cvj nr 940,joi10 septembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 940

Joi, 10 Septembrie 2015

C aritate, artã ºi doze de bere. Aparent, cei trei termeni nuprea au nimic în comun, însã, un grup de voluntari din

Câmpia Turzii au gãsit la Petroºani ideea salvatoare. Au creatadevãrate opere de artã din cutiile de bere pe care toþi learuncãm la coºul de gunoi ºi, cu banii strânºi din vânzarea lor,vor ajuta copiii cu dizabilitãþi. >>> P>>> PAGINILE 4-5 AGINILE 4-5

Artã, caritate ºi doze de bereC el puþin 90 de locuri

de muncã, remune-rate cu salariul minim pe economie nu pot fi ocupate la Vulcan, înValea Jiului. Îngrijorat,patronul unei fabrici decanapele a apelat pânã ºila primarul Gheorghe Ile,ca sã îl ajute sã îºigãseascã muncitori, iarîncercarea este tot fãrãsucces deocamdatã.

Vor lucra într-o fabricã,una dintre puþinele ce auluat locul mineritului laVulcan, pe un salariu minimpe economie. Este propu-nerea patronului de la fabrica de canapele, cãtreºomerii din oraº, dar care arãmas fãrã ecou de o bunã

bucatã de timp. Primarulface ºi el apel cãtre ceiinteresaþi sã vinã sã încerceºi acest job. „M-a sunat secretara de acolo cã ar maiavea nevoie de 90 de per-soane, cã sunt disponibilelocuri de muncã, cu diferitepregãtiri: munictori necalifi-caþi, calificaþi, electricieni,lãcãtuºi, sudori, pentru a-ºidezvolta activitatea înVulcan. Deocamdatã nu aufost mulþi interesaþi de o asemena angajare, dar vompune afiºe în oraº ºi vomcere de la ALOFM adreseleºomerilor, ca sã îi înºtiinþãmcã existã locuri de muncã ºicã ei ar putea sã fie angajaþi”, a declaratGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

În judeþul Hunedoara,rata ºomajului ajunge laaproximativ 6% ºi, doar în Vulcan, primarulGheorghe Ile recunoaºte cã aproximativ 60% dinnumãrul total al ºomerilornu mai iau nici ajutorul înbani. Asta, în condiþiile încare aproape 700 de ºomerisunt doar la Vulcan.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

P eºti au fost otrãviþicu o substanþã

necunoscutã iar inciden-tul este cercetat de cãtreinstituþiile abilitate.Totodatã a fost sesizatãºi Poliþia Petrila, pentrucã nu este exclus un actcriminal provocat debraconieri.

Pe o porþiune însemnatãdin pârâul Jieþ au fostdescoperiþi sute de peºtimorþi, într-o zonã situatãfoarte aproape de o staþiede tratare a apei cefurnizeazã apã potabilã populaþiei din estul VãiiJiului. Dezastrul ecologic a

fost semnalat de cãtre unlocalnic iar autoritãþile audemarat mai multe anchetepentru a descoperi cine seface vinovat. Mai multecauze ar fi putut duce laotrãvirea pãstrãvilor, unadintre ele fiind legatã deexcavaþiile efectuate de cãtreo firmã de construcþii înzonã. Nu este exclus un act

criminal, peºtii fiind omorâþiintenþionat de cãtre per-soane care au urmãrit sãbraconeze. Cert este cãautoritãþile sunt în alertã datfiind faptul cã sãnãtateapopulaþiei ar putea fi pusã înpericol dacã peºtii morþiajung în staþia de tratare aapei potabile. Directorulgeneral al SC Apa Serv

Valea Jiului, Costel Avramsupune cã a sesizat Gardade Mediu, pericolul estemajor dacã peºtii ajung înstaþia de tratare ºi specialiºtiisocietãþii monitorizeazã inci-dentul. Primarul localitãþiiPetrila a sesizat ºi-a trimis oechipã de la Poliþia Localã ºia sesizat ºi Poliþia Naþionalã.

„Am fost informat ºi amtrimis colegii sã vadã desprece este vorba. Nu cred cãdin cauzã cã s-a sãpat înalbie pentru turnarea fun-daþiei sã fi murit peºtii. Sãnu fie otrãviþi de cineva sausã fie cu totul ºi cu totul altãcauzã decât ceea ce seimputã constructorului nos-tru. Dupã analize de labora-tor se poate constata de ceau murit peºtii. S-au maisãpat fundaþii în albii la

adâncime de ºase –ºaptemetri ºi nu am avut prob-leme. Sunt cel puþin zecepoduri de beton fãcute pealbiile celor patru cursuri deapã ºi nu am pãþit aºa ceva.Existã posibilitatea sã fi fostotrãviþi ºi noi vom trimitesesizare ºi cãtre poliþia dinoraº pentru a facecercetãri”, a declarat IliePãducel, primarul localitãþiiPetrila. Incidentul este cer-cetat ºi de cãtre Garda deMediu, Apele Române careadministreazã cursul de apãdar ºi de cãtre Ocolul SilvicPetrila. În anii trecuþi opãstrãvãrie din zonã a avutprobleme asemãnãtoare iarproprietarul a acuzatlucrãrile de amenajare a cur-sului desfãºurate pe Jieþ.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Vulcan: 90 de locuri demuncã neocupate

Pãstrãvi otrãviþi pe pârâul Jieþ

“Golirea barajului dela Valea de Peºti arputea afecta furnizareaoptimã a servicilor dealimentare cu apã învestul Vãii Jiului. Pentrusiguranþa asigurãrii cuapã potabilã a cetãþe-nilor am demarat deja oinvestiþie de urgenþãprin care vom lua apadin Jiu, prin pompare,ca sursa suplimentarã.Pentru noi, deºi este unefort financiar ridicat,aceasta investiþie esteimportantã pentru cãcetãþenii nu trebuie sã

sufere”, a declaratCostel Avram, direc-torul general al SCApaServ Valea Jiului.

