conservare id
TRANSCRIPT
-
8/18/2019 Conservare ID
1/105
1
UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I DE MEDICIN| VETERINAR| “ION
IONESCU DE LA BRAD" -IA{I
FACULTATEA DE AGRICULTUR|
SPECIALIZAREA: AGRICULTUR| VI, I.E.A. IIIÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ
CONF. DR. Aglaia MOGÂRZAN
CONSERVAREA ŞI PROCESAREAPRODUSELOR AGRICOLE
IA{I - 2006
-
8/18/2019 Conservare ID
2/105
2
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
1.1.Importan]a conserv\rii, p\str\rii si proces\rii
produselor agricole vegetale
Produsele agricole vegetale ob]inute pe ogoare nu pot fi valorificate
integral, decât dup\ ce au fost bine conservate [i p\strate. Astfel, degradarile
suferite de produsele agricole recoltate, datorit\, pe de o parte, proceselor vitale
proprii ce se desf\[oar\ in semin]e, tuberculi, etc., iar pe de alt\ parte,
activit\]ii numeroaselor vie]uitoare (microorganisme, insecte, acarieni,
roz\toare, p\sari, etc.), determin\ mari pierderi cantitative [i calitative, care nu
numai reduc, ci pot chiar anula beneficiile scontate de pe urma sporurilor de
produc]ie inregistrate in câmp. R\mâne, a[adar, obliga]ia speciali[tilor [i
lucr\torilor din sectorul condi]ion\rii, p\str\rii si valorific\rii produselor
agricole de a inl\tura pierderile ce pot interveni dup\ recoltare, pierderi ce pot
ajunge uneori pân\ la 50 % din recolt\.
Lupta impotriva pierderilor amintite nu este deloc u[oar\, deoarece
implic\ atât mijloace materiale insemnate cât [i suficiente cadre de specialitate.
Produc]ia agricol\ vegetal\ este reprezentat\ de semin]ele [i fructele unor
plante cultivate (cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, etc.); tulpinile
plantelor textile (in, cânep\); rad\cini [i tuberculi (sfecl\, cartof); partea
aerian\ a plantelor (plante medicinale si furajere); sau alte organe (frunze de
tutun, conuri de hamei).
Dintre aceste produse, ponderea valoric\ o de]in semin]ele [i fructele.
De[i fiecare din aceste grupe de produse are particularit\]ile sale specifice,
exist\ [i multe caracteristici comune care intereseaz\ procesarea [i p\strarea
acestora.
1.2. Obiectul disciplinei de conservarea, p\strarea [i
procesarea produselor agricole vegetale, leg\tura cu alte
discipline
Produsele agricole proasp\t recoltate pot suferi in scurt timp degrad\ri
care le mic[oreaz\ sau chiar le compromit in totalitate valoarea lor de
intrebuin]are, dac\ nu se iau din vreme m\surile adecvate. Astfel, unele produse
agricole, cum sunt semin]ele [i fructele, care con]in in momentul recolt\rii ocantitate mare de ap\, necesit\ uscarea inainte de depozitare in vederea
p\str\rii. De asemenea, acestea pot con]ine o cantitate mare de corpuri str\ine,
-
8/18/2019 Conservare ID
3/105
3
care depreciaz\ calitatea, ingreuneaz\ p\strarea, ceea ce impune cur\]irea lor
inaintea depozit\rii. Unele produse agricole, la recoltare sunt atacate de
diferite microorganisme fitopatogene sau de d\un\tori, a c\ror prezen]\
afecteaz\ atât valoarea de intrebuin]are, cât [i capacitatea de p\strare ale
acestora.
În vederea aplic\rii celor mai eficiente m\suri de depozitare,condi]ionare [i conservare a produselor agricole este necesar ca, in momentul
recep]ion\rii, acestea s\ fie supuse unor analize pentru determinarea unor indici
calitativi. Cunoa[terea acestor indici calitativi se impune [i pentru calculul
valorii produselor, pentru justificarea gestiunii [i in mod special, pentru
stabilirea destina]iei acestor produse.
Având in vedere aceste considerente, cursul de "Conservarea, p\strarea
[i procesarea produselor agricole vegetale" are ca obiect de studiu complexulde opera]iuni efectuate cu scopul imbun\t\]irii calit\]ii produselor agricole [i
pentru conservarea lor in bune condi]ii, incepând de la recoltare [i pân\ la livrarea
lor pentru consumul alimentar, furajer, industrial, export sau pentru ins\mân]are.
In cadrul acestui curs se trateaz\ aspecte teoretice privind : caracteristicile
morfologice, anatomice [i biochimice ale produselor ce trebuie p\strate, insu[irile
fizice ale masei de semin]e [i procesele lor fiziologice, modul de recep]ionare al
produselor, precum [i aspectele cu un pronun]at caracter practic, cum ar fi :
depozite pentru p\strarea produselor, manipularea produselor in depozite,
procesarea produselor, cur\]irea [i sortarea lor, uscarea produselor in depozite,
combaterea d\un\torilor, metode de conservare, particularit\]ile p\str\rii [i
conserv\rii in func]ie de tipul de produs, utilaje, instala]ii, laboratoare de analiz\
din depozite [i baze de recep]ionare, captarea prafului din incintele de manipulare
a produselor.
Pentru realizarea obiectivelor sale, disciplina de Conservarea, p\strarea
[i procesarea produselor agricole vegetale se bazeaz\ pe cuno[tin]ele furnizatede numeroase [tiin]e [i alte discipline agronomice, ca : botanic\, biochimia
vegetal\, agrochimia, fiziologia, microbiologia, entomologia, fitopatologia,
agrotehnica, fitotehnia, mecanizarea agriculturii, construc]ii agricole, economie
agrar\, management, contabilitate [i analiza legista]iei agrare, alimenta]ia
animalelor, etc.
-
8/18/2019 Conservare ID
4/105
4
CAPITOLUL 2
INSU{IRILE FIZICE ALE MASEI DE SEMIN}E
In toate opera]iunile tehnice care se efectueaz\ de la treierarea [i pân\ la
utilizarea produselor agricole vegetale (semin]e, fructe, etc.) in diferite scopuri i[i
pun amprenta insu[irile fizice ale semin]elor [i ale masei semin]elor, dintre care,mai importante sunt:
- curgerea semin]elor [i a masei (friabilitatea) semin]elor ;autosortarea;
- porozitatea [i densitatea;
- termoconductibilitatea.
2.1. Curgerea semin]elor [i a masei semin]elor
Capacitatea de curgere a semin]elor (friabilitatea), reprezint\ insu[irea
semin]elor [i a masei de semin]e (boabe) de a se deplasa pe un plan inclinat,formând o gr\mad\ in form\ de con, pant\ natural\ cu un anumit unghi fa]\ de
orizontal\ fiind numit taluz natural.
Unghiul format dintre orizontal\ [i panta format\ prin curgerea produselor
poart\ denumirea de unghiul taluzului natural.
Capacitatea de curgere a semin]elor este influen]at\ de urm\torii factori:
- forma boabelor;
- aspectul suprafe]ei semin]elor ;
con]inutul de umiditate al semin]elor ;
- procentul [i natura corpurilor str\ine ;
- forma [i felul materialului pe care se face curgerea.
Semin]ele sferice, cu suprafa]a neted\, lucioas\ au cea mai mare capacitate
de curgere (cel mai mic unghi al taluzului natural), iar cele alungite, muchiate, cu
suprafa]a rugoas\, cu ariste, peri[ori au o friabilitate mai sc\zut\ (la maz\re
valoarea unghiului taluzului natural = 22-28 grade, la ov\z = 31-54 grade iar la
floarea-soarelui = 31-45 grade). Semin]ele mai umede (cu excep]ia celor sferice),au o capacitate de curgere mult mai redus\; un con]inut mare de impurit\]i, mai
ales cele u[oare (paie, pleav\, ariste, cioc\l\i) reduce foarte mult friabilitatea
boabelor. Pe suprafe]e inclinate, netede, lucioase, curgerea are loc mai u[or decât
pe cele rugoase, cu asperit\]i; in conductele cu sec]iune circular\, semin]ele curg
mai u[or decât in cele cu sec]iunea p\trat\.
La construirea depozitelor pentru semin]e, a ma[inilor, utilajelor de
cur\]ire, transport, etc. se ]ine seama de unghiul taluzului natural (in general
tuburile, pantele de curgere a semin]elor trebuie s\ aib\ o inclinare de cca 45
grade).
-
8/18/2019 Conservare ID
5/105
5
În celulele de siloz, curgerea boabelor mai este influen]at\ de : forma
celulei (circular\, p\trat\, hexagonal\) ; forma pâlniei de curgere (trunchi de con
sau piramid\); inclinarea pantei la pâlnia de curgere a produselor ; raportul dintre
l\]imea [i in\l]imea celulei; pozi]ia [i num\rul gurilor de evacuare a produselor.
2.2. Autosortarea - este insu[irea masei de semin]e in mi[care de a
se a[eza in straturi in func]ie de m\rimea, forma [i greutatea specific\a componentelor. Astfel, se produce o stratificare diferit\ din punct de vedere
calitativ, la baz\ [i spre centrul lotului se grupeaz\ semin]e mari, grele, in timp ce
la suprafa]a [i in zonele laterale se separ\ corpurile str\ine u[oare, boabele [i[tave,
fructele seci, praful (cu greutatea specific\ mai mic\). Autosortarea se produce la:
umplerea sau golirea celulelor de siloz (mai ales la inc\rcarea mecanizat\ a
celulelor inalte), in timpul transportului produselor, la cur\]irea [i cernerea
produselor, la umplerea sacilor.
2.3. Porozitatea [i densitatea masei de semin]e
Totalitatea spa]iilor de aer dintre semin]ele unui lot de produse constituie
spa]iul intergranular sau porozitatea lotului.
Volumul ocupat de masa de semin]e f\r\ spa]iu intergranular, reprezint\
densitatea lotului. Porozitatea [i densitatea se exprim\ in procente [i se calculeaz\
cu ajutorul formulelor:
V - v v P(%) = — x100; D(%) = — x100 in care:
V V P - porozitatea ; V = volumul total al masei de semin]e ; v = volumul
componentelor solide ; D = densitate.
Porozitatea [i densitatea influen]eaz\ conservarea [i p\strarea produselor
agricole, impunându-se in opera]iunile de : aerare activ\, uscare, gazare cu
substan]e chimice, conservare (oxigenul necesar respira]iei, bioxidul de carbon
sau alte gaze folosite la conservarea produselor p\trund in produs prin spa]iul
intergranular).
Densitatea [i porozitatea se diferen]iaz\ in func]ie de : m\rimea [i forma
componentelor solide ale masei de boabe ; aspectul suprafe]elor componentelor
(netede, lucioase, sau rugoase, cu asperit\]i); umiditatea semin]elor ; procentul [i
componen]a corpurilor str\ine ; tipul depozitului.
Un lot format din semin]e sferice, de aceea[i m\rime, sau din semin]e
aristate, rugoase, zbârcite, sau umede va avea o porozitate mare ; semin]ele ovale,
cele netede, lucioase, cât [i cele din celulele de siloz inalte vor realiza o valoaremai redus\ a porozit\]ii. Dac\ umezirea are loc dup\ depozitare, porozitatea se
mic[oreaz\ fiindc\ semin]ele i[i m\resc volumul. Când lotul este format din
-
8/18/2019 Conservare ID
6/105
6
componente mari [i mici, cele mici vor umple spa]iile libere dintre componentele
mari (semin]e sau impurit\]i) [i vor mic[ora porozitatea.
Impurit\]ile mari, u[oare m\resc porozitatea.
Exemple : porozitatea ( P %) : grâu - secar\ = 35-45 % ; orz = 45-55 % ;
ov\z = 50-70 % ; floarea-soarelui = 56-75 % ; orez = 50-65 % ; porumb pentru
boabe = 30-50 % ; in = 30-50 %.
2.4. SORB}IUNEA - reprezint\ proprietatea semin]elor de a
absorbi sau ceda ap\ sau diferite gaze din mediul inconjur\tor, datorit\
structurii coloidale capilar poroase.
