curs 1_2015(1)

7/21/2019 CURS 1_2015(1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-120151 1/11

CURSUL 1CURSUL 1

Secolul XIXSecolul XIX- PRIVIRE GENERALĂ (I)- PRIVIRE GENERALĂ (I)

7/21/2019 CURS 1_2015(1)


Secolul al 19-leaSecolul al 19-lea

- cunoscut din perspectiva istoriei culturii- cunoscut din perspectiva istoriei culturii

sub denumirea desub denumirea de RomantismRomantism- aduce în prim plan o schimbare a- aduce în prim plan o schimbare adominantelor spirituale:dominantelor spirituale: argumentulargumentularartt!tc!tc valabil în judecarea operei clasicevalabil în judecarea operei clasice

se retrage acum în favoarea celuise retrage acum în favoarea celui "lo!o"c"lo!o"c..arta sunetelor redevine sensibilă la criteriiarta sunetelor redevine sensibilă la criterii justicatoare exterioare (eteronome). justicatoare exterioare (eteronome).Acestea nu mai in însă! de dată asta! deAcestea nu mai in însă! de dată asta! deautoritatea bisericii " precum odinioară -! ciautoritatea bisericii " precum odinioară -! cide cea a g#nditorului pe cont propriu! ade cea a g#nditorului pe cont propriu! alosofului.losofului.

7/21/2019 CURS 1_2015(1)


Pero#$arePero#$are

-- Romant!m tm%uruRomant!m tm%uru " p#nă la $%&'$%*" p#nă la $%&'$%*

+ud,ig von eethoven! ran/ 0chubert! 1arl+ud,ig von eethoven! ran/ 0chubert! 1arl

2aria von 3eber2aria von 3eber

-- Romant!mul %ro%ru-$!Romant!mul %ro%ru-$! " p#nă la" p#nă la

sf#r4itul sec. 565 - 7obert 0chumann! elixsf#r4itul sec. 565 - 7obert 0chumann! elix2endelssohn! r. +is/t! 8ector erlio/! r.2endelssohn! r. +is/t! 8ector erlio/! r.1hopin! 9ohannes rahms! Anton rucner!1hopin! 9ohannes rahms! Anton rucner!7ichard 3agner! ;.<erdi etc.7ichard 3agner! ;.<erdi etc.

-- Romant!mul t&r$uRomant!mul t&r$u " p#nă la mijlocul sec." p#nă la mijlocul sec.5555

;ustav 2ahler! 7ichard 0trauss;ustav 2ahler! 7ichard 0trauss

7/21/2019 CURS 1_2015(1)


Cla!c - RomantcCla!c - Romantc

;oethe = două feluri de a : clasic sau romantic! echilibrat;oethe = două feluri de a : clasic sau romantic! echilibratsau ie>it din echilibru.sau ie>it din echilibru.

?iscuia despre o epocă mu/icală romantică se cuvine însă?iscuia despre o epocă mu/icală romantică se cuvine însănuanatănuanată

$.$. @n general!@n general! arta clasicăarta clasică se recomandă prin orientarea sprese recomandă prin orientarea spreAntichitate " căreia îi preia criteriile estetice (nitudine!Antichitate " căreia îi preia criteriile estetice (nitudine!claritate! echilibru! logică! coninut general uman)! formele!claritate! echilibru! logică! coninut general uman)! formele!construcia.construcia. Arta romantică Arta romantică se întemeia/ă pe arta clasică! darse întemeia/ă pe arta clasică! dar îi modică formele! coninutul! chiar p#nă la a i se opune. îi modică formele! coninutul! chiar p#nă la a i se opune.

&.&. @n istoria literaturii >i a spiritualităii! după perioada pre- >i@n istoria literaturii >i a spiritualităii! după perioada pre- >icea timpurie! curentul romantic se manifestă programatic încea timpurie! curentul romantic se manifestă programatic în

ultimii ani ai secolului al $%-lea! adică în timpulultimii ani ai secolului al $%-lea! adică în timpul ClasicismuluiClasicismuluide la Weimar de la Weimar - ovalis! riedrich 3ilhelm 9oseph von- ovalis! riedrich 3ilhelm 9oseph von0chelling! fraii August 3ilhelm >i riedrich von 0chlegel!0chelling! fraii August 3ilhelm >i riedrich von 0chlegel!3ilhelm 8einrich 3acenroder! +ud,ig Biec.3ilhelm 8einrich 3acenroder! +ud,ig Biec.

