conspect filozofia antica

7/23/2019 Conspect filozofia antica

http://slidepdf.com/reader/full/conspect-filozofia-antica 1/16

Istoria filozofiei partea 1 Braga Mihai,Lozovanu ConstantinIstoria filozofiei partea 2Filozofii Manual pentru institutiile superior de invatamintFilozofie petru Rimulenschii

Tema o!iectul de studiu al filozofiei si pro!lematica eiConcep"ia despre lume #i structura eiTipuri istorice de concep"ie despre lume concep"ia mitologic$ religioasa

Filozofia ca stiin"$ o!iectul ei de studiu si functiile%ro!lema fundamentala a filozofie si aspectele ei

Conceptia despre lume este un asam!lu de conceptii care e&plica de unde a aparutlumea fenomenele, ce este fericirea, ce este omul'(ceste conceptii se schim!a de lao etapa la alta, deoarece societatea in permanent evolutioneaza, in decursul vietiiomul isi formeaza o imagine despre viata , de aceeia conceptia despre lume este unsistem de cunostinte generale ale omului despre lumea incon)uratoare si loculomului in acesta lume'

Conceptia despre lume este destul de vasta si are o cultura comple&a alcatuita dinurmatoarele compartimente

1*Cunostinte2*Convingeri

+*Idealuri*-alori spirituale sau general umane.*Faptele si actiunile comple&e

1*Cunostintele sunt informatii pe care omul le acumuleaza in viata, acumularea areloc prin senzatii,ratiune, ratiune este facultatea de a intelege si a sesizacapacitatile rationale se indentifica cu intelectul'/ alta cale de a capatacunostinta este intuitia ,capacitatea dea patrunde nemi)locit adevarului'Cunostintele pot fi impartite in dou categoriiCunostinte acumulate stintificeCunostinte care se !azeaza pe emotii 0stihiinice*

2*Convingeri sunt cunostinte !azate pe adevar care constitue fundamentul'

+*Idealuri cea ce este perfect o imagine su!iectiva care se alfa in constiintanoastra

*-alori general umane e&prima raporturile oamenilor cu realitatea sint orientatepentru toti oamenii'

.*faptele si actiunile concrete reprezinta comportamentul oamenilor, o forma dematerializare a activitatilor umane'

Concepte despre lume se impate in 2 tipuri

1* cea stiintifica se formeaza cind este nevoie de o cultura vasta, de o logicaputernica, si de cunostinte profunde2*conceptia despre lume !azate pe o!isnuinta practica uneori mai este numitafilozofia vietii, care se formeaza

Teorii de conceptii a lumii reprezinta in sine forme specifice precum si perioade ,caracteristice, evolutii, gindirii umane , in functii de directia de dezvoltare agindirii umane sunt cunoscute trei tipuri1*mitologica2*religioasa+*filozofica



Mitul inseamna in traducere legenda, povestire, care e&plica aparitia si e&istentalumii este o interpretare fantastica a lumii incon)uratoare deoarece omul nu faceadiferenta dintre gindirea su!iectiva si ce o!iectiva ei e&plicau prin prisma uneiforte supra naturale si nici de cum pe !aza rationala, din punct de vedere atematicii avem mituri teogonice ce povestesc despre originea si geologia zeilor

e unde a aparut amolpsis3

Mituri cosmogonice incerca sa e&plice aparitia lumiiMituri etiologice care e&plica originea a unor traditii , ceremoniiMituri apocaliptice

Trasatura principala a conceptiei mitologice este insufletirea si personificareanaturiiin conceptia mitologica soarta omului putea fi modificata in dependentaConceptia religioasa a trecut prin mai multe etapeanemismultotemismulfeti#ismul

Conceptia religioasa consta in e&istenta unei puteri supranaturale care )oaca unsupramordial asupra universului/mul opserva ca totul se produce dupa anumite legi, de aici apar zeiiCredinta religioasa a aparut in secolul de piatra' Trasatura principala a religieieste credinta in dogme religioase'Religile pot fi inpartite in 2 categorii1*monoteista0crestinismul,islamismul*2*politeista0!udismul,hinduismul*

Religia inlatura durerea sufleteasca'4u poate e&plica aparitia lumii rational careeste cea mai superioara care se !azeaza pe cunostinte generale teoreticestiintifice argumentate in mod logic'Conceptia filozofica are un caracter teoreticsi deduce logicConceptia religioasa si cea filozofica au in comun, am!ele incearca sa e&plicetainele universului si sa e&ertice influenta asupra constiintei umane tot odata

e&ista si deose!iri conceptia religioasa incearca sa inlature durerea, suferinta,iar ce filozofica incearca a e&plica rational

15'56'251.

Filozofia ca stiinta o!iectul ei de studiu si functiile ei, filozofia a parcurs ocale lunga de dezvoltare, ia apare concomitent in trei centre culturale

1*grecia2*china+*india

%entru prima data termenul de filozofie este utilizat de %itagora,el sa numit pesine iu!itor de intelepciune, 7ocrate considera ca filozofia este o stiintaindreptata catre om si raul apare din ingnoranta, %laton afirma ca filozofia esteun dar dat oamenilor de catre zei, (ristotel afirma ca filozofia este stiintastiintelor, 8egel afirma ca filozofia este floarea cea mai inalta a unei culturi sieste regina stiintelor

Filozofie este o stiinta general teoretica care studiaza principiile fundamentaleale e&istentei' %rin intermediul careia lumea este interpretata ca un totintreg'/!iectul de studiu al filozofiei are un caracter istoric modurile deinterpretare sunt diferite de la o etapa istorica la alta pe cind principiile ramin



mereu acelasi'

