curs 8 dezvoltarea cognitiva in infacy

21
DEZVOLTAREA COGNITIVA In viaţa de zi cu zi suntem adesea nevoiţi să rezolvăm diverse sarcini ce ne solicită abilităţi şi competenţe variate. Studiem pentru a trece examenele; încercăm să ne amintim o listă de cumpărături; memorăm numere de telefon, folosim hărţi rutiere. Nu toţi oamenii pot îndeplini toate aceste sarcini în aceeaşi măsură sau cu aceeaşi viteză. Aceste activităţi fac apel la funcţiile cognitive, la gândire, la raţionament, inteligenţă. Ceea ce ne propunem să studiem aici (şi în alte cursuri corespunzătoare altor vârste) sunt procesele care îi permit individului să dobândească astfel de abilităţi. Un copil de un an nu poate folosi o hartă şi nici să calculeze bugetul familiei. Care este calea ce ne conduce până la a fi capabili să rezolvăm astfel de probleme ? De ce nu toţi copiii învaţă la fel de repede sau la fel de uşor ? PERSPECTIVE TEORETICE A da un răspuns la astfel de întrebări este o sarcină deosebit de complexă, dezvoltarea inteligenţei poate fi văzută efectiv din trei perspective diferite, perspective care au generat fiecare cercetări specifice şi concluzii proprii. Trei concepţii privind inteligenţa. Prima abordare a dezvoltării cognitive sau a inteligenţei s-a referit la diferenţele interindividuale . De fapt, noi nu suntem cu toţii dotaţi cu aceleaşi capacităţi intelectuale, nu avem toţi aceleaşi capacităţi de memorare, nu rezolvăm problemele cu aceeaşi viteză, nu avem cu toţii acelaşi vocabular şi nu avem cu toţii aceleaşi capacităţi de analiză în faţa unei situaţii complexe. Atunci când afirmăm despre cineva că este o persoană "strălucită" sau "foarte inteligentă", ne referim la astfel de capacităţi iar afirmaţia noastră presupune că este posibilă clasificarea oamenilor în funcţie de nivelul lor de inteligenţă. De la această ipoteză au pornit testele de inteligenţă, care servesc la măsurarea capacităţilor intelectuale dintr-un punct de vedere comparativ. Această perspectivă pe care Robert Sternberg (1979) a numit-o abordare diferenţială, a dominat multă vreme. Ea scoate în evidenţă diferenţele între capacităţile intelectuale ale oamenilor. Totuşi, această teorie are o deficienţă importantă: ea nu ţine seama de inevitabila evoluţie a aptitudinilor intelectuale, care devin din ce în ce mai complexe şi mai abstracte odată cu vârsta. Dacă veţi citi o listă de cumpărături unui copil de cinci am, acesta nu va putea să-şi amintească decât de o parte din ea pentru că nu va utiliza o strategie de memorare adecvată. Din contra, un copil de opt ani îşi va aminti de mai multe elemente pentru că în drum spre magazin el va trece de

Upload: richiedaisy

Post on 15-Nov-2015

7 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

copii

TRANSCRIPT

Psihologia Varstelor

DEZVOLTAREA COGNITIVAIn viaa de zi cu zi suntem adesea nevoii s rezolvm diverse sarcini ce ne solicit abiliti i competene variate. Studiem pentru a trece examenele; ncercm s ne amintim o list de cumprturi; memorm numere de telefon, folosim hri rutiere. Nu toi oamenii pot ndeplini toate aceste sarcini n aceeai msur sau cu aceeai vitez.Aceste activiti fac apel la funciile cognitive, la gndire, la raionament, inteligen. Ceea ce ne propunem s studiem aici (i n alte cursuri corespunztoare altor vrste) sunt procesele care i permit individului s dobndeasc astfel de abiliti. Un copil de un an nu poate folosi o hart i nici s calculeze bugetul familiei. Care este calea ce ne conduce pn la a fi capabili s rezolvm astfel de probleme ? De ce nu toi copiii nva la fel de repede sau la fel de uor ?PERSPECTIVE TEORETICEA da un rspuns la astfel de ntrebri este o sarcin deosebit de complex, dezvoltarea inteligenei poate fi vzut efectiv din trei perspective diferite, perspective care au generat fiecare cercetri specifice i concluzii proprii.Trei concepii privind inteligena.Prima abordare a dezvoltrii cognitive sau a inteligenei s-a referit la diferenele interindividuale. De fapt, noi nu suntem cu toii dotai cu aceleai capaciti intelectuale, nu avem toi aceleai capaciti de memorare, nu rezolvm problemele cu aceeai vitez, nu avem cu toii acelai vocabular i nu avem cu toii aceleai capaciti de analiz n faa unei situaii complexe. Atunci cnd afirmm despre cineva c este o persoan "strlucit" sau "foarte inteligent", ne referim la astfel de capaciti iar afirmaia noastr presupune c este posibil clasificarea oamenilor n funcie de nivelul lor de inteligen. De la aceast ipotez au pornit testele de inteligen, care servesc la msurarea capacitilor intelectuale dintr-un punct de vedere comparativ.Aceast perspectiv pe care Robert Sternberg (1979) a numit-o abordare diferenial, a dominat mult vreme. Ea scoate n eviden diferenele ntre capacitile intelectuale ale oamenilor. Totui, aceast teorie are o deficien important: ea nu ine seama de inevitabila evoluie a aptitudinilor intelectuale, care devin din ce n ce mai complexe i mai abstracte odat cu vrsta. Dac vei citi o list de cumprturi unui copil de cinci am, acesta nu va putea s-i aminteasc dect de o parte din ea pentru c nu va utiliza o strategie de memorare adecvat. Din contra, un copil de opt ani i va aminti de mai multe elemente pentru c n drum spre magazin el va trece de cteva ori n revist mintal lista respectiv. El poate de asemeni s-i aminteasc faptul c pe list existau trei legume, o strategie care i va permite s nu uite aceste trei articole.Faptul c inteligena se dezvolt ntr-un astfel de mod constituie fundamentul celei de-a doua teorii majore, adic teoria dezvoltrii intelectuale propus de Jean Piaget i numeroii si discipoli. Piaget studiaz dezvoltarea structurilor cognitive mai curnd dect al capacitilor intelectuale, urmrind modelele de dezvoltare comune tuturor copiilor mai curnd dect diferenele individuale.