Barajul de la Valeade Peºti a fost pus înfuncþiune în urmã cu40 de ani. Acesta are o înãlþime de 56 demetri, a fost ridicat dinanrocamente ºi etanºatîn amonte cu o mascãdin beton asfaltic. Din1973, de când a fostdat în folosinþã, barajulnu a fost golit niciodatã,deºi de câþiva ani pre-zintã fisuri, care trebuie

neapãrat remediate.Deºi administratoriiconstrucþiei sunt depãrere cã lucrãrile dereparaþii sunt absolutnecesare, iar efectuareaunor reabilitãri mãcar în

casa vanelor din barajreprezintã o prioritate,investiþia cifratã la treimilioane de euro, a fosttergiversatã ani de zile.S-au fãcut studii de specialitate ºi barajul însine nu prezintã nici un

pericol, cel puþin înacest moment, dar suntprobleme serioase lacele douã vane de fund– una de golire, iar ceade a doua de siguranþã– care asigurã golireabarajul.

Cu o lungime lacoronament de 237,5metri ºi o lãþime de6,35 de metri, BarajulValea de Peºti asigurãalimentarea cu apãpotabilã pentru populaþia din Uricani,Lupeni, Vulcan,

Aninoasa ºi o parte dinPetroºani, dar are ºi rolde alimentare cu apã aobiectivelor industrialedin Valea Jiului.

Datele tehnice aratãcã lacul de acumularede la Valea de Peºti areun volum de 4,5 mili-oane de metri cubi deapã ºi are un luciu deapã de 25 de hectare.Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtraþi,în timp ce lacul are oadâncime maximã de53 de metri ºi olungime de doi kilo-metri. Iniþial, la con-strucþia lui, barajul afost gândit ºi pentruatenuarea viiturilor, însã din cauza fisurilorapãrute în timp, acest rol este mai multteoretic decât practic.

Monika BACIUMonika BACIU

Pentru familile îndoliate este un lucrufoarte dureros darpentru participanþii latrafic este un adevãratcoºmar mai ales cãtoate înmormîntãrilesînt la orele de vîrfcînd traficul este din ceîn ce mai mare ºi înPetroºani. ºoferii tre-buie sã stea în spateleacestor cortegii fune-rare pînã aproape înzona cimitirelor pentrucã nu au alte rute peunde sã meargã. Pelîngã aceste cozi ei maitrebuie sã stea încolo-

naþi ºi la semafoare ºitreceri de pietoni undese adunã ºi mai multemaºini ºi se creazãadevãrate ambuteiaje.

„Este dureros pen-tru aceste familii darnici noi nu avem ce sãfacem. Este ora douãºi vedeþi ºi dumnea-voastrã cã traficul este complet blocat.Nu ºtim pe unde sãmai mergem pentru cãîn toate intersecþiileeste plin de maºini. Nepare foarte rãu pentrufamiliile îndoliate darar trebui ca Biserica

sau administraþialocalã sã facã ceva înacest sens pentru a nuse mai face aºa cozi”,ne spune un partici-pant la trafic. Existãanumite oraºe din þarãunde existã anumite

reglementãri în acestamãsurã tocmai pentrua nu se face acele cozi interminabile demaºini mai ales cãexistã din ce în ce maimulte autoturisme iartraficul este din ce înce mai îngreunat înfiecare zi pentru cãtoatã lumea este foartegrãbitã ºi de multe orinu se mai respecta niciregulile de circulaþie.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Septembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

P ompierii de laPetroºani au

fost alertaþi laprimele ore aledimineþii de ieri de faptul cã arde lasubsolul blocului124 de pe strada 1 Decembrie dinPetroºani.

þAjunºi la faþa locu-lui, pompierii au sta-bilit cã ardea o pernã.“A ars o perinã. Nu afost niciun pericolpentru propagareaincendiului”, audeclarat pompieriipetroºãneni.

Cel mai probabil,oamenii strãzii ºi-aufãcut adãpost la sub-solul imobilului ºi audat foc unor materialetextile pentru a seîncãlzi. ªi vecinii aufost alertaþi de inci-dent, care au decis sãînchidã magazia, chiardacã aceasta aparþineunui om de afacericare deþine în zonã unspaþiu comercial.


Sursã alternativã de apã

ApaServ ia apã din Jiu pentrualimentarea populaþieiA pã din Jiu pentru alimentarea populaþiei. Lucrãrile de refacere

a vanelor de la barajul Valea de Peºti au început, iar golirea lacului ar putea cauza probleme. Astfel, responsabilii ApaServ ValeaJiului au demarat o invetiþie prin care sã preia apa din Jiu.

Involuntar blocheazã circulaþiaD urere în suflet pentru unii, nervi pentru alþii. Cu acest lucru

se oconfruntã aproape zilnic locuitorii din Petroºani. Nu trece o zi fãrã câte un cortegiu funerar care aºa cum prevede tradiþiatrebuie dus la locul de veci pe strãzile principale din municipiu.

Subsol în flãcãri,locuitori alertaþi

Cronica Vãii Jiului | Joi 10 Septembrie 2015 Actualitate 3

M ãrcile înre-gistrate de

GEROM au expirat.Unele dintre patentele depuse de consorþiul Geromau expirat în anul2014. Multe dintreacestea fac referirela utilajele minierefolosite în subteran.