Sorb]iunea sau sorb]ia cuprinde : adsorb]ia, absorb]ia, condensarea
capilar\, chemosorb]ia [i desorb]ia.
- Adsorb]ia - este procesul prin care vaporii de ap\ sau gaze sunt fixa]i
la suprafa]a vaselor capilare ale semin]elor, f\r\ s\ intre in reac]ii
chimice cu substan]ele din semin]e.
- Absorb]ia - este insu[irea de p\trundere a vaporilor de ap\ in interiorul
celulelor datorit\ diferen]ei de presiune osmotic\ intre interiorul [i
exteriorul celulelor.
Condensarea capilar\ - reprezint\ procesul prin care vaporii
nesatura]i din mediul inconjur\tor devin satura]i [i se condenseaz\ ca urmare a
atrac]iei exercitate de pere]ii capilarelor semin]elor. Chemosorb]ia — este
absorb]ia de c\tre semin]e a vaporilor de ap\ [i a gazelor inso]it\ de reac]ii
chimice ce determin\ modific\ri chimice ale componentelor semin]elor.
- Desorb]ia - reprezint\ procesul prin care o parte din vaporii de ap\ sau
gazele sorbite de semin]e sunt cedate mediului inconjur\tor, proces ce este posibil
când presiunea [i concentra]ia gazelor [i vaporilor de ap\ din mediul
inconjur\tor cre[te.
Procesul de sorb]iune prezint\ mare importan]\ in tehnica usc\rii, aer\rii,
gaz\rii [i conserv\rii produselor agricole vegetale [i poate determina m\rireaumidit\]ii semin]elor, imprimarea unor mirosuri nepl\cute in produse,
chemosorb]ia unor substan]e toxice, deprecierea calitativ\ prin volatilizarea
substan]elor volatile, valoroase in cazul p\str\rii necorespunz\toare a produselor.
In procesele de conservare, p\strare [i procesare a produselor de o insemn\tate
major\ este higroscopicitatea semin]elor (sorb]ia [i desorb]ia apei in bob) care
reprezint\ proprietatea acestora de a absorbi umiditatea din aerul umed [i de a o
ceda mediului inconjur\tor uscat.
Aceast\ insu[ire a semin]elor este influen]at\ de : compozi]ia chimic\
a semin]elor, m\rimea [i integritatea boabelor, umiditatea [i temperatura aerului.
-
8/18/2019 Conservare ID
7/105
7
Sorb]iunea vaporilor de ap\ din mediul inconjur\tor are loc in dou\ faze :
a. difuziunea exterioar\ (p\trunderea vaporilor de ap\ in spa]iul
intergranular al masei semin]elor);
b. difuziunea intern\ (migrarea vaporilor de ap\ din spa]iul
intergranular in interiorul boabelor).
Sorb]ia [i desorb]ia apei in bob [i in masa de boabe au loc pân\ când se
stabile[te un echilibru dinamic intre presiunea vaporilor de ap\ din interiorul
semin]elor [i umiditatea din mediul inconjur\tor, stare numit\ echilibru
higroscopic sau hidric, iar umiditatea semin]elor la care inceteaz\ schimbul de
ap\ intre boabe [i mediu se nume[te umiditatea stabil\ sau imiditatea de
echilibru.
Valoarea umidit\]ii de echilibru difer\ in func]ie de specie (in special, de
compozi]ia chimic\) iar in cadrul aceleia[i specii, variaz\ in func]ie de umiditatea
relativ\ [i temperatura aerului. Astfel, boabele cerealelor care au in compozi]ia lor
substan]e hidrofile (amidon, proteine) ce absorb apa au o umiditate de echilibru
mai mare comparativ cu semin]ele plantelor oleaginoase care con]in gr\simi
(substan]e hidrofobe) care resping apa. In cadrul grupei oleaginoaselor umiditatea
de echilibru este cu atât mai sc\zut\ cu cât con]inutul de ulei este mai ridicat.
Pe m\sura cre[terii temperaturii aerului, umiditatea de echilibru a
semin]elor scade, iar odat\ cu m\rirea umidit\]ii relative a aerului cre[te [i
valoarea umidit\]ii de echilibru. Procesul de redistribuire a apei intre semin]ele cu
con]inut diferit de umiditate se realizeaz\ cu atât mai repede cu cât umiditatea [i
temperatura semin]elor sunt mai ridicate [i omogenizarea lotului este mai bun\.
Migrarea apei dinspre semin]ele umede spre cele uscate incepe dup\ câteva ore de
la amestecarea semin]elor [i se face mai repede la semin]ele mici, [i[tave, sparte,
care, in general, au o suprafa]\ activ\ de sorb]iune mai mare decât la cele mari,
compacte [i normal dezvoltate.
Aceasta impune eliminarea din masa de boabe a semin]elor de buruieni,concomitent cu recoltarea [i depozitarea produselor. Intârzierea opera]iunii
determin\ migrarea umidit\]ii foarte mari din semin]ele de buruieni spre produsul
de baz\ [i cre[terea umidit\]ii acestuia.
De asemenea, produsele recoltate in zorii zilei, când umiditatea
atmosferic\ este mai mare, au un con]inut de umiditate mai ridicat decât cele
recoltate la amiaz\, când umiditatea relativ\ a aerului este mai sc\zut\,
diferen]a de umiditate a semin]elor din acela[i lan ajungând uneori pân\ la 10 %.
2.5. Termoconductibilitatea semin]elor [i a masei de
semin]e
-
8/18/2019 Conservare ID
8/105
-
8/18/2019 Conservare ID
9/105
9
temporar toate procesele fiziologice din masa de boabe, prevenind in mare m\sur\
focarele de incingere).
Dezavantajul slabei conductibilit\]i calorice a masei de boabe const\ in
faptul c\, in condi]ii de cre[tere a temperaturii acesteia, c\ldura poate fi re]inut\
in masa de boabe provocând incingerea semin]elor.
Intreb\ri:
1. Care este importan]a practic\ a urm\toarelor insu[iri fizice :
curgerea [i autosortarea; porozitatea [i densitatea ?
2. Care sunt implica]iile practice ale sorb]iunii [i termoconductibilit\]ii
semin]elor ?
CAPITOLUL 3
PROCESELE FIZIOLOGICE DIN MASA DE SEMIN}E
ÎN TIMPUL P|STR|RII
Semin]ele i[i continu\ activitatea vital\ [i dup\ recoltare, procesele
fiziologice având intensitate diferit\ ca urmare a influen]ei unor factori [i mai ales
a mediului inconjur\tor. Când ace[ti factori favorizeaz\ intensificarea proceselor
fiziologice din masa de semin]e, exist\ pericolul unor pierderi insemnate [i a unor
deprecieri sau degrad\ri calitative. La procesele biologice ale semin]elor se
adaug\ [i acelea ale microorganismelor [i insectelor sau altor d\un\tori ce
inso]esc masa de semin]e.
P\strarea produselor se bazeaz\ pe cunoa[terea tuturor proceselor
fiziologice [i fizico-chimice ce au loc in masa de boabe in timpul
depozit\rii,dup\ care se intreprind m\suri tehnice diferite in func]ie de zon\,
de produs, de destina]ia produsului) etc. Necunoa[terea acestor procese, a
cauzelor ce produc intensificarea lor, neaplicarea la timp a m\surilor necesare
determin\ modific\ri calitative ale produselor [i deprecieri foarte grave.
Procesele fiziologice cu importan]\ pentru p\strarea semin]elor sunt :
respira]ia, maturizarea fiziologic\, incingerea, incol]irea [i germina]ia semin]elor
in timpul p\str\rii.
3.1. Respira]ia semin]elor - in timpul p\str\rii cuprinde
procesele biochimice de oxidare a hidra]ilor de carbon [i a altor substan]e
organice din semin]e, determinând o pierdere de substan]\ uscat\, o modificare a
compozi]iei chimice [i a insu[irilor calitative ale semin]elor.Respira]ia este influen]at\ de urm\torii factori : umiditatea semin]elor,
prezen]a [i felul impurit\]ilor, prezen]a microorganismelor [i d\un\torilor in
-
8/18/2019 Conservare ID
10/105
10
masa de boabe, temperatura mediului inconjur\tor [i concentra]ia de oxigen.
In func]ie de condi]iile de mediu, se deosebesc dou\ tipuri de respira]ie a
semin]elor : aerob\ [i anaerob\.
a).Respira]ia aerob\ - se desf\[oar\ in condi]ii normale de respira]ie, când
sub influen]a oxigenului din mediul inconjur\tor se produce oxidarea compu[ilor
organici, mai ales a hidra]ilor de carbon [i gr\similor, rezultând bioxid de carbon,
ap\ [i o cantitate diferit\ de energie. De exemplu, prin oxidarea complet\ a
unei molecule de glucoz\ rezult\ :
C 6 H 12O6 + 6 O2____________________ 6 CO 2 + 6H 2O + 674 Kcal.
b).Respira]ia anaerob\ - are loc in lipsa oxigenului din mediul extern [i
este caracteristic\ fermenta]iei alcoolice, acetice, rezultând in final : acid acetic,
acid formic, oxalic, etc. precum [i o cantitate de bioxid de carbon [i de c\ldur\
mult mai redus\ (numai o treime CO2 [i de 30 ori mai pu]in\ energie caloric\).
Reac]ia de oxidare anaerob\ poate fi sintetizat\ in urm\toarea ecua]ie :
C 6 H 12O6----------------------------- + 2 C 2 H 5 OH+6 H 2O +2 CO2 + 22 Kcal.
(alcool etilic)
Oxigenul necesar oxid\rii anaerobe este preluat din moleculele
monoglucidelor.
Activitatea enzimelor de catalizare a substan]elor implicate in procesul
respira]iei este influen]at\ de existen]a apei libere care asigur\ dizolvarea [i
circula]ia substan]elor. La un con]inut redus de ap\ in semin]e, respira]ia estefoarte redus\.
Respira]ia este inso]it\ de urm\toarele fenomene :
- pierderea in greutate, datorit\ consumului de substan]e organice ;
reducerea procentului de oxigen, in favoarea bioxidului de carbon
eliminat;
- cre[terea umidit\]ii [i a c\ldurii care rezult\ in procesul de respira]ie.
C\ldura eliberat\ este acumulat\ in masa semin]elor [i datorit\ slabei
conductibilit\]i termice a acestora determin\ cre[terea temperaturii ce
poate ajunge uneori pân\ la 60-90° C. La aceasta se adaug\ c\ldura provenit\
din respira]ia microorganismelor [i eventual a unor d\un\tori, determinând
deprecierea considerabil\ a calit\]ii produselor, mai ales a germina]iei semin]elor.
Pierderile de substan]\ organic\, ca urmare a respira]iei semin]elor se pot stabili
prin :
- determinarea bioxidului de carbon, ]inând seama de faptul c\, pentru a
ob]ine 1 g CO2, se oxideaz\ 0,6825 g glucoz\ in respira]ia aerob\ [i 2,04 g
glucoz\ in respira]ia anaerob\ ;
- prin cânt\rirea greut\]ii ini]iale [i dup\ un interval de timp
-
8/18/2019 Conservare ID
11/105
11
(metoda direct\) a probelor de semin]e p\strate in acelea[i condi]ii cu intreg
lotul [i cu umiditate cunoscut\.
Intensitatea respira]iei se stabile[te [i prin determinarea cantit\]ii de
oxigen consumat\ sau prin cantitatea de energie degajat\.
O imagine mai complet\ a procesului respira]iei se ob]ine prin
determinarea oxigenului consumat [i a bioxidului de carbon eliminat, raportul
dintre volumul CO2 degajat [i O2 consumat reprezentând coeficientul de respira]ie
CO2sau câtul respirator (Kr =-----------). In respira]ia aerob\, Kr = 1.
O2Coeficientul de respira]ie este influen]at de compozi]ia chimic\ a
semin]elor [i de con]inutul lor de umiditate. La semin]ele de oleaginoase valoarea
Kr este sub 1, deaorece oxigenul este folosit [i pentru oxidarea gr\similor. La un
con]inut ridicat de umiditate in boabe, coeficientul de respira]ie scade, fenomen ce
se poate explica prin activitatea microorganismelor care se dezvolt\ mai intens [i
astfel, consum\ o cantitate mare de oxigen.
