cvj nr 938,marti8 septembrie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 938 Marti, 8 Septembrie 2015 P roiect de 5 milioane de euro, finalizat la termen. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au prezentat staþia de transfer ºi de sortare de la Petroºani, aceasta fiind cea mai mare investiþie a instituþiei judeþene în Valea Jiului. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Investiþie de 5 milioane de euro finalizatã la Petroºani Se întorc în þarã pentru cazier D in anul 2008, de când la Petroºani a fost deschis un birou pentru eliberarea cazierului judiciar, mii de persoane au fost scutite de drumul pânã la Deva, acolo unde aceste documente erau eliberate. Înfiinþarea acestui serviciu îºi dovedeºte utilitate, iar în prezent angajaþii din capitala Vãii Jiului nu au timp nici sã respire. Zilnic, în timpul programului de lucru cu publicul, sunt zeci de solicitãri. Cei mai mulþi vor cazierul pentru eliberarea unui paºaport ori pentru reînnoirea lui sau pentru angajare. Biroul de la Petroºani a fost cel de-al doilea inaugurat din judeþul Hunedoara, iar mai apoi au fost deschise asemenea birouri în majoritatea localitãþilor judeþului. Chiar dacã sunt nevoiþi uneori sã stea la coadã, oamenii sunt mulþumiþi pentru cã scutesc banii cu transportul pânã în capitala judeþului. În plus primesc documentul în aceeaºi zi dacã sunt nãscuþi în judeþul Hunedoara ºi nu au antecedente penale. M. M. GÂNJU GÂNJU M ai mulþi copii sunt exploataþi de dimineaþa ºi pânã la lãsarea întunericului la semafoarele din Defileul Jiului. Micuþii sunt puºi sã cerºeascã de cãtre mama lor care se bazeazã pe faptul cã în zona izolatã nu este prinsã de autoritãþi. Încã de la primele ore ale dimineþii, la circa doi kilometri de Petroºani, în Defileul Jiului, o tânãrã din Valea Jiului îºi scoate copiii la cerºit. Adunã mult mai mulþi bani decât dacã ar sta pe strãzile din Petroºani, unde este mai tot timpul amendatã de autoritãþi. În defileu succesul este garantat, pentru cã cei care aºteap- tã la semafor sunt uºor de înduplecat de o mamã sãrmanã cu copilaºii dupã ea care orbãcãie prin sãlbãticie pentru a le asigura pâinea. Realitatea este alta, iar femeia (foto) a fãcut o adevãratã afacere din cerºit fiind ajutatã ºi de indolenþa autoritãþilor. Surprinsã de nenumãrate ori în faþa Muzeului Mineritului din Petroºani, la cerºit, cu bebeluºul în braþe, în faþa celei mai mari biserici din centrul localitãþii ori în parcãrile marilor maga- zine, femeia a scãpat de fiecare datã de socoteala celor de la asistenþa socialã. Aºa se face cã are aproape zece ani de când trãieºte doar din cerºit, mai ales de pe urma banilor obþinuþi cu ajutorul copiilor ºi în ciuda amen- zilor date de poliþiºti, nimic nu a convins-o sã renunþe. O vinã o au ºi cei care sunt înduplecaþi sã bage mâna în buzunar, pentru cã în loc sã-i ajute mai mult le fac rãu copilaºilor. „Noi sfãtuim cetãþenii sã nu le mai dea bani cerºetorilor pentru cã astfel îi încurajeazã sã-ºi exploateze copiii. Ceea ce nu ºtiu mulþi oameni este cã aceste grupuri obþin sume foarte mari din cerºit, poate mai mari decât salariul lunar al mul- tora dintre cei care cred cã îi ajutã”, a spun poliþiºtii. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Copilaºi exploataþi în Defileul Jiului

Upload: geza-szedlacsek

Post on 23-Jul-2016

235 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 938,marti8 septembrie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 938,marti8 septembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 938

Marti, 8 Septembrie 2015

P roiect de 5 milioane de euro, finalizat la termen. ReprezentanþiiConsiliului Judeþean Hunedoara au prezentat staþia de transfer

ºi de sortare de la Petroºani, aceasta fiind cea mai mare investiþie ainstituþiei judeþene în Valea Jiului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Investiþie de 5 milioane de euro

finalizatã la Petroºani

Se întorc în þarãpentru cazierD in anul 2008, de când la Petroºani

a fost deschis un birou pentru eliberarea cazierului judiciar, mii de persoane au fost scutite de drumul pânãla Deva, acolo unde aceste documenteerau eliberate.

Înfiinþarea acestui serviciu îºi dovedeºte utilitate, iar în prezent angajaþii din capitalaVãii Jiului nu au timp nici sã respire. Zilnic, în timpul programului de lucru cu publicul,sunt zeci de solicitãri. Cei mai mulþi vorcazierul pentru eliberarea unui paºaport oripentru reînnoirea lui sau pentru angajare.

Biroul de la Petroºani a fost cel de-al doilea inaugurat din judeþul Hunedoara, iarmai apoi au fost deschise asemenea birouri înmajoritatea localitãþilor judeþului. Chiar dacãsunt nevoiþi uneori sã stea la coadã, oameniisunt mulþumiþi pentru cã scutesc banii cutransportul pânã în capitala judeþului.

În plus primesc documentul în aceeaºi zidacã sunt nãscuþi în judeþul Hunedoara ºi nuau antecedente penale.

M. M. GÂNJUGÂNJU

M ai mulþi copiisunt exploataþi

de dimineaþa ºi pânãla lãsarea întunericuluila semafoarele dinDefileul Jiului. Micuþiisunt puºi sã cerºeascãde cãtre mama lor carese bazeazã pe faptul cãîn zona izolatã nu esteprinsã de autoritãþi.

Încã de la primele oreale dimineþii, la circa doikilometri de Petroºani, în Defileul Jiului, o tânãrãdin Valea Jiului îºi scoatecopiii la cerºit. Adunã multmai mulþi bani decât dacãar sta pe strãzile din

Petroºani, unde este maitot timpul amendatã deautoritãþi. În defileu succesul este garantat,pentru cã cei care aºteap-tã la semafor sunt uºor de înduplecat de o mamãsãrmanã cu copilaºii dupãea care orbãcãie prin

sãlbãticie pentru a leasigura pâinea. Realitateaeste alta, iar femeia (foto)a fãcut o adevãratãafacere din cerºit fiind ajutatã ºi de indolenþaautoritãþilor. Surprinsã denenumãrate ori în faþaMuzeului Mineritului din

Petroºani, la cerºit, cubebeluºul în braþe, în faþacelei mai mari biserici dincentrul localitãþii ori înparcãrile marilor maga-zine, femeia a scãpat defiecare datã de socotealacelor de la asistenþasocialã. Aºa se face cã areaproape zece ani de cândtrãieºte doar din cerºit,mai ales de pe urma banilor obþinuþi cu ajutorulcopiilor ºi în ciuda amen-zilor date de poliþiºti, nimicnu a convins-o sã renunþe.

O vinã o au ºi cei caresunt înduplecaþi sã bagemâna în buzunar, pentrucã în loc sã-i ajute maimult le fac rãu copilaºilor.

