corina cace - curs managementul programelor în educatie

8/14/2019 Corina Cace - Curs Managementul programelor n educatie

1/53

CASA CORPULUI DIDACTIC

CURS

Proiectareamanagementul ievaluareaprogramelor n

educaie

Confereniar dr. Corina Cace

BUCURETI

2!

1


2/53

CUPRI"#Capitolul $. Programe i proiecte1.2. Definirea proiectului 1.2.1 Ce este un proiect?

1.2.2.Cum se diferenia!" un proiect de o operaie de rutin"? 1.2.#. Tipuri de proiecteCapitolul 2% &anagement de proiect2.1. Rolul $i funciile mana%ementului2.2. Relaia &ntre diferite discipline2.#. Ce este mana%ementul de proiect? 2.#.1. 'ana%ement de proiect ('P)* aria mana%ementului de proiect $i aria decuno$tine

2.#.2 Diferena &ntre mana%ementul de proiect $i mana%ementul or%ani!aional2.+. Proiectul propriu,!is

2.-. Definirea prolemei2./. 0laorarea proiectului

2.. Anali!a dependenelor dintre p"ri

2.. Implementarea proiectului

2.3. 04aluarea proiectului

Capitolul '. &onitori(area programelor i proiectelor

#.1. 5unciile monit"ri!"rii

#.2 'odalit"i de monitori!are &n practica actual"

Capitolul ). Evaluarea programelor *ociale promovate de admini*traia pu+lic,+.1. Participani &n e4aluare

+.2. 04aluare intern" 4ersus e4aluare e6tern"

+. #. 0lemente de teoria e4alu"rii

+.#.1 Definirea e4alu"rii

+.#.2 Scopurile e4alu"rii

+.+. 'odalit"i de e4aluare a pro%ramelor sociale

+.+.1 '"surarea performanei

+.+.2. Perspecti4a eficienei financiare +.+.#. 04aluarea pe a!a unui sistem de asi%urare a calit"ii

+.+.+ Cadrul metodolo%ic $i principalele concepteBi+liografie

2


3/53

$. Programe i proiecte

7n conte6tul de!4olt"rii sociale strate%iile8 planurile de aciune8 pro%ramele $i

proiectele 9oac" un rol esenial. Prin operaionali!area acestora se a9un%e la atin%ereaoiecti4elor propuse.

06ist" mai multe ni4ele la care strate%iile8 planurile de aciune8 pro%ramele $i

proiectele pot fi de!4oltate. 7n funcie de compre:ensi4itate pot fi* globale $i

sectoriale.Prin raportare la acoperirea lor %eo%rafic" distin%em*naionale, regionale,

judeene $ilocale.

Strate%iile presupun o 4i!iune %loal" asupra unei proleme care treuie

soluionat" $i fac referire la un conte6t social $i instituional foarte ine preci!at.Strate%ia descrie prolema $i dia%no!a acesteia8 preci!ea!" 4i!iunea8 scopul8

oiecti4ele %enerale $i principiile %enerale de aciune. Prin strate%ie sunt

operaionali!ate domeniile $i direciile de aciune prioritare care conduc la atin%erea

oiecti4elor %loale.

Planurile de aciune conin m"surile concrete8 cu ori!onturi de timp $i

responsailit"i clare f"c;nd referire $i la costurile aferente fiec"rei acti4it"i &n parte.

7n practic" nu se face &ntotdeauna o distincie clar" &ntre strate%ii $i planuri de

aciune. Uneori strate%iile includ planuri de aciune ca parte component" sau ca ane6".

7n alte situaii strate%iile nu includ un plan de aciune dar descriu pro%ramele8

proiectele sau m"surile ce 4or operaionali!a strate%ia.

Planurile de aciune $i elementele acestuia treuie s" furni!e!e o ima%ine clar"

a etapelor ce 4or fi parcurse8 a resurselor implicate $i a responsailit"ilor asumate

pentru fiecare etap" &n parte $i &n concordan" cu termenele de reali!are a%reate.

Strate%iile $i planurile de aciune comple6e sunt implementate prin programe

$i proiecte. Pro%ramul acoper" un domeniu prioritar $i poate cuprinde mai multe

proiecte.