7/21/2019 CURS 1_2015(1)


1a1a tematc'tematc'! 7omantismul (german) preferă întoarcerea la! 7omantismul (german) preferă întoarcerea latradiiile medievale (germane)! la pove>ti! legende! proverbe -tradiiile medievale (germane)! la pove>ti! legende! proverbe -cu accentuarea sentimentului iraional! a depărtăriicu accentuarea sentimentului iraional! a depărtării

misterioase! a întunericului (noapte >i vis! boală >i moarte)! amisterioase! a întunericului (noapte >i vis! boală >i moarte)! aexperienelor încă neexplorate (dor! credină! dragoste)! aexperienelor încă neexplorate (dor! credină! dragoste)! anecunoscutului! a nesf#r>itului. @n locul dorinei de a re/olvanecunoscutului! a nesf#r>itului. @n locul dorinei de a re/olvarebusul universului! se prolea/ă acum atitudinea mistică.rebusul universului! se prolea/ă acum atitudinea mistică.

Arta este preuită pentru rolul său de mediu favorabil unorArta este preuită pentru rolul său de mediu favorabil unorasemenea experieneasemenea experiene Centru poeii germani! mu/ica are o po/iie privilegiată!Centru poeii germani! mu/ica are o po/iie privilegiată!este preuită ca artă fără de cuvinte a sentimentelor! capabilăeste preuită ca artă fără de cuvinte a sentimentelor! capabilătocmai prin aceasta să pătrundă în /onele ad#nci! pline detocmai prin aceasta să pătrundă în /onele ad#nci! pline de

mister! ale spirituluimister! ale spiritului

7/21/2019 CURS 1_2015(1)


n mu$c'n mu$c' situaia diferă.situaia diferă.

-- Ca stil muzicalCa stil muzical : clasic >i romantic nu se pot departaja: clasic >i romantic nu se pot departajanet. Dnele trăsături romantice apar deja în mu/icanet. Dnele trăsături romantice apar deja în mu/icasecolului al $%-lea! trăsături clasice pot înt#lnite p#năsecolului al $%-lea! trăsături clasice pot înt#lnite p#năt#r/iu în secolul al $E-lea. Ce de altă parte creaia unuit#r/iu în secolul al $E-lea. Ce de altă parte creaia unuisingur compo/itor poate întruni ambele caracteristici (ex.singur compo/itor poate întruni ambele caracteristici (ex.* +en#el!!o,n* +en#el!!o,n).).

-- nu există în 1lasicism! în secolul al $%-lea preluarea unuinu există în 1lasicism! în secolul al $%-lea preluarea unuimodel antic! pe care 7omantismul să-l abandone/emodel antic! pe care 7omantismul să-l abandone/eprogramatic. 2ai mult! în secolul al $E-lea! prin analogieprogramatic. 2ai mult! în secolul al $E-lea! prin analogiecu 1lasicismul literar (de la 3eimar)! a fost denumitcu 1lasicismul literar (de la 3eimar)! a fost denumitsecolul al $%-leasecolul al $%-lea al Clasicismului vienez al Clasicismului vienez . Fi totu>i. Fi totu>ieet,o.eneet,o.en nu este analogul luinu este analogul lui Goet,eGoet,e dec#t sub aspectdec#t sub aspectistoric! al perioadei de viaă. Altele i-au fost însăistoric! al perioadei de viaă. Altele i-au fost însăcontribuiile. eethoven nu a fost un model! precumcontribuiile. eethoven nu a fost un model! precum;oethe! pentru 7omantismul timpuriu german! ci chiar cel;oethe! pentru 7omantismul timpuriu german! ci chiar cel

mai mare novator! a cărui operă a inGuenat pe succesori.mai mare novator! a cărui operă a inGuenat pe succesori.

