cultura vite id evie

7/28/2019 Cultura Vite Id Evie

http://slidepdf.com/reader/full/cultura-vite-id-evie 1/28

Scurta introducere in cultura vieti de vie Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane

realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentrucultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile. Intre tarile cu

viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productiade vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul

Chasselas d'oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina,Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru

struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurilepentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam:

Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,MuscatOttonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay,

A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

http://www.a-pdf.com/?op-demo



Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra,Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund

mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si

Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privindcreearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3

aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de

cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucrupentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor catsi ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod

cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna. I a n u a r i e

1. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii,practic, lucrãri nu se executã. Timpul trebuie folosit util la:

· prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã; · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin;

· pregãtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.

2. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, în afarã de aratul detoamnã, fisurarea adîncã a solului, amenajarea de constructii

antierozionale, în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri dementinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei, ce duce la topirea

mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol.

3.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor îndomeniul cultivãrii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin

unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã,grindinã, secetã, temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc.), se propun



soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc.

F e b r u a r i e 1. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie.

2. În decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai încãlzeste,dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se

încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan - grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã

includa succesivitatea tãierii pe soiuri, numãrul de butuci, necesitatea înangajati sezonieri etc.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii

care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor, inclusiv legatul în uscat, pînãla dezmuguritul vitei de vie;

* se determinã cum au iernat butucii. Dacã temperatura aerului în timpuliernii a coborît mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnulmultianual; dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între - 17 - 25C -pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi

de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari).Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori, printre care soiul,

încãrcãtura butucilor în anul precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.

Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã - din vie se ia oprobã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la

bazã, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc într-o încãpere unde seanalizeazã fiecare ochi de iarnã, sectionîndu-se longitudinal cu o lamã.

Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel, în care se fixeazã(tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele

principal si cei secundari sunt vii), vãtãmati (mugurele central este pierit,iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). În baza acestor

date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupãviabilitatea lor.

Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurilepentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã, atunci



încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Iar dacãprocentul ochilor vãtãmati este mai mare, dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul

afectãrii butucilor. Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si

cu 1 ochi de iarnã pierit. Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina

încãrcãtura butucului. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerãaceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã astrugurilor, fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în

anul viitor. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati

(lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la bazã - 6-12 mm), atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã; dacãmajoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati - încãrcãtura butucului a fost

mare, iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati - încãrcãtura butucului a fost micã.

Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Sepropune o metodã practicã si simplã. Metoda constã în faptul cã

încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii

mici (Chardonnay, Ponot, Feteascã albã, Traminer roz, CabernetSauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel,Silvaner, Aligoté etc.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în

medie 2 lãstari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Merlot, Riesling, Rkaþiteli etc.)

- 2,5 lãstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor,Coarnã neagrã, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de

Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovîi, Frumoasa albã,

Ialovenschii ustoicivîi etc.) - 3 lãstari. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea

medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai multde 18 cm . mari.



În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde derod pe fiecare punte de rod (tab.2) în functie de numãrul de lãstari normal

dezvoltaþi pe aceasta. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod

Þine-þi minte! În timpul tãiatului, de obicei, se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã.

Printre altele, încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului , utilizîndu-se urmãtoarele procedee:

a. plînsul . încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã printãierea în uscat.

b. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Incãrcãtura butucului sedeterminã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si

inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma

butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescenteleslab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili),

c. cresterea boabelor. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în

functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se înregistreazã si înfunctie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi.

3. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica

de -5C.

Mai întîi se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea

tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi, Lidia, Isabella,Noah, soiurile de selectie nouã, soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Tãiatul soiurilor europene începe

cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz,Feteascã albã, Aligoté, Rkatiteli etc.



Vita de vie se taie dupã principiul .veriga de rod. adicã anual pecepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se

înlãturã. La determinarea lungimii corzilor de rod, în afarã de gradul de

vãtãmare a ochilor de iarnã, mai influenteazã particularitãtile biologice alesoiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul

depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .

pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual

maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm sitrebuie sã fie viu.

Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunereainflorescentelor embrionare în ochii de iarnã, acestia trebuie cercetati sub

microscopul special MBI-9. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor

de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. Muscat Ottonel, Muscat Perlã de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarnîi,

Chasselas doré, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor,Moldova etc.- 4-7 ochi;

2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligoté, Merlot, Riesling, Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;

3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaþiteli, Feteascã albã, Coarnã neagrã, Rarã neagrã etc. - 6-10 ochi.

M a r t i e 1. Continuã tãiatul vitei de vie.



2. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã, se determinãstarea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus.

3. Reparaþia spalierului - se schimbã toti stîlpii deteriorati; se adaugãsîrma care s-a rupt în anul precedent; toti stîlpii înclinati se restabilesc în

poziþia strict verticalã, apoi se întind toate firele de sîrmã. 4. Copcitul - este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a

rãdãcinilor superficiale. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã)sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile

scãzute din timpul iernii). Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la

toate soiurile, indiferent, dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se

face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm, apoi cu

secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale.Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol.

5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã, dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri:

· Solul sã se lucreze între rînduri, cît si în rînduri foarte calitativ; · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã; · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã

fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel



putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã; partea maturatã a

lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã;

· Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: sefasoneazã, rãdãcinile se scurteazã la10-12cm, iar lãstarul

altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi; se umecseazã . se tin sub apã timp de 1-2 zile; se parafineazã . 1/3 a pãrtii

superioare a vitei, la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã; se mocirlesc . în ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii; bãligar fermentat + sol de pãdure .1:1).

· Plantarea . în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii; groapa se face la distanta de 5 cm de pichet, fãrã a fi clintit din loc, pentru a asigura

amplasarea strictã a vitei în directia rîndului; lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine), iar adîncimea gropii

trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a

amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra), bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de



NPK; totul se amestecã, astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. 4); dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu

punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a), se umple o jumãtate de groapã cu sol negru, se taseazã cu picioarele (b), se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol, se

umple groapa cu sol; se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi

(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). · În cazul în care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri

pot fi completate prin marcote: - aeriene . în plantatiile cu soiuri europene;

- prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) - în plantatiile cu soiuri rezistente lafiloxerã (hibrizii producãtori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de

selectie nouã . Moldova, Negru de Ialoveni etc.). Marcote aeriene. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde, pe

care, pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod;

este important ca acestea sã fie formate din lãstari normal dezvoltati(diametrul 8-12 mm), amplasate bine în spatiu; majoritatea operatiilor deformare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor.

Marcotã prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde, care va fi utilizat primãvara



urmãtoare pentru marcotaj. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã.

Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm, lãtimea - un hîrlet, iar în locul lipsã lãtimea . 40

cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fiamplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de

sol mãruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aerieneale butucului, iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-

mamã.



Marcotã cu cãlcîi.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent,numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe lasuprafata solului, iar la locul golului se face o groapã (adîncimea - 38-40

cm, lãþimea . 40 cm), prin care se trece acest lãstar, apoi parteasuperioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un

musuroi. Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si

marcotele, trebuie îngrijite în mod special primii 1- 4 ani (irigatul, cotorîtul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si dãunãtorilor,

operatiile în verde etc.).



Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate în locul golurilor precum simarcotele, trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este

utilizatã pe sectorul dat.

Pentru a grãbi formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora selucreazã foarte intensiv. În acest caz, butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe

parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani.

Pe

parcursulacestor

aniselucreazãexe

mplar

solul,butucii se

trateazã

contr a

bolilor si

dãunãtorilor si

suntsupusi

lucrãrilor indicate



mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã; se

instaleazã spalierul; -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi; cînd lãstarii

verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lãsîndu-senumai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã; lãstarii lãsati se

leagã de tutor sau prima sîrmã; dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încãde 2-3 ori pe parcursul vegetatiei; cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor

brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã acópililor; cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini; la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a

forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. Atenþie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.

-anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe parteasuperioarã a fiecãrui brat; la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati

pentru brate la lungimea acestora; dacã pe brate (mai jos de verigile derod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3

pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4; aceasta favorizeazã

dezvoltarea cópililor, care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai binedezvoltaþi;

-anul 4: la toate formele se taie dupã principiul "veriga de rod" seaplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor.

A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor:

· În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati;

· De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile, cîrceii, rãmãsitele de struguri, cópilii etc.;



· Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate - 1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se lasã un

ciot de 5-6 mm; · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii

butucilor decît tãiatul de primãvarã; · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul,

copilitul, legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãriibutucilor;

· În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã, afectati de îngheturile de iarnã, în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2

lãstari (amplasati pe cepul de rezervã), care toamna dupã cãdereafrunzelor se acoperã cu sol.

6. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pepantã. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) - se utilizeazã

piloni din lemn, stîlpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe drumurilecentrale si magistrale, pe lîngã fîsiile de protectie, barajele pot fi fãcute

prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel încît sã nu împiedice ladeplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole.