Putem spune c" programele repre(int, un an*am+lu planificat i

coordonat de re*ur*e (materiale8 financiare8 umane) i activit,i alocate- derulate

pe o perioad, de timp (necesar pentru atin%erea unui oiecti4)8n *copul *ati*facerii

unei nevoi- al prevenirii *au al re(olv,rii unei pro+leme.

Pro%ramele sunt8 nu de puine ori8 supuse unor presiuni e6terne (surse de finanare8

electoratul8 eneficiari ai pro%ramului) $i8 &n acela$i timp8 influenea!" instituii care

#


4/53

desf"$oar" acti4it"i pro%ramate. Pro%ramarea se refer" la natura pro%ramelor $i la

rolul lor &n re!ol4area prolemelor. Se ocup" de structura intern" $i funcionarea

acestora8 de interferena lor cu pro%rame derulate de alte instituii (parteneriat) $i de

procesele prin care componentele lor pot fi modificate pentru a &mun"t"i

performana.

De$i coninutul pro%ramelor $i ceea ce poate &nsemna acoperirea nea9unsurilor

poate fi diferit8 toate pro%ramele au de re!ol4at proleme similare. Aceste proleme8

%rupate &n 9urul %"sirii de resurse8 aloc"rii de fonduri8 &ntreinerii u%etelor8 9ustific"

deci!iile pri4ind planificarea pro%ramelor $i de!4oltarea lor. Pro%ramele mer% &n

%eneral pe sta%ii similare mecanismelor de de!4oltare or%ani!aional".

Proiectele se refer" la aciuni cu ni4el de %eneralitate mai redus dec;t

pro%ramele8 au o sfer" de cuprindere mai mic"8 un %rad de comple6itate mai redus $i

un ori!ont de timp mai scurt. 0le susumea!" o serie de acti4it"i care au scopul de a

re!ol4a anumite proleme specifice8 &ntr,un timp specific $i &ntr,o !on" specific".

Planul de lucru descrie modalitatea de implementare a proiectului8 listarea

actorilor8 responsailit"ile acestora $i reali!area acti4it"ilor &n timpul planificat.

Caracteri*ticile unui plan de aciune- program i proiect

Reali*t este realist in;nd cont de resursele disponiile

/e(a+il sunt identificate $i alocate resurse umane8 materiale $i financiare adec4ate

0*umat pentru fiecare acti4itate sau m"sur" preci!ea!" un responsail specific

&,*ura+il este m"surail (are asociai indicatori clari)

Timp este clar delimitat &n timp

+


5/53

$.2. 1efinirea proiectului

$.2.$ Ce e*te un proiect

....Cnd tii ce vis ai cu siguran c tii ce probleme ai....

Dac" ce4a e nesi%ur treuie s" punem o &ntreare* ce oportunitate am n acest

domeniu de activitate?C;nd concreti!"m $i definim 4isul8 dorina sau oportunitatea

suntem pe direcia cea un". 0ste ca $i cum demar"m o acti4itate8 a4em ne4oie de

oameni $i de un spaiu unde ace$tia s" lucre!e $i s" finali!"m ser4iciul sau produsul

p;n" &n luna.... c;nd prolema treuie s" ai" un r"spuns concret.

5iecare 4is8 dorin" care presupune a a4ea un termen limit" sau o oportunitate

este un proiect. Proiectul define$te prolema c"reia treuie s",i facem fa". A face fa"

unei proleme %"sindu,i o re!ol4are repre!int" un proiect.

-

Un proiecteste?

Un vis / o dorin

care are o durat

determinat

O problem care

impune o soluie

Un 4is < odorin" le%atde

acti4itate nou" spaiu de lucrunou

sc:imare $ide!4oltare

plasarea pe opo!iiesuperioar"


6/53

Proiectele e6ist" &n fiecare domeniu sau sfer" de acti4it"i. Iniiate &n domeniul

afacerilor ele sunt e6tinse &n domeniul pulic , s"n"tate8 educaie8 administraie. Le

re%"sim su dimensiuni diferite8 de la cele aproape ne&nsemnate (moilarea unei

&nc"peri)8 la cele de dimensiuni mi9locii (promo4area unui nou ser4iciu) p;n" la

proiecte mari8 de importan" sau dimensiune (restructurarea unui sistem de ser4icii

destinat comunit"ii).