Aceste dou mari teorii s-au dezvoltat n paralel muli ani de-a rndul, fr a se mpca prea bine. O a treia teorie recent, numit teoria tratamentului informaiei integreaz n parte noiunile de capaciti i de structuri intelectuale. Reprezentanii acestei abordm. Robert Sternberg (1985). Earl Butterfield (1980) i Robert Siegler (1986) ncearc s identifice i s neleag mecanismele profund, adic strategiile care stau la baza activitilor cognitive de tipul memoriei sau a planificm. Odat identificate aceste mecanisme fundamentale, se pot pune ntrebm legate att de dezvoltare ct i de diferenele individuale. Mecanismele de baz evolueaz ele odat cu vrsta 9 Viteza i ndemnarea n utilizarea acestor mecanisme variaz de la un individ la altul.Ne vom referi n continuare la toate aceste trei teorii. Totui, ele nu prezint acelai interes raportat la toate categoriile de vrst. Teoria piagetian domin n mod net n cercetrile privind inteligena copilului, poate i din cauz c el a fost primul teoretician care a explicat comportamentul copilului n termenii inteligenei. De aceea, cea mai mare parte a cursului ce urmeaz se nscrie ntr-un cadru piagetian.Caracteristicile fundamentale ale inteligenei senzorio-motorii. Conform lui Piaget, bebeluul apare pe lume dotat numai cu scheme senzoriale i motorii. Intr-un prim moment el nu reacioneaz dect la stimulii imediai. El nu face nici o legtur ntre evenimente situate n momente diferite, nu pare s gndeasc, n termenii unei intenii sau planificri. Cu toate acestea, n decursul primilor doi ani, bebeluul ajunge progresiv s neleag faptul c obiectele continu s existe chiar i dup ce au ieit din cmpul su vizual i este capabil s-i aminteasc obiectele, aciunile i oamenii o anumit perioad. Piaget precizeaz totui c n aceast etap, copilul nu este capabil s manipuleze aceste prime imagini sau amintiri, nici s recurg la simboluri pentru a-i reprezenta obiecte sau evenimente. Aceast capacitate de a mnui simboluri, cuvinte sau imagini va aprea spre 18-24 de luni, determinnd trecerea n etapa urmtoare, perioada preoperatorie.Trecerea de la repertoriul foarte redus de scheme al nou nscutului la stpnirea simbolurilor spre 18-24 de luni se face ntr-o manier progresiv. Piaget descrie ase stadii.Fiecare dintre aceste stadii se difereniaz de cel precedent prin progrese specifice, n stadiul l, nou nscutul practic "exersarea reflexelor"; micrile efectuate, n principal reflexe, se vor adapta ncetul cu ncetul, devenind din ce n ce mai armonioase. Astfel reflexul de supt va fi executat din ce n ce mai bine de ctre bebelu. Stadiul 2 se caracterizeaz prin instalarea unor coordonri importante cum ar fi cea ntre vz i auz, ntinderea minii i vz, precum i gestul de apucare i supt care vor deveni principalele mijloace de care va dispune un bebelu de circa dou luni pentru a-i explora mediul. Termenul de reacii circulare primare desemneaz aciunile simple i repetitive pe care le realizeaz bebeluul n aceast faz i care sunt toate centrate pe propriul corp. Bebeluul i introduce accidental degetul mare n gur, descoper ca aceasta i produce o senzaie agreabil i repet gestul. Reaciile circulare secundare, din stadiul 3, nu difer dect prin faptul c acum el repet o anumit aciune pentru a produce un anumit efect n afara corpului su. El gngurete i mama surde, astfel c el gngurete din nou, pentru a o face pe mam s surd din nou. Primele relaii ntre aciune i rezultatul ei exterior sunt foarte simple i uneori automate. Abia n stadiul 4, odat cu apariia coordonrilor schemelor secundare putem observa cu adevrat un nceput de comprehensiune de ctre bebelu a legturii cauz efect, aici el fcnd un progres uria n nelegerea lumii nconjurtoare. Apare transferul intermodal.In stadiul al 5-lea, explorarea se accentueaz prin ceea ce Piaget numete reacii circulare teriare Copilul nu se mulumete s repete aciunea iniial, el ncearc variaii pe aceeai tem. n cursul acestui stadiu, el va ncerca i alte sunete sau expresii faciale pentru a vedea dac ele vor produce zmbetul mamei; de asemeni va da drumul unei jucrii de la nlimi diferite pentru a vedea dac aceasta face un zgomot diferit sau cade n locuri diferite. Acest mod de comportare ne duce cu gndul la un demers experimental n care fiecare variabil este studiat sistematic. Cu toate acestea, Piaget consider c n acest stadiu bebeluul nu-i reprezint nc obiectele sub form de simboluri. Abia n stadiul urmtor el va ajunge la dobndirea reprezentrii simbolice, care i va permite s-i imagineze un obiect chiar i n absena acestuia.

Dup Piaget, nou nscutul este incapabil de imitaie. Studii recente au artat ns c n stadiul 3 el poate imita aciunile celor din jur, cu singura condiie ca aceste aciuni s fac parte din repertoriul su comportamental - altfel spus s posede deja schema respectiv, n stadiul 4, bebeluul poate deja s nvee ceva nou prin imitaie, iar n stadiul ase, apare i imitaia amnat. Astfel el poate s amne executarea imitaiei unui comportament la cteva minute sau ore dup ce a observat comportamentul respectiv. Pentru aceasta el trebuie s-i reprezinte aciunea mintal, s o pstreze n memorie pentru a o reproduce ntr-un anumit moment.Descrierea pe care o face Piaget pentru aceast secven de dezvoltare, n mare msur inspirat din observarea detaliat a primelor luni de via a celor trei copii ai si a suscitat numeroase cercetri; unele confirm iar altele infirm justeea ipotezelor sale generale.Cercetri recente privind dezvoltarea cognitiv a copilului.Am abordat anterior dezvoltarea capacitilor perceptive ale nou-nscutului. Vom ncerca s prezentm aici unele rezultate ale cercetrilor recente privind funciile cognitive ale bebeluului, i n special privind interesul su fa de relaiile ntre obiecte, capacitatea de a combina informaii provenind din simuri diferite (transfer intermodal) sau privind dezvoltarea conceptului de obiect i imitaia. Aceste cercetri nu au fost toate conduse n spiritul teoriilor piagetiene ns ne ofer informaii privind capacitile bebeluului permindu-ne i evaluarea unor aspecte ale teoriei lui Piaget.Interesul bebeluilor privind relaiile dintre obiecte. Poate c cea mai interesant descoperire din ultimii ani este aceea c sugarul de 3-4 luni poate observa relaiile dintre obiecte sau anumite caracteristici ale obiectelor. S presupunem c vei arta o serie de desene unui copil, desene ce reprezint un obiect mic deasupra unui obiect mare, ambele avnd aceeai form (rndul de deasupra din figura 1). Dup ce au observat o astfel de serie de desene, copii se obinuiesc. Altfel spus, ei se vor uita la ele perioade din ce n ce mai scurte, iar n final nu le vor mai arunca dect o privire nainte de a se uita n alt parte: "Iari un desen din alea !". Odat cu instalarea obinuinei, vei putea introduce un desen test, care prezint modelul invers, un obiect mare deasupra celui mic (rndul de jos din figura). Vei fi surprini s notai o cretere subit de interes din partea unor bebelui de 3-4 luni pentru acest model diferit, n consecin, obinuina iniial a bebeluului nu se referea la stimulii respectivi ci la organizarea specific a stimulilor (Caron i Caron, 1981).Stimuli de obinuire