„Noi sfãtuim cetãþeniisã nu le mai dea bani

cerºetorilor pentru cãastfel îi încurajeazã sã-ºiexploateze copiii. Ceea cenu ºtiu mulþi oameni estecã aceste grupuri obþinsume foarte mari dincerºit, poate mai maridecât salariul lunar al mul-tora dintre cei care cred cãîi ajutã”, a spun poliþiºtii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Copilaºi exploataþi în Defileul Jiului

Page 2: CVJ Nr 938,marti8 septembrie

O peratorul deapã ºi canal

din Valea Jiului aîncheiat primajumãtate a anului2015 pe plus, profitulrealizat fiind depeste 1 milion de lei.

Bilanþul avizat de Consiliul deAdministraþie al socie-tãþii aratã cã opera-torul de apã ºi canal aavut o cifrã de afaceride peste 9 milioane delei în cele ºase luni aleacestui an, mai marecu 456 de mii de leifaþã de cea realizatã înaceeaºi perioadã aanului trecut. Apa ServValea Jiului a avut ºi

cheltuieli de peste 8,5milioane de lei, însã arealizat un profit netde 1.187. 121 de lei.

La finele aceleiaºiperioade operatorul nu avea datorii cãtrebugetul de stat, însãare o creanþã de peste17 milioane de lei

cãtre furnizori, sumacea mai mare fiind creanþa „istoricã” faþãde principalul furnizor,respectiv AdministraþiaBazinalã de Apã Jiu cucare are un grafic deeºalonare a datoriei.Societatea îºi va achitadin fonduri europene

nerambursabile ceamai mare parte dindatorie, respectiv peste13 milioane de lei maiaratã raportarea con-tabilã avizatã de CA.Apa Serv Valea Jiuluia realizat un profit depeste 1 milion de lei ºi dupã o reduceredrasticã a cheltuielilorde exploatare, fiind cu284 de mii de lei maimici faþã de primulsemestru al anului2014. Totodatã,ajustarea de preþ dinprimãvarã în raport cu inflaþia a adus mai mulþi bani în visteria operatorului.

Raportarea maiaratã cã societatea are

de încasat pentru serviciile sale suma de15,5 milioane de leidin care 8,1 milioanede lei reprezintã creanþele operatoriloreconomici iar restuldatoria populaþiei.Cum societatea mergepe profit nu ar maiavea nevoie de oajutare a tarifelor practicate, însã aceastaeste impusã de cãtreorganismele definanþare europeanã,iar ADI Apa ValeaJiului ºi le-a asumat în2011. Nerespectareaacestor angajamentear putea obligaprimãriile din ValeaJiului ºi Consiliul

Judeþean sã returnezebanii puºi la dispoziþiede UE, pentru investiþi-ile derulate în ultimii 4 ani. Totodatã, ApaServ Valea Jiului vapierde ºi finanþareapentru a doua parte aproiectului europeande reabilitare a infra-structurii, proiect cu ovaloare de 89 de milioane de euro. Prinurmare singura soluþieca populaþia sã nu resimtã noile ajutãri detarif ar fi aprobareaunui act normativprivind subvenþionareaapei pentru familiilesãrace din Valea Jiului.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

I NSEMEXPetroºani,

unicul reprezentantal României laConferinþaInternaþionalã deSalvare Minierã dela Hanovra dinGermania.

INSEMEX, mereu în prima linie.Specialiºtii INSEMEXse aflã într-o continuãformare. Directorulgeneral al institutuluise aflã la Hanovraunde participã la ceade-a VII-a ediþie a con-ferinþei OrganismuluiInternaþional deSalvare Minierã-întîl-nirea Comitetului deconducere.

La conferinþa dinGermania suntprezenþi reprezentanþidin intreaga lume, iarRomânia estereprezentatã doar despecialiºtii de la INSEMEX Petroºanicare miercuri, 9 sep-tembrie, vor susþine un proiect cu tema“Regulamentul pentruintervenþia salvatorilormineri români”.

ConferinþaInternaþionalã de

Salvare Minierã esteo ocazie unicã pentru salvatorii din

întreaga lume sãîmpãrtãºeascãmetodele inova-tive ºi experienþa.

Pe parcursulsãptãmânii laHanovra vor avealoc dezbateri petema salvãriiminiere, iarreprezentanþi dinChina, Australia,Rusia, StateleUnite ale Americiiºi nu numai vorlua cuvântul.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Termoficareatranºatã laBucureºtiM iercuri, la Bucureºti va fi

discutatã problema ter-moficãrii din Valea Jiului, dar ºidin Deva. La întâlnire vor participafactorii decizionali din judeþ, carevor sã cearã Guvernului soluþia salvatoare pentru aceastã iarnã.

A fost preºedintele CA, Ghimpãula Petroºani, dar nimeni nu a aflatnimic despre viitorul minerituluiºi al sistemului energetic pehuilã. Nemulþumiþi deacea întrevedere ºipentru cã iarna bate la

uºã, edilii din Deva ºiPetroºani, dar ºipreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara seduc ei la Bucureºti ºi spun cãnu pleacã de acolo fãrã soluþii.

„Am solicitat o întrevedere cudomnul ministru Gerea, împreunã cuprimarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi PetreMãrginean. Ne intereseazã foartemult un rãspuns ferm ºi clar pe carenu l-am putut obþine de la domnulpreºedintele al Consiliului deAdministraþie, Ghimpãu. Dânsul adat mai degrabã un rãspuns evaziv.Am considerat oportunã aceastã dis-cuþie cu domnul Gerea ºi nu vom

pleca din Bucureºti pânã ce nu vomavea o soluþie clarã pentru miile deabonaþi la sistemul de termoficare”, aspus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara.

Întrevederea a fost programatãpentru miercuri ºi tot atunci se vorîntâlni ºi cu experþii Bãncii Mondiale,a cãror misiune începe din a douaparte a acestei luni în România. Ceidoi primari ºi preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara încearcã acumsã caute soluþii de finanþarepentru programe de dezvoltare ainfrastructurii energetice.

„Întâlnirea este importantã pentrucã încercãm sã identificãm soluþii de finanþare pentru programe de

dezvoltare pe tot ce înseamnãinfrastructurã energeticã în

Valea Jiului. Nu se ºtie deunde se iveºte o soluþiemai bunã decât cea pecare o avem acum ºiatunci trebuie sã

epuizãm toate varianteleîn acest sens”, a mai spus

preºedintele CJHInfrastructura energeticã a Vãii

Jiului nu este întocmai funcþionalã ºidoar o parte a populaþiei dinPetroºani, Vulcan ºi Lupeni estebranºatã la sistemul centralizat de alimentare cu energie termicã de laTermocentrala Paroºeni. În plus, lipsahuilei a generat reale disfuncþionalitãþiîn acest an ºi tocmai de aceea este necesarã o soluþie de la ministrul Gerea.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Profit pentru Apa Serv Valea Jiului

INSEMEX în liniacercetãtorilor mondiali

Page 3: CVJ Nr 938,marti8 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Septembrie 2015 Actualitate 3

P roiect de 5 mili-oane de euro,

finalizat la termen.ReprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara auprezentat staþia detransfer ºi de sortarede la Petroºani,aceasta fiind ceamai mare investiþiea instituþiei judeþeneîn Valea Jiului.