7ncercarea de a %"si o definiie 4alail" tuturor tipurilor de proiecte a fost o

prioritate &n acti4itatea teoreticienilor $i practicienilor din domeniu.

Iat" o definiie &n termeni de caracteristici distincti4e*...un proiect este

asumarea temporar a rspunderii pentru crearea unui produs sau al unui serviciu...

(=uide to t:e Pro9ect 'ana%ement >od of @noled%e).... sau al unui produs inal

unic sau re!ultat (5ri%enti $i Comnminos dup" T:e Pro9ect 'ana%ement Institute8

133).

Aceast" remarc" din finalul definiiei necesit" un comentariu. BProdus final

unic sau re!ultat are o anumit" semnificaie $i acoper" produsele sau ser4iciile unei

or%ani!aii. De aici re!ult" diferena net" &ntre produs inal sau re!ultat $i re!ultatele

proiectului. Proiectul ofer" re!ultate care contriuie la &mo%"irea ser4iciilor

or%ani!aiei. Inte%r;nd re!ultatele proiectului c;t mai repede posiil $i transform;ndu,

le &n aciuni curente or%ani!aia &ns"$i se 4a de!4olta. Cu toate c" proiectele sunt

componente critice care afectea!" strate%ia or%ani!aional"8 ele pot rar s" asi%ure

reali!area produselor finale. 'ai cur;nd proiectele sunt acele 4e:icule care

promo4ea!" $i care aduc sc:imarea or%ani!aional".

$.2.2. Cum *e diferenia(, un proiect de o operaie de rutin,

06ist" trei factori care diferenia!" proiectele de acti4it"ile rutiniere*unicitatea8 natura temporar" $i elaorarea pro%resi4".

/

Ce este schimbarea organizaional? Ce tipuri de proiecte?

Schimbarea n sistemul educaieiSchimbarea n organizaia colar


7/53

Unicitatea

Proiectele se refer" la acele acti4it"i care nu au fost f"cute anterior. Unicitatea

deri4" at;t din caracterul unic al acti4it"ilor c;t $i din furni!area8 &n premier"8 a unor

ser4icii sau &n reali!area de produse noi &n or%ani!aie. Se poate ridica un semn de

&ntreare* ct de unic este acest unic?

"atura temporar,

atura temporar" rele4" faptul c" proiectele sunt de factur" tran!itorie. 0le au

un &nceput ine definit $i un final ine stailit. 5inalul proiectului este important mai

ales c;nd oiecti4ele sunt &ndeplinite. Proiectul poate fi considerat terminat atunci

c;nd se $tie clar c" oiecti4ele nu pot fi atinse sau c;nd produsul final nu mai pre!int"

interes.

Ela+orarea progre*iv,

La iniierea proiectului re!ultatul e dificil de detaliat. Caracterul unic al

re!ultatului este elementul care face dificil" aceast" apreciere. De aceea8 este util a

4ori despre elaorare pro%resi4" a proiectului. Cei doi termeni pot fi descri$i astfel*

ela+orare, acti4itate concertat" sau de!4oltare , cercetare minuioas" iar progre*iv,

, acti4itate ascendent" &n pa$i.

$.2.'. Tipuri de proiecte

Au fost identificate $i anali!ate patru tipuri de proiecte. Clasificarea &i

aparine lui Oen%. Acesta de!4olt" ideea corespondenei &ntre cele patru tipuri de

proiecte (Oen%8 133+)* tipul nedeslu$it8 tipul film8 tipul c"utare8 tipul descrise de

c"tre numere (fi%ura 1).


8/53

"igura #$ %ipuri de proiecte

'ana%ementul proiectului ca proces $i cainstrumente *la+de!4oltat

'ana%ementul proiectului ca proces $i cainstrumente +inede!4oltat

O.iecti4ecl a

re

O.iecti4epuin

clare

Sunt cunoscute ca proiecte semi,&nc:ise.Participanii $i staEe:olders au un %rad&nalt de si%uran" asupra a ceea ce treuies" fac" $i nesi%uran" &n cum s" fac".