%rincipiile fundamentale a filozofiei1* %rincipiul unicitatii 9 lumea este unica si nu e&ista nimic asemanator:2* %rincipiul unitatii lumii 9 lumea si tot ce e&ista se manifeta ca un tot intreg,+* %rincipiul dezvoltarii 9 lumea si tot ce e&ita in ia este supusa dupa principiuldezvoltarii* %rincipiul unitatii contrariului 9 Lumea si tot ce e&ista in ia se manifeta ca o

unitate contrariu, nu e&ista unitate fara contrariu.* %rincipiul idealitatii 9 lumea si tot ce este in ia se dezvolta dupa principiulidealitatii;* %rincipiul materialitatii 9 tot ce e&ista in lume se manifeta material

Filozofia are mai multe notiuni teoretice si a!stracte care se numesc categoriifilozofice, cele mai importante sunt1*e&istenta 9 inseamna faptul de a fi de a avea o realitate o!iectiva, independentde constiinta celui care gindeste sau per&cepe aceasta realitate2*non<e&istenta 9 ceia ce nu e&ista , dar da nastere e&istentei+*spiritul < =lement considerat ca factor de !az$ al >niversului, opusmateriei, identificat cu divinitatea sau cu spiritul*suflet < Totalitatea proceselor afective, intelectuale #i voli"ionale ale

omului: psihic.*constiinta< constiina factorul moral,este legat de ratiunea omului

Filozofia are mai multe domenii pe care o reprezinta1* /ntologia 9 teoria despre e&istenta2* ?noseologia 9 teoria despre cunoasteri+* (&iologia 9 teoria valorilor* %ra&iologia 9 teoria practicii.* (ntropologia 9 teoria sudiului omului

Filozofia are mai multe metode de cercetare cit si de interpretare a lumii, celemai cunoscute sunt1*Metafizica 9 dincolo de natura, ceia ce nu putem vedea ci doar gindi este ointerpretare a lumii pe !aza unei idei care trateaza lumea in mod izolat si nu

admite dezvoltarea transformarea e&plicind totul prin prisma unei forte supernaturale2*iolectica < @dialogA acesta metoda este opusa metafizicii si interpreteaza lumeain permanenta miscare,dezvoltare si transformare'

Filozofia are mai multe functii pe care le foloseste1* Functia metodologica < @cale 9 drumA acesta metoda traseaza caile generale deactiune , fundamentind teoretic metodele principale de cercetare pentru diferitestiinte'

2* Functia conceptuala <constituei un sistem de idei inchegate,notiuni, teoriideterminate referitor la realitate

+* Functia gnosiologica 9 care a!ordeaza pro!lemele cunoasterii formeaza viziuniasupra omului,lumii si societatii

*Functia ontologica < care merge alaturi de cea a&iologica, propune diferitecriterii despre e&istenta si in acelasi timp aplicarea in practica a diferitorvalori'

%ro!lema fundamentala a filozofie si aspectele ei, principalele pro!leme alefilozofie sunt originea omului si locul lui in natura, universul si originea,moartea, fericirea, teate aceste pro!leme in ultima instanta se reduc la o singurapro!lema fundamentala a filozofiei, marea pro!lema este raportul dintre materie si



constiinta,gindire si e&istenta, lumea o!iectiva si cea su!iectiva, aceastapro!lema are doua laturi,

1*7e refera la raportul dintre materie si constiinta ia incerca sa raspunda laintre!area @Ce a fost primul materia sau constiinta3A

2* 7e refera la raportul dintre gindire si e&istenta, la raportul dintre lumeao!iectiva si cea su!iectiva la aceasta intre!are filozofia incearca sa e&plice prin

prisma a doua aspecte

1* aspectul ontologic2* aspectul gnosiologic

?indirea este lumea su!iectiva si are un aspect gnosiologic=&istenta este lumea o!iectiva si are un aspect ontologicLa intre!area ce este primondial in lume materia sau constiinta dupa modul desolutionare avem 2 concepte

1* materialist2* idealist

Materialismul considera ca materia este factorul primar pe cind constiinta,spiritul este factorul secundar, materia este vesnica, gindirea apare la o etapa amaterii

Idealism este curent opus materialist considera ca lumea si esenta sa este denatura ideala, afirma ca gindirea este factorul prim iar materia factorul secundarin filozofie sunt considerate 2 feluri de idelism1* o!iectiv 9 care desemneaza un mod de e&istenta sinestatator, independent degindire, considera ca lumea este creata de o constiinta o!iectiva care e&ista inafara omului2*7u!iectiv 9 depinde de gindire, considera ca lumea este creata de constiintaomului individual'

Tema Filozofia orientului antic

1*?indirea filozofica in india antica,2*scolile filozofice din india antica,+*gindirea filozofica in china antica,*scolile filozofice din china antica

T'p'a e ce cind tinerii se casatoresc nasi torn apa sasi spele miinele3

1'56'251.Tema ?indirea filozofica in india antica

?indirea fiozofica in india a fost mai mult o teosofie,gindire mistica com!inata cu

ce filozofica, primele izvoare filozofice cit si stiincifice numite in cartea7amhitul care este compusa din vede ele sunt de tipuri

1*(tha veda 9 Inceputul 0 cartea deschintecelor*2*7ama veda 9 Melodiilor+*Daur veda 9 Cartea invocarii sacrificiilor*Rig veda 9 cartea imnurilor

>rmatoarea etapa in dezvoltarea gindirii indiene este dez de catre Brahmane0comentarii ale vedelor scrise*