“Aceastã investiþiereprezintã un pasînainte în tot ceea ceînseamnã de la mentali-tate ºi la infrastructurãeuropeanã pentrucolectarea deºeurilormenajere, face parteintegrantã din sistemulintegrat al deºeurilor, un pas uriaº pe care ni

l-am asumat în faza depreaderare la UniuneaEuropeanã undeva înanul 2005 ºi maiînseamnã cã neapropiem de final cu implementarea infrastructurii din acestproiect. La sfârºitulanului sperãm sã avemfuncþional sistemul, astaînseamnã operatorregional ºi un operatorpe deponeul de laBârcea Mare. E oinvestiþie de la ConsiliulJudeþean cea mai sem-nificativã în Valea jiului

în acest mandat, e oinvestiþie de cinci mili-oane de euro terminatãla timp ºi va fi predatãopeartorului regional înmomentul în care va fidesemnat prin licitaþie”,a declarat AdrianDavid, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara.

Staþia de transfer seaflã pe raza municipiu-

lui Petroºani în cartierulColonie ºi aici urmeazãa fi angajate undeva la60 de persoane.

“Este foarte impor-tant proiectul decolectare a deºeurilordin judeþul Hunedoara,presupune ºi aceastãstaþie de transfer dinValea Jiului. Pe lângãfaptul cã vor fi angajaþiîn jur de 50-60 deoameni din Petroºanicu siguranþã va fi unnou început pentruceea ce va fi colectareadeºeurilor menajere înValea Jiului”, a declarat

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Acum cetãþenii vortrebui sã înveþe sãcolecteze gunoiul mena-jer selectiv. Dacã vorface acest lucru preþulperceput pentru acestserviciu va fi mai mic.

“Vor avea succespentru cã operatorulcare va veni ºi vacâºtiga licitaþia pe toatãValea Jiului, va reuºi sãimpunã aceste regulimai bine decât adminis-traþiile locale. Ei pot sãurmãreascã aceastãactivitate mult mai bineºi dacã nu o vor facevor face ºi penalitãþi.Din ceea ce se va reci-cla se vor gãsi o partedin venituri în costulmetrului cub sau a toneidiminuat. Depinde decaietul de sarcini fãcutde cei de la ConsiliulJudeþean”, a maideclarat Ridzi.

“Ne-am obiºnuit sãni se ia deºeurile dinfaþa casei, sã se ducã la marginea oraºului,dacã dorim sã avem omentalitate europeanãacest lucru trebuie evitat ºi cred cã e doaro chestiune de timppânã când toatã lumeava îmbrãþiºa aceste rigori”, a mai subliniatpreºedintele CJH.

Managerul de proiectne explicã care vor fiavantajele acesteiinvestiþii majore aConsiliului Judeþean înValea Jiului.

“Vom avea un mediumai curat ºi asta estecel mai important ºiprin mediu înþelegem,inclusiv, sãnãtateacetãþeanului, adicãîncercãm sã impunemacele standarde atâtnaþionale cât ºieuropene pentru gestionarea ºi mana-gementul deºeurilor.Cetãþeanul este cel careva colecta aceste tarifeºi taxe, în situaþia încare în Valea Jiului seva merge pe aceastãopþiune. Acest lucrupresupune gestionareacât mai adecvatã agunoiului reciclabil vaavea repercusiuni întarif ºi taxã. Cu cât se

gestioneazã ºi secolecteazã mai adecvatdeºeurile valorificabile,cu atât operatorulpoate sã scadã din tarif

ºi din taxã acele mate-riale pe care el le valori-ficã, adicã cetãþeanul cucât e mai conºtiincios ºicolecteazã cât maicorect cu atât ºi opera-torul va putea scãdeapreþul de tarif sautaxã”, a declarat EugenMitriþã, manager deproiect din cadrul CJH.

Investiþia de laPetroºani face partedintr-un proiect amplual instituþiei judeþenecare prevede închidereaºi ecologizarea tuturorgropilor de gunoi de pe

raza judeþului, dar ºiconstruirea unuideponeu ecologic laBârcea Mare.

D rum asfaltat

Drumul spre staþiade transfer ºi sortare dela Petroºani urmeazã afi asfaltatã. PrimãriaPetroºani s-a asociat

cu instituþia judeþeanãpentru realizarea unuiproiect de interescomun. ConsiliulJudeþean Hunedoara va

administra drumul careduce spre staþia detransfer ºi sortare adeºeurilor. Carosabiluldin Dâlja Mare esteaproape impracticabil.Valurile care s-au format pe drumul neasfaltat fac aproapeimposibil accesul autoturismelor mici.

“Acordul de asocierese referã la moderni-zarea drumului careduce la staþia de sortarea deºeurilor existentã înmunicipiul Petroºani.Este un acord care seface între cele douãpãrþi. Ambele pãrþi, în

ceea ce priveºteprimãria Petroºani celabilitat sã semnezeacest accord este direc-torul SPADPP domnulDaniel Viºan. Primadatã se face acest acordiar dupã aceea se vordiscuta detalile efectiveale acestei modernizãri.Este un lucru pozitiv ca un drum care va fifoarte circulat în perioa-da urmãtoare va fimodernizat în munici-piul Petroºani”, audeclarat reprezentanþi ai administraþiei localede la Petroºani.

În zonã ºi accesulautoutilitarelor de gunoise realizeazã greoi dincauza stãrii avansate de degradare. Mai mult,atunci când plouã, drumul se transformã în noroi.

Monika BACIUMonika BACIU

C reºterea preþuluigunoiului nu se va

resimþi în buzunarelepetroºãnenilor.

Acum câteva sãptãmâni,consilierii locali de laPetroºani au votat pentrumajorarea tarifului dedepozitare a gunoiuluimenajer. Pregoterm solicitãadministraþiei locale de la

Petroºani majorarea preþului de la 14,23 delei/mc depozitat la 35/74de lei /tonã depozitat.Potrivit oficialilor primãrieiPetroºani, creºterea de preþnu se va resimþi înbuzunarele petroºãnenilor.

“Preþul pentru populaþierãmâne acelaºi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiului

Petroºani. Fiecare maºinã care

transportã deºeuri trebuie

sã fie însoþitã de un tichetde cântar pentru cantitateadepozitatã în vederea

facturãrii. Administraþialocalã de la Petroºani areun contract de prestãri-servicii cu PregotermVulcan încheiat în anul2010.

Groapa de gunoi de laVulcan deþine autorizaþie defuncþionare pânã în anul2016. Dacã dupã aceastãdatã locaþia nu este ecologizatã, administraþiavulcãneanã poate plãti sute de milioane de leiComsiei Europene.

Monika BACIUMonika BACIU

Investiþie de 5 milioane de euro finalizatã la Petroºani

Petroºãnenii nu resimtcreºterea preþului gunoiului

Page 4: CVJ Nr 938,marti8 septembrie

Î nvãþãtorii carevor preda la

clasa pregãtitoarevor participa la cursuri de formare,pentru a învãþa cumsã explice micuþilornoþiunile necesare,pentru a se face cuadevãrat înþeleºi.

Casa CorpuluiDidactic Hunedoaraorganizeazã programulde formare continuã descurtã duratã (16 ore)cu tema ”abilitarea cur-

ricularã a cadrelordidactice dinînvãþãmîntul primarpentru clasa pregãti-toare”, inclus în Ofertade programe a CaseiCorpului DidacticHunedoara pentru anulºcolar 2015 / 2016.