Tipul de respira]ie prezint\ interes in practica p\str\rii semin]elor destinate
diferitelor scopuri. Pentru men]inerea insu[irilor germinative la loturile destinate
ins\mân]\rilor [i la orzul pentru bere este indicat\ respira]ia aerob\, iar pentru
majoritatea semin]elor destinate consumului este recomandat\ respira]ia anaerob\,
bioxidul de carbon contribuind la prevenirea dezvolt\rii d\un\torilor [i a unui
num\r insemnat de microorgansime ce inso]esc semin]ele.
Factorii care influen]eaz\ intensitatea respira]iei sunt :
a) Insu[irile botanice [i compozi]ia chimic\ a semin]elor care alc\tuiesc
lotul respectiv.
In acelea[i condi]ii, intensitatea respira]iei este mai sc\zut\ la
leguminoase, apoi cre[te la grâu, secar\, ov\z, porumb, floarea-soarelui (cu cea
mai intens\ respira]ie). Grâul respir\ mai intens decât maz\rea de 8-10 ori.
Soiurile de grâu cu bob alb respir\ de 1,6 ori mai intens decât cele cu bob ro[u ;hibrizii de floarea-soarelui cu un con]inut mai ridicat de ulei respir\ mai intens
decât cele care con]in mai pu]ine gr\simi. In cadrul aceluia[i soi, intensitatea
respira]iei difer\ in func]ie de srtructura straturilor protectoare ale semin]elor, de
permeabilitatea lor, de raportul dintre embrion [i restul substan]elor de rezerv\ din
bob. Embrionul respir\ mai intens decât endospermul (la cereale embrionul
respir\ de 12 ori mai intens decât restul bobului). Semin]ele cu embrion mai mare
respir\ mai intens decât cele cu embrion mic.
Semin]ele mai mici (cele [i[tave) respir\ mai intens decât semin]ele mari [i
normal dezvoltate.
-
8/18/2019 Conservare ID
12/105
12
b) Integritatea semin]elor.
Degradarea inveli[ului semin]elor prin manipulare, uscare artificial\
for]at\ determin\ cre[terea intensit\]ii respira]iei ca urmare a accesului direct al
oxigenului . De exemplu, respira]ia boabelor de porumb traumatizate este de 5-7
ori mai intens\ decât a celor normale.
c) Con]inutul de umiditate al semin]elor.
La semin]ele neinfestate [i uscate intensitatea respira]iei este foarte redus\,
datorit\ lipsei apei libere pe seama c\reia se intensific\ activitatea biochimic\.
Raportul dintre apa liber\ [i cea legat\ chimic este influen]at de umiditatea
semin]elor. Cre[terea con]inutului de umiditate determin\ intensificarea respira]iei
in ritm relativ sc\zut pân\ la o anumit\ valoare a umidit\]ii, dup\ care
intensitatea respira]iei cre[te brusc, provocând procesul de incingere.
Procentul de umiditate la care intensitatea respira]iei devine energic\ este
denumit\ umiditatea critic\, la care respira]ia nu este prea intens\. Pentru cereale,
umiditatea critic\ este de 14-15 %, pentru semin]ele de leguminoase, 13,5-14,0 %,
pentru soia, 12,5 %, iar pentru semin]ele de oleaginoase, 8-9 % [i chiar sub 8 %,
in func]ie de con]inutul lor in gr\simi (la un con]inut mai ridicat de ulei in
semin]e, umiditatea critic\ este mai sc\zut\).
Pe m\sura cre[terii umidit\]ii, semin]ele respir\ din ce in ce mai intens.
Astfel, semin]ele aflate la limita umidit\]ii critice respir\ de 2-4 ori mai intens
decât cele uscate (dar pot fi p\strate cu aceast\ umiditate), in schimb semin]ele
umede respir\ de 4-8 ori mai intens sau chiar de peste 30 ori (iar cele foarte
umede respir\ de mii de ori mai intens decât cele uscate), in anumite condi]ii.
Umiditatea semin]elor este mult influen]at\ de umiditatea relativ\ a
aerului. Se consider\ c\ semin]ele uscate pot fi p\strate normal pân\ la maximum
70-75 %, valori ale umezelii relative a aerului.
Semin]ele udate de ploi, chiar dac\, apoi, au fost uscate, respir\ mai intens
de 1,6 ori-2 ori sau chiar mai mult fa]\ de cele neplouate, datorit\ intensific\rii prin umect\ri repetate a proceselor fiziologice [i fermentative.
d) Temperatura masei de semin]e.
O mare influen]\ asupra intensit\]ii respira]iei, chiar mai mare decât
umiditatea o prezint\ temperatura.
La temperatur\ sc\zut\ (sub 10° C) intensitatea respira]iei semin]elor este
destul de redus\, chiar dac\ acestea au un con]inut de umiditate ridicat.
Temperaturile foarte sc\zute (negative) ins\, coroborate cu umiditatea
foarte mare a semin]elor pot determina inghe]area apei libere, provocând
distrugerea celulelor, implicit, a germina]iei semin]elor.
-
8/18/2019 Conservare ID
13/105
13
Pe m\sura cre[terii temperaturii, intensitatea respira]iei se m\re[te.
La o cre[tere a temperaturii cu 10°C, reac]iile de oxidare se intensific\ de
2-3 ori, la 18°C, intensitatea respira]iei este mai mare de 11 ori. Boabele de
cereale, cu 17 % umiditate, respir\ cel mai intens la 55°C, iar cele de soia, la 40°C,
dup\ aceste valori ale temperaturii, intensitatea respira]iei scade brusc chiar dac\
temperatura se men]ine ridicat\ (fermen]ii [i proteinele sunt sensibile la
temperaturi ridicate). Cre[terea umidit\]ii peste 17 % deplaseaz\ punctul de
respira]ie intens\ la tenmperaturi mai sc\zute.
Rezult\ c\ semin]ele cu umiditate ridicat\ pot fi p\strate prin r\cire, o
anumit\ perioad\ de timp, f\r\ pierderi insemnate (datorit\ intensit\]ii reduse a
respira]iei).
e) Gradul de maturizare al semin]elor.
Semin]ele nematurizate respir\ foarte intens. Pe m\sura maturiz\rii
semin]elor se reduce umiditatea [i scade intensitatea respira]iei. Exist\ diferen]e
intre intensitatea respira]iei embrionului [i a endospermului (in timpul
postmaturiz\rii semin]elor). Respira]ia endospermului scade in intensitate treptat,
pe m\sura maturiz\rii semin]elor iar a embrionului scade relativ pu]in, sc\derea
mai accentuat\ eviden]iindu-se abia in faza de maturitate deplin\.
f) Propor]ia de bioxid de carbon [i oxigen in masa de semin]e,
influen]eaz\ direct intensitatea respira]iei. Cu cât cantitatea de oxigen este mai
mare cu atât respira]ia (de tip aerob) este mai intens\.
Bioxidul de carbon favorizeaz\ respira]ia de tip anaerob (lipsa oxigenului
determin\ reducerea intensit\]ii respira]iei, chiar dac\ temperatura este mai
ridicat\). In schimb, bioxidul de carbon are ac]iune toxic\ asupra viabilit\]ii
embrionului, semin]ele pierzându-[i treptat germina]ia.
P\strarea semin]elor in prezen]a bioxidului de carbon este recomandat\
pentru loturile de consum dar numai atunci când umiditatea boabelor este sc\zut\.
Indep\rtarea bioxidului de carbon din loturile de semin]e cu umiditateridicat\ (peste valorile umidit\]ii critice), prin aerare activ\ sau prin lop\tare
repetat\ este obligatorie pentru p\strarea insu[irilor germinative, ale semin]elor
destinate ins\mân]\rilor [i a orzului pentru bere, a propriet\]ilor organoleptice
normale ale loturilor pentru consum [i a insu[irilor calitative cerute de tehnologia
de industrializare.
g) Influen]a microorganismelor din masa de semin]e asupra respira]iei.
Semin]ele sunt populate de numeroase microorganisme (uneori de ordinul
milioanelor la un gram de semin]e) care respir\ intens [i influen]eaz\ intensitatea
respira]iei masei semin]elor. Pentru dezvoltarea lor, microorganismele au nevoie
-
8/18/2019 Conservare ID
14/105
14
de umiditate, in cazul semin]elor uscate, activitatea acestora este foarte sc\zut\.
Activitatea microorganismelor se declan[eaz\ la umiditatea relativ\ a aerului de
peste 70 % la cele mai multe specii.
Dintre microorganisme, mai intâlnite sunt: mucegaiurile ( Aspergillus
glaucus, A. candidus, A. flavus, A. niger, Penicillium glaucum, P. italicum,
Rhizopus nigricans, Altenaria tenuis, Cladosporium herbarum) care se dezvolt\
dac\ umiditatea relativ\ a aerului este de minimum 70 % (ceea ce corespunde cu
14,5 % umiditatea boabelor la cereale ); drojdiile (Saccharomyces cervisiae,
Torula utilis), pentru dezvoltarea c\rora este necesar\ umiditatea aerului, de
minimum 88 %, ceea ce corespunde cu 19,5 % umiditatea semin]elor ; bacteriile
(Bacterium prodigiosum, Bacillus mesentericus, B. muycoides) care se dezvolt\ la
minimum 90-91 % (chiar 99 %) umiditatea relativ\ a aerului [i respectiv 21-22
%, umiditatea semin]elor.
Aspergillus flavus produce toxine de origine cancerigen\ (aflatoxine) ce
pot determina imboln\viri la unele animale [i p\s\ri.
Bacillius mesentericus se dezvolt\ uneori [i in pâinea p\strat\
necorespunz\tor (in pungi de polietilen\ ) care devine lipicioas\ (in special
miezul) [i cu un miros caracteristic.
Majoritatea microorganismelor sunt saprofite [i se dezvolt\ pe ]esuturile
moarte, astfel c\ semin]ele cu zone necrozate sunt intens atacate de acestea.
Activitatea microorganismelor m\resc intensitatea respira]iei (semin]ele
nesterilizate respir\ de 5-10 ori mai intens decât cele sterilizate).
h). Influen]a insectelor din masa de semin]e asupra respira]iei.
Insectele se g\sesc in masa semin]elor numai in cazuri izolate, dar cu toate
c\ sunt in num\r mult mai mic decât microorgansimele, respira]ia lor este mult
mai intens\ comparativ cu cea a boabelor, chiar dac\ acestea sunt uscate.
Cantitatea de ap\ [i c\ldur\ eliminate prin respira]ia insectelor influen]eaz\
umiditatea [i temperatura boabelor, intensificând schimbul de substan]e. De aceealoturile cu d\un\tori pot ajunge repede la incingere [i alterare.
Intensitatea respira]iei insectelor este influen]at\ direct de umiditate [i
temperatur\, valorile maxime inregistrându-se intre anumite limite. De exemplu
g\rg\ri]ele (Calandra oryzae [i Calandra granaria) respir\ cel mai intens la
35°C când boabele au 15,2 % umiditate.
La umiditatea redus\ a boabelor (8,7 %) g\rg\ri]a orezului a fost
distrus\ la 35°C in procent de 100 %, iar g\rg\ri]a grâului, numai in propor]ie
de 48,8 %, in acelea[i condi]ii.
-
8/18/2019 Conservare ID
15/105
15
3.2. Maturizarea semin]elor dup\ recoltare
(postmatura]ia)
Odat\ cu sistarea accesului diferitelor substan]e de rezerv\ [i a apei spre
s\mân]\ [i desprinderea acesteia de planta mam\ incepe faza de maturizare dup\
recoltare (postmaturizarea), perioad\ in care boabele se usuc\ (ajungând la 16-14 % umiditate), iar procesele de polenizare continu\.
Astfel se imbun\t\]esc calit\]ile tehnologice ale semin]elor, la grâu,
calitatea glutenului [i insu[irile de panifica]ie, la oleaginoase, continu\ sinteza
gr\similor, energia [i capacitatea germinativ\ cresc, activitatea fermen]ilor scade.