A p r i l i e 1. Legatul în uscat . trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie,deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din

potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. Termenul optimal allegatului este cînd via "plînge", atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu serup la arcuire. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile, bratele si, înultimul rînd, coardele de rod. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc.

Dacã lungimea corzilor de rod permite, e mai bine ca acestea sã fie legate

în formã de arc, deoarece în acest caz emiterea de lãstari sicorespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. 2. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii



mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B). Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea

caselor, industria de mobilã, producerea stîlpilor de spalier din ecoplastetc.)

Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic.

3. La finele lunii, dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile deprimavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri,iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea

de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporareaexcesivã a apei din sol. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã, astfel, pe

parcursul unui an, practic, se poate distruge aceastã buruianã. Dacãaceasta ocupã suprafete mai mari, atunci se recomandã tratãri chimice (în

ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fiadministrate cît mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2,4) atît si cu

stropitoarea de spate (manual). Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuireaimediatã a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului gros (sad sau

iarba cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie. Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie

butuci mai tineri de 4 ani.



Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si

bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha, uragan .3-4 l/ha etc.

· Împotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen . 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.

M a i 1. Plivitul lãstarilor verzi:

· Cînd au lungimea de 3-5 cm . se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod; acest plivit se mai repetã de 1-2 ori;

· Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare, adicã la butucii care au fost plantati

în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc - se lasã numai lãstarii care sunt necesari

pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor. 2. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se

trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi, mana vitei de vie si

oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1%si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timplinistit si rãcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual

(cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra



bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei, indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia datã . cu

preparate de contact (zeamã bordolezã, sulf etc.) iar a doua oarã . cu preparate sistemice (mical, baileton etc.)

Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subþire în solutia de var si se amestecã

permanent. Vasele sã nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie sãfie neutrã. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe

partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. Cu cît picãturile solutieisunt mai mici cu atît efectul protector este mai mare. Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia

strugurilor si acarianul galicol. În cazul prezentei acestora se trateazãcorespunzãtor cu insecticide si acaricide.

În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune,ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã seadministreze îngrãsãminte (extraradicular). Pentru aceasta se recomandã

utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat

simplu, 0,7-1,0% - clorurã de potasiu, 0,03-0,1% - acid boric sau sulfat dezinc. În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate, înainte deutilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar

de a o respecta strict. 3. Legatul lãstarilor verzi . Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm

înãltimea etajului corespunzãtor de sîrme - în cazul în care se utilizeazãspalier cu sîrme. I u n i e

1. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos, înlãturîndu-se toti aceicare sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot



majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Lãstarii care trebuie înlãturati întimpul plivitului al 2-lea se observã usor. Ei sunt slab dezvoltati.

2. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floareafunctional femeninã Coarnã neagrã, Ceaus etc.) In timpul înfloritului se

recomandã de fãcut polenizarea artificialã. Sunt mai multe variante:

· dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri), atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt; dacã nueste vînt puternic în timpul înfloritului, atunci manual, se scuturã (agitat)

butucii soiurilor cu flori bisexuate; · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã, atunci trebuie de

colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtoridirecti (care înfloresc mai înainte); pentru aceasta se colecteazã

inflorescentele, se usucã la umbrã, într-un loc uscat, timp de 1-2 zile;inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic; polenul pînã la

înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit; în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca75% din flori) se face polenizarea artificialã, transferînd, cu un pãmãtuf din

blãnitã, polenul pãstrat pe inflorescentele butucului, destinat polenizãrii.

Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnãneagrã, Ceaus) majoreazã roada la butuc, strugurii au un aspect mai frumos, în boabe se acumuleazã mai mult zahãr.

3. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii. 4. Toti lãstarii (dupã legat), care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au

lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor, amelioreazã

microclimatul în habitusul butucului, amelioreazã aspectul strugurilor etc. 5. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare, dupã terminarea înfloritului,



cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de

butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determinã numãrul total

de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie, în care se descriu soiurile de

vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg:

R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi

(chihlimbariu). Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri.Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.

R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg 6. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri,dupã înflorit (cînd boabele au în diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteazã,

pentru ultima datã, încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor.

Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil sipoate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani,

deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elementenutritive, depunerea inflorescentelor, starea iernãrii, nivelul agrotehnicii

etc. Însã, odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd înfiecare an aceleasi agroprocedee, va permite anual de cãpãtat roade

înalte de struguri si calitativi.

Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului înboabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu acest continut dezahãr. Cu cît mai mult, cu atît mai bine.

Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de



calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali seva majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua; în toate cazurilelãstarii verzi, care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului, se

înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat

(diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- în toate plantatiile viticoletinere (primii 4 ani);

· se va lãsa pînã la 1,0-1,5 struguri în mediu la un lãstar fertile normaldezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de

struguri pentru masã; · se va lãsa pînã la 1,5-2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal

dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguripentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin; · se va lãsa pînã la 2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat

. în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin; 7. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare

contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentruaceastã tratare preparate cu actiune sistemicã, care în ultimii ani se

produc foarte multe si care sunt foarte eficiente. Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele

juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat decalitate pentru preparatul dat.

8. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd(manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din

sol. I u l i e

1. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie, dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei

trebuie înlãturati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît. 2. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi.



3. În legãturã cu faptul, cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în lunaprecedentã pornesc în crestere cópilii, precum si cã unii din lãstari nu aufost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati -

acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc totilãstarii, care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai marede 1,3-1,4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. Lucrul acesta se

face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazãagregatul T-70V+CVL-1.

4. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în specialmana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si

sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide. 5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd.

Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3la adîncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea

solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4. 6. Pregãtirea cãtre recoltare:

· Se face un plan al recoltãrii - în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri, cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules,

eventual, pentru prelucrare) numãrul de culegãtori, transport etc.

· Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare;

· Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportareaculegãtorilor si a strugurilor;

· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor; · Se niveleazã drumurile.

Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . cu21-24 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor.



A u g u s t 1. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual, încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard

(perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu).

2. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor, la soiurile pentru struguri de masã, se recomandã de înlãturatfrunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). Acest lucru se face cu 15-

20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea

considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. 3. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã

zaharitatea în boabe, cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a

probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi în conditii de laborator sepreseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul dezahãr. Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopuldeterminãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. 4. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. De obicei, soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize, adicã

selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. Struguriise recolteazã atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul depruinã), se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr.5 (cu

picioruse). Dacã sunt struguri cu boabe afectate, acestea se înlãturã cu unfoarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase sitrebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de

gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) S e p t e m b i e

1. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã.



2. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) astrugurilor. Trebuie sã fie niste clãdiri capitale, curate, fãrã curenti de aer, în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã

(între +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în carese adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie), se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). În acelasi mod se

pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. Fumegarea dureazã 30-36 ore,dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului).

3. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel

putin 170g/l. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0,6grade alcool.

O c t o m b r i e 1. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin.

2. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. O parte din acestease pun la pãstrare:

· Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) - în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) - în frigidere.

Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati(continutul de zahãr - cel puþin 170g/l), cu toate boabele sãnãtoase. Se

culeg atent, fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe, se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cînd nu mai au

rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. În ziua cînd cameras-a umplut se face o dezinfectare prin ardere

a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repetã peste fiecare 5-6 zile. În cazul încare pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire astrugurilor, acestia se comercializeazã urgent. În frigider regimul de



pãstrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativã a aerului .92.94%.

3. În scopul completãrii golurilor (primãvara), acum se face o inventarierea viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. Dacã nu e posibil deprocurat, atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi

plantati peste un an. 4. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la

adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O datã în 3-6 anise face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea

îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot, fosfor si potasiu).Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul

rîndului, iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea

de 50-55 cm. 5. Spre finele lunii, dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã

tulpinã, precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe

araci sau sîrmã, se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cuun strat de sol de 20-30 cm. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se

dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. N o i e m b r i e

1. Continuã aratul solului între rînduri. 2. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare.

Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor,

Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.). 3. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru

pãstrarea temporarã. 4. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. Se face



fumegarea conform recomandãrilor. Lãzile în care se încep a strica(putrezi) boabele se comercializeazã urgent, fãrã a sorta suplimentar

strugurii înainte de comercializarea lor. 5. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se

reparã; în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructiiantierozionale noi.

D e c e m b i e 1. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere - o datã în 3-4

zile. 2. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere

a zãpezii, în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. 3. În legãturã cu faptul, cã se terminã anul, viticultorii trebuie sã-si adunetoate mijloacele financiare, sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie

pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurareamaterialelor necesare reesind din urmãtoarele normative:

Îngrãsãminte minerale: · Superfosfat simplu - cca 600-650 kg /ha

· Selitrã amoniacalã . cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu - cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor:

· Piatrã vînãtã . cca 40 kg /ha · Var nestins . cca 30 kg /ha

· Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha · Insecticide . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în

instructiuni. În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele

cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu



preparatele procurate. Se procurã material de legat în uscat si verde înfunctie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de

textile - cca 20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.) Se procurã si inventarul mic, reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de

vie, ferestree, sape, hîrlete etc. Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.