De-a lungul anilor,societatea ºi-a asiguratpoziþia de lider printrefurnizorii de echipa-mente miniere. Uneledintre utilaje au fostînregistrate la OSIM,iar unele dintre acesteaau expirat chiar anultrecut. În cazul de faþãeste vorba de “maºini,utilaje ºi instalaþii pen-tru susþineri în specialsusþineri individuale”.O altã marcã ce va

expira anul viitor estecea pentru maºini, uti-laje ºi instalaþii pentrususþineri în specialsusþineri individuale(maºini pentruexploatãri miniere)”,conform datelor de laOSIM. Pentru încã126 de zile mai estevalabilã marca înregis-tratã de Gerom careface referire la ogrindã de susþinere.Aceasta este de fapt ocopie a utilajelorpolonezilor de laKopex care a fostinventatã la nivel local.“Prin intermediul insti-tutelor ºi a firmelor deprofil existente pe planlocal a fost realizatã ogrindã pãºitoare tipGEROM-GP250/1200 pentrususþinere, având cabazã de asimilare mod-

elul KOPEX, inclusivun model SALZGIT-TER (Germania).Modelul conceput estedestinat a deservi atâtîn cazul tehnologiei lacare tãierea cãrbuneluila front se face cu pro-cedeul clasic de per-forare-împuºcare, câtºi în cazul tãierii cucombina de abataj”,se aratã în documente.

În anul 1997reprezentanþii Geromau mai brevetat ºi un

ventil cu reglajmecanic. Potrivitdescrierii de pe OSIM“invenþia se referã laun ventil pentruacþionarea stâlpilorhidraulici, minieri, destinaþi construcþiilorminiere. Ventilul cureglare mecanicã, con-form invenþiei, asigurãadmisia, evacuarealichidului ºi siguranþafaþã de forþele exte-rioare, prin aceea cã,în scopul obþinerii unui

reglaj mecanic al pre-siunii din elementul deexecuþie, pe care estemontat, se foloseºteun ºurub de reglarecare acþioneazã niºtearcuri disc, iar un corpscaun acþioneazãmecanic arcurile caremenþin poziþia bilei pescaunul supapei deadmisie, la presiuneade reglare doritã”.

În anul 2002 consorþiul Gerom abrevetat transportorulcu racle.

“Invenþia se referãla un transportor curaclete de tipul cu lanþdublu, poziþionat cen-tral în interiorul unuicadru metalic, utilizatîn principal în industriaminierã, pentru trans-portul materialului vracexcavat. Transportorulcu raclete, conform

invenþiei, este de tipulcu dublu lanþ poziþio-nat central, în interi-orul unui cadru meta-lic, lanþurile fiind formate din tronsoanepe care sunt montateracletele, prin intermediul unor bridefixate cu ºuruburiacþionarea lanþurilorfiind realizatã prinintermediul a câtedouã perechi demecanisme deantrenare, dispuse laambele capete alecadrului metalic, câte opereche pentru fiecaresens de deplasare alanþurilor, pe direcþialongitudinalã, fiecarepereche de mecanismede antrenare acþionândasupra unei roþi delanþ, aflatã înangrenare culanþurile”, se aratã pesite-ul OSIM.


P erspectivaînchiderii

totale a secto-rului minierreprezintã oameninþare pen-tru comunitateadin Petroºani.

În strategia dedezvoltare amunicipiuluiPetroºani se vorbeºte deînchiderea totalã a mineritu-lui. Acest fapt reprezintã oameninþare pentru comuni-tate, mai ales avînd în vederefaptul cã la nivelul localitãþiisunt “63.5% din salariaþiangajaþi în industria extractivã( 8.435 din 13.290 conformdatelor statistice de la DJ deStatisticã, 2011)”.

În strategie se vorbeºtedespre “perspectiva închideriisectorului minier în totalitate”ºi despre “lipsa unei strategiicomune la nivel microregionalpentru dezvoltarea de sec-toare de activitate alternative(ex. turismul) în perspectivaînchiderii sectorului minier”.

Din anul 1997 de când au început disponibilizãrilemasive în minerit populaþiaVãii Jiului s-a redus conside-rabil. Edilii locali marcheazã ºi faptul cã tinerii aleg sãpãrãseascã aceastã zonã alcãrei viitor nu se întrevede a

fi unul roz. “Migrarea populaþiei

tinere ºi cu un înalt grad depregãtire profesionalã cãtreoraºele mari ºi în strãinãtate”,se aratã în strategia de dezvoltare a municipiuluiPetroºani.

Faptul cã mineritul va dispãrea în Valea Jiului a fostconfirmat ºi de preºedinteleConsiliului de Administraþie alComplexului EnergeticHunedoara, care aflat laPetroºani a indicat ºi anulmorþii acestui sector de activitate.

“Decembrie 2018 este ultima tonã de cãrbune carese va scoate din Valea Jiului",a declarat Aurelian Ghimpãu,presedintele CA CEH.

În tot acest timp ValeaJiului geme dupã investitoricare sã creeze locuri demuncã. Nimeni din mediul deafaceri pare a nu fi interesatde aceastã zonã.

Monika BACIU Monika BACIU

B ugetul de venituri ºi chel-

tuieli al ComplexuluiEnergetic Hunedoaranu a intrat pe ordineade zi a ºedinþei deGuvern.

Au mai rãmas trei lunipânã la finalul anului, iarsocietatea energeticã hune-doreanã nu are bugetulaprobat, chiar dacã acestaeste structurat pe pierderi.“E transmis la Ministerul deFinanþe ºi este nevoie deun memorandum pentru afi aprobat. Din câte ºtiupierderile sunt de peste230 de milioane de lei înbuget”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

În lipsa unui buget devenituri ºi cheltuielinu poate fi începutãnici procedura dedisponibilizare.Undeva la 500 deangajaþi din sistemulenergetic ar trebui sãpãrãseascã sistemulîn acest an. “Nu ºtiucum au fost bugetatedisponibilizãrile. Dinajutorul de stat nu potfi plãtite. Conducereavorbeºte de 540 dedisponibilizãri, noi nu

am vrea niciuna”, a maiprecizat sursa citatã.

Anul trecut, bugetulCEH a fost structurat totpe pierderi. Venituriletotale au fost în sumã de1.439.379 de lei în timpce cheltuielile 1.726.549de lei.