Loturile destinate ins\mân]\rilor ajung la maturitate tehnic\ deplin\ când
germina]ia atinge valori maxime, iar cele pentru consum [i industrializare, când
parametrii calitativi necesari prelucr\rii industriale sau consumului in alimenta]ia
omului [i in furajare au valoarea maxim\.
Lipsa germina]iei dup\ recoltare se datoreaz\ impermeabilit\]ii
tegumentului seminal pentru ap\ [i gaze [i unor anumite substan]e inhibitoare care
se descompun in timpul postmatura]iei.
Postmatura]ia este influen]at\ de umiditate [i temperatur\. Astfel,
umiditatea ridicat\ a semin]elor prelungesc postmaturizarea [i intârzie germinarea,
iar temperatura optim\ pentru des\vâr[irea acestui proces este de 20-22°C
(limitele : 15-35° C) ; p\strarea la temperaturi sc\zute prelunge[te perioada de postmaturizare).
Prezen]a oxigenului [i respira]ia aerob\ sunt esen]iale pentru maturizarea
dup\ recoltare, de aici, necesitatea solariz\rii [i aer\rii active a masei de
semin]e.
Durata postmatura]iei difer\ de la o specie la alta, iar in cadrul aceleia[i
specii, de la un soi la altul. Astfel, la cereale, durata postmaturiz\rii este de 1-2
luni, cu excep]ia porumbului, care poate germina imediat, când umiditatea
boabelor ajunge sub limita umidit\]ii crit ice (ov\zul are perioada de
postmaturizare mai lung\ decât grâul [i orzul, secara mai scurt\) ; la floarea-
soarelui postmatura]ia dureaz\ 20-50 zile, la cânep\, 20-40 zile, etc. Soiurile de
grâu alb au postmatura]ia mai scurt\ decât cele cu boabe ro[ii.
Condi]iile climatice din faza maturiz\rii in câmp [i de la recoltare
influen]eaz\ durata postmatura]iei (vremea uscat\ [i secetoas\ scurteaz\
postmatura]ia, de aceea exist\ diferen]e privind aceast\ perioad\ intre diferite
zone din ]ar\ cu condi]ii climatice deosebite).
-
8/18/2019 Conservare ID
16/105
16
3.3. Incingerea masei de semin]e in timpul p\str\rii
Activitatea fiziologic\ a semin]elor, a microorganismelor, insectelor are ca
efect final degajarea c\ldurii care, datorit\ termoconductibilit\]ii reduse a masei
de semin]e, este re]inut\ in aceea[i zon\, dac\ loturile sunt p\strate in spa]ii
inchise, neaerate, nefiind lop\tate sau mi[cate. Cre[terea temperaturii ca efect al
respira]iei este legat\ de intensitatea respira]iei, care la rândul ei este influen]at\
de umiditatea semin]elor. Apa rezultat\ prin respira]ia semin]elor [i energia
caloric\ eliberat\ determin\ intensificarea continu\ a respira]iei [i cre[terea
temperaturii masei semin]elor, provocând incingerea semin]elor. La loturile de
semin]e uscate, incingerea poate fi provocat\ doar de prezen]a insectelor.
Cea mai important\ cauz\ a incingerii o consituie activitatea
microorganismelor, mai ales a mucegaiurilor. In timpul incingerii au loc procese
de oxidare chimic\, cu ridicarea continu\, treptat\ a temperaturii pân\ la 50-65°C. Peste o anumit\ temperatur\, unele microorganisme dispar [i apar altele
termofile care determin\ putrezirea semin]elor inc\lzite [i muceg\ite
anterior. La temperaturi foarte mari, activitatea microorganismelor se intrerupe
dar incingerea continu\.
De exemplu, semin]ele de in cu 11,4 % umiditate [i cele de floarea-
soarelui cu 10,5 % umiditate incep s\ se incing\ dup\ 1-2 luni de p\strare. Soia
cu 22,8 % umiditate se incinge in 8-9 zile.
Incingerea semin]elor determin\ sc\derea sau distrugerea total\ a
viabilit\]ii [i germina]iei semin]elor cât [i deprecierea calit\]ii produselor [i a
insu[irilor tehnologice. Se [tie c\ proteinele [i enzimele sunt sensibile la
temperaturi ridicate, de aceea grâul, in procesul de incingere ajunge la temperaturi
de 50-55°C, temperaturi ce determin\ denaturarea proteinelor, sc\derea
elasticit\]ii glutenului, realizându-se un aluat de slab\ calitate [i in final, o pâine
cu miez cleios.
In faz\ avansat\ incingerea duce la deprecierea general\, exceptând zonele
expuse direct aerului atmosferic a lotului, modificându-se culoarea semin]elor
(brun-inchis) iar in cazul prelungirii acestui proces se poate ajunge la faza de
carbonizare.
Se pierd mari cantit\]i de substan]\ organic\ [i chiar dac\ se revine la
starea normal\, p\strarea semin]elor este ingreuiat\.
Incingerea semin]elor apare sub forma unor puncte de incingere (focare)
unde respira]ia se intensific\ din cauze diferite : prezen]a microorganismelor [iinsectelor, umiditatea ridicat\ a semin]elor, infiltra]ii de ap\, deplasarea
umidit\]ii in anumite zone datorit\ modific\rii temperaturii aerului mediului
-
8/18/2019 Conservare ID
17/105
17
exterior, in apropierea zidurilor sau pere]ilor celulelor de siloz unde
temperatura este variabil\.
In procesul de incingere se pot delimita trei faze :
a).faza I - a - când temperatura cre[te pân\ la 24-30°C, boabele de la
suprafa]a lotului se umezesc u[or, datorit\ condens\rii vaporilor de ap\ proveni]i
din interiorul gr\mezii, in semin]e are loc descompunerea hidra]ilor de carbon,
incepe activitatea microorganismelor saprofite ;
b).faza a II - a - in care temperatura ajunge pân\ la 34-38° C, umezirea
boabelor devine [i mai vizibil\, friabilitatea semin]elor scade pronun]at: apare o
u[oar\ brunificare a semin]elor, incepe s\ se simt\ miros de mucegai sau de
fermenta]ie, putrefac]ie (miros de alcool, amoniac). Boabele sparte sunt
muceg\ite, apoi [i celelalte s\n\toase ;
c).Faza a III-a - când temperatura cre[te pân\ la 50-55°C, apar bacterii de
putrefac]ie, friabilitatea masei de semin]e, se reduce [i mai mult.
Germina]ia unor semin]e se pierde chiar din prima faz\ de incingere, iar in
final, capacitatea de germina]ie se pierde in totalitate.
In anumite cazuri, când in masa semin]elor exist\ semin]e de buruieni,
incingerea poate incepe la câteva ore dup\ inmagazinare.
Pentru prevenirea incingerii masei de semin]e, in practica p\str\rii
produselor, de o insemn\tate major\ este inl\turarea cauzelor incingerii [i oprirea
evolu]iei acesteia, lucru posibil prin controlul periodic al modului de p\strare al
produselor (determinarea umidit\]ii [i temperaturii) ; cur\]irea acestora de
impurit\]i inainte de inmagazinare ; reducerea procentului de ap\ din masa de
semin]e prin aerisire repetat\ ; depozitarea, la inceput, a produselor in straturi
sub]iri.
In cazul loturilor p\strate timp indelungat (mai mul]i ani) se constat\
uneori focare de incingere chiar atunci când semin]ele au un con]inut sc\zut de
umiditate, deoarece are loc tasarea puternic\ ce face ca sonda de control s\ p\trund\ foarte greu in masa de semin]e. Varia]iile de temperatur\ de la iarn\
la var\ pot determina activarea proceselor fiziologice [i a microflorei, de aceea
se impune urm\rirea evolu]iei loturilor de cereale p\strate perioade mari de timp.
3.4. Germina]ia semin]elor in timpul p\str\rii
Germina]ia este unul din procesele fiziologice de cea mai mare importan]\
pentru calitatea produselor, deoarece in timpul desf\[ur\rii acestui proces,
respira]ia este foarte intens\, semin]ele pierd cantit\]i insemnate de substan]\organic\. Intr-o singur\ zi pierderile pot atinge 0,7 %, iar in 4-5 zile, acestea pot
ajunge pân\ la 3,2-4,4 %.
-
8/18/2019 Conservare ID
18/105
18
Semin]ele sufer\ modific\ri biochimice : amidonul se transform\ in
glucide mai simple, activitatea fermen]ilor cre[te, se scindeaz\ gr\simile, iar
proteinele hidrolizeaz\.
Germina]ia (incol]irea) boabelor poate avea loc dac\ s-au creat condi]iile
necesare (umiditate [i temperaturi ridicate). Practic, germinarea semin]elor in
depozite nu poate avea loc numai pe seama umidit\]ii relative a aerului, deoarece
pentru germinare, semin]ele au nevoie de o cantitate mult mai mare de ap\, ce
poate surveni numai prin infiltra]ii.
De aceea se impune eliminarea posibilit\]ilor de infiltrare a apei in masa
de semin]e.
Loturile destinate ins\mân]\rilor, dac\ au incol]it in depozit sunt
compromise, iar unele produse (grâu pentru pâine, orz-orzoaic\ pentru bere) i[i
pierd insu[irile calitative [i tehnologice, fiind declasate [i dirijate c\tre alte
destina]ii (furajere).
Intreb\ri:
1. Tipuri de respira]ie [i factorii ce o influen]eaz\ ?
2. Care sunt factorii ce declan[eaz\ incingerea semin]elor ?
3. Fazele incingerii semin]elor [i a masei de semin]e ?
CAPITOLUL 4
INSU{IRILE DE CALITATE ALE MASEI DE
SEMIN}E
Indiferent dac\ semin]ele sunt destinate ins\mân]\rilor, consumului sau
industrializ\rii, inainte de utilizare, ele sunt supuse unor analize pentru stabilirea
calit\]ii fizice [i biologice ale acestora.
Ne vom referi, in special, la calitatea produselor pentru consum [i
industrializare, cu detalii asupra unor analize de importan]\ major\ in p\strarea [i prelucrarea produselor.
Probele prelevate din loturile de produse (conform instruc]iunilor in
vigoare) servesc pentru determinarea analizelor de calitate privind :
4.1. insu[irile organoleptice : aspectul, culoarea, mirosul, gustul;
4.2. insu[irile ponderale : masa hectolitric\, masa relativ\ [i absolut\
a 1000 boabe, masa specific\ ; (determinarea acestor analize s-a efectuat
la disciplina de "Tehnologia cultiv\rii plantelor").
4.3. Puritatea produselor agricole — are imporna]a major\ pentru toate
semin]ele, indiferent de destina]ie.
-
8/18/2019 Conservare ID
19/105
19
In practica analiz\rii produselor agricole destinate consumului alimentar,
furajer, [i industrializ\rii, corpurile str\ine se clasific\ dup\ dou\ criterii:
1.- dup\ influen]a pe care o excercit\ asupra calit\]ii produsului de
baz\ in care se afl\ sau asupra derivatelor acestuia impurit\]ile se impart in:
a) negre, ce sunt in majoritatea cazurilor nedigestibile, sau chiar
v\t\m\toare, acesta ingreuind procesul tehnologic [i depreciind produsele finite,
cum ar fi : resturi organice, minerale (p\mânt, pietricele), boabele putrezite,
muceg\ite, complet atacate de insecte, semin]ele de buruieni, corpurile str\ine
v\t\m\toare, metale.
b) albe : boabele u[or v\t\mate ale culturii de baz\ (sp\rturile mai mici
decât jum\tatea bobului), strivite, p\tate, seci, neajunse la maturitate sau decojite.
