curs 2 lobii cerebrali

7/25/2019 Curs 2 Lobii Cerebrali

1/43

Curs 2

Sindroame de lobi cerebrali


2/43


3/43


4/43

Lobul frontal

Considerat a reprezenta cel mai inalt nivel deevolutie cerebala

Implicat in numeroase functii dirijor al orchestreicerebrale

Nu sunt omogeni functional, lezarea unor regiunidiferite duce la sindroame diferite


5/43

Lobul frontal


6/43

Sindromul de lob frontal

Lezarea ariei motorii principale duce la deficite motorii in jumatateaopusa a corpului O leziune iritativa va determina convulsii motorii jacksoniene

Lezarea ariilor premotorii duce la deficit motor de mai micaamploare

Leziunile iritative in regiunile premotorii apar crize adversive (capul,ochii si trunchiul sunt intoarse spre partea opusa) sau crize de ariemotorie suplimentara

Criza de arie motorie suplimentara este caracterizata de oprireaactivitatii, aparitia de contractii tonice ale musculaturii proximale,repetitii, palilalie

Lezarea ariilor premotorii duce la reducerea miscarilor spontane,

intarzierea miscarii voluntare, poate fi insotita de hipertonie, akinezie,tremor

Apucarea fortata

Tulburari ale posturii si mersului; posibil ataxie frontala

Tulburari viscerale


7/43


8/43

Phineas Gage

When I drove up he said, "Doctor, here is

business enough for you." I first noticed the

wound upon the head before I alighted from

my carriage, the pulsations of the brain being

very distinct. The top of the head appeared

somewhat like an inverted funnel, as if somewedge-shaped body had passed from below

upward. Mr. Gage, during the time I was

examining this wound, was relating the

manner in which he was injured to the

bystanders. I did not believe Mr. Gage's

statement at that time, but thought he wasdeceived. Mr. Gage persisted in saying that

the bar went through his head. Mr. G. got up

and vomited; the effort of vomiting pressed

out about half a teacupful of the brain, which

fell upon the floor


9/43

Sindromul de lob frontal

Lezarea regiunilor prefrontale Modificri ale personalitii

Etiologie: traumatisme cranio cerebrale, accidente vasculare, infecii, neoplazi, bolidegenerative (boala Pick)

Epidemiologie: este descoperit la aproximativ 19% dintre persoanele peste 85 ani

Manifestari clinice Modificarile sunt cel mai frecvent descrise de anturaj ca nu mai este

persoana pe care o cunosteam, dar de multe ori nu sunt usoridentificate intr-o simpla conversatie in camera de consultatii. Pot fi deajutor evenimente ca un traumatism in antecedente sau concedierea(la o persoana anterior stabila) Scaderea activi tatii spontane pacientul nu simte nevoia sa faca nimic, nu este capabil sa

planifice evenimentele, dar poate avea episoade de agitatie. Diminuarea atentiei pacientul nu arata interes si este usor de distras. Memoria este

normala, dar nu poate fi deranjat ca sa o foloseasc.

Pierderea gandir ii abstracte nu poate intelege proverbele

Perseverarea - tendinta de a continua cu un anumit tip de comportament atunci candsituatie cere ca acesta sa se schimbe

Modificari afective in functie de natura procesului patologic cerebral, pacientul poatedeveni fie apatic, plat fie prea exuberant si infantil sau deyinhibat, posibil cu comportament

sexual nepotrivit.

Walter freeman


10/43

Traumatism frontal (glonte) Leziune vasculara bifrontala


11/43

Lezarea cortexului prefrontal dorsolateral scaderea

fluentei (verbale si nonverbale), tulburari de

rationament, scaderea inhibarii raspunsului spontan,

perseverari, diminuarea capacitatii de adaptare a

scopului, reducerea atentiei, reducerea memorizarii si aamintirii spontane

Lezarea cortexului orbitofrontal dezinhibitie, anosmie

Lezarea cortexului frontal mezial, a cortexului cingulat

anterior apatie, abulie, afectarea memoriei


12/43

Testarea functiei cognitive in leziunile de

lob frontal

MMS nu evalueaz corespunztor aceste caracteristici

Teste potrivite pentru lobul frontal: Teste de tip go-no go pacientului i se spune sa ridice doua degete in

timp ce examinatorul ridica unul singur. Tipic, pacientul cu SLF va copiaactiunea examinatorului (mai multe incercari)

Fluena literar cereti pacientului sa spuna cat de multe cuvinteincepand cu o litera (Z) poate in timpul unui minut. In mod normal artrebui sa fie mai mult de 8 (nu sunt acceptate nume propii)