>panisadele sunt carti care desemneaza o invatatura orala si purta un caractefilozofic, au aparat in sec inaintea erei noastre,Inseamna @alaturi deprofesori0comunicare intima*A>panisadele sunt primele carti de filozofie in ele gasim un sir de idei despregeneza universului, aparitia claselor sociale

-edele e&plica

Teoria reincarnarii0metempsihozei*

Categoria 1 Brahman 9 categorie filozofica care desemneaza principiul unic, estecauza a tot ce e&ista, zitatea suprema, se evidentiaza prin trei ipostaze

1'Brahman creatorul2'-isnu ocrotitorul+'Eiva distrugatorul

Categoria 2(tman 9 suflet individual, care tinde sa se eli!ereze din mre)elesamsarea

Categoria +7amsara 9 legea sucesiunii vietii care se refera la atman presupunerencarnarea

Moc#a 9 proces de esire din sansaraarma 9 lege universala care rasplateste sufletele dupa merit in dependenta decomportarea lui in viata precendenta

-edele 9 ne e&plica aparitia sociala a claselor sociale numite caste e&ista tipuri

1'Brahmanii2'#atrii+'-ai#ii'Eudrii

4irvana 9 din sanscrita inseamna evadarea din durere, este o stare suprema aspiritului , viata adevarata, fericire vesnica, o stare de repaus a!soluta carepropavadueste eli!erare

M/4(8>L I4 TIB=T

I4I( (4TIC(

?indirea filozofica indiana a fost reprezentata de mai multe scoli filozofice infunctie de atitudine fata de vede'

7coli ortodo&ale 0astica*7coli neortodo&ale 04astica*<Budismul,Daenismul,Carvaca

Goga< fondator %atan)ali, Citta stare psihica potentialamgmansavaisesicavedanta

7unt unele etape sau trepte pentru a a)unge la citta1*stapinirea de sine2*stapinirea respiratiei+*izolarea sentimentelor de influenta e&terioara



*Concentrarea gindului 0meditarea*.*7tarea de uzurpare 0eli!erarea de invelisul corporal*

vasisica entermeetorului Canada

< process vesnic ciclic

(tomul 9 poseda 1 calitati, din unirea temporala a atomilor apar lucrurile

insufletite si ne insufletite

MHmansa

<unica cale de eli!erare din mre)ele sansarei consta in indeplinireacooerenta a ceia ce invata vedele

<intelegerea notiunilor<sufletul su!stan"a infinita

-edanta

< proces de incheiere a vedelor< neaga ca lumea este rezultatul interactiunii unor puteri materiale cu o

unica relatia din care reesa relatia lui !rahman< esenta a!soluta<lumea fenomenelor este doar imaginea iluzorie cauza careia consta in

nestiinta<!rahman fiinta personificata superioara

Budismul 07idharta ?autama*

<religie fara dumnezeu<vor!esc despre suflet ca este muritor<porneste de la adevaruri

1'Ce este suferinta3 0durere*2'Ce na#te suferin"a3 0pofte,placere,putere*

+'Cum se inlatura suferinta3 0prin ina!usire dorintei*'7tarea de nirvana 0 credinta dreapta, gindirea corecta,nazuinta si

concentratea dreapta'

Religie non<violenta

Intemeetorul este Bathhammana< cu a)utorul esentei sufletesti pot controla esenta materiei< eli!erarea sufletului este posi!ila prin intermediul ascezii

1'gindirea corectea2'fapta corecta+'viata destoinica

Calea eli!erarii era destul de grea scopul consta in eli!erarea personala deoarecedoar el se

T'p'a 7coala Carvaca

2'56'251.China antica

Caracteristica generala a gindirii filozofice in china'

Filozofia in china apare in secolul I inaintea erei noastre'



Lumea a aparut din haos, la inceput era haosul din care apare lumea cerul pamintulsi tot ce e&ista pe pamint, puterea suprema in univers era cerul de care depindeatotul, el desemna ordinea si armonia ce domneste in societate si lume , imparatulera fiul cerului cu puteri supreme, ideile principale filozofice le gasim in cele .carti ale oamenilor carturari'

1*cartea istorie 9 o culegere de documente unde sunt descrise evenimentele istorice2*cartea cintecelor 9 oculegere de poezii populare o descriere a aparitie

tri!urilor+*cartea rituarurilor 9 o descriere a institutiilor politice si a ritualelor*cartea schim!arilor 9 o culegere de te&te cu caracter filozofic 0aici suntprezentate primele idei despre lume si om in filozofia chineza* principalele ideisunt

1' =&ista o lege universala suprema careia I se supune totul care se numeste ao2' =&ista 2 puteri numite particole Gang si Gini , ele iau parte la genezauniversului ele alcatuiesc toate lucrurile e&istente, Gang este particula masculinacare e&prima ideia de pozitiv de actiune, de luminos, principiul al! analogsoarelui cerului, Gini semnifica inceputul feminin e&prima ideia de negativ pasivo!scur principiul negrului , analog cu pamintul, intunericul, luna'.*cartea prefacerilor ce mai importanta

7colile filozofice in china antica1'4otur filosofica2'Confucianismul+'Legismul'Moismul.'aoismul

1'4atur Filozofica 9 presupune ca initial a e&istat o ingramadire ne!uloasa desu!stante cu caracter uniform, compuse din particule materiale, aceasta su!stantachinezii au numito @tai<tiA o masa alcatuita di particulele tii care sunt 2 lanumaruna cu caracter pozitiv numita ian<ti si una ini<ti, ca urmare a ciocnirii acestor2 particule apare lumea cunoscuta de noi, ian e&prima ideia de pozitiv, actiune,

ini pasiv, sim!olizeaza elementul masculin si feminin, alternarea dintre ian si inise numeste @aoA care o urmeaza toate actiunile