2 - dup\ u[urin]a de separare in cadrul procesului de cur\]ire mecanic\.
a) impurit\]i greu separabile, ce au forma [i dimensiunile
asem\n\toare cu semin]ele din cultura de baz\, din care cauz\ se separ\ greu
prin mijloacele curente de cur\]ire. Pot intra impurit\]i albe sau negre : semin]ele
de buruieni greu separabile (la cereale : semin]e de odos, obsig\, grâul
prepeli]ei, ridichea s\lbatic\, etc., lintoiul in linte, maz\rea furajer\ in
mazare), plus impurit\]ile minerale (pietricele, bulg\ri de p\mânt), resturi
vegetale ce au dimensiunea, forma [i greutatea specific\ asem\n\toare
produsului de baz\, cât [i semin]ele apar]inând unor plante cultivate cu
insu[iri asem\n\toare produsului de baz\ : secara, orzul, ov\zul in grâu, orz,
ov\z in secar\, grâu, ov\z [i secar\ in orzul pentru bere.
b) impurit\]i u[or separabile, ce au forma [i dimensiunile diferite de
cele ale semin]elor din cultura de baz\ (pot fi corpuri str\ine albe sau negre) [i
pot fi u[or indep\rtate prin mijloacele de condi]ionare.
Unele buruieni sunt foarte d\un\toare, periculoase pentru culturi [i de
aceea ele sunt incluse in lista buruienilor de carantin\, a c\ror r\spândire dintr-
o ]ar\ in alta este interzis\. Dintre acestea, amintim : Cuscuta sp.L., Orobanche sp.L. (lupoaie),
Sorghum halepense (L) Pers. (costrei, etc.).
Unele corpuri str\ine din produsele destinate consumului alimentar, furajer
sau pentru industrializare pot fi v\t\m\toare [i otr\vitoare care dauneaz\
san\t\]ii, care pot fi semin]e de buruieni sau semin]e ale culturii de baz\ atacate
de unele boli criptogamice care uneori fac produsul respectiv necomestibil [i
inutilizabil.
Exemple de semin]e de buruieni toxice mai frecvent intâlnite :
- neghina (Agrostemma githago L.) con]ine alcaloidul "agrostemin\" [i
-
8/18/2019 Conservare ID
20/105
20
sapotoxina "githagin\" care produc tulbur\ri nervoase [i intoxica]ii (f\ina
este negricioas\, miezul pâinii este verde alb\strui);
- grâul prepeli]iei ( Melampyrum arvense L.) ingreuiaz\ m\cini[ul,
coloreaz\ f\ina in violet murdar, pâinea are uneori pete ca de creion chimic,
produsele in general, au gust nepl\cut;
-
zizania ( Lolium temulentum L.), semin]ele con]in alcaloidul "temulin\"
ce produce intoxica]ii, afecteaz\ creierul [i m\duva spin\rii ; provoac\ dureri
de cap [i abdominale, ame]eli, tulbur\ri de vedere, oboseal\ (este foarte toxic\
pentru cai - doza mortal\ = 7 g semin]e/kg greutate vie/zi);
- obsiga ( Bromus secalinus L.), d\ culoarea cenu[ie f\inii, pâinea
ob]inut\ se diger\ greu, provoac\ tulbur\ri gastrice [i abdominale ;
- mu[tarul s\lbatic (Sinapis arvensis L.) irit\ mucoasa tubului digestiv
producând deranjamente gastrice [i intoxica]ii (mai ales la porci), d\ gust amar produsului.
- men]i[orul de câmp ( Delphinium consolida L.) provoac\ tulbur\ri
digestive grave;
- ov\zul s\lbatic ( Avena fatua L.) provoac\ iritarea mucoasei
tubului digestiv, datorit\ prezen]ei peri[orilor, aristelor ;
- mohorul ( Lolium sp.L.) irit\ mucoasa tubului digestiv (peri[ori, sete
spinoase);
-
pungul i]a (Tlaspi arvense L.) imprim\ gust amar, f\ina
devenind necomestibil\;
- cornul secarei (Claviceps purpurea), datorit\ con]inutului in ergotoxine,
provoac\ dureri de cap, gre]uri, edeme, convulsii, paralizia extremit\]ilor, uneori
cazuri mortale ;
- boabe m\lurate sau boabe fulguite atacate, strivite au miros
puternic de pe[te stricat;
Alte corpuri str\ine intâlnite in produsele agricole destinate consumului
- grâu : boabe m\lurate, fulguite [i pr\fuite de m\lur\, [i[tave;
- orz : boabe atacate de t\ciunele imbr\cat;
- porumb : boabe nedezvoltate, p\tate ;
- maz\re; boabe de maz\re furajer\, cele incomplet dezvoltate,
sp\rturile, pulberea f\inoas\;
-fasole : boabe p\tate ; sp\rturile ;
- soia : sp\rturile, boabele p\tate ;
- floarea-soarelui: fructele râncede, cojile ;
- ricin : boabe brunificate.
-
8/18/2019 Conservare ID
21/105
21
4.4. Umiditatea semin]elor - constituie una dintre cele mai
importante insu[iri calitative ale masei de semin]e. La un con]inut ridicat de
umiditate scade rezisten]a la p\strare a semin]elor, se intensific\ procesul de
respira]ie [i transpira]ie, cu degajare de mari cantit\]i de bioxid de carbon [i
c\ldur\. Neluarea la timp a m\surilor de reducere a umidit\]ii prin uscare duce
la deprecierea produselor prin autoincingere, muceg\ire [i alterare.
Umiditatea are mare insemn\tate [i in procesul de prelucrare al produselor,
acestea putând fi prelucrate pân\ la o anumit\ limt\ maxim\ a umidit\]ii,
peste care procesul devine greoi sau chiar imposibil.
Sub un anumit con]inut de umiditate se produc pierderi la prelucrarea
produselor (in industria de mor\rit), ceea ce poate impune reumectarea semin]elor
(pentru m\cinat, boabele de grâu trebuie s\ aib\ intre 15-17 % umiditate).
Umiditatea semin]elor se diferen]iaz\ foarte mult in func]ie de : zona decultur\ (umiditatea atmosferei, metoda [i timpul de recoltare, condi]iile de
dpozitare [i conservare). Chiar [i semin]ele aceluia[i lot, mai ales la produsele
proasp\t recoltate chiar de pe aceea[i parcel\, dar in diferite momente ale zilei au
umiditatea diferen]iat\. Chiar [i in acela[i bob umiditatea este repartizat\
neuniform, cea mai mare cantitate fiind in zona embrionar\.
Metode pentru determinarea umidit\]ii: usc\rii, electrometric\, distil\rii.
Tabelul 4.4.1.
Categorii de umiditate ale produselor agricole
Produsul uscate Semin]e :
uscate umede f.umede
UMIDITATEA %grâu, secar\,orz
sub 14 14,1-15,5 15,6-17 peste 17
ov\z sub 14 14,1-16,0 16,1-18 peste 18 porumb sub 14 14,1-17,0 17,1-20 peste 20 fl. soarelui sub 8,5 8,5-12 12,1-15 peste 15
in, ricin sub 7 7,1-9 9,1-11 peste 11 soia sub 12 12,1-14 14,1-16 peste 16 maz\re sub 13 13,1-16 16,1-18 peste 18 fasole sub 14 14,1-18 18,1-20 peste 20 linte sub 14 14,1-17 17,1-19 peste 19
In func]ie de modul in care apa este legat\ de substan]a uscat\ a bobului,
se deosebesc trei st\ri de umiditate :
- umiditatea liber\ (apa legat\ fizic) care se afl\ in vasele
macrocapilare ale bobului [i se elimin\ u[or prin inc\lzirea semin]elor
(aceast\ form\ de umiditate inghea]\ la temperatura de 0°C);- apa legat\ chimic , intr\ in compozi]ia moleculei [i se poate
inl\tura numai prin calcinare (nu inghea]\ la 0°C);
-
8/18/2019 Conservare ID
22/105
22
- apa legat\ fizico-chimic , se afl\ in microcapilarele bobului, in
spa]iile intercelulare. Activitatea celulelor [i a fermen]ilor din bob se intensific\
pe baza acestei ape, care p\trunde in solu]iile coloidale ale bobului.
4.5. Uniformitatea boabelor - prezint\ importan]\ pentru anumite
produse, ca: orz [i orzoaic\ pentru bere, fasole [i maz\re.
Pentru orz [i orzoaic\, uniformitatea boabelor se coreleaz\ cu o germina]ie
uniform\ a acestora [i cu o calitate superioar\ a mal]ului. Determinarea
uniformit\]ii se face cu 100 g orz sau orzoaic\ (samân]\ pur\) care se cerne
prin trei site suprapuse, cu ochiuri dreptunghiulare, având l\]imea de : 2,8 mm,
2,5 mm [i 2,2 mm. Proba se cerne pân\ când, prin ultima sit\ nu mai trece
nimic. Procentul boabelor r\mase pe sita superioar\ [i mijlocii (2,8-2,5 mm)
reprezint\ uniformitatea.
Pentru fabricarea berii, orzul trebuie s\ aib\ uniformitatea minim\ de70 %, iar orzoaica de 80 %.
La fasole [i maz\re prezint\ insemn\tate atât uniformitatea dup\ culoare,
form\ [i m\rime cât [i uniformitatea la fierbere.
4.6. Sticlozitatea - este o caracteristic\ important\ pentru:
grâu, orz, orez [i porumb.
In general, sticlozitatea se coreleaz\ cu un con]inut diferit de protein\ [i
serve[te la stabilirea destina]iei unor produse.
La grâu exist\ o dependen]\ intre sticlozitate [i propriet\]ile de m\cini[ a
boabelor. Grâul pentru fabricarea pastelor f\inoase trebuie s\ aib\ sticlozitatea
minim\ de 65 %, iar pentru pâine, intre 35-65 %.
La orz, sticlozitatea este important\ datorit\ corela]iei intre sticlozitate [i
cantitatea de protein\ (pentru bere sunt destinate loturile de orz [i orzoaic\ cu un
procent redus de sticlozitate).
La orez, sticlozitatea d\ indicii asupra calit\]ii [i destina]iei; astfel
boabele de orez cu aspect sticlos nu se sf\râm\ la fierbere (se poate utiliza in
consum) iar cele f\inoase, prin fierbere se transform\ intr-o mas\ gelatinoas\
(se utilizeaz\ pentru ob]inerea amidonului).
La porumb, boabele sticloase (cornoase) se comport\ mai bine la
m\cini[ [i dau un m\lai "gri[at", mai bogat in substan]e proteice comparativ cu
cel ob]inut din boabele f\inoase.
Sticlozitatea este mult influen]at\ atât de specie [i soi cât [i de condi]iile
pedoclimatice din timpul vegeta]iei [i in special din timpul matur\rii boabelor. 4.7. Insu[irile biochimice ale produselor agricole vegetale
destinate p\str\rii.
-
8/18/2019 Conservare ID
23/105
23
Cunoa[terea biochimiei compu[ilor chimici din componen]a organelor
vegetale destinate p\str\rii este esen]ial\ pentru asigurarea condi]iilor adecvate
fiec\rui produs in vederea evit\rii degrad\rii [i pentru conservarea indelungat\.
Compozi]ia chimic\ a fructelor de cereale (limite) : substan]e extractive;
neazotate : 58-76 % ; substan]e proteice : 8-24 % ; gr\simi : 1,5-2,5 % (4-5 % la
ov\z [i porumb ; 3,6-3,9 la sorg [i mei; 0,4 % la orezul decorticat); celuloz\ : 1-
4,9 % (pân\ la 8,1 % la mei); substan]e minerale : 1,4-4,3 % ; ap\ : 13-15 %.
Semin]ele plantelor leguminoase (maz\re, fasole) con]in: 41-59 %
amidon; 21-35 % proteine; 0,4-5,5 % gr\simi; 2-10 % celuloz\; 2-3 %
substan]e minerale; 13-14 % ap\.
Semin]ele de soia con]in: 17-25 % amidon; 27-44 % proteine; 18-27 %
gr\simi; 3-6 % celuloz\; 4,2-6,9 % substan]e minerale; 11-12 % ap\.
Fructele sau semin]ele plantelor oleaginoase con]in: 13-24 % amidon; 15-
25 % protein\ ; 33-58,5 % gr\simi ; 4-19 % celuloz\ ; 3-4 % substan]e
minerale ; 7-10 % ap\.
