credinta in popor de vasile militaru
TRANSCRIPT
miercuri 3 mai 2023 h 23-5-3
O rușine-i azi credința la poporul românescCa e “dumnezeu” știința și dezmățul sufletesc!
O rușine-i azi credința la poporul românescCa e “Dumnezeu” știința și dezmățul omenesc!S-a uitat credința sfântă cu tradiții strămoșeștiAzi la moda-i desfrânarea și slujirile trupești!
Să te-nchini azi “e rușine”, lumea râde de păcatDumnezeu e-nchipuire, fiindcă de …ne-am cultivat!
Să te-nchini azi „e rușine”, lumea râde de păcatDumnezeu e-nchipuire, fiindcă de.…ne-am cultivat!
De! Strămoșii din vechime nu erau prea cultivați,Astăzi merg să se închine numai cei înapoiați!
Iar, strămoșii din vechime nu erau prea cultivați,Astăzi merg să se închine numai cei înapoiați!
Azi, cu-atâta învățătură, cum să crezi în Dumnezeu,Când cunoști perfect atomul și-i despici nucleul său!
Azi, cu-atâta învățătură, cum să crezi în Dumnezeu,Când cunoști perfect atomul și-i despici nucleul său?
Azi, când munca grea cu brațul e făcută de motor,Azi, când vezi în casă lumea, privind la televizor?!…Azi, când munca grea cu brațul e făcută de motor,Azi, când vezi din casă lumea, privind la televizor?!…
Ce câștig ai din credință când azi ai tot ce dorești?Cum, tu om cu-nvățătură, iarăși să te umilești?…
Ce câștig ai din credință când ai azi tot ce dorești?Cum, tu om cu-nvățătură, iarăși să te umilești?…
Iată, lipsa de credință de la cei ce-s cultivați,Că ajung să se ucidă chiar și rude, chiar și frați!
O, dar iată că azi omul s-a schimbat fundamental,Este drept, are cultură, dar e rău, nedrept, brutal..Iată, lipsa de credință de la cei ce-s cultivați,Că ajung să se ucidă chiar și rude, chiar și frați!
Toți strămoșii cei din veacuri, iată că au fost uitați,Sau, sunt defăimați de unii, că n-au fost prea cultivați!
! Ce frumos era românul, milostiv, cinstit, smerit,Credincios și cu nădejdea vieții fără de sfârșit!Toți strămoșii cei din veacuri, iată că au fost uitați,Sau, sunt defăimați de unii, că n-au fost prea cultivați.
Oare limba românească care-o scriem și-o vorbimNu din cărțile lor sfinte, ce le-au scris, o moștenim?
Prima frază tipărită în iubitul nostru graiEste-o sfântă rugăciune pe acest picior de plai.Prima frază tipărită în iubitul nostru graiEste-o sfântă rugăciune pe acest picior de plai.
Oare nu aveau cultură? Varlaam era ateu?N-aveau minte sănătoasă de chemau pe Dumnezeu?
Coresi nu aveau cultură? Varlaam era ateu?N-aveau minte sănătoasă de chemau pe Dumnezeu?
Diaconu Coresi
Dosoftei n-avea cultură, sau Ivireanul Antim?Oare nu erau tot oameni, despre dânșii noi ce știm?
Dosoftei n-avea cultură, sau Ivireanul Antim?Oare nu erau toți oameni, despre dânșii noi ce știm?
Mucenicul din Suceava peste tot l-a însoțit,Pentru ce-l purta cu dânsul Marele Mitropolit?
Dosoftei cu-a lui cultură peste tot recunoscutPurta moaște în trăsură ca odor neprețuit.Mucenicul din Suceava peste tot l-a însoțit,Pentru ce-l purta cu dânsul Marele Mitropolit?
Oare așa de scurtă minte să fi fost la Dosoftei!?Câți ca ei au azi cultură dintre cei mai mari atei?
Oare așa de scurtă minte să fi fost la Dosoftei!?Câți ca ei au azi cultură dintre cei mai mari atei?
În trecut mai zice lumea preoții au exploatat Țărănimea cea săracă, oare chiar adevărat?
În trecut mai zice lumea preoții au exploatat țărănimea cea săracă, oare chiar adevărat?Arătați cu argumente toți acei azi vorbiți, ce averi adunat-au Sfinții, care sunt cei ce-s asupriți?
