  - Să argumenteze cauzele Reformei, analizând surse istorice.  - Să identifice principalele idei ale Reformei, utilizând surse istorice şi realizând un model grafic.  Obiective educative: - Să realizeze un scurt eseu cu titlul ,, Urmările Reformei”.  - Să identifice principalele religii protestante şi localizarea lor pe hartă.  - Să realizeze o comparaţie între catolicism şi lutheran ism prin realizarea diagramei Venn..

Upload: adrian-dumitrache

Post on 19-Oct-2015

77 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

clasa a 6a

TRANSCRIPT

Proiect didactic

Proiect didactic Propuntor: Cernat MariaData: 23-04-2013Clasa: a VI-aDisciplina: IstorieLecia: Reforma i contrareforma Tipul leciei: Dobndire de noi cunotineTimp: 50 minuteCompetene specifice:1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici Epocii Moderne, n diferite situaii de comunicare scris sau oral.3.4. Localizarea n timp i spaiu a faptelor istorice de la sfritul Evului Mediu, pe baza surselor istorice, cunoscute sau la prima vedere.3.5. Descrierea unui fapt istoric de la sfritul Evului Mediu i din Epoca Modern, pe baza surselor istorice.Competene derivate: S analizeze societatea feudal european in secolele XV XVI, cu accent pe statele germane, folosind sursele istorice S caracterizeze Biserica i rolul ei n ierarhia social, analiznd surse istorice. S ntocmeasc liste cuprinznd precursorii Reformei. S argumenteze cauzele Reformei, analiznd surse istorice. S identifice principalele idei ale Reformei, utiliznd surse istorice i realiznd un model grafic.Obiective educative: S realizeze un scurt eseu cu titlul ,, Urmrile Reformei. S identifice principalele religii protestante i localizarea lor pe hart. S realizeze o comparaie ntre catolicism i lutheranism prin realizarea diagramei Venn.. S stabileasc o relaie corect ntre personalitile i rile care au promovat reforma. S ntocmeasc fie biografice ale personalitilor ce s-au remarcat n rspnndirea indeilor reformei.Strategia : inductiva,cognitiva,euristica,semidirijata. explicaia, expunerea, studiul de caz, conversaia, exerciiul, ciorchinele, exercitiul, monologul, demonstratia, diagrama VennMijloace didactice:- manualul. - Planul schematic al lectiei. - plan - prezentare power point - diagrama Venn- texte cu documente istorice.- carti,imagini. - Harta - fise de lucru si de evaluare.Forme de organizare a activitii: Frontal, Individual, Pe grupe.Evaluarea:- continua:intrebari operationale,corelari. - sumativa:fisa de evaluare, fi de lucruBibliografie: - ,,Atlas Istoric Ilustrat Al Lumii,Editura Litera,2009. -,,Enciclopedia Pentru Copii-Romanii,Editura Rao,2007. - George Blond, Furioii Domnului , Ed. Politic, Bucureti, 1976 - Valentin Bluoiu, Constantin Vlad, Manual de Istorie, clasa a VI-a, Ed. All, Bucureti, 2005

Desfurarea leciei

Etapele lecieiCompetene specifice Activitatea profesoruluiActivitatea elevuluiStategii didactice

Metode i procedeeMijloace Forme de organizare

1. Moment organizatoricSe realizeaz condiiile psiho-pedagogice necesare desfurrii leciei. Se noteaz absenele i se pregtete materialul didactic necesar desfurrii leciei.Elevul responsabil comunica absenii.Se pregtesc pe mese materialele necesare.Conversaia Frontal

2. Pregtirea elevilor pentru receptarea noilor cunotine1.2 Se amintesc elevilor cunotinele legate de situaia bisericii cretine, de marea schism din 1054 i de urmrile acesteia pentru cretinismul din vestul Europei. Protestantismul este a treia ramur a cretinismului, alturi de catolicism i ortodoxism; a luat natere la nceputul secolului al XVI-lea n urma micrii de Reform religioas; Reforma a fost o ampl micare ideologic ndreptat mpotriva bisericii catolice (deci nu a cretinismului n general), cu implicaii social politice i culturale din cele mai profunde. Numit dram a contiinei europene, Reforma a produs separarea unor noi biserici cretine (luteran, calvin, anglican) de cea catolic.