Fibrele textile (in, cânep\) au in componen]a lor urm\toarele : 75-90 %
celuloz\; 2-4 % lignin\ (pân\ la 6 % la cânep\); 1,5-3,1 % (10-21 % la cânep\)
substan]e pectice, proteice [i colorante; 1,5-2,5 % substan]e ceroase [i gr\simi,
ap\.
Tuberculii de cartof con]in 76 % ap\ [i 24 % substan]\ uscat\, care este
alc\tuit\ din: 73-79 % amidon; 6-14 % protein\; 0,3 - 2,9 % gr\simi; 1,6-2,3
% celuloz\; 3,2-5,6 % cenu[\.
R\d\cinile de sfecl\ con]in: 75 % ap\ [i 25 % substan]\ uscat\, din care
: 17,5 % zaharoz\; 3,5 % celuloz\ [i hemiceluloz\; 2,4 % substan]e pectice; 1,25
% substan]e azotoase; 0,4-1,0 % cenu[\.
Conurile de hamei con]in: 75-80 % ap\ [i 20-25 % substan]\ uscat\, din
care: 10-20 % compu[i azota]i (substan]e albuminoide, polipeptide, aminoacizi);
20-25 % substan]e extractive neazotate (hidra]i de carbon, dextrine, lignin\, pectine), 8-12 % celuloz\ ; 5-10 % cenu[\ ; 2-8 % tanin ; 8-25 % substan]e amare
[i r\[ini; 0,2-2,5 % ulei volatil.
Plantele medicinale [i aromatice
In organele plantelor medicinale folosite in scop farmaceutic ("droguri")
se g\sesc urm\toarele grupe de principii active : glucide, pectine, mucilagii [i
gume, substan]e grase, uleiuri volatile, rezine, acizi organici, glicozide, vitamine,
alcaloizi, coloran]i vegetali, antibiotice [i fitoncide, substan]e minerale, etc.
Prezen]a [i con]inutul lor in diferite organe ale diferitelor specii este foarte
divers\ de la o specie de plante medicinale la alta.
-
8/18/2019 Conservare ID
24/105
24
Intreb\ri:
1. Particularit\]ile determin\rii purit\]ii semin]elor
destinate consumului [i industrializ\rii ?
2. Importan]a determin\rii umidit\]ii [i sticlozit\]ii pentru
produsele agricole destinate consumului [i prelucr\rii industriale ?
CAPITOLUL 5
CONSTRUC}II PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELOR
AGRICOLE VEGETALE
Produsele agricole ob]inute dup\ recoltare, trebuie depozitate in condi]ii
care s\ le asigure men]inerea integrit\]ii [i insu[irile calitative. Aceasta impune
necesitatea unor construc]ii adecvate care s\ indeplineasc\ condi]ii
corespunz\toare pentru preluarea, recep]ionarea [i conservarea produselor numite
baze de recep]ionare.
O baz\ de recep]ionare trebuie s\ indeplineasc\ urm\toarele condi]ii:
- s\ fie u[or accesibile, astfel incât primirea [i livrarea produselor s\
aib\ loc intr-un timp scurt [i cu minimum de cheltuieli;
- s\ ofere un spa]iu de depozitare care s\ permit\ controlul,
condi]ionarea [i conservarea f\r\ pierderi;- spa]iile de depozitare s\ fie cât mai bine izolate de sol [i atmosfer\ ;
- s\ fie cât mai bine sistematizate.
Amplasarea bazelor de recep]ionare se face in centrul de greutate al
zonelor produc\toare, pentru ca distan]a de transport s\ fie cât mai scurt\.
Amplasarea construc]iilor trebuie s\ urm\reasc\ asigurarea unui flux
continuu al activit\]ilor din incinta bazei de recep]ionare [i s\ ]in\ seama de
fluctua]ia perioadelor in care predomin\ preluarea [i condi]ionarea sau
conservarea produselor.
In general, bazele de recep]ionare sunt dotate cu urm\toarele construc]ii:
- laborator pentru analiza calit\]ii produselor recep]ionate ;
- pod bascul rutier ;
- construc]ii pentru depozitarea produselor agricole (platforme de beton
descoperite, arioaie, p\tule, [oproane, magazii, silozuri, etc.);
- sta]ii de uscare fixe sau mobile ;
-
drumuri si platforme ;
- linii de cale ferat\ ;
- rezervoare [i instala]ii pentru stingerea incendiilor ;
-
8/18/2019 Conservare ID
25/105
25
- ateliere mecanice pentru intre]inerea utilajelor ;
- pavilion administrativ.
Bazele de recep]ionare mai pot avea dormitoare pentru muncitorii
sezonieri, locuin]e pentru personalul bazei.
Amplasarea construc]iilor in incinta bazei de recep]ionare se realizeaz\
dup\ o prealabil\ sistematizare. Aceastea pot fi cu siloz de diferite capacit\]i sau
f\r\ siloz.
Dup\ felul depozit\rii cerealelor, construc]iile pot fi grupate in :
5.1. Construc]ii de depozitare pe orizontal\ : platformele de beton
descoperite, arioaiele, p\tulele, [oproanele sau platformele acoperite [i
magaziile ;
5.2. Construc]ii de depozitare pe vertical\ : silozurile, care pot fi cu
depozitare numai in celule sau in celule [i hambare. 5.1.1. Platformele descoperite - sunt realizate din p\mânt stabilizat sau
beton simplu asfalt, cu dou\ pante transversale pentru a favoriza scurgerea apei
in [an]urile longitudinale. Partea central\ a platformei este carosabil\, astfel
incât vehiculele s\ poat\ ajunge la locul de desc\rcare.
Se folosesc pentru depozitarea temporar\ a porumbului [tiule]i [i pentru
expunerea la soare a produselor aduse din lan cu umiditate excesiv\. Se pot
efectua [i unele opera]ii de condi]ionare. Dezavantajul acestora este lipsa
protec]iei impotriva intemperiilor.
5.1.2. Platformele acoperite sau [oproanele permit p\strarea indelungat\
a produselor. Partea central\ este tot carosabil\, autovehiculele având acces
prin u[ile frontale ale platformei acoperite.
Platforma este construit\ din beton, scheletul este alc\tuit din lemn, iar
acoperi[ul, din lemn acoperit cu carton asfaltat. Se folosesc pentru p\strarea
temporar\ a produselor.
5.1.3. Arioaiele demontabile sunt destinate mai ales depozit\rii porumbului [tiule]i. Sunt construite din panouri prefabricate din lemn, cu
dimensiunile de 2 x 1 m, alc\tuite dintr- ram\ de rigle pe care se bat
[ipci echidistante de-a lungul laturii mari.
Panourile se a[eaz\ pe 2-3 rânduri sprijinite de stâlpi de lemn, ce
alc\tuiesc pere]ii laterali. Arioiul este prev\zut cu podin\ din margini de
scândur\ (l\turoaie) care se reazem\ pe traverse din lemn. Acoperi[ul este
construit din c\priori din lemn de diferite esen]e, prinse in cle[te pe care se
fixeaz\ astereala tot din margini de scândur\ din margini de scândur\ [i
acoperi[ul propriu-zis alc\tuit din carton astfaltat.
-
8/18/2019 Conservare ID
26/105
26
Montarea arioiului este relativ simpl\, putându-se efectua de personal
necalificat. Un arioi cu l\]imea de 2 m, in\l]imea de 3 m [i lungimea de 44 m, are
capacitatea de 125 t porumb [tiule]i. Este u[or de realizat dar este neeconomic
datorit\ consumului mare de material lemnos.
5.1.4. P\tulele sunt construc]ii destinate depozit\rii porumbului sub
form\ de [tiule]i [i pot fi confec]iona]i din : lemn, din prefabricate din beton armat
[i din metal.
L\]imea p\tulelor din lemn sau din prefabricate este de 3-7 m,
in\l]imea, 5-6 m, iar lungimea poate dep\[i uneori 50 m.
Capacitatea de depozitare variaz\ intre 150 [i 340 tone porumb [tiule]i.
Pere]ii sunt forma]i din [ipci de lemn sau prefabricate din beton, cu interspa]ii de
2-2,5 cm, permi]ând o bun\ circula]ie a aerului printre [tiule]i [i asigurând condi]ii
optime pentru p\strarea porumbului sub form\ de [tiule]i. Construc]iile se
sprijin\ pe funda]ii izolate din beton simplu, ridicate de la sol cu 50-70 cm (pentru
izolare hidric\ [i evitarea atacului d\un\torilor animali).
P\tulul are dou\ compartimente longitudinale cu sec]iunea
trapezoidal\, cu baza mic\ la podin\ (1,70 m) [i cu baza mare spre acoperi[ (2
m), iar intre cele dou\ compartimente se formeaz\ un canal longitudinal de
ventila]ie natural\ cu sec]iunea tot trapezoidal\, cu latura mare in jos (0,80 m)
cu latura mic\ in sus (0,20 m) [i cu in\l]imea de 3,90 m.
Acoperi[ul se realizeaz\ din ]igl\ profilat\ b\tut\ pe [ipci. Dezavantajul
acestor p\tule, mai ales a celor din lemn este consumul ridicat de material lemnos
care este costisitor.
P\tulele metalice au o durat\ de exploata]ie medie de 30 ani, un cost mult
mai redus [i elimin\ consumul de material lemnos. Aceste p\tule au o form\
cilindric\ cu diametrul de 5 m, in\l]imea total\ de 8,20 m din care, 6 m
cilindrul de depozitare, capacitatea, de 60 tone. Acoperi[ul, la partea superioar\
are o form\ conic\, unde se afl\ [i gura de inc\rcare sub care se afl\ undeflector de impr\[tiere uniform\ a [tiule]ilor. In centrul corpului cilindric se
afl\ un tub cu sec]iune p\trat\, rigidizat cu corniere, fixat de funda]ia p\tulului
[i liber la partea superioar\. La partea inferioar\ este racordat cu un tub cilindric
(de 60 cm in diametru) confec]ionat din tabl\ galvanizat\, prin care se
realizeaz\ aerarea [tiule]ilor de porumb.
P\tulele sunt prev\zute cu o funda]ie inelar\ [i ridicat\ cu 10-20 cm
deasupra platformei. Aceste p\tule devin mai economice dac\ sunt grupate câte
40 buc\]i distribuite pe o platform\ din beton.
-
8/18/2019 Conservare ID
27/105
27
5.1.5. Magaziile sunt spa]ii pentru depozitare semin]elor de cereale,
leguminoase, oleaginoase, etc. destinate consumului sau ins\mân]\rii, au
capacitate diferit\ (1500-5000 tone) [i asigur\ condi]ii corespunz\toare de
p\strare. Magaziile se diferen]iaz\ [i in func]ie de materialul de construc]ie
folosit. Astfel, exist\ magazii cu pere]ii din lemn, cu capacitatea de 3000 tone (tip
CEREMAG), cu pere]ii din c\r\mid\, care pot fi cu funda]ii izolate [i
pardoseala din scândur\ de lemn sau cu funda]ii continue [i pardoseala din
beton, cu capacitatea de 1500-2500 tone [i cu capacitatea de 3000 tone
(mecanizabil\) [i magazii cu pere]ii din beton sau din beton [i c\r\mid\,
mecanizabile cu capacitatea de 5000 tone. Toate tipurile de magazii sunt ridicate
de la sol cu 20-60 cm.
La magaziile de capacitate mai mic\ (1500 - 2500 tone) care au instala]ii
de aerare activ\ s-au prev\zut ferestre atât in pere]ii longitudinali cât [i in cei
frontali, iar la cele de mare capacitate, ferestrele de pe pere]ii frontali se g\sesc
numai deasupra u[ilor. Ferestrele se deschid din afar\, iar spre interior sunt
prev\zute cu plase de sârm\ pentru a evita p\trunderea p\s\rilor când
geamurile sunt deschise pentru ventilare.
Depozitele celulare — sunt construc]ii cu caracteristici intermediare intre
magazii [i silozurile de mare capacitate (fig.10). Ele au un spa]iu de depozitare de
circa 17000 tone. Depozitul este alc\tuit din dou\ grupuri celulare, formate fiecare
dintr-o magazie central\ [i un [ir de celule perimetrale.