Teste motorii care sa evidentieye perseverarea motorie pacientului ise cere sa execute serii de cate trei miscari (pumn, palma, marineamainii)

Privirea voluntara rugati pacientul sa priveasca nasul sau ochiiexaminatorului, in timp ce acesta isi tine palmele lateral de fatapacientului; apoi examinatorul misca o mana si i se cere pacientului saprioveasca in partea opusa. Se poate ca pacientii cu afectarea lobuluifrontal sa nu poata efectua miscarea


13/43


14/43


15/43


16/43

Lobul parietal

Ar putea fi separate doua tipur i dearii funct ionale: anterioara,somatosenzitiva si posterioara, deasociatie

Ultimul neuron al tracturilorsenzitive (ariile 3, 1, 2 cortexulsomatosenzitiv primar situate ingirusul postcentral Axoni i provenind din nuc lei i poster ior

medial ventral ai talamusului(sensibilitatea superficiala) seproiecteaza in pr incipal in aria 1, intimp ce axonii care conducsensibilitatea profunda in principal inaria 2

Ar ii le 5, 7, 39, 40 sunt ari i deasociere somatosenziti ve; arii le 5si 7 au importanta in stereognozie

Regiunile parietale aparfilogenetic in momentul folosir iidegetelor pentru altceva decatpentru mobi litate (prinderea,aruncarea)


17/43

Sindroame de lob parietal

Hemihipoestezie controlaterala

Astereognozie (leziunile ariilor 5 si 7)

Epilepsie senzitiva (parestezii mai frecvent decat episoade

dureroase paroxistice)


18/43

Posibilitatile lobilor

parietali baiat

orb, citind in

Braille cu varfulnasului


19/43

Asomatognozie (leziunile emisferului stang determina asomatognozieunilaterala, anosognozie, anosodiaforie, neglijarea jumatatii stangi acorpului)


20/43

Informatii dinhamicampulignorat?

Pacientul consideracele doua caseidentice, dar, dacaeste fortat,

Ar prefera salocuiasca in cea dejos


21/43

Lobul parietal


22/43

Emisferul parietal drept secvente de actiune cu componenta spatiala.

Emisferul parietal stang interpretarea experientelor si simbolurilor

Apraxii Incapacitatea de a efectua un act motor in conditiile in care sistemul motor si

statusul mental nu sunt afectate

ideomotorii (inabilitatea de executare a unor gesturi invatate, la comanda sau prin imitatie) siideationale (tulburarea unei secvente de actiune)

constructive

Inabilitatea de a folosi informatiile despre relatiile spatiale Apraxie constructiva

Agnozie topografica

Prosopagnozie Simultanagnozie Autotopagnozie (nu recunoaste extremitatile de partea opusa mai frecvent in leziunile emisferului

nedominant)

Agnozie digitala

Agnozie stanga-dreapta


23/43

Comparatie intre efectele leziunii

parietale stangi si drepte

Stanga (%) Dreapta (%)

Neglijare unilaterala 13 67

Apraxie de imbracare 13 67

Numaratul cuburilor 0 86 Deficite topografice 13 50

Discriminare stanga-dreapta 63 0

Teste de ordonare 83 6

McFie, J. & Zangwill, O. (1960). Visual-constructive disabilitiesassociated with lesions of the left cerebral hemisphere. Brain,83:243-260.


24/43

Sindroame de lob parietal

Sindromul Gerstmann(Girus angular stang)

Agnozie digitala

Confuzie stanga-dreapta

Agrafie

Acalculie

Cele patru caracteristici apar

simultan rare ori (Benton), inspecial daca nu exista si altedeficite. Daca apar, semnificaprobabil proces patologicsituat posterior in stanga


25/43


26/43


27/43


28/43


29/43

Apraxie constructiva


30/43

Sindroame de lob parietalSindromul Balint (lezare parietala posterioara bilaterala) Priveste la 35-40 grade spre dreapta si descrie doar obiectele aflate

acolo Nu poate cerceta decat un singur obiect o data

Neglijarea hemispatiului stang

Tulburari ale functiilor tactile

Agnozie vizuala sau tactila

Apraxia (in leziunile emisferului stang)

Apraxie constructiva

Tulburari de vorbire (alexie, afazia) (in leziunile emisferului stang)

Acalculie (in leziunile emisferului stang)

Neglijenta controlaterala (in leziunile emisferului drept) deficit al memoriei pe termen scurt