7n*, 7mun"t"irea

acti4it"iiF, de!4oltarea

produselor.

tipul

c,utare

Proiecte %reoaie8 neclare. Participanii $istaEe:olders nu sunt si%uri de ce 4or %"si lafinal sau c:iar cum se 4a a9un%e la final.

7n *, cercetare pur"F, *c3im+area

iniiativelor.

tipul

nede*luit

Sunt cunoscute ca proiecte &nc:ise.Participanii $i ma9oritatea staEe:oldersau un ni4el &nalt de si%uran" asupra ceeace e de f"cut $i8 &n acela$i timp8 cum s"

fac".

7n*, in%ineria

construciilorF

, proiecte cugrad nalt decertitudine i*iguran,.

tipul de*cri*ede c,trenumere

Sunt proiecte &n care participanii $istaEe:olders au un %rad &nalt decertitudine $i si%uran" pri4ind derularea$i &nc:eierea proiectului dar nu $i asupra

modului de furni!are.

7n*, producie de filmF

, de(voltarea*i*temelor.

tipul film


9/53

7n timpul elaor"rii $i derul"rii proiectele pot lua caracteristicile altui tip. Un

proiect de &mun"t"ire a unei acti4it"i8 dac" este &n etapele iniiale de derulare poate

fi descris ca %reoi $i neclarF este ca!ul unei or%ani!aii care dore$te &mun"t"irea

performanei dar nu $tie pe ce anume s" se concentre!e. Dac" &ns" totul ar fi clar $i

inta pentru &mun"t"ire este clar descris"8 translatarea este spre proiecte de tip

c"utare &n care r"m;n neclare doar modalit"ile de reali!are.Aceste tipolo%ii &$i %"sesc

aplicailitatea &n procesul de planificare al proiectului.

PR4IECT* Un efort comple6 de reali!are a unor oiecti4e specifice8 &n limite de

timp specificate &ntr,un pro%ram $i &n cadrul unui anumit u%et8 cu linii directoare

proprii pri4ind or%ani!area $i funcionarea. Are caracter unic8 eforturile $i e6periena

anterioar" nere%"sindu,se inte%ral &n elaorarea $i &n implementarea sa.

Proiectul treuie sa conduc" la reali!area unui produs ine definit8 re!ultat al unui

cumul de acti4it"i. 5iecare dintre acti4it"i treuie sa ai" un moment de &nceput $i

unul de sf;r$it8 s" poat" fi planificat" $i reali!at".

Caracteri*ticileunui proiect

Componentele c3eieale unui proiect*

Oiecti4 %eneral < Oiecti4e specificeF

Re!ultate specificeF

Termene , implic" constr;n%eriF

>u%et $i resurse , implic" constr;n%eriF

0fortul ec:ipei.

Condiii ma5orepentru un proiect de succes*

implicarea staEe:olders $i a eneficiarilorF

3

PR4IECTDURATA

DO'0IU

RE#UR#E'ateriale $i financiare


10/53

identificarea $i definirea prolemei (de mare importan" $i interes8 at;t pentru

eneficiari c;t $i pentru staEe:olders)F

stailirea oiecti4elor ma9ore $i specifice(&n mod realist $i fe!ail)F

structura lo%ic" $i aplicail" a mana%ementului de proiect.

Acestea treuie sa conduc" la atin%erea oiecti4elor propuse utili!;nd resurse

disponiile $i responsailit"i clar definite.

1G


11/53

2. &anagement de proiect

La o prim" &ncercare de definire a mana%ementului de proiect s,ar putea face

referire la proce*ul de planificare i de conducere care integrea(, *arcini ire*ur*e di*poni+ile- cu re*pon*a+ilit,i clare i tran*parente av6nd drept *cop

atingerea o+iectivelor propu*e. La aceasta poate fi ad"u%at *etul de mi5loace care

e*te utili(at- mpreun, cu *inteti(a informaiilor e7i*tente de*pre planificare i

conducere- pentru reali(area o+iectivelor propu*e- n limita de timp cerut,- cu

re*ur*ele di*poni+ile- n domeniul de intere*.