2'Confucianismul 9 Fondatorul este Con fu dze, el afirma ca tre!uie sa ne conducemde traditie deoarece ele sunt corecte, in lucrarea sa el afirma conceptia ceruluisi a ordonarii lumesti, cerul o parte a naturii el fiind puterea suprema caredetermina si natura si omul cerul are gri)a de dreptate si soarta omului este datde catre cer, invatatura sa este una etico<morala si politica pentru ca in stat sapredomine ordinea el nainteaza e&emplul familiei unde predomina respectul tatal isiva respecta feciorii, iar feciorii la rindul sau isi va respecta pe tata, imparatulla fel se conuce de e&emplul familiei daca el isi va respecta supusii, iar supusiila rindul sau il vor respecta pe el si in start va predomina ordinea si repect inmomentul in care regele nu isi repecta supusii va aparea o revolta sau o rascoala,

inainteaza invatatura omului no!il care este numit !ar!atul no!il, acesta nu estecel care are un statut social inalt si cel ce detine calitati morale si culturaleinalte, capatate prin intermediul educatiei, omul no!il tre!uie sa dispuna de asacalitati ca umanism, )ustetea, credinta, securitatea'

T'p'a Ce este umanism3

Confucius afirma ca nu tre!uie sa predomine la om e&culiv ratiunea cati vom o!tineun om calculat in toate, nu tre!ueJie sa predomine inima maranimia deoarece va aveade pierdut, ar fie&traordinar daca ar predomina mi)locul de aur numit echili!rulintre inima si ratiune'Comportarea unui !ar!at no!il tre!uie sa se !azeze pe



reciprocitate omenie care sunt componente ale legii ao'

+'Legismul< legistii sunt impotriva confucianismului, ele critica traditiilepromovate de catre acesta fata de traditii tre!uie sa ne atirnam critic deoarece inele e&ista si elemente negative, soarta nu depinde de cer'%romoveaza un statputernic, in stat toti sunt egali in fata legii , ele sunt create de catreimparat,imparatul tre!uia sa cunoasca psihologia poporului,toti se conduc de catrelegi, legile sunt de 2 tipuri

1* legea pedepsei2* legea reconpensei

'aoismul 9 fondatorul este (io o,ei afirma ca la !aza ordinii in stat tre!uie sastea principiul iu!irii generale cit si a prosperitatii astfel oamenii nu se vorgindi la profitul personal ci la profitul reciproc, omenii sunt datori sa seiu!easca unii pe altii, cauza tuturor dezamagirilor consta in lipsa iu!iriigenerale ei a!ordeaza si teorema teorii cunoasterii, afirmind ca cunoasterea areloc prin intermediul senzatiilor cir si pe calea intelegerilor a ceia ce a fostperceput prin intermediul intelegerii, el este independent

Tema Filozofia grecii antice

Caracteristica1*generala filozofia,2*pre<classica greaca,+**

?indirea filozofica din grecia se deose!este de cea a orientului antic, deoareceapare ca forma a constiintei sociale, a fost o gindire li!era rationala care a pusin discutie pro!lema lumii ca un tot intreg, in aceasta perioada filozofia seeli!ereaza de religie' %remizele aparitiei filozofiei grecesti sunt

1'dezvoltarea economica a greciei cit si a coloniiilor grecesti 07coala dinmilet,thales*

2'calitatile innascute ale grecilor, ca inteligenta,simtul,viziunile,dorul deli!ertate,armonia'+'Credinta politeista'Li!ertatea politica.'(sezarea geografica a greciei si acoloniilor grecesti in aproprierea centrelorculturale orientale antice, de unde grecii au preluat unele manifestari spiritualecit si unele cunostinte'

51'15'251.

dezvoltarea gindirii in grecia antica dureaza din secolul -I pina in sec' I-daca luam in considerare si filozovia elenea sec -I

1'perioada preclasica numita si cosmologica sec -II<- i'e'neste perioada primei invataturi filozofice pro!lema principala fiind esenta lumiisi asu!stantei arhe

2'clasica sau antropologica sec' -<I- I'e'n

este perioada unificarii pro!lemei filozofice in centrul atentiei fiind e&istentaumana

+'perioada elena sau romana sec' I-<-I e'n



acesta perioada incerca a se aplica in viata pro!lemele filozofice, ca e&perienta aomului

I'Filozofia cosmologica

7coala din milet reprezentantul scolii din milet este reprezentantu thales ,care pune ca pro!lema filozofica categoria fundamentala a cunoasterii stiintifice,

pro!lema su!stantei , care sta la !aza aparitie universului,Thales o numesteapa,apa este elementul premordial al intregii naturi care da nastere tuturorlucrurilor, apa este o su!stanta vesnica , din apa totul apare si din apa totuldispare'%amintul este su! forma de disc care pluteste deasupra apei totul esteinsufletit

>cenicul lui Thales , (na&emandr afirma ca su!stanta nu este apa ci apeieronul0infinitul* este o su!stanta fara forma fara limite este vesnica si se afla inmiscare, initial apeeronul a fost fier!inte cu timpul el sa racit si din el aaparut toate lucrurile

>cenicul lui (na&emandr, (na&emene afirma ca nu e apa si nici aperonul, su!stantadin care apare totul este aerul deoarece aerul este singura sursa a vietii, dinmiscarea aerului depinde e&istenta lumii'

%rincipalele insusiri ale aerului sunt delatarea si condensarea la condensareaaerului apar lucrurile solide iar la dilatare cele lichide si gazoase'Caracteristicile #olii din mile sunt