În cadrul programu-lui se doreºte dez-voltarea competenþelorde planificare ºiproiectare a demersuluididactic ºi cel maiimpotant dezvoltareacompetenþelor decomunicare ºi

relaþionare cu elevii. Trei centre au fost

pregãtite, acestea fiind

la Deva, Hunedoara ºiPetroºani, iar baniipentru formareadascãlilor provin dinfondurile CasaCorpului DidacticHunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

S trâng banipentru iarna ce

vine. Este vorbadespre furnicarul deoameni care se aflãîn munte în zonaGroapa Seacã.

Aceºti oameni culegciuperci pe care maideparte le comerciali-zeazã celor care au centre de colectarechiar acolo în vârf demunte. Mulþi dintreaceºti culegãtori de

ciuperci se afla în muntede mai multe luni de zileîmpreunã cu familile ºistau în corturi. De multeori nici nu coboarã înoraº pentru a-ºi faceaprovizionarea cu ali-mentele necesare pentrutraiul de zi cu zi ci sîntoameni care vin dinoraº cu maºinile personale ºi le vînd produsele necesare.

Toþi cei care se aflãaici în munte spun cãau venit pentru a faceun ban pentru sezonul

de iarnã ºi vor sta cît sepoate de mult.

„Am venit aici încãdin vara pentru cã amcules ºi fructe de pãdurepentru care am luatbani destul de frumoºi ºiacum culegem ciupercipentru cã este sezonulºi pentru cã dupã ploaia din ultima vremes-au fãcut foarte multe ciuperci. Estebine cã nu trebuie sãmergem pînã în oraº

pentru a le preda lacentrele de colectarepentru cã sunt oameniaici în munte la care sã le vindem”, adeclarat un culegãtor de ciuperci.

Existã însã ºi multepersoane care trebuiesã se întoarcã în oraºpentru cã au copii caretrebuie sã înceapãºcoala ºi dupã o vacanþã în care au statalãturi de pãrinþii lor lacules de fructe depãdure sau ciuperci

trebuie sã se întoarcã la ºcoalã.

Toate aceste lucrurise întîmplã în fiecare ande cînd începe vremeabunã ºi pînã cînd se lasãfrigul ce prevesteºteiarna. Aceste persoanedeja se ºi cunosc întreele ºi fiecare are terenullui de pe care culege.

ReprezentanþiiAJOFM spun cã înfiecare an este la fel.Cînd vine frigul seîngroaºã rîndurile laagenþie pentru a primi

indemnizaþia de ºomajiar de cînd dã primãvaratoate aceste persoanese fac nevãzute înpãdurile Vãii Jiului.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

C omplexulEnergetic

Hunedoara ar putearãmâne doar culicenþa de exploatarea cãrbunelui, în timpce aceastã resursã varãmâne îngropatãdefinitiv în subsolulVãii Jiului.

2024. Acesta este anulpânã când ComplexulEnergetic Hunedoara arelicenþã de exploatare ahuilei energetice. În con-textul în care se vorbeºtetot mai des de închidereaminelor din Valea Jiului,fie ele chiar ºi aºa-zis via-bile, pânã în anul 2018,

societatea energeticãrãmâne cu licenþa, dar nuva avea ce exploata.Bazinului CarboniferValea Jiului reprezintã celmai mare zãcãmânt dehuilã din România.Exploatarea industrialã aînceput din anul 1852.Rezerva industrialã înperimetrele concesionate,

este de cca 350 milioanetone. Aceastã rezervãasigurã continuitateaexploatãrii pe o perioadãde peste 80 de ani.

Complexul EnergeticHunedoara deþine mai multe licenþe deexploatare dintre carelicenþã pentru producereaºi furnizarea energiei electrice, licenþã pentruproducerea energiei termice ºi licenþã pentruexploatarea huilei ener-

getice valabilã pânã înanul 2024.

Potrivit unor studii realizate de specialiºti,huila din Valea Jiului arputea fi exploatatã încã30 de ani de acumînainte, însã se pare cãacest lucru nu prezintãinteres pentru guvernanþi,care nu reuºesc sãgãseascã soluþii pentrumenþinerea acestui sectrorde activitate.

Monika BACIU Monika BACIU

Zero barat pe bani mulþiZ ERO barat în dreptul numelui.

Unii dintre parlamentarii hunedoreni au uitat cu desãvârºirepentru ce au fost trimiºi în Parlament.

Aceºtia para fi intrat înhibernareaînainte de termen.

În dreptulnumelui senatoruluiDorin Parãncifra care caracterizeazãactivitatea saparlamentarãeste ZERO.

JudeþulHunedoara, pelistele cãruia afost ales, pare a nu avea nicio problemã,cel puþin asta reiese din activitatea parlamentarului.

Senatorul nu a avut nicio interpelare,întrebare adresatã vreunui ministru sauprimului-ministru. În cei trei ani din acestmandat, Pãran a avut doar 36 de iniþiativelegislative, 22 de declaraþii politice ºi 23 de luãri de cuvânt în plen.

Singurele declaraþii politice care facreferire la judeþului Hunedoara au fostdespre “Complexul Energetic Hunedoaraîncotro?”, “Necesitatea redeschideriimineritului” ºi ”Autostrada Deva-Orãºtie”.

Peste un an de zile aceºti parlamentarivor veni din nou sã cearã voturile locuitorilor din judeþul Hunedoara pentrua mai dormi în Parlament încã un mandattimp în care din banii românilor se alocãsume importante de bani pentru a-imenþine în poziþii.

Monika BACIUMonika BACIU

ªcolile din Petrila,pregãtiþi pentru a-iprimi pe eleviN u mai sunt probleme cu autorizaþiile.

Unitãþile de învãþãmânt din Petrila suntpregãtite pentru a-i primi pe elevi.

Autoritãþile locale împreunã cu conducerileunitãþilor ºcolare s-au asigurat ca anul ºcolar vaîncepe în bune condiþii. Dacã pânã acum câþiva ani,la Petrila mai multe unitãþi ºcolare nu aveau autorizaþii

de funcþionare, acum nu mai existã acest inconven-ient. “Toate ºcolile sunt pregãtite pentru începereaanului ºcolar. Au fost igienizate toate sãlile, deci suntcele mai bune condiþii pentru elevi”, a declarat VasileJurca, viceprimarul Petrila.

A existat o problemã la ºcoala generalã numãrul 6 din Petrila, însã aceasta a fost remediatã.

“Cei de la ISU nu au vrut sã ne autorizeze ºcoala 6, însã a trebuit sã montãm un paratrãznet ºis-a rezolvat problema”, a mai spus sursa citatã. Anul ºcolar va începe pe data de 14 septembrie, iarunitãþile de învãþãmânt din Petrila îndeplinesc condiþiile pentru autorizare. ((Monika BACIU)Monika BACIU)

Drumul dinParâng,reabilitat în2016Î n bugetul pe

anul 2016 va fireabilitat ºi drumulspre Parâng.

Este vorba despreartera rutierã, carepleacã din zona Rusuºi urcã pânã sus înstaþiunea turisticã.Banii vor veni de laConsiliul JudeþeanHunedoara ºi, cu sigu-ranþã, artera rutierãnu va mai fi închisã petimpul iernii, când sin-gura ºansã a turiºtiloreste telescaunul.

De când existãstaþiunea turisticãParâng, în munte seajunge doar cutelescaunul, ori cummaºini 4x4, dacã timpul este cât de câtbun. Artera rutierãeste degradatã ºi

drumul este închis circulaþiei pe timpul iernii, pânãprimãvara, tocmaipentru cã nu se poateurca cu maºina.

PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, AdrianDavid ne promite,însã, un drum reabili-tat într-un an de zile.

„Vom avea fondurianul viitor pentru aîncepe o investiþiemultianualã pe DJcare urcã pânã înstaþiunea Parâng.Anul viitor vom avealicitaþia ºi vom aveacel puþin 1/3 dindrum modernizat”, a

precizat Adrian David,preºedintele CJHunedoara.

În Parâng se ajunge acum cu douãinstalaþii de telescaunºi lipsa parcãrilor esteun impediment. Înplus, dacã s-ar reuºireabilitarea artereirutiere, atunci turiºtiiar putea sã urce pânãsus cu maºinile chiarºi pe timpul iernii.Drumul este în custodiaConsiliului JudeþeanHunedoara ºi a fostasfaltat pe o micã por-þiune, dar doar înaintede cabana Rusu.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

T oate maºinile de deszãpezirevor avea GPS incorporat.

Asta se va întâmpla din aceastãiarnã în tot judeþul Hunedoara,pentru cã astfel se va vedea întimp real pe unde umblã ºi undear fi nevoie de ele, pe timpuldeszãpezirii.

Ideea de monta GPS tuturormaºinilor cu care se va facedeszãpezirea în judeþul Hunedoara avenit ca urmare a problemelor generatede costurile cu aceastã activitate, dar ºipentru a avea o imagine exactã a ceeace se întâmplã în teren. Preºedintele CJ Hunedoara, Adrian David susþinecã nu este atât de mare investiþia, pe cât de mari vor fi beneficiile.

„Au fost foarte multe discuþii privind întreþinereape timp de iarnã, costurile,dacã s-au respectat sau nucaietele de sarcini, dacãnumãrul de km care a fostraportat, a fost real sau nuºi atunci, pentru a disipaorice urmã de îndoialã, am introdus în caietul desarcini o prevedere privindobligativitatea montãriiaparatelor de tip GPS pe

toate utilajele de deszãpezire”, a precizat Adrian David, preºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara.

La iarnã, toate utilajele vor ieºi înteren ºi operatorii vor ºti exact undesunt. Mai mult, ºi cetãþenii vor afla cefac utilajele de deszãpezire.

„Vom urca pe site-ul CJ Hunedoarao hartã interactivã ºi vom putea monitoriza în timp real toate lucrãrileefectuate, iar deconturile vor fi fãcutebazându-ne pe hãrþile GPS urilor”, a mai spus preºedintele ConsiliuluiJudeþean.

Întreaga investiþie va intra în sarcinadrumarilor, dar cei din Consiliul JudþeanHunedoara susþin cã nu vor mai dabani nejustificat pentru deszãpezireadrumurilor din judeþ.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Deszãpezire cu GPS-ul

A viz de la OcolulSilvic pentru

tãierea unor brazi.Mai mulþi locuitori dinblocul 1 de pe strada 8Martie din Petrila ducun adevãrat rãzboi cuvecinii lor.

ªi totul pentru niºteconifere care pun în pericol viaþa celor ce convieþuiesc aici sau abunurilor lor. Unii ceradministraþiei locale cabrazii sã fie tãiaþi, iar alþii

vor ca aceºtia sã fiemenþinuþi. Reprezentanþiiadministraþiei locale de laPetrila au încercat sãrezolve problema, însã în zadar.

“Avem mai multesesizãri în acest sens, însãatunci când ne-amdeplasat la faþa locului sãtãiem arborii au sãritvecinii cã nu sunt deacord. Trebuie sã gãsim o soluþie”, a declaratVasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Pentru cã brazii au undiametru mai mare de

15 centimetri, cei de laprimãrie trebuie sã cearãun aviz de la ocolul silvicpentru a tãia pomii.

“Ne vom adresa celorde la colul silvic sã vinã sãmarcheze brazioi, iar apoisã urmãm calea legii”, amai spus sursa citatã.

Brazii au depãºit chiarºi înãlþimea imobilului, iar locuitorilor le esteteamã ca la o furtunã puternicã sã nu se rupã ºi sã avarieze blocul sauchiar mai rãu sã ucidã pe cineva.

Monika BACIUMonika BACIU

Câºtigã mai bine decît cei angajaþi

Brazii, mãrul discordiei între cetãþeni

CEH poate rãmâne doarcu licenþa de exploatare

Profesorii se pregãtesc pentru...clasa pregãtitoare

Page 5: CVJ Nr 938,marti8 septembrie

Î nvãþãtorii carevor preda la

clasa pregãtitoarevor participa la cursuri de formare,pentru a învãþa cumsã explice micuþilornoþiunile necesare,pentru a se face cuadevãrat înþeleºi.

Casa CorpuluiDidactic Hunedoaraorganizeazã programulde formare continuã descurtã duratã (16 ore)cu tema ”abilitarea cur-

ricularã a cadrelordidactice dinînvãþãmîntul primarpentru clasa pregãti-toare”, inclus în Ofertade programe a CaseiCorpului DidacticHunedoara pentru anulºcolar 2015 / 2016.

În cadrul programu-lui se doreºte dez-voltarea competenþelorde planificare ºiproiectare a demersuluididactic ºi cel maiimpotant dezvoltareacompetenþelor decomunicare ºi

relaþionare cu elevii. Trei centre au fost

pregãtite, acestea fiind

la Deva, Hunedoara ºiPetroºani, iar baniipentru formareadascãlilor provin dinfondurile CasaCorpului DidacticHunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

S trâng banipentru iarna ce

vine. Este vorbadespre furnicarul deoameni care se aflãîn munte în zonaGroapa Seacã.

Aceºti oameni culegciuperci pe care maideparte le comerciali-zeazã celor care au centre de colectarechiar acolo în vârf demunte. Mulþi dintreaceºti culegãtori de

ciuperci se afla în muntede mai multe luni de zileîmpreunã cu familile ºistau în corturi. De multeori nici nu coboarã înoraº pentru a-ºi faceaprovizionarea cu ali-mentele necesare pentrutraiul de zi cu zi ci sîntoameni care vin dinoraº cu maºinile personale ºi le vînd produsele necesare.

Toþi cei care se aflãaici în munte spun cãau venit pentru a faceun ban pentru sezonul

de iarnã ºi vor sta cît sepoate de mult.

„Am venit aici încãdin vara pentru cã amcules ºi fructe de pãdurepentru care am luatbani destul de frumoºi ºiacum culegem ciupercipentru cã este sezonulºi pentru cã dupã ploaia din ultima vremes-au fãcut foarte multe ciuperci. Estebine cã nu trebuie sãmergem pînã în oraº

pentru a le preda lacentrele de colectarepentru cã sunt oameniaici în munte la care sã le vindem”, adeclarat un culegãtor de ciuperci.

Existã însã ºi multepersoane care trebuiesã se întoarcã în oraºpentru cã au copii caretrebuie sã înceapãºcoala ºi dupã o vacanþã în care au statalãturi de pãrinþii lor lacules de fructe depãdure sau ciuperci

trebuie sã se întoarcã la ºcoalã.

Toate aceste lucrurise întîmplã în fiecare ande cînd începe vremeabunã ºi pînã cînd se lasãfrigul ce prevesteºteiarna. Aceste persoanedeja se ºi cunosc întreele ºi fiecare are terenullui de pe care culege.