Stimul de evaluare

Figura l.Atunci cnd sunt utilizai stimuli auditivi, se observ acelai interes al bebeluului pentru relaiile dintre sunete i chiar la vrste mai mici. ntr-un alt studiu remarcabil, DeCasper (DeCasper i Spence, 1986) a cerut unor femei gravide s citeasc n fiecare zi cu voce tare o povestioar pentru copii, "The Cat in the Hat" -("Pisica din palane" - povestioar plin de jocuri de cuvinte ce favorizeaz nvarea limbajului la copii), de-a lungul ultimelor sase sptmni ale sarcinii. Dup naterea copiilor, el le-a pus sugarilor att o nregistrare a mamei citind povestioara respectiv ct i una n care mama citea o alt povestire, necunoscut de copil, pentru a vedea pe care o prefer. Preferinele nou-nscuilor mergeau n mod evident spre cea pe care o ascultaser n perioada prenatal.La fel, unele studii au artat c la ase luni copiii care ascult muzic, pot recunoate secvene specifice. Sandra Trehub i colaboratorii (1985) au obinuit copii de 6 luni s-i ntoarc faa spre un difuzor atunci cnd acesta difuza o anumit melodie din ase sunete. Trehub a verificat ulterior dac ei continuau s ntoarc faa i cnd erau difuzate variante diferite ale melodiei. Aceasta se ntmpla atunci cnd melodia urma aceeai progresie (notele creteau i scdeau n nlime n aceeai ordine) i se situa n aproximativ aceeai band de frecvent. Ei nu i ntorceau capul dac secvena melodiei se schimba sau dac sunetele erau prea nalte sau prea joase. In consecin, se pare c din primele luni sugara par s acorde mai mult atenie relaiilor ntre stimuli; ei nu reacioneaz doar la sunete. Rmne de stabilit dac aceast tendin de a reaciona la structuri este nscris n sistemul neurologic sau rezultatul nvrii. Aceast ntrebare se afl n centrul unor numeroase dezbateri teoretice i cercetri (Morrongiello 1988). Este greu de susinut c aceast tendin s-ar datora exclusiv nvrii. Oricum ar fi, este remarcabil faptul c bebeluii sunt ateni la organizare, la secvene i la relaiile dintre sunete i obiecte.Transferul intermodal. Dac v gndii la modul n care primii i utilizai informaia perceptiv, v vei da seama c rareori obinei informaii printr-un singur sim. Adesea folosii n a acelai timp auzul i vzul, pipitul i vzut, sau alte combinaii mai complexe. Suntei capabil i s combinai aceste informaii, astfel nct s cunoatei sunetul asociat unei anumite imagini sau senzaia tactil asociat unei percepii vizuale specifice. Putei astfel transfera informaia de la un sim la altul. Dup ce ati vzut un obiect fr s l atingei vei fi probabil capabili s gsii obiectul n ntuneric. Acesta este un exemplu de transfer intermodal.Privind n tabel, observai c Piaget considera c integrarea cea mai simpl de informaii senzoriale (de ex. privirea n direcia unui sunet sau privirea minilor atunci cnd se apuc un obiect) nu apare naintea stadiului 2, iar transferul intermodal apare abia n stadiul 4. Aceste dou afirmaii au fost contestate. Bebeluii asociaz cel puin vzul i auzul imediat dup natere: ei ntorc capul pentru a privi n direcia sunetului. Se pare c transferul intermodal pare posibil de la vrsta de o lun, fiind curent la vrsta de 6 luni (Rose i Ruff, 1987).De ex. dac vei da o suzet rugoas unui bebelu putei evalua transferul intermodal artnd bebeluului fotografii ale tetinei rugoase i a acelei netede. Dac bebeluul privete mai mult timp tetina rugoas aceasta nseamn c a avut un transfer intermodal. Cnd Meltzoff i Borton, 1979, au realizat aceast experien au observat c sugarii de o lun prefer ntotdeauna s priveasc obiectul pe care l-au supt nainte. Ali investigatori nu au observat ntotdeauna transfere intermodale la copii att de mici ceea ce indic faptul c fenomenul nu este nc stabil la aceast vrsta.La copii mai mari integrarea intersenzorial (transferul) poate fi observat mai frecvent i nu doar ntre tact i vz ci i ntre auz i vz. Astfel, datorit unor experimente ingenioase, Elisabeth Spelke a artat c sugarii de 4 luni pot asocia sunete ritmice i micri(1979). Spelke a prezentat simultan dou filme unor bebelui. Unul din filme arta o jucrie: un cangur srind n sus. Cellalt film arta un mgru, iar unul dintre ei srea mai repede ca cellalt. Un difuzor situat ntre cele dou ecrane emitea un sunet ritmic corespunznd ritmului unuia dintre cele dou filme, n aceast situaie bebeluul privea mai mult timp filmul corespunztor sunetelor pe care le auzea. Se poate spune deci c, la o vrsta foarte fraged, bebeluii asociaz auzul i vzul i se ateapt ca i modelele celor dou surse s corespund.Numrul crescut de cercetri privind transferul intermodal au ridicat cteva probleme teoretice importante. Pe de o parte pare evident c bebeluul nu are nevoie de limbaj pentru a transfera informaia ntre simuri. De altfel, faptul c el efectueaz cel puin unele transferuri din primele sptmni de via, chiar nainte de a fi experimentat n mod direct fiecare sim, pune n eviden posibilitatea ca anumite relaii s fie nnscute.La urma urmei se pare c Piaget a subestimat capacitile sugarului, nu doar n ce privete vrsta la care se dezvolt aceste abiliti, ci poate chiar n privina existenei nsi unei astfel de dezvoltri. Se poate presupune c o mare parte din nelegerea fundamental a evenimentelor ar fi deja prezent la natere, iar studiile recente privind conceptul de obiect sprijin aceast concluzie.Dezvoltarea conceptului de obiect. Una din observaiile lui Piaget cele mai importante se refer la faptul ca bebeluii par s ignore complet anumite proprieti ale obiectelor care nou, adulilor, m se par de la sine nelese. Cu toii tim c obiectele exist i n afara interaciunilor noastre cu ele. Un televizor exist indiferent dac ne uitm la el sau nu i tim c el se afl ntr-o anumit camer a locuinei noastre chiar dac suntem plecai de-acas. Piaget vorbete despre permanena obiectului pentru a desemna acest fapt. Dup Piaget, bebeluilor le lipsete complet aceast caracteristic la natere, dobndind-o progresiv pe parcursul perioadei senzorio-motor.