Elevii recurg la rememorarea si selectarea cunostintelor

Elevii ascult i recurg la asocieri de idei.

Conversaia euristic

Explicaia

Harta

Enciclope-dia Pentru Copii-Romanii

Frontal

Individual

3. Anunarea titlului i a competenelor

Se scrie pe tabl titlul leciei: Reforma i contrareforma. Sunt precizate obiectivele leceiElevii participa la discutii cu raspunsuri proprii.Elevii noteaz titlul lectiei in caiete.Conversaia Frontal

4. Desfurarea leciei/ Comunicarea i dobndirea noilor cunotine.

3.4.

3.4

3.4.

3.4.Are loc pe baza unei prezentri power point.Sunt identificai precursorii Reformei: Jan Hus, Savonarola, Erasmus din Rotterdam.

Sunt prezentate cauzele reformei:a) religioase: - bogia excesiv a preoilor care uitaser de smerenia i simplitatea cerute de preceptele cretine;- cumprarea i vinderea funciilor bisericeti;- vnzarea indulgenelor; - viaa scandaloas a unor papi (Alexandru VI Borgia).Indulgen = document ce conine textul rugciunilor care trebuia spus pentru a obine iertarea total sau parial a pcatelor, pe care Biserica catolic o acorda credincioilor n schimbul unei sume de bani.Precizare: n Germania, clugrul Tetzel se ocupa cu vnzarea indulgentelor. Acesta spunea c indulgenele au efect imediat i sigur: ndat ce banul sun n cutie, sufletul zboar spre cer.b) economico sociale: - taxele mari ctre Biseric - acumularea i folosirea proprietilor de pmnt n mod neonest de ctre clerul catolic - burghezia dorea o biseric mai srac, simplificarea ceremonialului religios i un calendar cu mai puine srbtoric) culturale: - apariia noilor curente Renaterea i umanismul care cultivau ncrederea n forele creatoare ale omului i care au zdruncinat credina n dogmele Bisericii; tiprirea crilor n limbile naionale.Iniiatorul Reformei este considerat a fi Martin Luther (1517).

El a afiat pe ua catedralei din Wittemberg (oct. 1517) 95 de teze n care se pronuna mpotriva vnzrii indulgenelor i consemna msurile propuse pentru refacerea ncrederii oamenilor n Biseric.Ruptura cu Roma s-a realizat n anul urmtor cnd Martin Luther a refuzat s retracteze cele afirmate. Se indic la hart ariile geografice n care s-a extins luteranismul i calvinismul.Lutheranismul s-a rspndit n centrul i nordul Germaniei, n nordul Europei, ajungnd pn la saii din Transilvania.Calvinismul s-a rspndit n Frana, rile de Jos, Scoia, Ungaria i la maghiarii din Transilvania.Sunt prezentate principiile reformatoare ale lui:a) Martin Luther:- combate autoritatea papal i ierarhia clerului;- susine mntuirea prin credin, avnd ca principal susrs Biblia;- acept doar botezul i mprtania;-susine abolirea cultutlui Fecioarei Maria i a Sfinilor;Poart denumirea de Biserica Evanghelic b) Jean Calvin- predestinarea;- via moral i activ;- interzicerea luxului, dansului, jocurilor de noroc, crciumilor;- s-a rspndit n Frana, rile de Jos, Scoia, Ungaria, Transilvania- este mai bine cunoscut sub numele de Biserica Reformat.