Complexul EnergeticHunedoara este înfiinþat înurma fuziuniiElectrocentralelor Deva,fostã Mintia, ºi Paroºeni.Raportul de audit realizatde firma Deloitte Româniaaratã cã, în decembrie2012, ComplexulEnergetic Hunedoara aveaactive de 156 milioaneeuro, iar profitul a fost de37.904.154 de lei. Auditula relevat faptul cã în anul2012 Complexul EnergeticHunedoara se afla pe un

trend ascendent. În februa-rie 2013, companiei îi sunt adãugate minele considerate viabile dinCompania Naþionalã aHuilei – Lonea, Livezeni,Lupeni ºi Vulcan. Minele sielectrocentralele intrã înnoua societate cu tot cudatorii. Anul al doilea deviaþã pentru ComplexulEnergetic Hunedoara estecaracterizat de pierderi depeste 100 de milioane delei. Mai exact, raportul deaudit indicã faptul cã enti-tatea energeticã a acumulatdoar într-un an de zilepierderi în valoare de147.644.355 Lei.

Anul 2015 este caracterizat de dificultãþifinanciare la ComplexulEnergetic Hunedoara.Acum, datoriile depãºesc202 milioane euro.Închiderea complexuluieste menþionatã într-undocument oficial al minis-terului. Societatea se con-fruntã cu o situaþie eco-nomico-financiarã dificilã ºicu prilejul misiunii comunea Fondului MonetarInternaþional, BãnciiMondiale ºi ComisieiEuropene din cursul luniifebruarie 2015, instituþiilefinanciare internaþionale ausolicitat GuvernuluiRomâniei lichidarea acestuioperator economic.

Monika BACIU

Brevetele înregistrate de GEROM, în curs de expirare

Închiderea totalã a mineritului, negru pe alb

Disponibilizãri blocate din lipsa bugetului

Dumitru Þurnã a fostºi dupã 1989 un foarteactiv luptãtor împotrivadistrugerii Vãii Jiului, ahoþiilor mascate sub aºa-zisa privatizare a între-prinderilor, împotrivacelor care abuzau denoile funcþii ºi devalizaufãrã ruºine tot ce exista.

Era omul care nuavea odihnã ºtiind ce seîntâmplã ºi bãtea pe laporþile ziarelor, aleautoritãþilor, care cu timpul ajunseserã sã-lcatalogheze reclamagiuºi iritant din cauza insis-tenþei, a înverºunãriinãscutã din indignareafaþã de mârºãviile fãrãmargini sãvârºite de ceice preluaserã puterea,care se îmbogãþeau cãlcând pe cadavre.Ajunsese sã preia luptape cont propriu, îninstanþele de judecatã,cu cei ce au distrus întreprinderi ºi au lãsatoameni fãrã locuri demuncã…

Mulþi îl priveau ca un om cu probleme, dar în fapt era vorba deun simþ al datorieidesãvârºite. În timp s-adovedit cã tot ce ”striga”cu disperare, era ade-vãrat. Dacã mai existaumãcar vreo 10 persoaneprecum Dumitru Þurnã,poate aceste locuri arã-tau altfel.

Cei vizaþi în dezvãlui-rile sale au avut grijã sã-ldenigreze, uneori sã-lexecute public. Chiar ºila momentul acordãriititlului de Cetãþean deOnoare al Petroºaniului,majoritatea consilierilorstãteau cu capul înpãmânt pentru cã-l considerau ”jenant”,datoritã stilului sãu directde a se exprima, poateprea stufos din cauzadorinþei de a se facecorect înþeles…

”Ca om a fostpentru mine

un exemplu de cavalerism de"modã veche"

Deºi este conectat laRomânia ºi Valea Jiuluiprin prieteni ºi citeºteregulat presa, DragoºVonica, inginerul minier,fostul ºef al BarajuluiValea de Brazi, caretrãieºte peste mãri ºiþãri, tocmai prin MareaBritanie, a fost surprinsla aflarea dispariþiei de

pe aceastã lume aOmului Dumitru FlorinÞurnã. Fiu de medicchirurg ºi de profesoarã,din la Lupeni, Vonica afost primul liberal al VãiiJiului ºi a fãcut parte dinprimul Consiliu Judeþeanfiind cel mai tânãr consilier, alãturi deDumitru Þurnã, cel mai în vârstã…

”Îmi pare sincer rãusã aud o asemenea vestetristã despre domnulÞurnã…

Pe noi ne-a legat oprietenie destul de veche

"moºtenitã" practic de la pãrinþii mei, care larândul lor au fost prie-teni cu familia Þurnã,tatãl meu fiind coleg laSpitalul Petroºani cusoþia dânsului. Eu personal l-am admiratfoarte mult atât pentrucalitãþile sale de om, dincolo de remarcile rãuvoitoare ale celor careneajungând "la struguri lise pãreau cam acrii", câtºi pentru amprenta pecare a lasat-o în peisajulVãii Jiului ca director alTCMM, trustul de cons-tructii miniere ºi montaj.În aceastã calitate ºi-afolosit toate prieteniilepolitice pe care le-a avutla vremea respectivãpentru a aduce în Vale investiþii care existã ºi azi.

Pe lângã construcþiileutilitare aferente minelordin oraºele Vãii, a solici-tat fonduri de investiþiisau a"ciupit"din fondurilealocate altor obiective,fonduri din care s-aconstruit piscina acope-ritã din Petroºani care la vremea respectivãreprezenta un aer occi-dental pentru municipiulPetrosani, Casa deOaspeti , popicaria dinVulcan, anexa SpitaluluiPetroºani unde sefãceau recuperãrile postoperatorii ºi post trau-matice, dispensarulminei Lupeni ºi multe,multe altele.

Ca om a fost pentrumine un exemplu decavalerism de "modãveche", de o politeþeieºitã din comun (parcã-lvãd cum ridica pãlãria

salutând respectos pedoamnele cu care seîntâlnea). De asemeneal-am cunoscut ºi dinipostaza de tatã iubitor,ingrijorat ºi mai apoimândru pentrurealizarile fiicei sale carea ajuns la un momentdat la Banca Mondialãca asistentã domnuluiTheodor Stolojan (dupãcare BM a pãstrat-o înboard-ul sãu – n.n.).