In turn amplasat central, intre cele dou\ grupuri de celule se g\sesc
instala]iile de uscare, cur\]ire-sortare [i de transport pe vertical\.
Unul din grupurile celulare este prev\zut cu bunc\re de primire auto [i
bunc\re la calea ferat\ (CF), ambele având rampe protejate de câte o copert\.
Intre turu [i celule s-au prev\zut leg\turi prin câte un culoar subteran [i
câte o pasarel\ aerian\.
Turnul ma[inilor are dimensiunile in plan de 7,80 x 14,30 m [i in\l]imeade 34,00 m, ,2 subsoluri, parter [i 7 niveluri.
Grupurile celulare sunt alc\tuite din 2 baterii cu câte 26 celule p\trate cu
latura de 4,32 m [i in\l]imea de cca 10 m, in\l]imea total\ a construc]iei fiind
este de cca 18,00 m. O baterie are dimensiunile in plan de 45,18 x 22,68 m,
inchizând un spa]iu numit magazia de depozitare in vrac de 35,82 x 13,32 m.
Leg\tura dintre celule [i turnul ma[inilor la subsol, se face prin tunel de
beton armat. Spa]iul de depozitare al produselor in celule este de la cota + 1,65 m
pân\ la cota + 12,00 m.
-
8/18/2019 Conservare ID
28/105
28
Pentru inc\rcarea vagoanelor sau a autovehiculelor, folosind principiul
gravit\]ional, 6 celule (câte 3 la fiecare grup) au fost prev\zute cu bunc\re
buzunar care au plan[eul de fund realizat din beton armat monolit.
Tot din beton armat monolit sunt executate : plan[eul peste celule, cadrele
[i plan[eul acoperi[ului.
Accesul intre turnul ma[inilor [i grupurile celulare la cota + 12,00 m se
realizeaz\ printr-o pasarel\ de leg\tur\ tot din beton armat monolit.
Pentru verificarea conserv\rii produselor depozitate in spa]iul inchis de
celulele perimetrale, la cota + 12,00 m s-a prev\zut, pentru fiecare baterie de
celule câte o pasarel\ metalic\ mobil\, cu l\]imea de 2,40 m, care se poate deplasa
de-a lungul depozitului [i de pe care se pot recolta probe din masa produsului.
5.2. Spa]ii de depozitare pe vertical\ : silozurile
Silozurile sunt ansambluri constructive destinate depozit\rii materialelor
granulate [i pulverulente, cum ar fi : semin]ele, f\ina sau cimentul, c\rbunele, etc.
Silozul este alc\tuit din elemente verticale numite celule, care pot fi
unitare sau grupate in baterii, in care depozitarea se face pe un timp relativ
indelungat, oferind totodat\ posibilitatea optim\ de manipulare, conservare [i
p\strare.
Comparativ cu alte spa]ii de depozitare, silozurile prezint\ urm\toarele
avantaje :
-
o utilizare complet\ a spa]iului;
- insilozarea se realizeaz\ cu u[urin]\, datorit\ instala]iilor mecanice ;
- desc\rcarea se face in mod natural, prin gravita]ie ;
- conservarea [i p\strarea produselor se poate realiza pentru o perioad\
indelungat\, deoarece in fluxul tehnologic produsele pot fi condi]ionate [i uscate .
Construc]ia este economic\ atunci când in\l]imea celulelor este de 5-10 ori
mai mare decât diametrul sau latura celulelor.
La construirea silozurilor s-au folosit ca materiale de construc]ie : lemnul,c\r\mida, metalul [i betonul armat.
5.2.1. La silozurile din lemn celulele sunt alc\tuite din scânduri puse pe
lat, care se incruci[eaz\, formând celulele de siloz. Aceste silozuri prezint\ multe
dezavantaje :
- realizarea unor construc]ii de dimensiuni reduse datorit\ solu]iilor
constructive pe care le ofer\ lemnul;
- pericol de incediu ;
- efectul d\un\tor al factorilor atmosferici;
-
8/18/2019 Conservare ID
29/105
29
- se creaz\ condi]ii optime insectelor [i d\un\torilor ;
- consumul nejustificat de mare de material lemnos.
5.2.2. Silozurile din c\r\mid\ prezint\ avantaje, ca: siguran]a
impotriva incendiilor [i o mai bun\ izolare termic\.
Silozurile din c\r\mid\ nearmat\ au pere]ii mai gro[i datorit\ rezisten]ei
reduse a zid\riei. S-au realizat [i pere]i de silozuri din zid\rie destul de sub]iri, in
cazul folosirii arm\turilor pentru preluarea tensiunilor.
5.2.3. Silozurile metalice prezint\ numeroase avantaje :
- au pere]ii sub]iri (in medie, 5 mm), diametrul foarte mare a celulelor de
siloz, datorit\ metalului care preia eforturile de tensiune ce se nasc in pere]ii
celulelor;
- construc]ia este u[oar\ [i la aceea[i suprafa]\, iar comparativ cu silozurile
din beton, au o capacitate de depozitare cu 12 % mai mare ;- etan[area periferic\ este bun\ ;
solu]iile constructive sunt simple. Silozurile metalice au, ins\, [i destule
dezavantaje :
- lipsa izol\rii termice [i intre]inerea complicat\ ;
- comportarea defectuoas\ in cazul incendiilor ;
- consumul mare de metal, dezavantaje ce au f\cut ca silozurile din metal
s\ nu prea fie folosite in ]ara noastr\.
5.2.4. Silozurile din beton armat sunt mai rigide [i consum\ o cantitate
mai redus\ de materiale decât cele din c\r\mid\ armat\, de[i sunt mai dificil
de realizat.
Lipsa izol\rii termice a betonului, necesar\ pentru conservarea produselor
se realizeaz\ prin aplicarea la exterior a unui strat de cca 5 mm din mortar de
ciment, var [i nisip (tencuial\) cu suprafa]a finisat\ peste care se aplic\ o
pelicul\ de r\[ini acrilice (sau alte materiale similare), ce realizeaz\ [i izolarea
hidric\.
Principalele p\r]i componente ale unui siloz :
- funda]iile, pe care se sprijin\ intreaga construc]ie ;
- subsolul silozului, unde sunt montate instala]iile de golire [i de transport
a produselor ce se livreaz\ ;
- bateriile de celule, prev\zute la partea inferioar\ cu pâlnii de golire, iar
la partea superioar\ cu plan[eul pe care sunt instalate utilajele de umplere ;
- galeria superioar\, construc]ie ce inchide instala]iile de umplere cu
produse, unde se g\sesc instala]iile mecanice [i electronice pentru recoltarea
probelor [i detectarea temperaturii , transportoare [i care serve[te la circula]ia
-
8/18/2019 Conservare ID
30/105
30
personalului;
- turnul silozului sau casa ma[inilor unde se g\sesc instala]ii mecanice
pentru primirea, condi]ionarea, uscarea, cânt\rirea, depozitarea [i livrarea
produselor;
- sta]ia de primire [i predare la vagoanele de cale ferat\ ;
-
sta]ia de primire [i predare la autovehicule ;
- instala]ii de uscare care pot fi montate in turnul silozului sau lâng\
bateriile de celule, la exterior;
- instala]ii de despr\fuire a utilajelor [i a spa]iilor de lucru ;
- instala]ii de gazarea produselor infestate ;
- laborator pentru analiza calit\]ii produselor.
Vom detalia doar unele componente ale silozului.
Celulele silozurilor - constituie spa]iul de depozitare al produselor, acesteafiind grupate in baterie de celule ce reprezint\ solu]ia cea mai avantajoas\ din
punct de vedere economic [i de exploatare. Pe parcursul execut\rii silozurilor
sec]iunea in plan a celulelor a c\p\tat diferite forme de la p\trat la cerc.
In general, in\l]imea celulelor trebuie s\ fie cât mai mare (in jur de 30 m).
Diametrul celulelor cu sec]iunea circular\ este variabil de la 6,30 m
pân\ la 16 m, iar dimensiunea laturii celulelor poligonale este de 2,50 m.
Sta]ia de primire — predare la vagoanele de cale ferat\ - reprezint\ o
ramp\ (la fa]ada dinspre calea ferat\) de desc\rcare sub care se g\sesc
bunc\rele de primire a c\ror obloane se deschid lateral, astfel incât produsele sunt
desc\rcate direct din vagoane in bunc\re. De aici, instala]iile de transport pe
orizontal\ [i pe vertical\ duc produsele in celulele de depozitare.
In cazul pred\rii produselor din siloz la vagoanele de cale ferat\ sunt
prev\zute tuburi telescopice prin care produsele curg direct in vagoane, dup\
ce, in prealabil, au fost cânt\rite. La silozurile mai noi s-au prev\zut 2-4 celule
cu plan inclinat (celule buzunar) de unde semin]ele pot curge prin tubulatur\ invagoane. In acest caz cânt\rirea se face la poduri bascule pentru vagoane de cale
ferat\.
Sta]ia de primire-predare la autovehicule - este o construc]ie special
amenajat\ pentru desc\rcare prev\zut\ cu bunc\re [i instala]ie de basculare a
autovehiculelor (sta]ie de primire auto). Predarea de la siloz la autovehicule are
loc prin tuburi telescopice ce vin din turnul silozului la sta]ia auto.Tipurile de
silozuri se deosebesc prin capacitatea lor (5-44.000 tone), forma sec]iunii
celulelor, structura pere]ilor, pozi]ia turnului ma[inilor (la un cap\t sau la mijloc),
etc.
-
8/18/2019 Conservare ID
31/105
31
Exemple de silozuri:
- Silozul tip SUKA SILO-BAU- cu pere]ii construi]i din c\r\mid\
presat\ de 14 cm grosime, cu turnul ma[inilor situat la unul din capetele bateriei
alc\tuite din 64 celule poligonale, dispuse pe patru rânduri.
Celulele din rândurile centrale (curente) au capacitatea de 121 tone
(sec]iunea de 2,86 x 2,86 m), iar cele laterale, 52 tone (2,86 x 1,36 m), capacitatea
total\ a silozului fiind de 6000 tone.
In\l]imea total\ a silozului este de 29,60 m. In aceast\ construc]ie mai
sunt prev\zute cinci hambare situate pe pla[eele dintre cotele : +5,06 [i 19,54
m, insumând o capacitate de depozitare de 500 tone.
- Silozul tip FROMENT CLAVIER, cu pere]ii celulelor din beton armat,
realizat in straturi de beton monolit [i prefabricat, cu izolare termic\ bun\ (pere]ii
celulelor care vin in contact cu aerul atmosferic au goluri de aer care sporesc
izolarea termic\).
Silozul are 35 celule poligonale (diametrul cercului inscris fiind de cca :
3,7 m, in\l]imea celulelor, 16,70 m), capacitatea silozului, 5000 tone.
- Silozul regional tip P.C.A. (p\strare [i conservare pentru agricultur\),
de concep]ie româneasc\, la care cele 64 celule sunt executate din beton
armat monolit, de capacit\]i diferite (1800-2000 t; 45000-5000 t, 900-1000 t), cu
turnul ma[inilor la unul din capete.
-
Silozuri tip C.S.V.PA., de 15000 [i 30.000 tone capacitate, realizate din
beton armat monolit, cu turnul ma[inilor in mijloc, iar grupurile de celule sunt
grupate simetric de o parte [i de alta a turnului, pe dou\ rânduri [i respectiv
trei rânduri.
- Silozuri de tip I.S.P.A. - de foarte mare capacitate (44000 [i 52000 tone)
cu turnul ma[inilor amplasat in centrul de simetrie. Silozul cu capacitatea de
44000 tone are celulele de siloz dispuse in 4 grupuri de 12 celule cilindrice (câte
dou\ la fiecare parte a turnului).Intr-un grup de 12 celule cilindrice mai exist\ 10 celule perimetrale (de
margine) [i 6 celule stelate (formate intre celulele cilindrice). O celul\
cilindric\ de 26 m in\l]ime are capacitatea de 688 tone (diametrul de 6,5 m), una
stelat\ are cca 290 tone, iar o celul\ perimetral\ are capacitatea de 99 tone.