1'=ste o #coala filozofica deoarece incearc$ sa e&plice Kmtr<un mod naiv e&isten"alumii2'=ste o filozofie monist$ la !aza e&isten"ei sta o singur$ su!stan"a+'=ste o filozofie hilozoist$, toate su!stan"ele sunt Knsufletite

Ecoala %itagoric$

<=ste in italia sudic$

Filozoful independent 8eraclit din =fes

<Fecior de rege .5<05<5*<socrate citind lucrarile lui ceia ce am inteles este colosal de interesant iar cenu a inteles este si mai interesant<filozoful o!scur sau plingaretul<su!stanta arhe dincare apare totul este focul, nu este o!isnuit ci unul etern,care pe masura se aprinde si pe masura se stinge<el afirma ca totul curge totul se schim!a totul este in devenire, teoria sa @pantareHA in apa aceluisi rau nu te poti scalda de 2 ori , astfel e&plicind teoriamo!ilismului etern, dezvoltarea nu are loc haotic si conform unui logos0teorie a

dezvoltarii* e&ista 2 tipuri de logos<universal neinteles de oamenii o!isnuiti si cunoscut doar de filozofi<o!isnuit care il inteleg toti

<era fondatorul ialecticii, are loc prin lupta contrariilor orce lucru reprezintain sine o unitate a contrariilor pace raz!oi, ziuanoapte, umeduscat, fiecaredin contrarii traieste datorita e&istentei contrariului s$u'Ecoala din =leea

<reprezentantii sunt enofan,%armenide,enon



enofan <afirma ca credinta a mai multori zei nu este adevarata, el o iainderidere<considera ca e&ista un singur dumnezeu acest dumnezeu nu are chip uman el este inafara spatiului si in afara timpului de avind nici inceput si nici sfirsit,dumnezeu poate fi inteles cu a)utorul ratiunii, este primul filozof care puneteoria unei religii monoteisteCel mai de!aza reprezentant este %armenide

<invatatura sa o inpartim in 2 mari perioade care se !azeaza pe cunoastere1'calea adevarata este cea a ratiunii doar ia ne da cunostinte corecte2'calea parerii care se !azeaza pe simturi sii da cunostinte omului iluzorii

<teza principala a invataturii sale este identitatea dintre gindire si e&istenta@= totuna a gindi #i a fiA<pamenide inlocueste de dumnezeu cu notiunea de fiinta care este o categoriefilozofica si nu una religioasa fiinata nu este data de organele senzoriale, ia nupoate fi auzita pipaita vazuta, ia poate fi inteleasa doar cu a)utorul ratiunii, oalta categorie a fiintei este e&istenta,afirmind fiinta e&ista iar neantul nue&ista, el nu e&ista si nici nu poate fi inteles, el nu poate fi o!iect al gindiriinoastre fiinta este unicul si primul, multiplul nu e&ista, nici golul nu e&ista,e&istenta fiind unica continua si neschim!atoare, astfel ia e&ista, non<e&istentanu e&ista negind miscarea

enon

Inainteaza aporii0parado&* si dihotomii 0argumente logice care incalca uneleprincipii*

7coala din (!dera0ora#*

Leucip 5 I'e'n, admite multiplicitatea cit si miscarea in vizi unea sa, su!stantapremordiala este calitativ neschim!atoare insa ia nu este unica ci multipladeoarece toate lucrurile lumii sunt alcatuite din atomi 0a 9 negatie, tom 9devizare*, el a introdus + notiuni stiincifice, 1'vidul a!slut, 2'atomii si

+'necesitatea mecanica

Ideile sale au fost dezvoltate de catre emocrit ;5<+5 i'e'natomii sunt elemente care se afla in permanenta miscare si se deose!esc unul dealtul prin forma, marime si legatura dintre ei, ei nu se pot incalzi si nici raci

tema pentru acasa legismul,moismul, si filozofia greciei antice

(tomii se misca dintro intensitate interna si miscarea este haotica astfelnecesitatea de a se ciocni este inevita!ila, la ciocnirea lor apar lucrurile sidispar ,

(tomii au calitati secundare acestea sunt forma marimea greutatea cit si calitati,

primare su!iective, sunt culoarea, gustul, mirosul7ufletele la fel sunt compuse din atomi

7coala 7ofistii

deschid scoli contra costinvatind oamenii arta oratorica, matematica , militaria , etcN

sofistii pun la !aza pro!lema cunoasterii afirmind ca nu avem cunostinte generale,o!iective, la !aza cunoasterii sta do&a0opinia* de aici si remarca!ilul citat al



lui protagoras (firma @/mul este masura tuturor lucrurilor a celora ce e&ista si acelora ce nu e&istaA

este !ine factul ca in centrul atentiei este pus omul astfel opservam ca filozofiaco!oara din cer pe pamint, dar cadem in relativism, deoarece nu putem vor!i de ceeste !ine ce este rau ce este adevar

sofism 9 argument care este concomitent pro si contra

legile sunt facute de catre conducatori in favoarea acestora in momentul in careele contravin intereselor personale tre!uie sa le incalcam

legile de care tre!uie sa se conduca oamenii sunt cele naturale ele prevaleazalegilor sociale

filozofia clasica greaca

socrate 9 tata 9 sculptor, mama 9 moasa , nu a scris nici o lucraremetoda de predare a fost dialogul, intemiatorul eticii, in centru atentiei fiindomul, se !aza pe fraza @cunoastete pe tine insatiA

el afirma @/mul de la natura este !unA cauza raului este necunostinta in cadruldialogului utiliza trei dialoguri