In timpul stadiilor l i 2 copilul urmrete un obiect sau o persoan pn n clipa n care aceasta prsete cmpul su vizual, apoi pare s-i piard orice interes pentru ea. Piaget credea c bebeluul nu nelegea faptul c persoanele sau obiectele au existen proprie i continu s existe i atunci cnd se afl n afara cmpului su vizual.In stadiul 3, el ncepe s anticipeze imaginea obiectelor. Daca scap din mn un obiect, el se apleac pentru a vedea unde a czut acesta. Dac se acoper prtia! un obiect dorit, copilul va continua s ncerce s-1 apuce. Din contra, dac obiectul este complet acoperit, copilul i pierde orice interes pentru acesta (fig.2).In cursul stadiului 4, ce ncepe spre 8 luni, bebeluul va continua s caute obiectul sau va da deoparte batista pus deasupra obiectului dorit. Totui, la aceast vrsta copiii sunt oarecum limitai n acest comportament, s presupunem c ascundei de mai multe ori un obiect n acelai loc, iar calul l gsete de

fiecare dat. Apoi, n faa bebeluului, vei ascunde jucria n alt loc i o vei acoperi cu o alt batist. Copiii din stadiul 4 vor cuta obiectul n primul loc. Piaget considera n consecin c bebeluul nu posed o reprezentare intern complet a obiectului i c nu nelege c obiectul poate fi deplasat. El i-a dezvoltat doar o schem senzorio-motorie care asociaz obiectul cu descoperirea sa n ascunztoarea iniial. Altfel spus, el a dobndit o simpl abilitate senzorio-motorie mai curnd dect o adevrat comprehensiune a permanenei obiectelor.In stadiul 5 copilul caut locul unde a vzut obiectul ultima oar. Astfel el distinge obiectul de propriile sale aciuni fcute pentru a le gsi. Acesta este un mare pas spre permanena obiectului.Aceast secven a dezvoltrii este att de remarcabil, de interesant i surprinztoare pentru majoritatea cercettorilor (i prinilor) nct a fcut obiectul unui numr considerabil de studii. Majoritatea cercettorilor au ajuns la concluzia c descrierea fcut de Piaget este exact. De fapt, dac folosim aceeai metod ca si el, vom obine rezultate foarte asemntoare i aceasta indiferent de cultura creia i aparine copilul.Cercetri mai recente au pus ns n eviden faptul c nelegerea pe care copiii o au despre permanena obiectului merge dincolo de ceea ce credea Piaget. Astfel, Rene Baillargeon (1987) a artat, ntr-o serie de studii ingenioase faptul c bebeluii de 3 luni si jumtate manifest semne de nelegere a permanenei obiectelor atunci cnd li se studiaz reacia vizual. De asemeni, Elisabeth Spelke (1991) a artat c sugarii reacioneaz la obiecte ntr-un mod mai stabil dect credea Piaget. Copii de 2-3 luni sunt contieni de tipurile de micri de care sunt capabile obiectele atunci cnd ele se afl n afara cmpului vizual. Ei se ateapt ca obiectele s-i continue micarea n direcia iniial de deplasare, fiind surprini dac acestea apar n alt parte. Ei par de asemeni s-i dea seama c obiectele solide nu pot fi traversate de alte obiecte solide.In cursul uneia dintre experienele sale, Spelke (1991) a utilizat un procedeu ilustrat schematic n figura 3. Copiilor le-au fost artate o serie repetitiv de evenimente. Este vorba de o seciune de "familiarizare" cu figura: o minge era mpins spre dreapta, disprnd n spatele unui ecran. Se ridica ulterior ecranul iar bebeluul putea constata c mingea s-a oprit ntr-un perete situat n dreapta. Odat ce bebeluul nu a mai fost interesat de aceast secven (obinuin), i se aplica un test care avea dou variante, una concordant i alta nu. n varianta concordant, un ai doilea perete era plasat in spatele ecranului. Secvena era reprodus ca i anterior, atta doar c mingea se oprea n stnga zidului mai apropiat, n varianta neconcordant, mingea era mutat pe nesimite n partea dreapt a zidului nou. Atunci cnd se ridica ecranul, mingea se gsea deci n acest loc unde logic era imposibil s ajung, n aceast experien, bebeluii au artat un interes redus pentru versiunea concordant n schimb interesul a fost ridicat pentru versiunea neconcordant (vezi figura).