06ista diferite modalit"i de aordare a 'P. Cea mai simpl" sc:em" este cea &n +

etape*

Aceasta este o 4ariant" simpl" care &ns" ridic" numeroase semne de &ntreare.

Cum definesc un proiect8 care sunt tipurile de cuno$tine de care am ne4oie at;t pentru

a demara un proiect c;t mai ales pentru a,l implementa? Care sunt ailit"ile $i

competenele necesare pentru a mana%eria un proiect?

Pe l;n%" aceste &ntre"ri pot ap"rea cele le%ate de ec:ipa cu care se derulea!"

proiectul. 'ai mult pot ap"rea nedumeriri asupra resurselor materiale de care

dispunem pentru a reali!a proiectul. Riscurile8 latente sau manifeste sunt8 de

asemenea8 elemente foarte importante care nu pot fi ne%li9ate.

Din acest moti4 se poate spune c" planul de proiect este documentul central

prin care proiectul poate fi8 formal mana%eriat. Planul proiectului este8 de fapt8 un

11

ET0P0 )04aluare proiect

ET0P0 IIdentificare8 anali!"8 definire

ET0P0 20laorare proiect

(pre%"tire)

ET0P0 'Implementare proiect


12/53

ansamlu de acti4it"i8 de sarcini $i de resurse necesare derul"rii acestuia $i finali!"rii

lui. De aceea planul tipic de proiect include*

descrierea principalelor fa!e necesare derul"rii proiectuluiF

fi6area sarcinilorF

pro%ramarea acti4it"ilor $i a duratei lor8 dependenele8 resursele $i planificarea

timpului necesarF

menionarea responsailit"ilor $i a posiilelor constr;n%eri.

Pentru a crea acest plan este oli%atoriu a fi respectate urm"toarele*

menionarea clar" a scopului proiectului

identificarea c:eilor de 4erificare pentru fa!e8 acti4it"i $i sarciniF

cuantificarea efortului necesar &ndeplinirii fiec"rei sarciniF

alocarea resurselor corel;nd cu fiecare sarcin" &n parteF

menionarea dependenelor planificate8 responsailit"ilor $i a constr;n%erilor.

2.$. Rolul i funciile managementului

Rolul mana%ementului este de a inte%ra resurse $i sarcini $i de a le diri9a &n

sensul &mun"t"irea oiecti4elor or%ani!aiei. Acesta &l transpunem la ni4elul

mana%erilor c;nd preci!"m rolurile acestora.

5unciile mana%ementului8 a$a cum au fost descrise de Henr 5aol acum o

sut" de ani transpuse la ni4elul mana%erului descriu funciile pe care treuie s" le

&ndeplineasc" acesta. Acestea sunt definite dup" cum urmea!"* planificare8 conducere8

or%ani!are8 coordonare $i control.

Planificare =;ndire asupra &mun"t"irii oiecti4elor selectate8 crearea unui

standard m"surail (un ni4el minim de performan") $i

comunicarea acestui standard tuturor.Conducere Influenarea memrilor or%ani!aiei , &n sensul de a contriui la

&ndeplinirea oiecti4elor.Or%ani!are Stailirea intenionat" a unei structuri de roluri pentru memrii

or%ani!aiei.Coordonare Stailirea rolurilor $i asi%urarea c" oamenii selecionai dintr,o

or%ani!aie sunt $i r"m;n moti4ai $i8 &n acela$i timp8 comunic"

unii cu alii.Control '"surarea $i corectarea performanei8 oferirea si%uranei c" totul

12


13/53

este conform planific"rii.

Rolul mana%ementului este de a inte%ra aceste funcii &ntr,un mod &n care s"

acopere &ntrea%a or%ani!aie. Similar funciilor mana%ementului %eneral clasic8

mana%erul de proiect treuie s" planifice8 s" conduc"8 s" or%ani!e!e8 s" coordone!e $i

s" controle!e acti4it"ile din cadrul proiectului.