1'Ironie 9 este fapta de a da intre!ari astfel ca interlocuitorul sa inteleagagreseala, inainte de a porcede de la un dialog , el afirma ca tre!uie sa fie clardefinita notiunea,

< la ironie intilnim fraza lui socrate @ eu stiu ca nu stiu nimicA

2'Indoiala 9 este necesara pentru a capata cunostinte sigure+'Maieutica 9 arta de a mosi, arta de a scoate la iveala adevarului

<inductia este intemeitorul inductiei

Metoda inductieisingular JO particular JO general

7ocrate afirma ca adevarul moral reprezinta esenta tuturor lucrurilor,adevarulmoral se !azeaza pe virtutii, sunt cunostinte rationale , despre ce este necesar sifrumos in relatiile dintre oameni la el virtutea este identica cu !inele, ia seo!tine prin cunoastere, el evidentiaza virtuti cat'p'a notiunipietateacura)uldreptateacumpatarea

in rezultatul invataturii sale apare + scoli

t'p'a infoscoala cinica 9 eogene din !utoiscoala cirenaica <scoala lui platon

el deschide scoala sa cu denumirea (cademie

le impatim in trei mari perioade

1' (pologia lui socrate2' Repu!lica



+' Banchet

2' ialoguri de maturitate+'ialoguri de !atrineteFilozofia lui platon porneste de la ideia socratica conform careia ratiunea,notiunea si ideia reprezinta instrumentul adevarului, el considera ca adevarul seafla in idei, si nici decum in lucruri, teoria ideii sale fiind teoria ideilor, enumit un idealis o!iectiv la !aza conceptiei sale sta lumea ideilor 0eidos* , ia

este eterna, vesnica si imua!ila'7ufletul este etern si se afla in lumea ideilor,care este perfecta, opus lumei ideilor este lumea lucrurilor aceasta este o lumeimperfecta si schim!atoare, omul care este fiinta imperfecta se afla in lumealucrurilor

%laton afirma ca sufletul omului isi reaminteste 0reanamnesis* = L>M=( I=IL/R 7ITI4= 7%R= C>4/(7T=R=( (C=7T/R( daca corpul este preocupat de lumea lucrurilor,teoria reanamnezis nu persista

Teoria cunoasterii

In cadrul gnosiologie el afirma ca sufletul omului are 2 niveluri

1'Cunoasterea senzoriala 9 cunostinte numite opinii, se o!tin prin 2 metode1*credintei < cunostinte pe !aza invataturii2*con)ectura 9 se !azeaza pe presupuneri o primim cind a)ungem la un

sens comun2'Cunoasterea intelectuala primim cunostinte stiintifice sunt 2 metode

1*rationamentul 9 unde se folosete logicas matematica gindurile suntdeduse unul din altul

2*intuitia 9 considerata cel mai inalta cunostinte stiintifica

Cunoasterea reprezinta o amintire a sufletului sunt copipale ale ideilor carereprezinta adevarul a!solut , el afirma ca sufletul este universal si este creat deimon,sufletul universal poate fi si !un si rau, el afirma ca pune in miscare

cosmosul, iar celelalte suflete pun in miscare corpurile ,e&ista urmatoarelecomponente ale sufletului1'ratiunea care intruchipeaza elementul divin2'cura)ul o calitate al sufletului+'vointa

7tatul ideal al lui platon nu e&ista famiilii proprietatea era comuna, copii de lanastere erau dati la cresa unde nusi cunostia parintii astfel predominind iu!ireagenerala,copii erau dati la scoala se o!serva cine nu are calitati de a invataclasa meseriasacei care aveau calitati fizicemilitaricei care aveau capacitati de a invata

inteleptiiinvatau pina la +. si la 5 deveneau conducatori si filozofi

in statul sau idealist<scoase povestile 0lupta cu raul*<poezia<teatrul 0lupta cu raul, se invata a se masca*

Termenul de @catarsisA

(ristotel



>cenicul lui este (le&andru Macedon

deschide scoala LHPei 9 peripateticaLucrarile lui aristotel Metafizica 1 volume:

/rganon =tica lui 4icomah =tica eudemica 0despre fericire*

=tica eudemica(ristotel il critica pe platon, afirmind platon imi este prieten dar adevarul estemai scump, critica faptul ca platon a divizat lumea in 2 parti lumea ideilor si alucrurilor, el afirma ca e&ista doar o lume si in aceasta lume traieste omul siputem intilni cunoasterea senzoriala cit si senzoriala

(ristotel intemeitorul sitemului rationalist inceput de socrate vor!indune despremetoda deductiei, face o clasificare a stiintelor

1'7tiintele teoretice 0matematica,fizica, filozofia*:2'stiinte practice 0=tica,economia,politica*+'7tiinte poetice 0poezia si arta*

(ristotel afirma ca filozofia este stiinta care studiaza principiile fundamentaleale lumii, invatatura sa porneste de la e&plicarea celor cauze care stau lae&plicatia tuturor lucrurilor

1'cauza materiala 9 este su!tratul sau legea materialelor din care estealcatuite lucrurile

2'Cauza formala 9 este tiparul sau legea care determina dezvoltarea+'Cauza eficienta <este initiatorul sau agentul procesului'Cauza finala <unde scopul ne vor!este despre lucrul final

cauza materiala este la !aza care sa la !aza

cauza miscatoare este planta mama care a produs saminta,cauza finala este cauza desavirsita este floarea

aristotel afirma ca forma este ceva ideal insa primordial sta materia care estepasiva, ia devine activa prin forma care este multipla si activacauza tuturor cauzelor este dumnezeu astfel opsevam un caracter teleologic(ristotel il defineste pe om @oon politiconA singura fiinta dotata cu ratiune(ristotel este fondatorul logicii care consta din gindirea umana si este alcatuitadin continut si forma, continutul gindirii intotdeauna este diferit, pe cindformele sunt intotdeauna sta!ilite, el evidentiaza trei forme principale a gindirii