Se prezint cea de-a treia form a protestantismului aprut n Anglia (1534), n timpul regelui Henric al VIII-lea. n 1534 Henric al VIII-lea scoate Biserica catolic de sub autoritatea papei i pune bazele Bisericii anglicane care reprezint un compromis ntre catolicism i protestantism.Contrareforma Se prezint poziia Bisericii catolice fa de propagandareformatoare. n a doua jumtate a secolului al XVI-lea, Biserica Apusean a luat masuri de combatere a doctrinelor care i ameninau unitatea i msuri de ntrire a Bisericii Catolice. Aceste aciuni au purtat numele de Contrareform. n acest sens a fost convocat Conciliul de la Trento (1545-1563), n cadrul cruia au fost adoptate urmtoarele msuri: precizarea strict a doctrinei bisericeti, reorganizarea nvmntului bisericesc; Papa era recunoscut n continuare ca unicul conductor al Bisericii catolice. Pentru prentmpinarea rspndirii ideilor Reformei, catolicii au creat Congregaia Indexului, care avea ca scop examinarea tuturor scrierilor cu caracter religios sau laic i alctuirea unor liste cu cele interzise catolicilor, numite Index. Un alt mijloc de lupt mpotriva Reformei a fost Inchiziia.Inchiziie = Instituie a Bisericii Catolice, creat n 1183 pentru pedepsirea ereticilor i a celor ostili catolicismului.Urmrile Reformei Se prezint consecinele Reformei:- a slbit unitatea cretintii occidentale, dar i a cretintii n general- a determinat apariia a numeroase conflicte ntre protestani i catolici.

Elevii cauta in dictionar semnificatia termenului istoric,,reform,notand definitia in caiete.

Pe baza textului,elevii selecteaza si formuleaza cu usurinta raspunsuri.

Noteaza in caiete .

Un elev citeste textul din manual si raspunde aducand completari la lectie.

Elevii noteaza in caiete

Elevii ascult cu atenie expunerea i explicaiile prof..

Elevii asculta cu atentie si raspund intrebarilor adresate de catre profesor.-Urmaresc imaginile prezentate ,apoi noteaza in caiete.

Elevii urmresc pe harta din portofoliul personal evenimentele prezentate de prof. ncercuindu-le cu o culoare pentru a le putea vizualiza mai bine.

Elevii analizeaz textul n perechi.

Elevii analizeaz societatea reformatoare, principiile acestei societi i noteaz ideile principale.

n baza surselor istorice, elevii caracterizeaz Biserica i rolul ei n ierarhia social

Elevii particip la discuii mpreun cu profesorul n scopul dobndirii a cat mai multe cunotine i a unei nelegeri aprofundate.

Elevii, cu ajutorul prof., expun concluziile care se desprind n urma studierii acestui subiect.Descoperirea

Conversaia

Explicaia

Problematiza-rea

Descoperirea prin studiu individual

ExpunereaComparaia

Descoperirea

Observarea.

Comparatia.

Conversaia

ExpunereaSistematica,Explicatia.ConversatiaEuristica.Observarea.Descoperirea

Explicaia

Conversaia

Explicaia

Conversaia

Prezentare power point

Dicionarul istoric

Fie de studiu

Fie de studiu

Fisa de studiu

Enciclope-dia istorica

Atlas istoric

Prezentare power point

Prezentare power point

Frontal Individual

Frontal Individual

Frontal Individual

Frontal Individual

Frontal Individual

Frontal Individual

5. Fixarea cunotinelor3.5.

Se desfoar prin rezolvarea unei fie de lucru: Citii cu atenie textul de mai jos:Fcnd publice dezbaterile teologice eseniale, Martin Luther a procurat mulimilor de nemulumii mijlocul de a-i manifesta ostolitatea fa de puterile stabilite. El a permis, n particular, multiplicarea bisericilor naionale, a ntrit puterea micilor principi, a zdrobit definitiv unitatea spiritual, moral i politic a cretintii occidentale (Jean Brenger)1. Numii pe baza textului personalitatea istoric care a fcut publice dezbaterile teologice.2. Menionai, pornind de la text, ce a zdrobit definitiv reformatorul german.

Elevii rspund ntrebrilor formulate de prof.

Elevii completeaz fia de lucru individual.

Elevii citesc fisa de lucru si formuleaz raspunsuri corespunztoare.

Observaia dirijat

Conversaia euristic

Munca independent

Comparatia.

Fie de lucru

Diagrama Venn

Individual

6. ncheierea leciei. Tema pentru acasSe fac aprecieri generale i individuale asupra desfurrii leciei. Sunt notai elevii care s-au remarcat prin participarea activ la leacie.Elevii noteaz tema.Conversaia Frontal Individual

7