2.2. Relaia ntre diferite di*cipline

Cuno$tinele cerute de mana%ementul de proiect aduc un anumit %rad de

unicitate acestei discipline. Uneori8 &ns"8 acestea se suprapun cu p"ri ale

mana%ementului %eneral $i ale di4erselor arii de aplicaii precum $i cu mana%ementul

te:nic (fi%ura 2).

"igura &$ 'elaia ntre aria de cunotine i managementul practic

Cuno$tinele impuse de mana%ementul de proiect $i de practica acestuia8 ca

4aloare $i ca utilitate8 se aplic" la ma9oritatea proiectelor $i &n cea mai mare parte a

timpului.

Cuno$tinele de mana%ement %eneral $i practica acestuia sunt le%ate de

funciile de planificare8 conducere8 or%ani!are8 coordonare $i control. Presupun8 de

asemenea informaii din domeniul 9uridic8 statistic8 lo%istic etc..

1#

Cuno$tine'P $i

practicaacestuia

Cuno$tine de'= $i practicaacestuia

Cuno$tine dinaria de aplicaie$i practic"


14/53

Aria de aplicaie $i mana%ementul te:nic sunt specifice fiec"rui domeniu de

acti4itate $i or%ani!aiilor care,$i desf"$oar" acti4itatea &n acel domeniu* asi%ur"rilor8

financiar8 administrati48 educaional8 de s"n"tate8 industrie8 comer etc. .

2.'. Ce e*te managementul de proiect

Un prim r"spuns dat la aceast" &ntreare ar ar"ta c" mana%ementul de proiect este

procesul prin care proiectul &$i atin%e oiecti4ele. 7ns" r"spunsul pare a ridica alte

semne de &ntreare. Ce se &nt;mpl" cu aspectele le%ate de cuno$tine8 de competene $i

de ailit"i? Putem 4ori de instrumente $i de te:nici speciale? i8 nu uit"m scopul ,

care este? ce presupune? cum &i atin%em. Cum apreciem timpul necesar? Sunt o serie

de necesit"i care treuie s" le identific"m? 06ist" o alan" a ne4oilor $i a$tept"rilorstaEe:olders?

2.3.. !anagement de proiect "!P#$ aria managementului de proiect i aria de

cunotine

A reali!a un proiect &nseamn" a reali!a o acti4itate clar" $i complet" (@emp8

2GG/). 7n acest sens se poate reali!a un in4entar a ceea ce e de f"cut. Acest in4entar

este c:iar aria proiectului $i repre!int"8 de altfel8 r"spunsurile la o serie de &ntre"ri

care pot fi puse &nainte de a demara procesul.

1+


15/53

1-

S0'I5ICAJI01.%e ceiniiem acest proiect? De ce este util or%ani!aiei?Centrare pe valoare, pe beneicii i pe inalitate

Scopul 'P2. Ce &acem? Definim scopul proiectului.

#. Cumacem?

+. C'ndacem?

-. C't timp va dura?

/. C't va costa? Costul 'P

. Care este punctul orte al proiectului? Ce ace ca acesta sie bun?

. Cumputem i siguri c proiectul va i bun?

Calitatea 'P

3. Ce ar putea s nu mearg bine?

Riscul 'P

1G. Cine va reali!a proiectul?

11. Cumvom ine legtura unii cu alii pentru a i (peaceeai lungime de und)

12. Caresunt necesitile pentru proiect? Cum le obinem?

Resurseleumane &n 'P

1#. Cumconerim proiectului caracterul unitar? Cum vomproceda n ca!ul n care pe parcurs e nevoie de sc*imbare?

1+. Dac" nu 4om finali!a proiectul. Treuie s" a4em &n 4edere posiilitatea anul"riiproiectului. Dac" apare aceast" idee a posiilit"ii de anulare8 atunci8 cu si%uran"proiectul 4a fi dus p;n" la cap"t.