Test concordantTest neconcordantAstfel de rezultate au relansat dezbaterea privind teoria lui Piaget privind permanena obiectului. La un nivel mai general, ele au relansat discuia privind raportul dintre ereditate i mediu n dezvoltare. Care este bagajul nostru cognitiv la natere ? Piaget nu a spus niciodat c nimic nu este nnscut. El considera c bebeluul se nate dotat cu un repertoriu de scheme senzoriomotorii. Afirmaia sa teoretic fundamental este ns aceea c individul i construiete comprehensiunea lumii sale datorit experienei sale. Noul argument const n a spune c bebeluul se nate dotat nu doar cu o anumit cunoatere asupra lumii ci i cu anumite constrngeri sau pre-judeci nnscute care determin modul n care el trateaz informaia.Spelke a concluzionat c dezvoltarea comprehensiunii obiectelor este mai curnd un proces de elaborare dect de descoperire. Nou-nscuii sau sugarii pot avea o contiin considerabil privind obiectele ca entiti distincte, ce au anumite moduri de organizare. Toate cercetrile asupra perceperii relaiei dintre obiecte ne fac s credem c ei acord mai mult atenie relaiilor dintre evenimente dect ne-ar lsa s credem teoria piagetian. De fapt, cercetrile privind preferina bebeluilor pentru feele atrgtoare sugereaz existena unor preferine nnscute pentru anumite modele. Spelke nu merge pn la a afirma c indivizii se nasc dotai cu o cunoatere sofisticat privind obiectele sau cu o capacitate nalt de a experimenta. Rmne de vzut n ce msur astfel de descoperiri pun n discuie teoria lui Piaget, dar cel puin ele au meritul de a fi relansat discuia.Imitarea. Ne vom preocupa aici de una dintre direciile de cercetare inspirate de teoria lui Piaget privind dezvoltarea intelectului copiilor i anume studiile privind imitaia. Piaget considera c nc din primele luni, bebeluii sunt capabili s imite aciunile pe care pot s le vad n timp ce le reproduc (micrile minilor de exemplu). Din contra, el era convins c nu pot fi imitate mimici faciale dect ncepnd din stadiul 4 (8-12 luni). Aceste imitaii solicit o form de transfer intermodal: trebuiesc transferate informaii vizuale, observate pe faa celuilalt n informaii kinestezice ctre propria sa fa. Cum altfel am putea oare s imitm expresiile 9 n fine. Piaget credea c imitaia amnat, n care un copil vede ceva acum dar reproduce mai trziu, nu apare dect n stadiul 6, cnd reprezentarea intern a nceput deja.Stabilirea momentului n care un bebelu este capabil s imite are o mare importan, nu doar pentru a verifica teoria lui Piaget. Aceasta poate de asemeni s ne dea informaii privind momentul ncepnd cu care un copil poate s nvee pornind de la un model, o form major a nvrii propus de teoreticienii nvrii sociale (Bandura).n mod global, secvena propus de Piaget a fost confirmat. Imitarea de ctre copii a micrilor minilor sau aciunilor cu obiecte este posibil spre vrsta de 1-2 luni. Imitarea aciunilor n dou pri apare mai trziu, spre 15-18 luni. Cu toate acestea, studiile privind imitaia la nou-nscui i imitaia amnat au dus la rezultate care contrazic teoria lui Piaget.Astfel, cercetrile privind capacitatea de imitaie la nou-nscui sunt obiectul a numeroase controverse. Recent, unele lucrri au artat c sugarii imit unele expresii faciale, ca de exemplu scosul limbii. Totui aceast descoperire capital nu a fost ntotdeauna confirmat. Factorul cheie pare a fi durata prezentrii modelului. Dac modelul scoate limba timp de 60 de secunde cel puin, nou nscutul o va imita; sub aceast durat, imitaia nu apare (Anisfeld, 1991).Vrsta la care un copil este capabil s produc o imitaie amnat este obiectul altei controverse. Meltzoff (1988) a descoperit c bebeluii de 9 luni au uneori capacitatea de a amna o imitaie cu 24 de ore. n general se consider c aceast capacitate de imitaie amnat se dezvolt spre 14-18 luni ceea ce ne apropie de teoria lui Piaget.Aceste descoperiri sugereaz c bebeluii sunt mai ndemnatici i posed unele capaciti pe care Piaget nu le considera prezente. Totui, nu putem spune dac el i construiete propria sa viziune asupra lumii bazndu-se pe experienele proprii sau dac nelegerea sa este constrns de pre-judeci nnscute. Vom vedea mai trziu c aceleai ntrebri se pun i cu privire la apariia limbajului.DIFERENE INDIVIDUALE IN DEZVOLTAREA SENZORIO-MOTORIEDiscuiile privind diferenele individuale n ceea ce privete capacitile cognitive sunt aproape ntotdeauna fcute n termeni de "inteligen". Se pune ntrebarea dac indivizii se dezvolt cu ritmuri diferite i dac aceste diferene persist n timp. Acest tip de ntrebri privind dezvoltarea infantil are importante repercusiuni practice: dac am putea msura cu precizie diferitele ritmuri ale dezvoltrii (sau modele de dezvoltare) n decursul primelor luni de via, ar fi poate posibil depistarea copiilor susceptibili s aib dificulti colare sau probleme de nvare a sensului i cititului. Am putea atunci s intervenim foarte de timpuriu, prevenind problema sau cel puin reducndu-i gravitatea.Obiectivul principal al testelor de inteligen pentru bebelui a fost acela de a identifica acei copii care au probleme reale sau poteniale. De obicei acestea sunt construite asemenea celor destinate copiilor mai mari: ele cuprind itemi organizai n funcie de vrsta copilului, sau elemente clasificate n ordinea cresctoare a dificultii. Performana copiilor este apoi comparat cu performana medie a altor copii de aceeai vrsta pentru a obine un scor de tip C.I. (Coeficient de inteligen). In cazul testelor pentru bebelui itemii evalueaz n principal capaciti senzoriale i motrice cum ar fi:-lovete o zornitoare agat de o sfoar (3 luni)-descoper o jucrie ascuns sub o batist (8 luni)-pune la cerere cuburile ntr-o can (9 luni)-face un turn din trei cuburi (17 luni)Scalele lui Bayley (1969) constituie versiunea modern cea mai utilizat a testelor de inteligen pentru bebelui. Aceste teste msoar dezvoltarea mintal (scala mintal) i dezvoltarea motorie (scala motorie).Majoritatea autorilor acestui tip de teste considerau c ele msoar acelai tip de capaciti intelectuale ca i. testele pentru copii mai mari. iar rezultatele lor vor fi confirmate ulterior de teste echivalente Rezultatele empirice nu valideaz ns aceast ipotez. Scorurile la testele pentru bebelui nu prezic n mod precis scorurile ulterioare obinute la testele de inteligen. Corelaia obinuit ntre scorul la scara mental a lui Bayley obinut de un copil la 12 luni i C.I. al aceluiai copil la 4 ani nu este dect de circa 0.20-0.30 (Bee, 1982); acest rezultat este semnificativ dar neconvingtor. Scalele lui Bayley i altele similare permit identificarea copiilor care au o ntrziere grav de dezvoltare. Pe ansamblu ns, ele s-au dovedit mult mai puin fiabile dect s-ar fi crezut n prezicerea C.I. sau a performanei colare.S-a ajuns deci la concluzia c ar trebui abandonate cercetrile privind stabilirea unei legturi ntre ritmul (viteza) sau secvena dezvoltrii inteligenei senzoriomotorii i capacitile cognitive ulterioare. Totui, ali cercettori au schimbat aceast prere, prin studiile lor asupra tratamentului informaiei.nc de acum 10-15 ani, unii cercettori au afirmat c se abordeaz o manier eronat n evaluarea indicatorilor funciilor cognitive ulterioare la bebelui. Dup ei, ar trebui msurat mai curnd capacitatea copilului de a trata informaia la un nivel fundamental. Metoda pe care au sugerat-o const n msurarea vitezei de obinuire a copilului cu stimulii noi. n mod concret, se urmrete numrul de expuneri ale unui stimul care duce la instalarea obinuinei. Rapiditatea cu care aceasta se instaleaz ne poate furniza informaii despre eficacitatea sistemului perceptiv/cognitiv i a structurii sale neurologice de baz. Dac aceast eficacitate fundamenteaz anumite caracteristici ce vor fi numite ulterior "inteligen", este posibil ca diferenele interindividuale n viteza de obinuire n primele luni de via s prezic scorurile ulterioare la testele de inteligen.i exact aceasta a reieit din studiile efectuate, ntr-adevr exist o corelaie pozitiv ntre viteza deobinuire cu stimuli noi a unui bebelu i dezvoltarea limbajului n coal. O vitez de obinuire lent se asociaz cu CI. redus i invers. Corelaia medie se situeaz ntre 0.45 i 0.50, ceea ce nu este perfect, dar este oricum mai mare dect cele menionate anterior, n ciuda dificultilor antrenate de evaluarea vitezei de obinuire la bebelui, corelaiile sunt de fapt destul de ridicate.Aceste corelaii nu furnizeaz, desigur, dovada c inteligena evaluat de un test de C.L, ar fi doar o reflectare a "vitezei unui proces de baz". Ele subliniaz ns ct de important este luarea n calcul a componentelor aflate la baza tratamentului informaiei pentru a nelege diferenele individuale la copai mici. Ele indic de asemeni o direcie de urmat n conceperea unor noi teste destinate msurrii inteligenei ulterioare a copilului.APARIIA I DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

Elemente precursoare ale limbajului

Cei mai muli dintre noi consider c termenul limbaj se refer la nvarea de ctre copil a primelor cuvinte, fenomen care apare (spre bucuria prinilor) spre 12 luni. ns acest eveniment este precedat de alte progrese importante.