Poate Ștefan Voievodul de cultură-a fost lipsit,El, doar conducea poporul, prin Sihastrul cel sfințit!Poate Ștefan Voievodul de cultură-a fost lipsit,
El, doar conducea poporul, prin Sihastrul cel sfințit!
Câți din cei ce au cultură cunosc azi amănunțitCe averi avea Sihastrul care Ștefan l-a iubit?Câți din cei ce au cultură cunosc azi amănunțitCe averi are Sihastrul care Ștefan l-a iubit?
Dar câți știu că Sfântu-acesta înțelept și luminat,Știa pe de rost Psaltirea și pe câți i-a vindecat!?!Dar câți știu că Sfântu-acesta înțelept și luminat,Știa pe de rost Psaltirea și pe câți i-a vindecat!?!
Și câți știu că atunci Ștefan sta la ușa lui smeritAșteptând, el domn, la ușă obosit și istovit?Și câți știu atunci că Ștefan sta la ușa lui smeritAșteptând, el domn, la ușă obosit și istovit?
Știți că-n ruga lui vorbire a cerut lui DumnezeuCa s-ajute Voievodul, izbăvind poporul său?
Tot poporul cu credință apară acest pământ,Mii și mii sunt sub țărână, un popor martir și sfânt!Tot poporul cu credință apară acest pământ,Mii și mii sunt sub țărână, un popor martir și sfânt!
Au zdrobit păgânătatea cu puterea Sfintei Cruci,Tot pământul țarii noastre este plin de mucenici!
Au zdrobit păgânătatea cu puterea Sfintei Cruci,Tot pământul țarii noastre este plin de mucenici!
Sfântul Gheorghe pe drapele întărea pe-acești străbuni,Presărând urgia morții în puhoaie de păgâni!
„Sfântul Gheorghe din Capadocia”.
Sfântul Gheorghe pe drapele întărea pe-acești străbuni,Presărând urgia morții în puhoaie de păgâni!
Mircea, Alexandru, Ștefan, brazi zidiți de DumnezeuStavila păgânătății – au slăvit Numele Său!Mircea, Alexandru, Ștefan, brazi zidiți de DumnezeuStavila păgânătății – a slăvit Numele Său!
Până la noi răzbeau adesea milioane de păgâni,Dar cădeau zdrobiți de Domnul prin acești creștini români!Până la noi răzbeau adesea milioane de păgâni,Dar cădeau zdrobiți de Domnul prin acești creștini români!
Brâncoveanu, om cu carte, între voievozi cinstit,A murit păstrând credința, un “creștin desăvârșit”!
Brâncoveanu, om cu carte, între voievozi cinstit,A murit păstrând credința, un “creștin desăvârșit”!
Dumnezeu face dreptate, judeca-va la sfârșitȘi tot cel ce-l necinstește va fi sigur pedepsit
Chiar de-au fost și sunt și astăzi preoți lacomi de câștigNu credința-i vinovată, dacă în focul veșnic plângDumnezeu face dreptate, judeca-va la sfârșitȘi tot cel ce-l necinstește va fi sigur pedepsit
O, dar astăzi Sfinții noștri, ce puțin sunt cunoscuți,Au sfințit aceste plaiuri în cumplite suferințe!
Martirii români ai secolului XX, pictaţi în biserica românească din Viena
Azi când gradul de cultură este mult mai ridicat,Toți strămoșii Sfinți ai noștri, neamul nostru i-a uitat.
Port popularBanat-1925 - 1930
Preotul, soția și copilulÎmbrăcat în țoale nemțești dinAnul cca.-1873
Azi când gradul de cultură este mult mai ridicat,Toți strămoșii Sfinți ai noștri, neamul nostru i-a uitat.
Câte vieți fără prihană, vrednice azi de urmat.Sunt trecute cu vederea, câți români le-au cercetat?
Câte vieți fără prihană, vrednice azi de urmat.Sunt trecute cu vederea, câți români le-au cercetat?
De la Daniil la Iacob, de curând mort la Iordan,Un popor întreg de Îngeri sunt în plaiul Dunărean!
De la Daniil la Iacob, de curând mort la Iordan,Un popor întreg de Îngeri sunt din plaiul Dunărean!
Sf. Cuv. Ioan Iacob HOZEVITUL
La Cernica, un luceafăr este Sfântul Calinic,Teodora de la Sihla și Nicodim cel sfințit!