Ac:i!iii 'P

Inte%rare 'P

Timpul 'P


16/53

Aria de cuno$tine &n mana%ementul modern de proiect (''P) poate fi de!4oltat"

dup" cum urmea!" (5ri%enti $i Comninos8 2GG/)*

''P inte%rare Proces impus de asi%urarea coerenei &ntre elementele di4erse

ce compun un proiect. Presupune includerea planului de

de!4oltare8 e6ecuie $i control e6tins.Scopul Se refer" la faptul c" proiectul presupune e6clusi4 munca u%etul total este di4i!at &n u%ete %enerale pe acti4it"i. Aceast" metod" se

aplic" proiectelor la care disponiilitatea fondurilor repre!int" o constr;n%ere sau

c;nd u%etele pariale nu pot fi definite corect prioritar implement"rii.

>u%etarea a!at" pe acti4it"i este utili!ata atunci c;nd mana%erului de proiect

i se solicita s" alc"tuiasc" u%etul sau s" estime!e costurile proiectului (proiect dat).Presupune o pornire de la NO8 construirea u%etelor indi4iduale $i apoi &nsumarea lor

pentru a re!ulta u%etul total.

Tipuri de costuri*

personal

ec:ipament

administrare a proiectului tip"rire < editare

23


30/53

Impact

contracte < onorarii

c"l"torii < moilit"i

altele

,ezabilitatea proiectului i ipoteze de lucru

Se concentrea!" asupra factorilor o+iectivi care pot influena succesul

proiectului8 anali!ea!" ace$ti factori $i face recomand"ri. Ace$ti factori pot fi*

factori economiciF

factori financiariF

factori le%islati4iF

factori economiciF

factori te:niciF

factori culturali si socialiF

factori ecolo%iciF

Anali!a nu 4a influena &n mod direct succesul proiectului dar 4a minimali!a riscul

insuccesului prin informaii $i su%estii pri4ind m"suri de pre&nt;mpinare.

Ipote(eletreuie identificate ca fiind fie*

cele mai importante pentru proiectF

cu un %rad relati4 mare de incertitudine.

0nali(a de ri*c

Repre!int" e4aluarea proailit"ii apariiei $i impactului unei proleme

specifice &n cadrul proiectului.

Proailitate

7nalt 'ediu Sc"!ut7nalt'ediuSc"!ut

Se ine cont de urm"toarele trei aspecte*

2lan de re!erv* r"spunsuri la poteniale riscuri care pot ap"rea.

#G


31/53


32/53

#2

Implementare% Concepte a*ociate

*-pertiz tehnic* cuno$tine8 ailit"i $i atitudini &ntr,o arie specific" de acti4itate oinute

prin educaie8 instruire $i practic"8 care permit unei persoane s" acione!e la cel mai &nalt ni4el

de performan".

!iloace* Resurse (intr"ri) necesare pentru a desf"$ura acti4it"ile (cum ar fi* personal8

ec:ipament $i materiale).

Partneriate / Consorii* O %rupare de persoane fi!ice sau 9uridice care implementea!" un

pro%ram. Poate fi o %rupare permanent"8 le%al constituit" sau o %rupare informal constituit".

Toi memrii unui consoriu ( lider $i ceilali parteneri) r"spund colecti4 $i indi4idual fa" de

contractor.Plan de aciune / 0ra&ic de acti)iti* O dia%ram" =antt8 o repre!entare %rafic" similar"

dia%ramelor cu are8 care staile$te momentul8 durata $i succesiunea acti4it"ilor. Aceasta

poate s" identifice $i repere pentru monitori!area pro%resului &nre%istrat &n implementare $i

responsailit"i pentru reali!"ri intermediare.

1ezultate* Reali!"rile ( produsele) oinute ca urmare a implement"rii acti4it"ilor8 a c"ror

cominaie duce la atin%erea scopului proiectului8 cu alte cu4inte un &nceput al eneficiilor

sustenaile pentru %rupurile int".Scopul proiectului* Oiecti4ul central al unui proiect. Scopul treuie fie re!ol4area unei

proleme centrale si treuie definit &n termeni de eneficii sustenaile pentru %rupurile int".

Ser)icii$Produse economice intan%iile. 0le nu pot fi depo!itate $i nu au pre!ent" fi!ic".

Acestea pot s" includ" elemente su form" de unuri ( de e6emplu c;nd este furni!at un

ser4iciu de instruire8 materialul de instruire este tan%iil8 dar pre%"tirea $i pre!entarea sa

cursanilor repre!int" ser4icii8 intan%iile).