Percepia sunetelor articulate

Ne vom ocupa, ntr-o prim etap, de capacitile perceptive fundamentale. Un copil nu poate nva s vorbeasc nainte de a fi capabil s disting sunetele. Aceasta survine de obicei foarte rapid.

La vrsta de 1 lun, copilul poate distinge silabe cum ar fi pa i ba. Spre circa 6 luni, el poate recunoate cuvinte de dou silabe, cum ar fi bada i baga, i chiar s recunoasc o silab n interiorul unui ansamblu de silabe (tibati sau kobako, de exemplu Morse i Cowan, 1982, Goodwitt & al., 1984). n plus, se pare c timbrul vocii care pronun sunetele nu are nici o influen. La 6 luni, copiii reacioneaz n acelai mod la sunete, indiferent c acestea sunt pronunate de un brbat sau de o femeie, de un adult sau de un copil (Kuhl, 1983).

Mai surprinztor este c bebeluul distinge unele silabe mai bine dect adultul. Fiecare limb utilizeaz doar o parte din totalitatea sunetelor posibile. S-ar prea c pn spre 12 luni, bebeluii sunt capabili s disting toate sunetele aparinnd tuturor limbilor, inclusiv acelea pe care nu le aude n mod curent. n jurul vrstei de 1 an, aceast capacitate se reduce n mod semnificativ.

Un studiu condus de Jane Werker i Richard Tees (1984) a clarificat acest aspect. Combinnd metode transversale i longitudinale, acetia au urmrit grupuri de copii de 6-8 luni, de 8-10 luni i de 10-12 luni, care au crescut n familii anglofone. Copiilor le erau prezentate perechi de sunete din trei limbi: englez, salish (limb amerindian) i hindi (limb din nordul Indiei). n figur putei vedea cum bebeluii anglofoni de 6-8 luni pot distinge cu uurin sunetele limbilor salish i hindi, lucru reuit de foarte puini copii de 10-12 luni. Werker i Tees au aplicat aceast prob grupului de copii de 6 luni i mai trziu cnd acetia au mplinit 9 i, mai apoi, 12 luni. Ei i pierduser capacitatea de a distinge aceste sunete. ntr-un studiu complementar, s-a artat c bebeluii indieni de 12 luni disting perfect sunetele limbii hindi, iar cei amerindieni silabele limbii salish.

Aceste rezultate par s confirme modelul creterii sinaptice n decursul primelor luni de via. Numeroase conexiuni ntre neuroni sunt create iniial, urmnd ca o parte dintre acestea s fie terse.

Primele sunete i primele gesturi (faza prelingvistic)

Capacitatea de a distinge sunetele de la o vrst fraged nu concord cu posibilitatea de a le produce. n prima lun, singurele sunete emise de copil sunt plnsetele. Apoi, ncep s apar i alte sunete, cum ar fi oftatul. Repertoriul se dezvolt pn spre 2 luni, cnd apar rsetele, iar copilul este capabil s articuleze combinaii de vocale, cum ar fi eueueu; acest fenomen poart numele de gngurit. Aceste sunete par s fie asociate cu momentele plcute pentru copil. Tonalitatea lor variaz considerabil, mergnd de la acute pn la grave.

Consoanele nu pot fi produse dect spre vrsta de 6-7 luni. Bebeluul combin acum n mod frecvent sunetul unei consoane cu cel al unei vocale, rezultnd un fel de silab. El ncepe s se joace cu sunetele, repetnd la nesfrit astfel de silabe (babababa), faz numit ecolalie.

Toi prinii vor spune c acest gngurit constituie o muzic plcut urechii. Ea este ns i o etap esenial n pregtirea pentru limbajul vorbit. Se cunoate c acei bebelui care exerseaz sunetele mai mult dobndesc n mod progresiv ceea ce lingvitii numesc un model de intonaie al limbii pe care o ascult n jurul lor proces care, dup Elisabeth Bates, const n a nva melodia naintea versurilor (Bates, OConnel & Shore, 1987).

De altfel, dup cum arat studiile lui Werker i Tees, atunci cnd copiii emit ecolalii, ei emit n general toate tipurile de sunete, inclusiv acelea care nu aparin limbii vorbite n jurul lor. Spre vrsta de 10 luni, repertoriul de sunete ncepe s se restrng progresiv la cele pe care le aud.

Gesturi pe durata primului an

Procesul dezvoltrii cuprinde i o form de limbaj gestual care se dezvolt spre 9-10 luni. Bebeluii ncep s cear ceea ce vor prin gesturi sau combinaii de gesturi i sunete. Astfel, un copil de 10 luni care vrea s obin jucria preferat va ntinde mna ctre aceasta, emind i plnsete. Tot acum, copiii nva micri foarte apreciate de prini, cum ar fi s bat din palme sau s fac la revedere cu mna.

Tot spre 9-10 luni, copiii ncep s neleag sensul cuvintelor (aa-numitul limbaj receptiv). Elisabeth Bates i colaboratorii au cerut unor mame s fac o list cu acele cuvinte pe care copiii lor de 10 luni le neleg. n medie, aceste liste aveau 18 cuvinte. Spre 13 luni, numrul cuvintelor urc la 50. Putem concluziona c limbajul receptiv (nelegerea limbajului) se dezvolt naintea limbajului expresiv (producerea limbajului).

PRIMELE CUVINTE: FAZA LINGVISTIC

Primele cuvinte apar spre 12-13 luni. Evenimentul este pndit cu nerbdare i este adesea uor de ratat. Conform definiiei lingvitilor, un cuvnt este un sunet sau un grup de sunete utilizat n mod constant cu referin la un obiect, o aciune sau la o calitate. n ceea ce-i privete pe copii, acesta poate fi orice sunet i nu concord neaprat cu cele utilizate de aduli.

De exemplu, unul dintre primele cuvinte folosite de o feti a fost nini. La nceput, acest cuvnt prea s indice un aliment lichid, ntruct ea l folosea pentru a desemna laptele, sucul de fructe sau biberonul. Acelai cuvnt era ns folosit pentru a spune mama sau somn.

Dobndirea unor cuvinte noiVocabularul se mbogete lent pn spre circa 30 de cuvinte. Dup acest stadiu, copilul adaug 10, 20 sau 30 de cuvinte n doar cteva sptmni .