Tulburari de schema corporala

Confuzie stanga - dreapta (in leziunile emisferului stang)

Tulburari ale orientarii spatiale (in leziunile emisferului drept)

Tulburari la desenare

Tulburari ale miscarilor oculare


31/43

Alte manifestari posibile in leziunile

de lob parietal

Tulburari de vorbire frecventasociate cu tulburari de scris

Tulburari de motricitate (reducerea

motilitatii spontane cu manainstabila si sincinezii)

Tulburari de echilibru

Tulburari de gust (operculul

pararolandic- aria 43) hemianopsie


32/43

Lobul temporal

Dedesubtul scizurii laterale (Sylvius), si pana la limitele lobiloroccipital si parietal

Arii importante: aria auditiva primara(41), aria auditivasecundara(42), arii de asociere (38, 20, 21, 22); aria 38 pare saaiba rol in perceptia gustului; aria 41 si 42 apartin perceptiei sirecunoasterii sunetului, ca si intelegerii cuvintelor

Lobul temporal stang perceptia si recunoasterea cuvintelor,intelegerea semnalelor codificate ale libajului

Lobul temporal drept perceptia si recunoasterea intonatiei,conversatiei, muzicii

Sistemul limbic(uncusul hipocampic, girusul hipocampic, giruscinguli, istmul, ariile subcaloase, ariile olfactive) rol important inprocesele emotionale si afective

Radiatiile optice


33/43

Sindroame de lob temporal Lezarea lobului temporal

tulburari de auz, echilibru, gust, miros, limbaj, vedere, memorie, comportament alimentar,comportament sexual.

Convulsiile cu originea in aceste arii se manifesta ca si asocieri de tulburari ale ratiunii,halucinatii, comportament anormal, detasat sau violent, necontrolabil

Afectarea auzului lezarea ariei 41; leziune unilaterala hipoacuzie; leziunibilaterale surditate corticala. Leziunile iritative (epilepsie temporala) apar iluziiauditive, halucinatii auditive

Tulburarile de echilibru atacuri de vertij, uneori cu ataxie

Tulburarile de gust si miros halucinatii olfactive pot apare ca parte a crizelorepileptice. Distrugerea ariei olfactive din uncusul hipocampic si extinderea leziunilorspre girusul hipocampic duc la anosmie. Halucinatiile olfactive pot uneori precedeconvulsiile (aura)

Afectarea vizuala hemianopsie, afectarea memoriei vizuale

Tulburari de vorbire de tip afazic receptiv (afazie Wernicke) leziuni aleariei posteroinferioare a girusului temporal superior stang


34/43

Sindroame de lob temporal

Tulburari de memorie Tulburarile memoriei recente leziuni hipocampice

inferioare bilaterale. Lezarea bilaterala a corpilor mamilari duce la

afectarea memoriei pe termen scurt Afectarea memoriei pentru cuvinte in leziunile

hipocampice inferioare bilaterale Afectarea memoriei de lunga durata leziuni

mamilotalamice sau leziuni corticale bilaterale Inmagazinarea de elemente noi si intelegerea

acestora se realizeaza prin intermediul circuitului luiPapez (hipocamp, corpi mamilari, talamus, giruscinguli)

Tulburari ale comportamentuluialimentar si sexual nu numai in leziuni alelobului temporal, ci si in leziuni hipotalamice

Epilepsia de lob temporal Diagnostic electroencefalografic Halucinatii psihosenzoriale simple sau complexe,

episoade de afazie, halucinatii olfactive sau auditive Tulburarile de recunoastere si amintire dj vu,

deja pense, jamais vu


35/43

Circuitul lui Papez

1937 James Papez: anumite regiuni ale

cortexului sunt dedicate experientelor

emotionale si expresiei emotiilor

Cortex cingulat hipocamp (fornix)

hipotalamus nuclei talamici anteriori

cortex

Sistemul limbic

include hipocampul, bulbii olfactivi,

amigdala, nuclei talamici anteriori,

fornixul, corpii mamilari, septum

pellucidum, comisura habenulara, girusulparahipocampic, cortexul imbic si

paralimbic, structuri din trunchiul cerebral

Numeroase functii in reglarea emotiilor,

comportamentului, motivatiei, memoriei

pe termen lung,, olfactiei


36/43

Sindromul Kluver Bucy

Heinrich Kluver si PaulBucy, 1939

Lobectomie temporalabilaterala prima dovadaexperimentala aimplicarii circuitului luiiPapez in expresiaemotionala

Lipsa de afect, agnozievizuala, expresie sexualanediscriminata, pierderesevera a memoriei,hiperoralitate,