Silozurile cu capacitatea de depozitare pân\ la 52000 tone prezint\ dou\
grupe de 9 celule plus dou\ grupe a 12 celule cilindrice. Când funda]ia se
realizeaz\ pe stânc\ de orice natur\, in\l]imea celulelor poate ajunge pân\ la
40-45 m, considerat\ ca fiind limit\ maxim\ admis\.
-
8/18/2019 Conservare ID
32/105
32
Intreb\ri:
1. Avantajele [i dezavantajele unor tipuri de silozuri ?
2. Alc\tuirea silozului din beton armat ?
CAPITOLUL 6
UTILAJE {I INSTALA}II UTILIZATE IN CADRULSPA}IILOR DE DEPOZITARE A PRODUSELOR
AGRICOLE VEGETALE
6.1. Utilaje [i instala]ii pentru manipularea produselor agricole
vegetale
Alegerea [i montarea celui mai potrivit sistem de transport trebuie s\ fie
corelate cu urm\torii factori : felul produsului care se transport\, lungimea
traseului, capacitatea sau debitul necesar de transportat, spa]iul disponibil, pozi]ia
[i num\rul punctelor de primire [i de predare, viteza necesar\ pentru transportul
produsului, consumul de energie, intre]inerea [i uzura, necesitatea posibilit\]ii
unor modific\ri ulterioare cu minimum de transform\ri, posibilitatea
func]ion\rii in orice condi]ii de lucru.
Clasificarea utilajelor de transport:
- instala]ii pentru transportul produselor pe orizontal\ ;
-
instala]ii pentru transportul produselor pe vertical\ ;- instala]ii fixe (folosite cu prec\dere in silozuri);
- instala]ii mobile (utilizate pentru manipularea produselor in vrac din
interiorul magaziilor [i depozitelor);
- instala]ii de transport pneumatic.
6.1.1. Instala]ii [i utilaje fixe de transport pe orizontal\.
Cele mai utilizate transportoare pe orizontal\ sunt : transportoarele cu
band\ sau benzile de transport, transportoarele cu racle]i sau cu lan] (redlere) [i
transportoarele elicoidale sau transportoarele cu melc.
6.1.1.1. Transportoarele cu band\ (benzile de transport) – sunt
constituite dintr-o band\ de cauciuc f\r\ sfâr[it, cu inser]ii de pânz\, care se
mi[c\ pe un schelet metalic, fiind sus]inut\ din loc in loc prin role din rulmen]i.
Ac]ionarea se face la unul din capete printr-un tambur de ac]ionare care este pus
in mi[care de un electromotor, prin intermediul unui reductor (reduce tura]ia
electromotorului la tura]ia necesar\ ro]ii de lan]).
Benzile de transport sunt indicate pentru transportul a tot felul de materialein buc\]i sau in vrac [i prezint\ numeroase avantaje :
- in timpul transportului produsele agricole nu sufer\ spargeri;
-
8/18/2019 Conservare ID
33/105
33
- intre produs [i band\ nu apar frec\ri deoarece produsul nu r\mâne in
urma benzii, nici la viteze mari de transport (uzura benzii este redus\);
- asigur\ cele mai lungi trasee de transport;
- folosind benzi de l\]ime [i forme corespunz\toare [i viteze mari (pân\
la 4 m/secund\) de deplasare se pot ob]ine debite foarte mari (pân\ la 700-
1000 t/or\).
Dezavantajul folosirii benzilor de transport este faptul c\, in cazul
instal\rii lor in aer liber, trebuie protejate impotriva intemperiilor vremii (se vor
construi pasarele).
6.1.1.2. Transportoarele cu racle]i - sau cu lan] sau redlerele (dup\
englezul Alfons REDLER care a descoperit principiul func]ion\rii
transportorului) sunt alc\tuite dintr-un jgheab cu sec]iune dreptunghiular\ in
care produsul este deplasat cu ajutorul unui lan] f\r\ sfâr[it cu racle]i (pl\ci sau bare fixate pe lan] sau zale indoite). La un cap\t prezint\ o roat\ de lan] ac]ionat\
de un electromotor (cap de ac]ionare) prin intermediul unui reductor, iar la
cel\lalt cap\t este o alt\ roat\ de lan] (capul de intindere) pentru tensionarea
lan]ului.
Pentru prevenirea r\spândirii prafului cât [i pentru evitarea accidentelor
jgheabul cu boabe se acoper\ cu capace de tabl\.
Redlerele se folosesc pentru transportul produselor care curg liber [i care
nu au lungimi prea mari, aceasta fiind limitat\ de debitul de transport [i de
rezisten]a de intindere a lan]ului (lungimea transportorului, sub 100 m).
- Debitele sunt destul de mari, dar nu ajung la m\rimea celor cu
band\ (redlerele folosite la noi au debite de 20-80 t/or\ [i o vitez\ de 0,32 m/s in
general sub 1 m/s).
Boabele mai friabile pot suferi spargeri din cauza frec\rii lor de p\r]ile
metalice ale transportorului.
Reguli pentru func]ionarea normal\ a transportoarelor cu band\ sau culan] :
- alimentarea transportoarelor trebuie s\ se fac\ in raport cu debitul lor ;
- o subalimentare a transportului inseamn\ un consum mare de energie,
uzur\ anormal\ [i pierdere de timp ;
- suparalimentarea transportoarelor duce la uzura timpurie a instala]iilor
cât [i la infundarea lor datorit\ surplusului de produs ;
- reglarea debitului se realizeaz\ prin [ub\rul care inchide sau deschide
orificiul sau gura de alimentare a transportorului;
-in timpul func]ion\rii, transportorul trebuie supravegheat de un muncitor;
-
8/18/2019 Conservare ID
34/105
34
- dup\ fiecare opera]ie transportorul trebuie un timp s\ mearg\ in gol
pentru a se cur\]a de restul de boabe;
- banda de cauciuc sau lan]ul transportorului trebuie intinse dac\ s-au
lungit (racle]ii uza]i vor fi schimba]i);
- o intindere prea puternic\ a benzii sau lan]ului determin\ uzur\
accelerat\ [i consum mare de energie;
- o band\ neintins\ suficient patineaz\, produce chiar incendii
datorit\ frec\rii pe tamburi, iar un lan] pu]in intins produce zgomot,
func]ionarea transportului fiind defectuoas\;
- periodic (s\pt\mânal) capetele transportoarelor trebuie cur\]ate de
praf, resturi de produs, paie, cârpe ;
- lag\rele cu rulmen]i trebuie intre]inute, cur\]ite, gresate.
6.1.1.3. Transportoarele cu melc (elicoidale) sunt formate dintr-un jgheabcu sec]iunea de forma unui sector de cerc in care se afl\ un melc (o spiral\ din
tabl\ inf\[urat\ pe un arbore) ac]ionat de un electromotor prin intermediul unui
reductor. Materialul introdus in jghab prin gura de alimentare este transportat de-a
lungul jgheabului [i poate fi evacuat prin alt\ gur\, la distan]a de 2 pân\ la
maximum 50 m.
Ca avantaje ale transportorului cu melc :
- produsul este bine amestecat prin mi[c\ri radiale [i axiale ;
- sunt mai ieftine decât benzile sau redlerele (atunci când au lungimea
redus\), deoarece ac]ionarea lor este mai simpl\ [i nu necesit\ dispozitive
de intindere.
In schimb, prezint\ [i destule dezavantaje :
- boabele sufer\ spargeri in spa]iul dintre jgheab [i spiral\ ;
- ransportoarele nu se pot goli complet, r\mânâmd boabe in spa]iul dintre
spiral\ [i jgheab;
- lungimea transportorului cu melc ajunge pân\ la 50 m, iar debitul nudep\[e[te 100 t/or\.
Periodic transportoarele trebuie cur\]ate de resturile de produs iar elicea,
va fi indreptat\ sau inlocuit\ dup\ o uzur\ mai mare.
6.1.2. Utilaje fixe de transport pe vertical\ (elevatoarele).
Un elevator este format, in principal, din corpul elevatorului in care se
g\se[te o band\ pe care sunt fixate cupele ce transport\ produsul, piciorul
elevatorului cu pâlnia de alimentare, capul de ac]ionare cu gura de deversare,
electromotorul cuplat cu reductorul [i dispozitivul de intindere, montat la piciorul
elevatorului.
-
8/18/2019 Conservare ID
35/105
35
Elevatoarele se folosesc la transportul produselor când diferen]ele de nivel
sunt mari (in silozuri). Debitul elevatorului poate fi intre 40-80 t/or\, chiar 160
t/or\)m iar in\l]imea de transport, de 46 m.
Inainte de pornirea elevatorului se va verifica dac\ banda este corect
montat\ pe tamburi [i bine intins\, dac\ cupele sunt bine prinse [i dac\ piesele
principale in mi[care (motorul, reductorul, arborii [i lag\rele) sunt bine unse.
Orice repara]ie a evalatorului se va face numai dup\ oprirea acestuia.
6.1.3. Utila je mobile de transport - se folosesc pentru inc\rc\ri [i
desc\rc\ri de produse din vagoane in magazii (in vrac sau chiar in saci), sau
pentru mi[carea [i aerarea produselor depozitate in hambare mari, in care scop se
folosesc transportoarele mobile cu band\ [i pentru depozitarea porumbului
sub form\ de [tiule]i in p\tule (inc\rcarea [i desc\rcarea lor), ca [i pentru
alimentarea batozelor pentru porumb sau la inc\rcarea autocamioanelor cu
[tiule]i pentru care se folosesc tansportoarele mobile cu racle]i.
6.1 ..3.1. Transportoarele mobile cu band\ - pot avea lungimea de la 6,5 m
pân\ la 8 m chiar 15 m, l\]imea de 0,50 m, in\l]imea maxim\ de ridicare (la
transportoare de 15 m lungime) este de 6,05 m. Transportorul este prev\zut cu un
tren de ro]i rabatabile la 90° cu care se poate deplasa prin manevre simple, de
asemenea, poate fi remorcat [i transportat la locul dorit. Inclinarea benzii
transportoare s\ nu dep\[easc\ 18°. Productivitatea unui astfel de transportor
este de cca 30 t/or\ la o vitez\ de transport de cca 1,4 m/s.
Aceste transportoare se folosesc frecvent in releu de mai multe benzi [i
[necuri.
6.1.3.2. Transportoarele mobile cu band\ (cu racle]i) pentru porumb
[tiule]i au capacitatea de transport de 20-25 t/or\, viteza de 0,8 m/s, lungimea
maxim\ de 6,9-14,4 m, in\l]imea maxim\ de ridicare, 4,50-9 m, iar cea minim\
de ridicare, 1,20-4 m. De obicei aceste transportoare lucreaz\ in releu câte dou\.
Ridicarea [i coborârea transportorului la in\l]imea de lucru dorit\ seexecut\ cu ajutorul unui troliu manual format dintr-un melc cilindric [i o roat\
elicoidal\, fixat\ pe tambur.
6.1.3.3. Transportorul mobil elicoidal (cu melc) este folosit la inc\rcarea,
desc\rcarea din vagone, din autovehicule, etc. [i este compus dintr-o carcas\ de
o]el in care se afl\ un melc pus in mi[care de un electromotor printr-o curea de
transmisie. Transportorul cu melc se poate muta din loc in loc cu ajutorul
suportului s\u. Are lungimea pân\ la 15 m, iar debitul variabil, in func]ie de
diametrul melcului (elicei), de viteza lui de tota]ie [i de unghiul de inclinare a
transportorului.
-
8/18/2019 Conservare ID
36/105
-
8/18/2019 Conservare ID
37/105
37
Acest sistem lucreaz\ cu presiuni mari [i poate realiza transporturi la
distan]e [i diferen]e de nivel mari.
Când agregatul de presiune este instalat in imediata vecin\tate a punctului
de destina]ie [i aspir\ din vracul de material aflat la distan]\, transportul
pneumatic este prin aspira]ie.
Sistemul este adecvat pe distan]e [i in\l]imi mai mici, dar prezint\
avantajul c\ este mai simplu [i poate aspira din orice col] al unui vagon sau al
unui h