1' =le pot fi de diferite tipuri generale, particulare,Dudecata este unirea notiunilor prin afirmatii sau negatii, (ristotel evidentiaza grupe de )udecati

1'(firmative<negative2'(devarate si false+'generale, particulare si ingulare'necesare real si posi!il.'rationamentul < apare in rezultatul notiunii si )udecatii rezultat<apare<concluzia

TPA!!! (ristotel a introdus + forme de silogism

1'noncontradictiei 9 in fiecare enunt sunt cunoscute 2 enumerari dintre care unulse afirma iar celalalt se neaga nu pot fi am!ele devarate in acelasi timp si su!



acelasi raport2'principiul identitatii 9 care face ca un lucru sa se asamene cu altul+'principiul tertiului<e&clus din doua enunturi, atunci cind unul se neaga iarcelalalt se afirma, iar altul este neaga'Filozofia elena sau romana elenistica - sec 4-1 I.e.n

in acesta perioada gindirea filozofica greceasca devine una cosmopolitica, inacesta perioada imperiul roman incepe sa divizeze filozofia in functie de interesul

moral si religios, pro!lema centrala fiind pro!lema fericirii in !aza cunoasteriilegilor naturii si eli!erarea de su! necesitatea acestor legi principaleleinvataturi filozofice sunt@=picureismulA,A7toicismulA,A7cepticismulA,=clepticismulA,A=lecticismulA'

=picureismul a fost fondat de catre filozoful grec =picur, sarcina princiala fiindca omul sa fie fericit, omul sa devina fericit, la !aza fericirii stau trei tipuride placeri 1Oplaceri naturale si necesare 0hrana,apa*2Oplaceri naturale si ne necesare vietii+Oartificiale si care nu sunt naturale si tre!uie evitate0mindria,aroganta,invidia*

%entru a fi fericit tre!uie sa ne limitam la tipul de placeri din prima grupa omultre!uie sa se eli!ereze de tul!urarile sufletesti, neliniste, frica, origineafricii este noi insine omenilor le este frica de moarte si de zei, moarte tre!uieaceptata ca ceva inevita!il si necesar iar zeii se afla In lumea lor si nu seimplica in lumea oamenilor'

Tre!uie de eliminat frica de moarte cine se de!araseaza de frica fata deimpre)urarile e&terioare este mai fericit, fericirea umana depinde de sanatateacorpului si de linistea sufletului'

Logica 9 cunoasterea se !azeaza pe simturi dar e&ista si idei generale desprelucruri acestea sunt rezultatele impresiilor anterioare nimic nu poate fi fondatdecit pe o perceptie care tre!uie sa fie verificata ca adevarata sau ca falsa

Fizica se !azeaza pe teza atomista a lui democrit ca lumea este alcatuita din atomisi vid , etica lui epicur pe un caracter empirist0@!azat pe e&perientaA*, dupaparerea lui omul se comporta in societate asemenea unui atom tinde spre li!ertate,omului ii este necesar li!ertatea pentru a deveni fericiti, li!ertatea este legatade spiritul sufletului omului, daca sufletul este li!er atunci si omul este li!eratomii lui epicur sunt li!eri insa ei se misca liniar uneori se a!at de la acestamiscare liniara, capatind li!ertate

7coala stoicismul

Fondator zenu din chitium, aceia ia amploare in roma , reprezentatii fiind seneca,epitet, marc aureliu

soicismul doctrina panteista si materialista, ei se !azeaza pe conceptia luiheraclit care afirma ca universul este ca un foc vesnic care se afla permanent inmiscare si schim!are din acest foc a aparut lumea precum zeus care este ratiuneauniversului, zeus este legea si constiinta universului, natura este corpul luizeus, in natura es&ista legi care sunt destinul universului acest destin nu poatefi schim!at el este neclintit el nu depinde de o alta for a decit de zeus, zenonafirma ca scopul final al omului este de a trai conform legilor naturii, acestaeste un ideal al adevaratului intelept, omul tre!uie sa cunoasca natura, fericireala stoinici consta in li!ertatea omului tre!uie sa se supuna legilor naturiidestinului sau si doar atunci el poate deveni li!er deci fericirea depinde fata deatasamentul nostru fata de !inele universului omul tre uie sa tinda spre !ine



astfel omul tre!uie sa fie !un cetatean al statului si disciplinat sa ai!a ocomportare eroica sa tinda spre adevar si sa fie onest in comportare