ETAPELE ULTERIOARE ALE DEZVOLTRII LIMBAJULUI

Formularea frazelorSpre vrsta de 3 ani, cei mai muli dintre copii au de acum toate instrumentele necesare pentru a construi fraze i a conversa (Bloom, 1991). Limbajul lor este diferit de cel al adultului.

n cele ce urmeaz, vom analiza modul n care copilul leag cuvinte pentru a forma frazele i cum ajunge s descopere semnificaia cuvintelor pe care le folosete. n termeni lingvistici, este vorba de sintax (gramatic) i de semantic (sensul cuvintelor).

S ncepem cu dezvoltarea gramaticii. De obicei, n analiza modului n care copiii ncep s formuleze fraze, lingvitii folosesc teoria lui Roger Brown, care separ acest proces n mai multe etape (Brown, 1973):

Primul stadiu gramatical

Aceast prim etap are anumite caracteristici: frazele sunt scurte (2-3 cuvinte) i simple. Ele conin adesea un substantiv, un verb i un adjectiv, fr a respecta regulile gramaticale (flexiunile). Nu folosesc pluralul, nu conjug verbele, nu utilizeaz formele posesive i nici verbele auxiliare.

Al doilea stadiu gramaticalnceputul acestei etape corespunde primei utilizri a flexiunilor gramaticale, cum ar fi formele plurale, verbele auxiliare, prepoziiile, etc. Aceste schimbri apar de obicei ntre 2-3 ani. Copiii nva s pun ntrebri i s formuleze fraze negative.

Suprageneralizarea reprezint un fenomen interesant al gramaticii celui de-al doilea stadiu. n acest caz, copilul dispune de un ansamblu de reguli pe care le respect n toate frazele pe care le formuleaz. Copilul nva de exemplu cteva forma de verbe neregulate i transfer terminaiile acestora la toate verbele ntlnite. Fenomenul se ntlnete frecvent ntre 3 i 5 ani.

Supradiscriminarea este un fenomen paralel cu suprageneralizarea, care const n a limita caracteristicile unui concept general.

Dezvoltarea comprehensiunii cuvintelorntrebarea care a dominat cercetrile n acest domeniu a fost Cuvntul precede sau urmeaz sensului? Altfel spus, copilul nva un cuvnt pentru a descrie o categorie care exist deja? Creeaz el noi cuvinte pentru a distinge elemente componente ale unei categorii mai largi? Aceste ntrebri ne trimit la problema relaiei ntre gndire i limbaj. Copilul reuete s-i reprezinte obiectele pentru c stpnete limbajul, sau limbajul apare n acest stadiu doar ca o completare a dezvoltrii cognitive, facilitnd doar reprezentarea obiectelor?

Se pare c ambele afirmaii sunt valabile. Dup cum am vzut n alt curs, bebeluul este capabil s-i aminteasc i s identifice obiecte i aciuni nainte de a stpni limbajul. Alte studii (Johnston, 1985) au artat c el nu poate folosi prepoziiile n mod spontan (n, pe, nainte, dup) dect dup ce a neles exact conceptul respectiv.

n paralel, s-ar prea c i limbajul copilului are o influen puternic asupra conceptelor sale. Dup cum spunea psihologul rus Vgotski (1962), copilul descoper faptul c toate obiectele au un nume spre vrsta de 2 ani. Aceast descoperire se bazeaz parial pe o nou capacitate cognitiv, aceea de a clasifica obiectele n categorii. S-a constatat c explozia identificrii obiectelor se produce de obicei imediat ce copilul reuete s fac, n mod spontan, clasificri ale diferitelor obiecte. Descoperind numeroase clase de obiecte, copilul va putea de acum s nvee rapid numele lor. n acelai timp, explozia identificrii obiectelor nseamn c el este capabil s nvee un numr mare de cuvinte, care l vor ajuta s creeze noi clase, noi scheme mentale.

TEORII ALE DEZVOLTRII LIMBAJULUI

Explicarea dezvoltrii limbajului la copil a fost una dintre dificultile cele mai captivante ale psihologiei vrstelor. Aparent lucrurile sunt simple: copilul nva limba pe care o aude n jurul su. De fapt, dup cum arat Steven Pinker (1987) exist o adevrat prpastie ntre limba (aportul verbal) pe care copilul o aude i cea pe care o va vorbi. Aportul verbal include serii de fraze spuse copilului, cu anumite intonaii, accente i sincronizri. Copiilor li se vorbete ntr-un anumit mediu, n cursul unor evenimente specifice; li se niruie cuvintele ntr-o ordine precis. Ceea ce trebuie ns s fac un copil este s extrag din acest aport verbal un ansamblu precis de reguli care s-i permit s creeze fraze. Regulile nu sunt furnizate de ctre frazele pe care le aude, ci numai respectate de acesta. Cum se descurc micuul? Teoriile abund.

Imitaie i ntrire

Primele teorii n acest domeniu se sprijineau pe teoriile nvrii i pe ideea c folosirea limbajului se nv prin imitaie. Copii ar imita frazele pe care le aud mpreun cu accentul prinilor de exemplu. Copii capabili de a imita mai bine gesturile sau aciunile adulilor nva mai repede i limbajul (Bates, 1982). Imitaia pare deci a constitui un element esenial dar nu poate explica i aspectul creativ al limbajului copiilor. Acetia creeaz cuvinte sau fraze pe care nu le-au auzit niciodat. Teoriile ntririi de tipul celei a lui Skinner nu sunt nici ele prea utile. Conform acestora, adulii modeleaz primele cuvinte i fraze ale copilului printr-o ntrire selectiv a celor care se apropie cel mai mult de limbajul dorit. De fapt, aceast afirmaie are puine dovezi. Prinii manifest chiar o toleran remarcabil fa de eforturile lingvistice ale copilului. Iar copii nva anumite forme ale limbajului (pluralul de exemplu) fr a comite prea multe erori. Trebuie s apelm deci la alte teorii.

Noile teorii fundamentate pe rolul mediului: vorbii copilului!

Pare evident c anumite elemente pe care copilul le aude n jurul su favorizeaz dezvoltarea iniial a limbajului propriu. Se tie c un copil cu care se vorbete n mod regulat cruia I se citesc poveti, la ale crui verbalizri se reacioneaz prompt va nva s vorbeasc mai repede. Aportul printesc influeneaz deci viteza dezvoltrii limbajului.

Calitatea limbajului prinilor poate de asemeni s constituie un factor determinant. Se tie c adulii le vorbesc bebeluilor ntr-un limbaj foarte simplu numit limbaj matern. n acest limbaj simplu, cuvintele sunt pronunate cu o voce mai ascuit i mai lent dect ntr-o conversaie ntre aduli. Frazele sunt mai scurte, iar formele gramaticale sunt simple. Prinii au tendina de repeta cuvintele unde-i mingea? Uite mingea! Vrei mingea?. De asemeni, ei repet frazele emise de copiii lor, fcndu-le mai lungi sau mai corecte gramatical - o remaniere sau o remodelare.