Subcontract$Un contract prin care se atriuie unei alte p"ri ( numit" su,contractor) o partedin oli%aiile contractului principal.

ndicatori )eri&icabili obiecti)i$Indicatori m"suraili care arat" dac" oiecti4ele au fost atinse

sau nu la fiecare ni4el ierar:ic al cadrului lo%ic. 0i asi%ur" a!a pentru proiectarea unui sistem

de monitori!are potri4it.

Surse de )eri&icare% 'i9loacele prin care indicatorii sau reperele intermediare 4or fi

&nre%istrai $i 4or fi disponiili mana%ementului proiectului $i celor care 4or e4alua proiectul.


33/53

Controlul desf"$ur"rii proiectului (monitori!area8 urm"rirea contradicia $i controlul)*

&onitori(area proiectuluirepre!int" determinarea stadiului proiectului.

'onitori!area pro%resului proiectului la inter4ale de timp stailite este

esenial". Cea mai un" cale de a reali!a acest control &l repre!int" mesa9ul de r"spuns

(feedacE) din partea ec:ipei de proiect prin diferite mi9loace (&nt;lniri8 rapoarte8

colectare de date).

. Urm,rirea proiectuluise refer" la compararea planului de desf"$urare cu stadiul

curent Nrealitate 4ersus plan.

Contradiciaeste diferena dintre plan $i situaia curent".

Controlul face referire la e6ercitarea aciunilor corecti4e pentru a elimina

diferenele.

2.G. Evaluarea proiectului

04aluarea proiectului repre!int" colectarea sistematic" a informaiilor pri4ind

acti4it"ile8 caracteristicile $i re!ultatele proiectului &n scopul reducerii

incertitudinilor8 &mun"t"irii indicatorilor de eficien" $i de eficacitate $i facilit"rii

lu"rii deci!iilor.

odelul 1ogic -modalitate de e4aluare a unui proiect

0ste un instrument simplu de a proiecta un pro%ram8 de a,l administra $i de a,le4alua &ntr,un mod sistematic $i raional.

04aluarea poate fi intern, sau e7tern,8 final" sau periodic" &n funcie de scopul

pentru care se desf"$oar". Poate fi reali!at" de c"tre ec:ipa proiectului sau de c"tre

e4aluatori din e6teriorul proiectului. De ce se e4aluea!" un pro%ram < proiect*

pentru a informa factorii de deci!ieF

ca a!a pentru strate%ii 4iitoareF atra%ere de fonduriF

##


34/53

comunicareF

raportare c"tre finanatoriF

minimali!area riscurilorF

&mun"t"irea procesului de implementareF

stailirea impactului proiectuluiF

Impactul Dre(ultate ateptate K indic" m"sura &n care proiectul are efect asupra

domeniului de aplicare8 din punct de 4edere al factorilor te:nici8 economici8

informaionali8 socio,culturali sau de mediu.

Impactul poate fi urm"rit &n relaie cu %rupul int" < eneficiarii proiectului8 impactul

pate fi anali!at la ni4el instituional sau poate fi e4aluat pe termen mediu $i lun%.

%rupurile int" $i al eneficiarilor

la ni4el instituional

Hpe termen mediu $i lun%

Evaluarea *umativ,* sinteti!ea!" reali!"rile &ntre%ului proiect $i r"spunde la una

dintre urm"toarele &ntre"ri*

R"spund re!ultatele oiecti4elor propuse?

Au fost utili!ate &n mod eficient resursele?

Se adresea!"8 &n %eneral8 Consiliului de administraie8 comitetelor de e6peri8

finanatorilor $i pulicului.

Evaluarea proce*ului este utili!at" pentru &mun"t"irea proiectului ucure$ti.

/. 'artin8 L.8 L.8 @ettner8 P.8'.( 133-)8 easuring t*e 2erormance o


53/53

1. P'I Standards Committee (133/) @uide to t*e 2roject anagement od>

o AnoBledge,Pro9ect 'ana%ement Institute8 eton SWuare8 Pennsl4ania.

1.

corina cace - curs managementul programelor în educatie

Documents