2'Caracteritica generala a gindirii filozofice

+'pro!lema nominalismului si realismului

7colastica T' Quino

=vul mediu incepe in secolul . #i dureaz$ o mie de ani, inceputul este legat decaderea imperiului roman de apus in ;, Kn aceast$ perioada are loc o confruntareKntre filozofie #i noua inva"atura numita cre#tinism, formarea are loc in perioadacKnd gKndirea filozofica se amesteca, acest proces este reprezentat de Knva"aturileca neo<pitagorismul, neo<platonismul #i inv$"atura lui filo din ale&andria,cre#tinismul devine religie oficial +1+, aceste Knva"aturi filozofice au fostdeclarate ca Knva"aturi pagine inchizinduse ultemele scoli filozofice Kn anul .26prin decretul mparatului Iustin' Cei care Kncearc$ a face o Knva"atur$ dintrefilozofia greaca #i filozofia sunt apologe"i, ei afirma c$ este necesar de aunifica religia cu filozofia, credinta<ratiunea, scopul fiin de a dovedi c$ religianu este o superstitie ci o Knvatatura a lui dumnezeu pe tot parcursul evului mediupro!lema centarala este raportul dintre filozofie , o!iectul central fiind dumnezeuc$patKnd un caracter teocentrist' / caracteristic$ a filozofie cre#tine esteprincipiul crea"iunii sau

principiul crea"ionist< dumnezeu a creat lumea el este creatorulprincipiul revela"iei< descoperire nea#teptat$, dumnezeu Kl a)ut$ pe om s$

descopere lumea Kncon)uratoare,Kntemeitorul teologiei cre#tine este considerat /rigene din (le&andria, el aKncercat sa elimine divergen"ele dintre vechiul testament #i noul testament, el acreat lumea din nimic deoarece puterea #i voin"a lui sunt nelimitate,dumnezeu estepromotorul de legi,dar #i tat$l lui Issus 8ristos,mKntuitorul conform nouluitestament, dumnezeu este spirit #i duh fii mai presus de e&isten"$ #i Kntelegereara"ionala'

Filozofia evului mediu este Kmp$r"it$ in 2 perioade

1'%atristica 9 este perioada p$rin"ilor !isericii care au ela!orat #i adoptatprincipiile dogmatismului cre#tin, Kn aceasta perioada filozofia este la acela#inivel cu teologia2'7colastica 9 Kn avceasta perioada apar primile scoli crestine, unde se predaudogmele crestinesti, filozofie devine o slu)nic$ a teologiei

%erioada patristica

(ureliu (ugustin 0+.<+5*

Lucrarile de !aza

@e civitas eiA@ConfesiuneaA

Filozofia lui aureliu augustin avea ca scop cunoa#terea adevaruluia!solut0umnezeu*, adevarul a!solut Kntot deauna presupunea credin"a motoul s$ufiind @Cred pentru ca sa Knteleg, Knteleg pentru ca s$ credA , o!servam aiciindoiala cu scopul de a cunoa#te adev$rul a!solut, prin Kndoial$ el sta!ile#te undevar neKndoelnic e&isten"a sufletului iar din acestea umnezeu'

(ugustin pornind de la pro!lema lui dumnezeu afirma c$ acesta este de origineimaterial este spirit dar Kn acela#i timp #i personalitate el e&ist$ Kntrei



ipostaze

1'Tat$l< creatorul2'Fiul< cuvintul+'7fKntul duh< iu!ire

(ugustin afirm$ c$ Kn dumnezeu se g$sec ideile eterne Kn comformitate cu care acreat lumea aceste idei alc$tuiesc logosul0cuvKntul lui dumnezeu* acestea le gasim

in evangelii care afirma ca a fost cuvintul si cuvintul a fost dumnezeu, dumnezeueste o lume in miniatura, un microcosmos Kn care se reflect$ Kntraga lume, de aceiamintea omului semnific$ mintea lui, Kn lucrarea @e civitas eiA afirma e&istenta adoua cetati a omului #i dumnezeu, !iserica este facuta pentru a face legatura Kntreom #i dumnezeu'

(ugustin afirma c$ dumnezeu a creat omul #i acesta este !un, deoarece #i dumnezeueste !un' eunde apare raul3 Li!erul ar!itru 0li!ertatea de a alege* sufletul laaugustin este de origine nemateriala el este creat de dumnezeu la momentul nasteriitrupului, el este nemuritor deoarece se Kmparta#este din ratiunea divin$ fericireaeste o alta pro!lema spusa de augustin omul nu poate cunoa#te pe deplin fericireadaca nu il cunoaste pe dumnezeu de aceia viata pe pamint este o pregatire catrecontemplatie #i dragoste nemarginita fata de dumnezeu pentru o trece in viataulterioara la dumnezeu' >nde este adevarata fericire3

%ro!lema nominalismului si realismului pro!lema universaliilor, in aceata perioadaare loc reforma scolara intreprinsa de carol cel mare' Filozofia incepe in secolulal 6 #i se finiseaza in sec 1;,este cunoscuta prin pro!lema universaliilor iareprezinta in sine pro!lema modului de e&istenta, pro!lema a notiunilor generale inraport cu cele singulare, universaliile sunt idei universale notiuni care seregasesc in orice notiuni'

1'7int oare universaliile niste realitati sine statatoare independent cum afirmaplaton32'=&ista lucrurile individuale si generale dupa cum afirma aristotel in dependentade raspuns la aceste intre!ari sau formulat urmatoarele conceptii filozofice1'realism 9 se inspira din filozofia lui platon si afirma ca notiunile generale

reprezinta realitati independente cu caracter spiritual independent lucrurilor2'nominalism 9 considera ca universaliile nu e&ista nici inainte nici dupa lucruriindividuale, universaliile nu sunt altceva decit niste termeni , cuvinte sau numecare se aplica lucrurilor individuale, care cu adevarat si e&ista+'conceptualism 9 considera ca universaliile e&ista dupa lucrurile individuale sie&ista doar in minte su! forma de constructii mentale datorita pro!lemeiuniversaliilor sa incercat a se argumenta cu a)utorul ideilor filozofice dogmelecre#tine tot o data marea cearta a universaliilor a alimentat intreaga filozofie aevului mediu, conceptualismul si nominalismul au fst declarate ca idei filozoficepericuloase pentru !iserica cre#tina

conspect filozofia antica

Documents