ReprezentanþiiAJOFM spun cã înfiecare an este la fel.Cînd vine frigul seîngroaºã rîndurile laagenþie pentru a primi

indemnizaþia de ºomajiar de cînd dã primãvaratoate aceste persoanese fac nevãzute înpãdurile Vãii Jiului.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

C omplexulEnergetic

Hunedoara ar putearãmâne doar culicenþa de exploatarea cãrbunelui, în timpce aceastã resursã varãmâne îngropatãdefinitiv în subsolulVãii Jiului.

2024. Acesta este anulpânã când ComplexulEnergetic Hunedoara arelicenþã de exploatare ahuilei energetice. În con-textul în care se vorbeºtetot mai des de închidereaminelor din Valea Jiului,fie ele chiar ºi aºa-zis via-bile, pânã în anul 2018,

societatea energeticãrãmâne cu licenþa, dar nuva avea ce exploata.Bazinului CarboniferValea Jiului reprezintã celmai mare zãcãmânt dehuilã din România.Exploatarea industrialã aînceput din anul 1852.Rezerva industrialã înperimetrele concesionate,

este de cca 350 milioanetone. Aceastã rezervãasigurã continuitateaexploatãrii pe o perioadãde peste 80 de ani.

Complexul EnergeticHunedoara deþine mai multe licenþe deexploatare dintre carelicenþã pentru producereaºi furnizarea energiei electrice, licenþã pentruproducerea energiei termice ºi licenþã pentruexploatarea huilei ener-

getice valabilã pânã înanul 2024.

Potrivit unor studii realizate de specialiºti,huila din Valea Jiului arputea fi exploatatã încã30 de ani de acumînainte, însã se pare cãacest lucru nu prezintãinteres pentru guvernanþi,care nu reuºesc sãgãseascã soluþii pentrumenþinerea acestui sectrorde activitate.

Monika BACIU Monika BACIU

Zero barat pe bani mulþiZ ERO barat în dreptul numelui.

Unii dintre parlamentarii hunedoreni au uitat cu desãvârºirepentru ce au fost trimiºi în Parlament.

Aceºtia para fi intrat înhibernareaînainte de termen.

În dreptulnumelui senatoruluiDorin Parãncifra care caracterizeazãactivitatea saparlamentarãeste ZERO.

JudeþulHunedoara, pelistele cãruia afost ales, pare a nu avea nicio problemã,cel puþin asta reiese din activitatea parlamentarului.

Senatorul nu a avut nicio interpelare,întrebare adresatã vreunui ministru sauprimului-ministru. În cei trei ani din acestmandat, Pãran a avut doar 36 de iniþiativelegislative, 22 de declaraþii politice ºi 23 de luãri de cuvânt în plen.

Singurele declaraþii politice care facreferire la judeþului Hunedoara au fostdespre “Complexul Energetic Hunedoaraîncotro?”, “Necesitatea redeschideriimineritului” ºi ”Autostrada Deva-Orãºtie”.

Peste un an de zile aceºti parlamentarivor veni din nou sã cearã voturile locuitorilor din judeþul Hunedoara pentrua mai dormi în Parlament încã un mandattimp în care din banii românilor se alocãsume importante de bani pentru a-imenþine în poziþii.

Monika BACIUMonika BACIU

ªcolile din Petrila,pregãtiþi pentru a-iprimi pe eleviN u mai sunt probleme cu autorizaþiile.

Unitãþile de învãþãmânt din Petrila suntpregãtite pentru a-i primi pe elevi.

Autoritãþile locale împreunã cu conducerileunitãþilor ºcolare s-au asigurat ca anul ºcolar vaîncepe în bune condiþii. Dacã pânã acum câþiva ani,la Petrila mai multe unitãþi ºcolare nu aveau autorizaþii

de funcþionare, acum nu mai existã acest inconven-ient. “Toate ºcolile sunt pregãtite pentru începereaanului ºcolar. Au fost igienizate toate sãlile, deci suntcele mai bune condiþii pentru elevi”, a declarat VasileJurca, viceprimarul Petrila.

A existat o problemã la ºcoala generalã numãrul 6 din Petrila, însã aceasta a fost remediatã.

“Cei de la ISU nu au vrut sã ne autorizeze ºcoala 6, însã a trebuit sã montãm un paratrãznet ºis-a rezolvat problema”, a mai spus sursa citatã. Anul ºcolar va începe pe data de 14 septembrie, iarunitãþile de învãþãmânt din Petrila îndeplinesc condiþiile pentru autorizare. ((Monika BACIU)Monika BACIU)

Drumul dinParâng,reabilitat în2016Î n bugetul pe

anul 2016 va fireabilitat ºi drumulspre Parâng.

Este vorba despreartera rutierã, carepleacã din zona Rusuºi urcã pânã sus înstaþiunea turisticã.Banii vor veni de laConsiliul JudeþeanHunedoara ºi, cu sigu-ranþã, artera rutierãnu va mai fi închisã petimpul iernii, când sin-gura ºansã a turiºtiloreste telescaunul.

De când existãstaþiunea turisticãParâng, în munte seajunge doar cutelescaunul, ori cummaºini 4x4, dacã timpul este cât de câtbun. Artera rutierãeste degradatã ºi

drumul este închis circulaþiei pe timpul iernii, pânãprimãvara, tocmaipentru cã nu se poateurca cu maºina.

PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, AdrianDavid ne promite,însã, un drum reabili-tat într-un an de zile.

„Vom avea fondurianul viitor pentru aîncepe o investiþiemultianualã pe DJcare urcã pânã înstaþiunea Parâng.Anul viitor vom avealicitaþia ºi vom aveacel puþin 1/3 dindrum modernizat”, a

precizat Adrian David,preºedintele CJHunedoara.

În Parâng se ajunge acum cu douãinstalaþii de telescaunºi lipsa parcãrilor esteun impediment. Înplus, dacã s-ar reuºireabilitarea artereirutiere, atunci turiºtiiar putea sã urce pânãsus cu maºinile chiarºi pe timpul iernii.Drumul este în custodiaConsiliului JudeþeanHunedoara ºi a fostasfaltat pe o micã por-þiune, dar doar înaintede cabana Rusu.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

T oate maºinile de deszãpezirevor avea GPS incorporat.

Asta se va întâmpla din aceastãiarnã în tot judeþul Hunedoara,pentru cã astfel se va vedea întimp real pe unde umblã ºi undear fi nevoie de ele, pe timpuldeszãpezirii.

Ideea de monta GPS tuturormaºinilor cu care se va facedeszãpezirea în judeþul Hunedoara avenit ca urmare a problemelor generatede costurile cu aceastã activitate, dar ºipentru a avea o imagine exactã a ceeace se întâmplã în teren. Preºedintele CJ Hunedoara, Adrian David susþinecã nu este atât de mare investiþia, pe cât de mari vor fi beneficiile.

„Au fost foarte multe discuþii privind întreþinereape timp de iarnã, costurile,dacã s-au respectat sau nucaietele de sarcini, dacãnumãrul de km care a fostraportat, a fost real sau nuºi atunci, pentru a disipaorice urmã de îndoialã, am introdus în caietul desarcini o prevedere privindobligativitatea montãriiaparatelor de tip GPS pe

toate utilajele de deszãpezire”, a precizat Adrian David, preºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara.