Zona foarte favorabila - Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei - Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei

- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei Zona favorabila

- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei - Regiunea viticola a Banatului

- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii - Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului

- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificare UM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Suprafata vii pe rod mii ha 248,8 251,8 255,0 253,9 251,1 247,5 244,4 242,9 238,3 191,8 Propductie medie Kg/ha 5281 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529 Productia destruguri totala

mii tone 1313,9 1431,4 1179,0 874,3 1117,2 1295,3 1121,7 1076,7 1102,4 1060,5

a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha

Denumirea exploatatiei Suprafata ha Forma deproprietate

Adresa Tel_fax

S.C.Jidvei srl 907 P Jidvei str. Unirii nr. 9 tel.881881SCPVV Blaj 427 S Blaj str. Gh. Baritiu nr.2 tel 711623

S.C.Papadia srl 90 P Aiud tel.861283S.C.Viticola srl 75 P Aiud,Ciumbrud tel.865216

Asociatia Caritas 51 P Blaj,str.Republicii nr.8S.C.Vitis srl 50 P Sebes,Rahau 0744527314

SCVV MINIS 140 GHIOROC -str6 Martie nr 6



SC VIDELMAR SA 1020 P Urlati, str. Independenta 271581SC ROVIT SA 951 P Valea Calugareasca 235286

SC DIONYSOS SA 504 S Ceptura 445201SC Ela Servcom SRL 77 P Iacobeni nr. 34 0745/096234

SC Hoser SRL 60 P Sibiu, str. Salajului nr. 2 534244/25S.C.Vintners Transilvanian 668 P Recas,str.Principala nr.322 0256/330296

SC POSTA Aegyssus 943 S Tulcea 511948SCA NICULITEL 853 S NICULITEL 540092

SC SILEX IMPEX 530 S OSTROV 0744354167SC INTER-REG 300 S Tulcea 533010

SC SOFAX 229 P Valea Teilor 52SC VITIS Babadag 180 P Babadag, Str Cabanei nr.3 561946

SCPC TULCEA 110 S Tulcea 515540SC NUFARU 106 S Tulcea 511902

SCV SARICA NICULITEL 85 P Niculitel 540092EXP.AGR.PAROHIA STEFANESTI 505 P com. Stefanesti

S.C.VITICOLA DRAGASANI 228 S mun Dragasani 250810340S.C.PVV 192 P mun. Dragasani 250810640

S.A. MIXTAPODGORIADRAGASANI

89 P mun, Dragasani250810571

SC Vidisamp SA 778 P Calea Basarabiei nr.1-3 Husi 235471059SC Vinicola Averesti 2000 570 P Com. Bunesti Averesti 235471194

SC Fructera SA Barlad 407 P Str. 1 Decembrie nr.91, Barlad 0744964831Sc Vitipomicola SA Dumbrava 316 M str. Stefan cel Mare 276 Vaslui 235315211

SC Viticola Sa Rasesti 170 P Com. Dranceni 235482527SC Podgoria SA Husi 144 P Com.Stanilesti 235471006

Asoc.fam.Vitis Suletea GhengheaEugen

143 P Com Suletea235426921

SA Agroind Berezeni 110 P com.Berezeni 235450138Soc. Agricola Munteni 100 P Com. Munteni de Jos 235361569

SC Vascovin SA 91 P str.Stefan cel Mare 275 Vaslui 235361784SC Veritas SA Panciu 1440 P Panciu str. M. Kogalniceanu nr.24 0237/635511;

0237/635713SC Rovinco SA Cotesti 956 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252018

Statiunea de cerc.si prod. Viti-vinicola

453 P Odobesti str.Stefan cel Mare nr.610237/676623

SC Romvitis SA Odobesti 406 P Odobesti str.Maresal Antonescu nr.125 0237/675354;0237/675217

SC Vincon SA Vrancea 350 P Focsani str.Avintului nr.12 0237/222100SC Agroindustriala SA Marasesti 285 P Marasesti Sos.Nationala nr.22 0237/630363;

0237/630775

SC Est Vitis Cirligele 127 P Com.Cirligele jud.Vrancea 0237/25 3141SC Aispa Stars 95 SA 112 P Focsani Str.Brailei nr.121 bis 0237/231938

SC Dionysos SA Cotesti 91 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252020SA Viticola Cotesti 83 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252102

Axente Dan 68 P Odobesti jud.VranceaA.F.Tataru Constantin 55 P Focsani Str.Anul 1948 nr.4 0237/229112

SC MTR END PROD SRL 52 P Focsani Str.Mitopolit Varlam nr.17 072337732034.703.46

cultura vite id evie

Documents