În calitatea sa de consilier judeþean a luptat îndârjit pentruconservarea ºi recupe-rarea patrimoniuluijudeþului Hunedoara,îndeosebi al Vãii Jiului. E drept însã cã la unmoment dat a fost impli-cat în unele polemici cutentã politicã, unde aufost spãlate în publictoate rufele murdare aletrecutului sãu "ceauºist",dar repet, dincolo detoate acestea a fost unom deosebit care a lãsato amprentã vie ºi astãziprin realizarile sale înCartea de Aur a VãiiJiului. Eu, personal, potspune cã sunt deosebitde mândru cã am fostcontemporan cu omul,managerul ºi

politicianul DumitruÞurnã din experienþacãruia cine a vrut, a avutmulte de învãþat atât înplanul experienþei profe-sionale cât ºi mai ales înplan etic ºi comporta-mental. A mai plecat unCavaler din vecheagardã din care, pe zi cetrece, rãmân tot maipuþini, dar care lasã înurma sa o mulþime derealizãri pentru ValeaJiului. Se spune cã unom este împlinit atuncicând sãdeºte un pom,zideºte o casã ºi are uncopil, aºa deci misiuneape acest pãmânt a ing.Dumitru Þurnã a fostîndeplinitã cu vârf ºiîndesat. Dumnezeu sã-l

ierte ºi sã-l odihneascã!RIP!” – a declaratDragoº Vonica, liberalulcu carnetul de partid nr. 116, acum om deafaceri în Anglia.

De precizat cãDumitru Þurnã a fostpremiat la ConcursulNaþional de Inovaþii ºiInvenþii pentru con-tribuþia adusã la com-poziþia unor materialede construcþii, iar printrerealizãrile în calitate dedirector TCMM amintimCreºa/grãdiniþa dincartierul Carpaþi, ªcoalaGimnazialã I. G. Duca,Primãria Petroºani, CasaRusu, INSEMEX, Casade Culturã Petroºani,Spitalul, liceele Industrial, de Informaticãºi Economic, HotelOnix, Piaþa Centralã,Gambrinul, Poliþia, clãdrea Jiul acumShoping Center, Teatrulde Stat – partea nouã,Cinematografele ”7

Noiembrie”, ”Parângul”,”Victoria”, StadionulJiul, Fabrica de lapte,Fabrica de pâine,Tipografia ºi sediul ziarului ”Steagul Roºu”,cartierul Petroºani-Nord,Aeroport, apoi în cadrulfostului Combinat minier– zeci de clãdiri specificeactivitãþii de extracþie ºipreparare a cãrbuneluietc., etc. Dupã 1989, a fost cel mai dinamicpolitician în activismulcivic ºi militant.

Felul cum a fost tratatDumitru Þurnã de oparte a concetãþenilorsãi te duce cu gândul laspusele lui ZahariaStancu, când mama îispune fiului, Darie, sãpãstreze intactã în memorie imaginea cruzimii execuþiilor din timpul rãscoalei: "Sã nu uiþi, Darie! Nimicsã nu uiþi”…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

C abanaCãpriºoara de

la Vulcan va trece înadministrarea Termo-centralei Paroºeni ºi, în schimb, ener-geticienii construiescuna nouã ce va lualocul Castelului dinCarpaþi.

Trocul a fost gândit din pricina unorprobleme tehnice ºi laVulcan, mai exact înPasul Vâlcan, va ajunge sã fie construitão clãdire ce va purtaamprenta Castelului dinCarpaþi, întcmai ca înpovestirile lui JulesVerne. Gheorghe Ilesusþine cã locul în carea omagiat în ultimii anifamiliile longevive vaieºi din patrimoniuladministraþiei locale ºi,ca urmare, Castelul dinCarpaþi îi va lua locul.

„Dat fiind faptul cã nivelul cenuºei seridicã foarte mult labazinul de cenuºã de laCãpriºoara, unde esteun islaz, noi nu vommai avea acces lacabanã. În acest sens,termocentrala ne-asolicitat aceastã cabanãsã le-o dãm celor deacolo, iar ei, însuprafaþa în care este

cabana Cãpriºoara, nevor construi alta înPasul Vâlcan, care va fiCastelul din Carpaþi,exact ceea ce noi ne-am dorit”, a declaratGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

Cabana Cãpriºoaraare douã etaje plusparter, iar capacitateade cazare este 65 delocuri. Construcþia esteamplasatã în pasulVâlcan la o altitudine de1.300 de m, dar pe undrum paralel cu cel ce

duce spre telegondolã,aºa încât, dacã va ficonstruitã una similarãîn zona telegondolei,acest lucru va fi benefic turismului încãnedezvoltat în aceastãparte.

Mai mult, în PasulVâlcan sunt mai multeterenuri ce vor fi scoaseîn aceastã lunã la lici-taþie, pentru construireaunor cabane cu desti-naþie turisticã.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Totul a pornit de un simplu search peinternet. Un profesordin Câmpia Turzii i-agãsit pe tinerii talentaþide Clubul Copiilor dinPetroºani ºi le-a venitideea sã colaboreze cucercul de metaloplastie.

În fapt, ei au gãsittablourile realizate dupão metodã care vine dinEpoca Bronzului, dar cuidei originale ale profe-soarei Mihaela ªtefaniaCioc ºi aºa au reuºit sãse întâlneascã înaceastã sãptãmânã.

„Voluntarii noºtri ºiasociaþia Pro Artisto din care noi facemparte în Câmpia Turziise ocupã, în general, cucolectarea de fonduri,voluntariat, pentruproiectul nostru care sereferã la tinerii cu dizabilitãþi din oraº. Amlucrat în multe domenii,dar ceea ce am

descoperit la Petroºanieste ceva inedit. Nu ne-am gândit cã, princosturi minime, putemrealiza asemenea opere de artã”, a spus NiculinaBonea, voluntar alAsociaþiei Pro Artistodin Câmpia Turzii.