7/21/2019 CURS 1_2015(1)


Fi totu>i există în mu/ica secolului al $E-lea sucienteFi totu>i există în mu/ica secolului al $E-lea sucienteelemente ce pot denumiteelemente ce pot denumite HHromanticeI:romanticeI:

- tendina soluionării corsetelor formale! a spaiului- tendina soluionării corsetelor formale! a spaiului închis închis

- căutarea elementelor de expresie noi! singulare!- căutarea elementelor de expresie noi! singulare!caracteristice (exemplu: arhaism! pitoresc! exotic!caracteristice (exemplu: arhaism! pitoresc! exotic!popularfolcloric)popularfolcloric)

- accentuarea culorii sonore! a instrumentaiei- accentuarea culorii sonore! a instrumentaiei

specice! a armoniei tot mai bogate >i mai îndepărtate despecice! a armoniei tot mai bogate >i mai îndepărtate dereguli! cu toate consecinele ce duc la transformareareguli! cu toate consecinele ce duc la transformareamaterialului mu/ical!materialului mu/ical!

- orientarea spre sugestiile extra-mu/icale: poetice!- orientarea spre sugestiile extra-mu/icale: poetice!asociative! prin care se petrece depă>irea granielor >iasociative! prin care se petrece depă>irea granielor >iconexiunea artelor în sensul acelei idei romantice deconexiunea artelor în sensul acelei idei romantice deGesamtkunstwerkGesamtkunstwerk (Jperă de artă totală)(Jperă de artă totală)

7/21/2019 CURS 1_2015(1)


Aceste trăsături nu se regăsesc la toiAceste trăsături nu se regăsesc la toicompo/itorii secolului al $E-lea. oiuneacompo/itorii secolului al $E-lea. oiunea

H7omantismI nu e adecvată pentru întreg a>a-H7omantismI nu e adecvată pentru întreg a>a-numitulnumitul Hochromantik Hochromantik /Romantismul /Romantismul

propriu-zis propriu-zis de după $%*. 7.de după $%*. 7.Sc,umannSc,umann >i>i..+en#el!!o,n+en#el!!o,n! .! .C,o%nC,o%n >i .>i .L!$tL!$t! 8.! 8.erlo$erlo$

>i 7.>i 7./agner/agner pot considerai - ecare în felulpot considerai - ecare în felulsău - romantici! dar mai puin valabil se aplicăsău - romantici! dar mai puin valabil se aplicătermenul pentru ;ioacchinotermenul pentru ;ioacchino Ro!!nRo!!n sau Albertsau AlbertLor$ngLor$ng! Jtto! Jtto NcolaNcola sau ;iacomosau ;iacomo +e0ereer+e0ereer..

<om căuta să denim altfel epoca.<om căuta să denim altfel epoca.

7/21/2019 CURS 1_2015(1)


Conce%2a #e!%re mu$c'Conce%2a #e!%re mu$c' E!tetcaE!tetca se desprinde de corpusul lo/oeise desprinde de corpusul lo/oei , devenind disciplină, devenind disciplină

Autonomă. Istoric: Autonomă. Istoric:

" a doua jumătate a sec. al 5<666-leaa doua jumătate a sec. al 5<666-leaK Aesthetica Aesthetica ($'L*) de Alexander ;ottlieb($'L*) de Alexander ;ottlieb aumgartenaumgarten K Kritik der Urteilskraft Kritik der Urteilskraft (1ritica puterii de judecată! $'E*) de(1ritica puterii de judecată! $'E*) de

6mmanuel6mmanuel 3ant3ant "

primele decenii ale sec. al 565-leaprimele decenii ale sec. al 565-lea -- repre/entanMii idealismuluirepre/entanMii idealismuluigerman acordăgerman acordă muziciimuzicii un loc central în meditaiile lo/oceun loc central în meditaiile lo/oce

K .3.9.von.3.9.von Sc,ellngSc,ellngNNK ;eorge 3ilhelm riedrich;eorge 3ilhelm riedrich 4egel4egel " î>i propagă estetica la" î>i propagă estetica la

8eidelberg în $%$O >i apoi în prelegerile de la erlin8eidelberg în $%$O >i apoi în prelegerile de la erlin(publicate la jubileu! între $E&*-$EP*! ca vol.$&-$P).(publicate la jubileu! între $E&*-$EP*! ca vol.$&-$P).1ontribuia sa a fost cea mai inGuentă pentru prima jumătate1ontribuia sa a fost cea mai inGuentă pentru prima jumătatea secolului al 565-lea. Cotrivit concepiei sale (Cartea a 666-a!a secolului al 565-lea. Cotrivit concepiei sale (Cartea a 666-a!Das System der einzelnen KnsteDas System der einzelnen Knste) mu/ica făcea parte dintre) mu/ica făcea parte dintreHartele romanticeI! pe o po/iie mediană " între pictură >iHartele romanticeI! pe o po/iie mediană " între pictură >ipoe/ie "poe/ie " ca artă a Hinteriorităii subiectiveINca artă a Hinteriorităii subiectiveIN