37/43

Lobul occipital

O mica parte a portiunii dorsolaterale a emisferelor

Functiile sunt legate de vedere Perceptie vizuala

Recunoastere in relatie cu spatiul si timpul

Ariile 17, 18 si 19 Brodmann

Aria 17 (striata) este localizata la nivelul scizurii calcarine si in vecinatateaacesteia; este centrul de receptie al informatiei vizuale (culoare, dimensiuni,

forma, miscare, iluminare, transparenta)Aria 18 (parastriat) si aria 19 (peristriat) ocupa restul suprafetei

interemisferice la nivel occipital, avand rol de cortex de asociatie

Tulburarile care rezulta din lezarea lobului occipital pot fi de naturairitativa sau datorate unui deficit, cu simptomatologie uni sau bilaterala


38/43

Sindroame de lob occipital

Leziunile ariilor 18 si 19 din emisferuldominant duc la agnozie vizualapentruobiecte (acestea pot fi recunoscute prinintermediul altor simturi); de obicei esteinsotita de agnozie verbala si hemianopieomonima.

Dislexia tulburari de recunoastere acuvantului scris. Cecitatea pentru cuvinteeste o tulburare rara (cortexul vizual primareste intact, leziunea se afla in cortexuloccipital de asociere pe partea stanga)


39/43


40/43

Sindroame de lob occipital

Prosopagnozia leziunile suntlocalizate in regiunile de asociereventromediala si occipitotemporala;frecvent insotita de agnozie pentruculori

Sindromul Balint Lezarea bilaterala a lobilor

occipitali, cel mai frecvent in ariilede granita (19 si 17) ale regiuniiparieto occipitale

Imposibilitatea dirijarii corecte aoculomotricitatii in timpul explorariispatiului; imposibilitatea priviriivoluntare si a scanarii spatiuluiperiferic, imposibilitatea de a apucasi de a atinge un obiect cu ghidarevizuala.

Inatentia vizualacare afecteaza inprimul rand periferia campului vizual


41/43

Sindroame de lob occipital Sindroame de deficit

Agnozia pentru culori pierdereaperceptiei corecte pentru o culoare,imposibilitatea denumirii culorilor, aidentificarii lor

Leziunile distructive unilaterale duc lahemianopsie controlateralaomonima(pierderea partiala sau

completa a vederii care se proiecteazain aria corticala occipitala primara

Cecitatea corticalaapare atunci candambele arii vizuale primare din lobuloccipital sunt lezate. Pacientul nu este capabil sa proceseze

informatia vizuala si se comporta ca si

in cazul unei cecitati periferice. Unii pacienti incearca totusi sa se

comporte ca si cum ar vedea (nu isirecunosc cecitatea). Acest tip dececitate corticala se numestesindromul Anton, si are asociateleziuni parietale si neglijare senzitiva,in unele cazuri si pentru alte modalitati

ale sensibilitatii.


42/43


43/43

Sindroame de lob occipital Leziuni iritative:

Halucinatii vizuale simple (elementare) sau complexe, avand aspectesenzitive si cognitive Halucinatiile elementare includ stele, flashuri luminoase, culori, lumini forme

geometrice (cercuri, patrate, hexagoane), care pot fi mobile sau stationare (zigzag,oscilatii, vibratii, pulsatii)

Halucinatiile complexe include obiecte, persoane, animale de dimensiuni normale,foarte mici sau foarte mari. Pacientul poate constientiza natura ireala a acestorasau poate fi convins ca sunt reale.

Iluzii vizuale (metamorfopsia) distorsionarea obiectelor (forma, dimensiuni,culoare, miscare) Imaginile pot sau nu sa evoce amintiri vizuale. Efectul cumulat este asemanator cu

starea de vis care apare in epilepsia temporala.

Micropsie, macropsie sau megalopsie, obiecte in miscare spre subiect, alungite,umflate, modificari ale dimensiunilor orizontale sau verticale

Coloratii iluzorii (erithropsia), lipsa culorilor (acromatopsia), vedere inversa,iradierea contururilor, poliopie (un obiect apare multiplicat), diplopie monoculara,iluzii de miscare a obiectelor stationare

Pierderea vederii spatiale, reaparitia periodica a unor imagini dupa ce ele au incetatsa se mai afle in campul vizual (palinopie sau palinopsie), o falsa orientare aobiectelor in spatiu (allestezie optica)

Epilepsia de lob occipital halucinatii vizuale elementare, care se misca saunu in campul vizual

curs 2 lobii cerebrali

Documents