Prinii nu fac aceasta pentru a-l nva pe copil gramatica, ci pentru a putea comunica. De multe ori acest limbaj este folosit n mod incontient cu persoanele spitalizate sau handicapate, persoane n situaii de dependen. Dac folosim acest limbaj cu un adult, acesta se simte de obicei tratat cu mil, de sus.

Se tie c bebeluii sesizeaz diferena dintre limbajul matern i cel al adulilor i c prefer s asculte limbajul matern (Cooper & Aslin, 1990). Copii par s prefere n special tonul mai acut al mamei. Atunci cnd atenia copilului este atras de acest ton caracteristic, simplitatea i repetarea frazelor l pot ajuta s nvee unele forme gramaticale.

S-ar prea de asemenea c atenia copilului este atras de fazele remodelate. ntr-un studiu recent, Farrar (1992) a descoperit c un copil are de trei ori mai multe anse s imite o form gramatical corect dup ce a auzit-o e mama sa reformulnd propria sa fraz.

Aceste rezultate prezint un oarecare interes. Totui aceast teorie are numeroase lacune. Mai nti, dei copiii care aud frazele lor remodelate nva mai uor gramatica, cei care aud foarte rar astfel de fraze, ajung totui s foloseasc o gramatic complex - e drept, ceva mai lent. De asemenea, limbajul matern nu este universal. El nu a putut fi identificat n nici o limb a populaiei maya, de exemplu, i nici la mamele depresive. Copiii acestor mame nva totui s vorbeasc. Dei limbajul matern este util, el nu este esenial pentru nvarea vorbirii.

Teorii ce susin caracterul nnscut al limbajuluiLa cealalt extrem teoretic se afl cercettorii care consider c fiina uman are o predispoziie biologic nnscut de a nva s vorbeasc. Noam Chomski a remarcat dou aspecte: extrem de complexa sarcin pe care copilul trebuie s o ndeplineasc i asemnrile dintre copii la nivelul primelor etape de nvare. La ora actual Dan Slobin este reprezentantul cel mai important al acestei direcii. El consider c fiecare copil are o capacitate de baz de creare a limbajului, capacitate ce cuprinde importante principii de exploatare (sau dispozitiv de nvare a limbajului). La fel cum nou nscutul pare s posede reguli de observare, dup Slobin, el posed i reguli de ascultare.

Am vzut deja un numr de exemple care susin aceste afirmaii. Se tie c imediat dup natere , bebeluii sunt ateni la sunetele i silabele pe care aud n jur, la ritmul sunetelor i c prefer limbajele cu o structur specific, de tipul limbajului matern. Dup Slobin, copii se nasc cu un program care i face s fie ateni la nceputul i sfritul suitelor de sunete, precum i la sunetele accentuate. mpreun, aceste principii de exploatare ar explica unele caracteristici ale primelor flexiuni gramaticale ale copilului.

Acest model concord cu multe alte date experimentale dar nu exist nc dovezi certe privind ineismul structurilor de limbaj. Unii cercettori susin c ar fi mai important de urmrit modul n care construcia limbajul la copil se nscrie n procesul mai vast al dezvoltrii cognitive. Din acest punct de vedere copilul este un mic lingvist care aplic metodele de nelegere cognitiv la problema limbajului, cutnd regulariti, principii i modele.

Teoriile constructiviste ale limbajului

Melissa Bowerman ofer cea mai clar descriere a acestui tip de teorii: Cnd limbajul ncepe s fie asimilat, el nu aduce concepte noi. El servete mai curnd la exprimarea acelor concepte pe care copilul le dobndise fr aportul cuvintelor. (1985).

Dac aceast afirmaie este adevrat, ar trebui s se poat observa legturile ce exist ntre performanele dezvoltrii cognitive i performana n dezvoltarea limbajului. De exemplu, jocurile simbolice (cum ar fi actul de bea dintr-o can goal), precum i imitarea amnat a unor sunete i gesturi apar aproximativ n acelai moment cu primele cuvinte. Aceast observaie sugereaz o comprehensiune simbolic vag, ce se reflect n numeroase comportamente. La copiii la care achiziie limbajului este ntrziat, jocul simbolic i imitaie sunt i ele ntrziate.

Putem remarca un al doilea exemplu, care survine ceva mai trziu: cnd apar primele fraze de dou cuvinte, copilul reuete de asemenea s combine gesturi diferite ntr-o secven a jocului su imaginar, cum ar fi: toarn o ap fictiv ntr-o can, o bea, apoi se terge la gur. Copiii care sunt mai precoci n aceast mbinare de gesturi sunt i primii care formuleaz fraze de 2-3 cuvinte.

Evident, nu suntem obligai s alegem ntre abordarea lui Slobin i cea a lui Bowerman. Ambele pot fi adevrate. Copilul se nate cu anumite principii de exploatare care i vor concentra atenia pe caracteristicile eseniale ale aportului verbal din jur. Apoi, el modific aceste strategii sau reguli pentru a le adapta la informaia nou. Rezult o serie de reguli care i servesc la nelegerea i crearea limbajului. Primele construcii de fraze prezint foarte mari asemnri la copii din medii i culturi diferite. Aceasta se poate explica prin aceea c ei mprtesc aceleai reguli fundamentale de utilizare a limbajului i c primesc acelai tip de informaii din partea mediului. Aceast informaie din mediu fiind din ce n ce mai diferit (datorit limbilor diferite), dezvoltarea limbajului urmeaz ci din ce n ce mai difereniate odat cu naintarea n vrst a copilului.

Dup cum atest aceste sumare descrieri teoretice, lingvitii i psihologii care studiaz limbajul au realizat mari progrese. Se tie acum ceva mai bine cum nu trebuie explicat achiziia limbajului. Nu s-a reuit ns descifrarea complet. Faptul c bebeluii reuesc s nvee n doar civa ani o limb complex este n acelai timp un miracol i un mister.

Diferenele individuale n dezvoltarea limbajului i dezvoltarea cognitiv

Secvenele i modelele de dezvoltare a limbajului i ale cogniiei pe care tocmai le-am descris pot da o imagine de ansamblu. Exist ns diferene semnificative ntre copii, n special n ceea ce privete ritmul dezvoltrii i nu doar n cazul limbajului, ci i n cazul dezvoltrii cognitive.

Unii copii ncep s utilizeze cuvinte de la 8 luni, n timp ce alii vor atepta pn la 18 luni; unii nu vor reui s foloseasc fraze compuse naintea vrstei de 3 ani sau chiar mai mult.

Acesta variaii individuale nu permit prognosticare coeficientului de inteligen. Nimeni nu trebuie s fie (prea) ngrijorat dac bebeluul su prezint ntrzieri n achiziia limbajului (dar nici prea fericit dac pronun primele cuvinte la 8 luni). S-ar prea c astfel de variaii pot fi atribuite unor factori genetici, mediul avnd i el un rol important. De exemplu, copiii crescui n familii adoptive, crora li se vorbete i li se citete mult nva limbajul mult mai repede.