În fapt, dozele debere sunt decupate, iarmaterialul tratat termicdupã o metodã pe careprofesorul de metalo-plastie a dobândit-o în facultate, ajunge ocoalã numai bunã pentru a-i imprima o

figurinã. Astfel pregãtitãfoaia se transformã într-un tablou, cuobiecte oarecum rudimentare.

„Pentru cãsunt un ominventiv ºi dinprofesia meade inginermecanic amreuºit sã facartã, amdescoperit,aplicândcunoºtinþele diningineriamecanicã, cã

pot transforma dozelede bere în material veritabil în care putemrealiza metaloplastie ºiastfel noi ducem tradiþiaapãrutã în EpocaBronzului cãtre artã.Voluntarii au venit ºimã bucur cã îi putemsusþine pe copiii cu dizabilitãþi”, a spus ºiMihaela ªtefania Cioc,profesor de metaloplas-tie de la Clubul Copiilordin Petroºani.

Va urma un schimbde voluntari cu cei din

Câmpia Turzii ºi copiiide la cercul de metalo-plastie vor ajunge ºi eiacolo. Voluntarii vororganiza câteva specta-cole caritabile ºi apoivor strânge fonduri din vânzarea acestortablouri. Mai mult, îivor ajuta pe copiii cuautism, aºa cum auînvãþat tot la Petroºani,coordonaþi de actoriiTeatrului Dramatic I.D Sîrbu.

„Am fãcut niºte exerciþii de improviza-þie. Eu mi-am dezvoltatcumva latura aceasta înfacultate ºi încerc sã îiînvãþ sã scape puþin de partea aceasta cerebralã, ca sã nefolosim un pic mai multinstinctele. Am lucratcu personalitatea lor,m-a interesat sã le arãt

cum se poate spune opoezie, ca sã oînþelegem”, a spus ºi Adelin Ilie, actor laTeatrul Dramatic dinPetroºani, care i-a fãcutpe voluntari sã înþe-leagã cum le-ar puteadezvolta personalitateaunor copii cu autism.

Voluntarii dinCâmpia Turzii au ºirealizat la Petroºanimici lucrãri hand madela cercul de metaloplas-tie ºi urmeazã sã îiînveþe ºi pe cei de acolosã lucreze la fel. Voraduna doze de bere,vor crea obiecte deartã, tablouri gravate înaluminiu ºi le vor vindeca sã susþinã 30 decopii cu autism ºidiverse dizabilitãþi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Castelul din Carpaþi în loc de Cabana Cãpriºoara

Artã, caritate ºi doze de bereC aritate, artã ºi doze de bere. Aparent, cei trei termeni nu prea au nimic în comun,

însã, un grup de voluntari din Câmpia Turzii au gãsit la Petroºani ideea salvatoare.Au creat adevãrate opere de artã din cutiile de bere pe care toþi le aruncãm la coºul degunoi ºi, cu banii strânºi din vânzarea lor, vor ajuta copiii cu dizabilitãþi.

A mai plecat un Cavaler din vechea gardãºi mulþi, din noua gardã, au rãsuflat uºuraþiO parte a celor ce l-au cunoscut pe inginerul ºi fostul director al Trustului de

Construcþii Miniere ºi Montaj Valea Jiului ºi politicianul Dumitru Þurnã au rãsuflatuºuraþi când acesta a cãlcat în eternitate ºi au continuat sã arunce în derizoriu viaþa ºi faptele sale, deºi a scris o parte din istoria Vãii Jiului. Încetarea sa din viaþã a fost nebãgatã în seamã, deºi în ultimii 25 de ani ajunsese sã ia pe cont propriu lupta cu hoþii ºicorupþii prin sãli de judecatã. Cel mai tânãr consilier judeþean, al primului CJH de dupãrevoluþie, vorbeºte despre cel mai în vârstã consilier al aceluiaºi prim Consiliu…

Cronica Vãii Jiului | Joi 10 Septembrie 20156 Invãtãmânt

Impozite,on-line, prinPrimãrieS ub 1% din totalul

contribuabililordin Petroºani plãtescon line ºi asta încondiþiile în careaproape toatã populaþia a trecut pe la ghiºeu ca sãachite dãrile la stat.

În curând, însã, vorfi operaþionale douãplatforme on line, unadirect prin PrimãriaPetroºani, unde vomputea sã plãtim dãrile, direct din faþacalculatorului.

Vom evitadeplasarea la ghiºeu,cozile ºi aglomeraþia, cuun simpli clik, din faþacalculatorului. Nu netrebuie decât un card ceva fi emis de una dintreunitãþile bancare ce vor

fi agreate, o parolã ºi un user name. Apoi, impozitele ºi tax-ele locale vor fi achitatedirect de acasã.Sistemul are acum micidisfuncþionalitãþi, dar vafi operaþional în scurttimp, chiar dacã poatepentru anul acesta,când 90% dintrelocuitori ºi-au achitattaxele, este un pic tardiv. Totuºi, el îi vasprijini pe cei plecaþi înstrãinãtate.

„Pot sã facã o cerere prin e-mail. Noile trimitem un utilizatorºi o parolã, pe adresade mail, dupã care eiurmeazã paºii de înregistrare a unui card

ºi apoi pot face plata.Vrem sã demarãm ºi oplatã pe pagina de weba primãriei. Acolo esteun modul e-tax, dez-voltat de cãtre firmacare ne oferã nouã aplicaþia de impozite ºitaxe ºi acum trebuie sãmai urmãm niºte paºi”,a precizat Alin Gal, ºefServiciul Impozite ºitaxe Petroºani.

Sistemul are acummici disfunþionalitãþi, fie cã vorbim despreghiºeu.ro, fie de aplicaþia de pe site-ulprimãriei, însã, în scurttimp va fi operaþionalîn totalitate.