La iarnã, toate utilajele vor ieºi înteren ºi operatorii vor ºti exact undesunt. Mai mult, ºi cetãþenii vor afla cefac utilajele de deszãpezire.

„Vom urca pe site-ul CJ Hunedoarao hartã interactivã ºi vom putea monitoriza în timp real toate lucrãrileefectuate, iar deconturile vor fi fãcutebazându-ne pe hãrþile GPS urilor”, a mai spus preºedintele ConsiliuluiJudeþean.

Întreaga investiþie va intra în sarcinadrumarilor, dar cei din Consiliul JudþeanHunedoara susþin cã nu vor mai dabani nejustificat pentru deszãpezireadrumurilor din judeþ.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Deszãpezire cu GPS-ul

A viz de la OcolulSilvic pentru

tãierea unor brazi.Mai mulþi locuitori dinblocul 1 de pe strada 8Martie din Petrila ducun adevãrat rãzboi cuvecinii lor.

ªi totul pentru niºteconifere care pun în pericol viaþa celor ce convieþuiesc aici sau abunurilor lor. Unii ceradministraþiei locale cabrazii sã fie tãiaþi, iar alþii

vor ca aceºtia sã fiemenþinuþi. Reprezentanþiiadministraþiei locale de laPetrila au încercat sãrezolve problema, însã în zadar.

“Avem mai multesesizãri în acest sens, însãatunci când ne-amdeplasat la faþa locului sãtãiem arborii au sãritvecinii cã nu sunt deacord. Trebuie sã gãsim o soluþie”, a declaratVasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Pentru cã brazii au undiametru mai mare de

15 centimetri, cei de laprimãrie trebuie sã cearãun aviz de la ocolul silvicpentru a tãia pomii.

“Ne vom adresa celorde la colul silvic sã vinã sãmarcheze brazioi, iar apoisã urmãm calea legii”, amai spus sursa citatã.

Brazii au depãºit chiarºi înãlþimea imobilului, iar locuitorilor le esteteamã ca la o furtunã puternicã sã nu se rupã ºi sã avarieze blocul sauchiar mai rãu sã ucidã pe cineva.

Monika BACIUMonika BACIU

Câºtigã mai bine decît cei angajaþi

Brazii, mãrul discordiei între cetãþeni

CEH poate rãmâne doarcu licenþa de exploatare

Profesorii se pregãtesc pentru...clasa pregãtitoare

Page 6: CVJ Nr 938,marti8 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 20156 Invãtãmânt

Page 7: CVJ Nr 938,marti8 septembrie

A intrat pe con-trasens ºi a urmat unimpact violent. Estevorba despre un ºofergrãbit, care cobora cu

vitezã pe drumul celeagã staþiunea Parângde Petroºani ºi, la ocurbã, a pierdut con-trolul volanului ºi s-a

izbit de maºina din faþasa. Poliþia, salvarea ºiun echipaj SMURD ausosit imediat la faþalocului, iar trei victimeau ajuns cu rãni la spi-tal. Oamenii legii facacum investigaþii. „Unconducãtor auto, carecircula dinspre MasivulParâng spre Petroºani,pe strada Maleia, într-ocurbã la dreapta, cuvitezã, pierde controlulvolanului, intrã pe contrasens ºi se tamponeazã cu unautoturism care circularegulamentar dinspre

Petroºani spre Rusu. Înurma evenimentului, 3persoane sunt acciden-tate uºor, dupã primeleconcluzii ale medicilorºi au fost internate laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani. În cauzã s-aîntocmit un dosar penalîn care se efectueazãcercetãri sub aspectulinfracþiunii de vãtãmarecorporalã din culpã,urmând ca la definiti-varea acestuia sã fieînaintat Parchetului depe lângã JudecãtoriaPetroºani”, a declaratPetre Mârza, ºeful

Poliþiei Rutiere ValeaJiului.

Ambii ºoferi au fosttestaþi cu alcoolmetrul,dar ambele rezultate aufost negative, totuºi lorli s-au prelevat ºi probe

de sânge. La finalulcercetãrilor, poliþiºtiivor stabili cu exactitatece sancþiuni se impunîn acest caz.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Î n noaptea de duminicãspre luni, persoane

rãmase necidentificate, auintrat ºi au eliberat câiniidin adpostul de la Uricani.Pe adresa redacþiei au sositîn aceastã dimineaþã maimulte fotigrafii în carecâinii de la Uricani suntchiar morþi. Responsabiliide la adãpost spun cã ausesizat poliþia..

Animale flãmânde, slabe, orichiar ucise apar în fotografiilece au parvenit pe adresaredacþiei, în timp ce noapteatrecutã, se pare cã mai mulþicâini au fost eliberaþi. Estemâna unor necunoscuþi, care ar fi intrat noaptea în adãpostulde câini de la Uricani ºi care ar fi dat drumul câinilor. Poliþia a fost sesizatã ºi se cautãacum vinovaþii.

„Am fost informat de ºeful de la centrul de acolo cã s-aspart adãpostul de câini, careeste nou pus în funcþie ºi s-a datdrumul câinilor care erau acolo.A fost un act de vandalism. Nuam idee, dar s-a fãcut o recla-

maþie la poliþie, la ServiciulJudeþean pentru câinii fãrãstãpân, dar deocamdatã maimulte amãnunte nu ºtiu. Sunt prin zonã câinii ºi acum se umblã la strângerea lor”, a precizat Nicolae Ivãnuº,preºedintele A.D.I CâiniComunitari din cadrul CJ H.

La Uricani existã acest adãpost nou construit ºi care se aflã în gestiunea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, darresponsabilii de acolo recunosccã nu au pazã pe timpul nopþii.Cât despre uciderea unor patrupede care apar în imagini, preºedintele asociaþieinu ºtie nimic.

„Eu ºtiu cã acolo sunt condiþiifoarte bune ºi li s-a asigurat

alimentaþia corespunzãtoarecâinilor rezistenþi. Capacitateaeste de 80 de câini”, a maiadãugat Nicolae Ivãnuºi,preºedintele A.D.I. câiniComunitari din cadrul CJ H.

În imagini poate fi observatun câine mort ºi unul foarteslab, iar responsabilii adãpostu-lui spun cã au sesizat poliþiacare a demarat o anchetã.Câinii eliberaþi vor fi din noustrânºi de pe strãzi ºi acþiuneava continua în aceste zile.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

VÂNZÃRIVând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu

autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808

Tamponare spectaculoasã pe MaleiaT rei oameni, printre care ºi un copil mic, au ajuns la Spitalul de urgenþã din

Petroºani duminicã seara, dupã ce maºinile în care erau s-au ciocnit pe dru-mul ce duce spre staþiunea parâng. Poliþia face acum cercetãri pentru a stabili cuexactitate cine se face vinovat de producerea accidentului spectaculos.

Câini eliberaþi sau uciºi la adãpostul din Uricani

Page 8: CVJ Nr 938,marti8 septembrie

Fotbal, Liga a II-a

Parfumulderby-urilorde divizia „A”

Etapa a 2-a a ligii secunde aadus în cele douã serii câteva partidecare ne-au adus aminte de Liga I.