SF. TEODORA DE LA SIHLA
La Cernica, un luceafăr este Sfântul Calinic,Teodora de la Sihla și Nicodim cel sfințit!
Moșu Gheorghe de la Piatra, din clopotniță de susSau Vichentie la Secu, și câți sunt întru Iisus!?
Moșu Gheorghe de la Piatra, din clopotniță de susSau Vicenție la Secu, și câți sunt întru Iisus!?
Doar o parte dintre dânșii poate-s scriși în Pateric,Despre care, lumea cultă, n-a aflat încă nimic!
Doar o parte dintre dânșii poate-s scriși în Pateric,Despre care, lumea cultă, n-a aflat încă nimic!
O, dar țara noastră-i plină de sfințite ctitoriiAle Domnului Altare, ale noastre bucurii!
O, dar țara noastră-i plină de sfințite ctitoriiAle Domnului Altare, ale noastre bucurii!
Vin străinii și se miră de așa minunățiiCare…, cei fără cultură, le-au zidit ca mărturii!
Iată-n zilele de astăzi au rămas fără de prețVin străinii să se-nchine frescelor la Voroneț,Vin străinii și se miră de așa minunățiiCare…,cei fără cultură, le-au zidit ca mărturii!
Câți cunosc că la Iordan, îndurând vânturi și ploi,De curând Iacob-Ioan este Sfânt din Dorohoi?!
Câți cunosc că la Iordan, îndurând vânturi și ploi,De curând Iacob-Ioan este Sfânt din Dorohoi?!
Trupul lui plin de miresme și de Dumnezeu Sfințit,Se găsește la HOZEVA, de străini astăzi cinstit!
Trupul Sf.Cuv. Ioan Iacob Românul, Hozevitul de la HOZEVA
Care-i viața lui sfințită, știu că pentru noi a scrisO comoară numai în versuri până-n clipa când s-a stins!Trupul lui plin de miresme și de Dumnezeu Sfințit,Se găsește la HOZEVA, de străini astăzi cinstit!
Mai cer unii azi dovada să arate DumnezeuCum să creadă doar în semne azi poporul cel ateu?
În Galileea, locul de răscruce al păgânilor
Mai cer unii azi dovada să arate DumnezeuCum să creadă doar în semne azi poporul cel ateu?
Dacă nare-n el voința să citească din Scripturi,Nu urmează nici credința sfintelor învățături
Citirea Sfintei Scripturi
Dacă nare-n el voința să citească din Scripturi,Nu urmează nici credința sfintelor învățături
Ei cred tot ce spune lumea, fără să ceară dovediri,Dar Scriptura, Patericul, nu-s decât închipuiri!
câte ceva din Sfânta Scriptură, din Vieţile Sfinţilor, din Pateric.
Iată cum cinstim credința și pe Bunul DumnezeuNoi românii, creștini de astăzi, am ajuns popor ateu!
Iată cum cinstim credința și pe Bunul DumnezeuNoi românii, creștini de astăzi, am ajuns popor ateu!
POPOR ADUS LA UMILINŢĂ !
Iată cum cinstim strămoșii și pe toți ai noștri SfințiiTăvălindu-ne în rele și-n spurcatele dorințe.
Iată cum cinstim strămoșii și pe toți ai noștri SfințiiTăvălindu-ne în rele și-n spurcatele dorințe.Pentru ce-au luptat creștini să ne scape de păgâni,Dacă noi trăim ca hunii, dar ne socotim creștini…???
Dumnezeu să ne ierte și să ne ajute să nu pierim ca popor în lașitate, să nu ne stingem trist și fără noimă, să nu aruncăm în neant mărgăritarul inimii cel dat de Dumnezeu,pentru un colț de pâine, pentru o călătorie în valea morții. Noi vrem să fim VII, și viața cea adevărată este în Lumină și în Adevăr, iar fără acestea nu vrem să fim nici în viața aceasta nici în cealaltă. Doamne, caută din cer spre noi și ne deschide mințile și sufletele să înțelegem Voia Ta și să o săvârșim cu curaj și cu dragoste, să fim uniți, ROMÂNI UNIȚI-VĂ ÎN CREDINȚĂ SĂ SALVĂM ȚARA DIN NEGURA ÎN CARE SUNTEM ACUM!. Amin.
miercuri 3 mai 2023 h 23-5-3