Pânã acum, laPetroºani, 90 % dintotalul persoanelor fizice au plãtit dejadãrile pentru 2015 ºi,cei care locuiesc înstrãinãtate pot accesaaceastã platformã ime-diat ce va fi funþionalãla nivel naþional.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

U n urs a fostzãrit ziua în

amiaza mare pedealurile de laMeriºor, foarteaproape de DN 66,iar oamenii au fostalertaþi dat fiindfaptul cã ursul nus-a speriat de zgo-motul fãcut de ei.

Autoritãþile locale din comuna Bãniþa auprimit informaþii de laoameni, iar din fericire,pânã acum animalul s-arezumat sã intre în livezidupã fructe ºi nu a datsemne cã s-ar apropiafoarte mult degospodãriile unde suntanimale.

„Am aflat de la localnici cã au fost cevaprobleme în zonele limitrofe, între Meriºorºi Dealu Babii. Oameniiau semnalat prezenþaurºilor dar, deocamdatã,nu am avut incidente.Nu au fost atacuriasupra animalelor sauoamenilor. Probabil cãurºii mai coboarã, suntcoapte prunele, însã sã atace nu am avutprobleme”, a declaratviceprimarul comuneiBãniþa, Ioan Marc.

Localnicii spun cã auvãzut cã ursul coboarãdes în zona locuitã ºi setem sã nu ajungã însituaþia de a se confrun-ta cu problemele de laPetroºani, dacã animalul dã de gustulcãrnii.

În „capitala” Vãii Jiuluiun urs a fost împuºcatzilele trecute dupã ce aucis zeci de animale dingospodãriile localnicilor.Animalul sãlbatic a intrat chiar ºi în caselegospodarilor din zonaLivezeni-Iscroni ºipaznicul fondului de

vânãtoare a fost obligatsã-l împuºte dupã cetoate încercãrile de a-lgoni în sãlbãticie au eºuat iar fiara s-a nãpustitasupra lui sã-l atace.

Pe de altã parte vinaaparþine omului pentrucã a intrat în habitatulursului dupã fructe depãdure. Recoltareanecontrolatã a fãcut caanimalele sã nu-ºi maigãseascã hranã suficientãîn sãlbãticie ºi de foamea coborât spre livezile dinzonele populate.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

COMUNICATDE PRESÃ

PNL Petrilainformeazãopinia publicã

asupra faptului cã, deºi societatea localã de gospodãrieEdil Urban se aflã în stare deinsolvenþã, administraþia localãºi un grup de consilieri localiîncearcã sã readucã în discuþieînfiinþarea unui post de conduc-ere în cadrul acestei firme.

Grupul consilierilor PNL ºi Organizaþia PNL Petrilarãmân consecvenþi poziþieiadoptate pe acest subiect, considerând cã în condiþiileeconomice în care se afla societatea Edil Urban Petrila, nu se justificã înfiinþarea acestuinou post de conducere.

Mai mult, având în vedere

faptul cã majorarea tarifelor lagunoi a fost argumentatã culipsa resurselor financiare, înmod evident crearea unui noupost de conducere contravineprincipiilor pe care se bazeazã însãºi procedura de reorganizare judiciarã a societãþii.

În acest context, PNL Petrilaatrage atenþia autoritãþilor locale cã, indiferent de interesele politice care stau labaza propunerii de înfiinþare aunui nou post de director la Edil Urban, acest lucru contravine intereselor cetãþenilor din oraºul Petrila.

În acest sens, grupul consilierilor PNL Petrila se vaopune oricãrei încercãri de validare a unei alte organigrame a societãþii degospodãrie, în Consiliul local ºiatrage atenþia cã astfel de practici nu pot fi tolerate.

Biroul de presã Biroul de presã PNL PetrilaPNL Petrila

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Septembrie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Rãmaºi fãrã hranã în habitat, urºii coboarã în zonele locuite

Militariimerg lamormântullui AvramIancu

Cadrele Militare înRezervã ºi Retragere dinValea Jiului, ca ºi membri

Asociaþieri NaþionaleCultul Eroilor ReginaMaria ajung din nou, lafinele acestei sãptãmânila Câmpeni ºi Þebea.

Nu vor sã se piardã înmulþimea de politicieni,aºa cum nu au fãcut-onici în anii trecuþi, dar auîn program sã îmbracecu Tricolor monumentulde la Câmpeni ca ºi pecel de la Þebea. Este

modul în care militarii auºtiut mereu cã trebuie sãîºi cinsteascã înaintaºii,eroi ai neamului românesc.

Din delegaþie fac partemilitari ºi foºti militari decarierã, iar la Câmpeni,ca ºi la Þebea vor daonorul ºi vor pãstra unmoment de reculegere.

Activitãþile încep înjurul orei 10 la Câmpeni

ºi apoi se mutã spreprânz la Þebea ºi suntgrupate sub genericul „Pe cãrarea vieþiiIancului”.

Oficial, serbãrile de la Þebea au loc în 13 septembrie, însã,deplsarea din Valea Jiului

a membrilor AsociaþieiCadrelor Militare ºi înRezervã ºi ai AsociaþieiCulturl Eroilor ReginaMaria se va face în 12septembrie, urmând caceremonialul lor sã fieunul pur militar.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Septembrie 20158 Actualitate

Am fost mereu unfan al NaþionaleiRomâniei. Cred cãdacã aº fi locuit în saupe lângã Bucureºti, nuaº fi scãpat un joc.Aºa, am vãzut doardouã partide live, în`69 România –Portugalia 1 – 0 ºi în `72 România –Ungaria 2 – 2.

Acum le vedem petoate datoritã televiziu-nii, dar uneori maibine nu le-am vedea...

Ce-a fost în ultimasãptãmânã, a fost oparodie a fotbaluluinaþional, ridicat la rangul de jenã.Statisticile spun cãNaþionala Românieinu a mai avut un parcurs de patru meciuri la început dean fãrã a marca gol de pe vremea lui neaAngelo Niculescu. Era prin 1968...