Astfel, în seria 1, derby pe noc-turnã la Constanþa, Farul – RapidBucureºti (100, gol Chiþu), cu 1500de rapidiºti în tribune, cu foºtii jucãtori ai Lupeniului, Nicorec ºi S.Chiþu în formaþia gazdelor. Tot unfost derby de „A” poate fi consideratºi jocul SC Bacãu – Dacia UnireaBrãila (0 – 1), în timp ce un altul,Gloria Buzãu – Ceahlãul PiatraNeamþ a fost amânat. În seria a 2-a, cap de afiº a fost tradiþionalul„U” Cluj – U.T.A. (0 – 1), cele douãechipe venind, una din Liga I,cealaltã din Liga a III-a. A fost oetapã a oaspeþilor în aceastã serie,târgoviºtenii învingând cu 3 – 2 laMioveni, Caransebeºul producândsurpriza, 1 – 0 la F.C. Braºov, iarFCM Baia Mare învingând cu 4 – 1la Pâncota – jucãtorul Arnãutureuºind marcarea a trei goluri.

Fotbal, Liga a III-a,seria a 4-a

Etapã sãracãDoar 13 goluri s-au

marcat în seria a 4-a a Ligii aIII-a. Dacã Cetate Deva astat, în schimb F.C. Hunedoaras-a fãcut de râs pe propriulteren (dupã ce venea de la ovictorie în deplasare!), pierzândcu 1 – 2 (dupã ce a fost 0 –2...) meciul cu nou promovataPerformanþa Ighiu, hune-dorenii marcând golul deonoare în minutul 90 + 1.

În echipa învinsã, au jucat ºi câþiva jucãtori de pemeleagurile noastre, D.Creciunesc (ex Mãgura Pui), R.Drãgoescu (ex Jiul Petroºani),Bozian (ex Minerul Lupeni) ºiD. Ursachi (ex Jiul, HerculesLupeni). În acest meci,Opârlescu (FC Hunedoara) ºiBãrculeþ (Performanþa Ighiu) aufost eliminaþi în ultimul sfert deorã. Alte douã echipe aureuºit victorii în deplasare:CSM Lugoj – Nuova MamaMia Becicherecu Mic 0 – 1 ºiMilenlium Giarmata – ASUPoli Timiºoara 1 – 3.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 20158 Sport

Iatã ca pânã ºimarele GheorgheHagi a cãzut în patimasubiectivismului depãrinte. Aºa cum ofac majoritateapãrinþilor care-ºi daucopiii la sport. Amvãzut, nu de puþineori, mame (mai ales...)isterice la meciurilejuniorilor sau taþi la ale

seniorilor, care dauindicaþii de pe mar-gine, urlã la arbitrii,cer socotealã antreno-rilor!? Asta în condiþi-ile în care n-au fost înviaþa lor la vreo com-petiþie sportivã, singu-rul lor univers fiindsportul practicat depropria progeniturã.Handbalul este un bun

exemplu în acest sens.Pãrinþii care-ºi alocautimpul ºi plãcerea de afilma cu telefonul (cebravurã!) un meci încare evolua, de multeori, copilul lipsit deorice talent, nu i-ammai vãzut în viaþa meacãlcând pe la sala desport, dupã ce „talen-tul” a dispãrut de pescenã. Atât le-a þinut„dragostea” deechipã!

Ca sã nu mai zic descene penibile vãzutepe la Lonea, pe la„ªtiinþa” ori Vulcan,

unde mame plecate lapiaþã, au fugãrit arbi-trii cu umbrela, ori auadresat jenante înjurã-turi, nedemne de sexullor, indiferent ce le-aieºit în cale.

Cam aici secoboarã Gicã Hagi, peun palier mai diplo-mat, luându-l la între-bãri de ce fiul sãu nujoacã la Naþionala detineret. Hagi a camsãrit calul, el crede de-acum cã fiul sãu esteunicul, mirificul ºivedeta secolului în fot-balul românesc. Îi face

un mare deserviciu. Etreaba lui ce face laechipa pe care ainventat-o „Regele”,unde Hagi junior ede toate: titular,cãpitan, copil depatron ºi antrenor.Nu ºtim dacã la unalt club din þarã ar fiavut parte de unasemenea trata-ment. Tânãrul IanisHagi mai are încãde lucrat, este, într-adevãr, un jucãtorde perspectivã, darde aici ºi pânã asãri la gâtul

selecþionerului decãtre tãticul lui, e caleun pic cam lungã.

Henþ cu mâna

Copilul meu e cel mai bun!?

M iroslav Giuchici(61 de ani) a fost

în perioada 1980 – 1982cel mai tehnic jucãtor al echipei JiulPetroºani. Recent, el afãcut o declaraþie – ºocla adresa lui MirceaLucescu, legat de oîntâmplare petrecutã înacea perioadã.

„Jucam la Jiul Petroºani,un meci cu CorvinulHunedoara (n.n. 20 martie1982). Ne bãtuserã în turcu 5 – 0, dorinþa derevanºã era uriaºã.

Fundaºii noºtri de la Jiul îi cam controlau pehunedoreni la picioare,Mircea Lucescu, care preluase naþionala saantrenor, era extrem de iritat. Horaþiu Lasconi vamarca golul victoriei jiuliste,iar Lucescu, ºtiind cã eraadulat de presã ºi avea o

formã bunã, a venit la mineîn timpul jocului ºi m-aameninþat, ceva de genul,„cât timp voi fi eu lanaþionalã, tu n-ai sã puipiciorul pe-acolo!” ªi astfelnu am prins niciodatãechipa Naþionalã aRomâniei, mulþumitã unuiinteres meschin a acestuiMircea Lucescu, care aveadestule aspecte negative,despre care veþi citi într-oviitoare carte pe care o voiscoate în 2016” a spusMiroslav Giuchici.

DEZVÃLUIRI

„Mircea Lucescu m-a ameninþat!”

ETAPA II - 5 SEPTEMBRIE 2015Minerul Motru - Naþional Sebiº 0-0FC Hunedoara - Performanþa Ighiu 1-2Pandurii II - CS Ineu 0-0ACSO Filiaºi - Univ. II Craiova 3-0Metalul Cugir - Mãgura Cisnadie 2-0CSM Lugoj - Nova Mama Mia 0-1Mil. Giarmata - ASU Poli Timiºoara 1-3Cetate Deva a stat

ETAPAA3-A, 12 SEPTEMBRIE 2015Millenium Giarmata - Minerul MotruASU Poli Timiºoara - Metalul CugirMãgura Cisnãdie - CSM LugojNova Mama Mia - ACSO FiliaºiCetate Deva - Pandurii II Tg. JiuCS Ineu - FC HunedoaraPerformanþa Ighiu - Naþional SebiºCSU II Criaova stãPaginã realizatã de Genu TUÞU

1 Metalul Cugir 2 2 0 0 7:2 62 ASU Politehnica 2 2 0 0 6:1 63 Perform. Ighiu 2 1 1 0 3:2 44 Cetate Deva 1 1 0 0 3:1 35 Filiaºi 2 1 0 1 4:3 36 FC Hunedoara 2 1 0 1 3:2 37 CSU II Craiova 2 1 0 1 3:4 38 Nova Mama Mia 2 1 0 1 3:5 39 Pandurii II 2 0 2 0 1:1 210 CS Ineu 1 0 1 0 0:0 111 Mil. Giarmata 2 0 1 1 1:3 112 Naþional Sebiº 2 0 1 1 0:2 112 Mãgura Cisnãdie 2 0 1 1 0:2 114 Minerul Motru 2 0 1 1 0:3 115 CSM Lugoj 2 0 0 2 1:4 0