7/21/2019 CURS 1_2015(1)


• ArthurArthur Sc,o%en,auerSc,o%en,auer " în partea centrală a" în partea centrală a

lucrării de referinălucrării de referină Die Welt als Wille undDie Welt als Wille und!orstellun"!orstellun" (+umea ca voină >i repre/entare!(+umea ca voină >i repre/entare!$%$E)! spre deosebire de ceilali lo/o! nu îi$%$E)! spre deosebire de ceilali lo/o! nu îiatribuie doar cel mai înalt rang printre arte! ci unatribuie doar cel mai înalt rang printre arte! ci unloc special! ca repre/entare nemijlocită aloc special! ca repre/entare nemijlocită a

principiului lumii. Această concepie a inGuenatprincipiului lumii. Această concepie a inGuenatputernic concepia despre mu/ică >i mu/icieni înputernic concepia despre mu/ică >i mu/icieni încea de-a doua jumătate a veacului. ?e exemplu!cea de-a doua jumătate a veacului. ?e exemplu!dintre mu/icieni asupra lui 7ichard 3agner! iardintre mu/icieni asupra lui 7ichard 3agner! iar

dintre lo/o asupra scrierii lui riedrichdintre lo/o asupra scrierii lui riedrichNet$!c,eNet$!c,e Die Ge#urt der $ra"%die aus demDie Ge#urt der $ra"%die aus dem

Geiste der &usikGeiste der &usik (a>terea tragediei din spiritul(a>terea tragediei din spiritulmu/icii! $%'&).mu/icii! $%'&).

7/21/2019 CURS 1_2015(1)


?intre mu/icieni?intre mu/icieni - prietenul lui 9ohannes rahms! viene/ul Qduard- prietenul lui 9ohannes rahms! viene/ul Qduard 4an!lc5 4an!lc5 ::

!om &usikalisch-Sch%nen!om &usikalisch-Sch%nen (rumosul mu/ical! $%LP).(rumosul mu/ical! $%LP).

6deea sa centrală se referă la Hforma >i coninutul6deea sa centrală se referă la Hforma >i coninutulmu/iciiI. 8anslic era adept al mu/icii pure! al Hmu/iciimu/iciiI. 8anslic era adept al mu/icii pure! al Hmu/iciiabsoluteI.absoluteI.

- o po/iie opusă lui 8anslic a exprimat-o! de pildă!- o po/iie opusă lui 8anslic a exprimat-o! de pildă!riedrich vonriedrich von 4au!egger4au!egger:: &usik als Ausdruck &usik als Ausdruck (2u/ica ca(2u/ica ca

expresie! $%%L)!expresie! $%%L)! '(Wa"ner und Scho)enhauer '(Wa"ner und Scho)enhauer ($%'%)!($%'%)!Das *enseits des KnstlersDas *enseits des Knstlers ($%E) >i($%E) >i Gedanken einesGedanken einesSchauendenSchauenden (publicată în $E*).(publicată în $E*).

1a o consecină a emancipării g#ndirii despre frumosul1a o consecină a emancipării g#ndirii despre frumosulartistic! putem înelege >i apetitul cu care au fostartistic! putem înelege >i apetitul cu care au fost

etichetate programatic diferite opusuri mu/icale. 0ă neetichetate programatic diferite opusuri mu/icale. 0ă neamintim doar de celebra H0onata luniiIamintim doar de celebra H0onata luniiI Sonata rezei deSonata rezei delunlunăă de eethoven. Fi pentru că am amintit din nou dede eethoven. Fi pentru că am amintit din nou deeethoven " despre care am armat că a fost nu doareethoven " despre care am armat că a fost nu doarultimul dintre cei clasici viene/i! ci >i primul romantic "ultimul dintre cei clasici viene/i! ci >i primul romantic "

continuăm prin a-i comenta rolul în mu/ica secolului alcontinuăm prin a-i comenta rolul în mu/ica secolului al565-lea.565-lea.

curs 1_2015(1)

Documents