Acum, cucaraghioºii ãºtia de

Hoban, FlorinAndone, Maxim (ce arãtare penibilã!),cu obosiþii deSânmârtean, Chiricheºsau Keºeru sau cuuitaþii pe banca de rezerve Alibec,Steliano Filip, Bumbasau Moþi, vrem sãajungem la turneefinale prin Europa sauaiurea pe planetã. Haisã fim serioºi! Noi amfost la un pas de de-zastru, cu amãrâþii dinUngaria sau Grecia ºivisãm la cai verzi pepereþi. Iatã cã amajuns la mâna - sau

piciorul... – feroezilorcu care jucãm un meci decisiv pe 8octombrie, undeva pela Cercul Polar deNord. Antrenorul PuiuIordãnescu, desprecare cred în continua-re în amintirea fru-moaselor nopþi din1994 ºi 1998 cã estecel mai potrivit laNaþionalã, trebuie sãgãseascã soluþiile din aface din nimic... bici!ªi asta pentru cã numai avem de undealege. Nici nu mai aicum, când pe la ma-rile (!) echipe din cam-

pionatul intern, maimult de jumãtate dinloturi sunt alcãtuite dinsenegalezi, ghanezi,surinamezi, nigerieni ºialte popoare vecinesau prietene. Eu înþeleg cã strãinii ãºtiafac bara – bara cusamsarii lor, dar dacãnimeni nu opreºtefenomenul, în 3 – 4ani o sã ne fie greu sã ne batem ºi cuLiechtenstein-ul sauGibraltarul. Degeabachinuim o generaþiecare nu mai esteinteresatã doar deavantaje materiale prin

þãri arabe ºi asiatice.Nu va face nimic, iardacã printr-un norocne calificãm laEuropene, nu ºtiu la ce ne-ar folosi.

Henþ cu mâna

„Nu vã mai chinuiþi!”

Victoriile aduc spec-tatori. Este concluziatrasã în week-end-ultrecut pe stadionul din„Dealul Institutului”,unde rugbiºtii de laªtiinþa Petroºani auavut la meciul cuNãvodariul aproape200 spectatori, faþã de primele jocuri alereturului, când abia sestrângeau vreo 30– 40! Echipa luiAlexandru Lupu ºiDaniel Ivan a fãcuto figurã frumoasãîn meciul cu ocupanta locului 2,reuºind o victoriemeritatã cu 23 –19, la capãtul unuijoc dramatic. Cu

un Florin Þandea înmare vervã (a marcat18 puncte pentrupetroºeneni), ªtiinþaîncepe bine, cu o lovi-turã de pedeapsã de 3– 0, apoi încã cincipuncte cu eseul luiMirel Popescu, urmatde transformareaaceluiaºi Þandea,scorul ajungând la

pânã la 17 – 0! Partea a doua a

jocului a fost echili-bratã, dar ªtiinþa areuºit sã facã faþãasaltului „marinarilor”,în final rezultatul fiindde 23 – 19. Urmeazãsâmbãtã un joc extremde greu în Capitalã, cu tânãra echipã adoua a Stelei.

ETAPA 15RCM Galati - CSM U 23 Bucuresti 31-45 CSM Bucovina Suceava - RC Barlad 22-26 CSUAV Arad - Polit. Unirea Iasi 14-20Stiinta Stiinta Petrosani - CS Navodari 23-19RC Stejarul Buzau - CSA Steaua U 23 13-17

CLASAMENT

ETAPA A 16-ACS Navodari - CSUAV AradPolit. Unirea Iasi - CSM Bucovina SuceavaRC Barlad - RCM Galati - CSM U 23 Bucuresti - RC Stejarul Buzau CSA Steaua U 23 - CS Stiinta Petrosani

Regretele luiSzoradi...

Marius Szoradi, taciturnulantrenor al Vulcanului, a reacþionatdupã meciul CS Vulcan - InterPetrila:

„Regret sincer ieºirea faþã deasistentul Viorel Miclean, nu-mi stãîn caracter sã fac aºa ceva. M-amlãsat dus de valul nervilor din grupulnostru ºi a ieºit ce-a ieºit... A fostun joc tensionat, noi ne-am doritmult victoria ºi astfel s-a ajuns laaceste situaþii. Recunosc, InterPetrila a fost mai bunã decât noi”.

Rugby, D.N.S (liga a II-a)

ªtiinþa Petroºani pe drumul cel bun

1 U 23 Bucuresti 13 13 0 0 547 130 +417 52 10 622 CS Navodari 14 10 1 3 360 235 +125 42 7 493 RC Barlad 13 8 1 4 345 241 +104 34 6 404 Polit. Unirea Iasi 12 7 0 5 253 149 +104 28 9 375 RCM Galati 12 7 0 5 273 223 +50 28 7 356 CSA Steaua U 23 10 6 0 4 265 172 +93 24 4 287 Bucovina Suceava 14 4 0 10 241 446 -205 16 6 228 Stiinta Petrosani 12 4 0 8 206 310 -104 16 4 209 Stejarul Buzau 14 3 0 11 178 493 -315 12 0 1210 CSUAV Arad 14 1 0 13 160 429 -269 2 2 4

FOTBAL, LIGA A V-A - HUNEDOARA

JUMÃTATE NEÎNVINSE!Dupã douã etape, ºapte dintre cele 14 echipe sunt neînvinse.

Campioana en titre (seria 1) Cetate Rãchitova a reuºit un clar 3 – 0 cuMãgura Pui, Em. Bãiconi, Mailat ºi Pãran semnând golurile. La 2 – 0,A. Turcu a ratat un penalty apãrat de portarul gazdelor.

Paginã realizatãde Genu TUÞU

Ov. Ciolea(Mãgura Pui)

nedumirit de ce i se întâmplã la

Rãchitova

Antrenorul Marius Szoradi nuînþelege ce i se întamplã laînceput de septembrie....

Jucãtorii ªtiinþei (în verde) ºi-au dominatadversarul de la Nãvodari la toate capitolele

cvj nr 940,joi10 septembrie

Documents