cvj nr 942,luni14 septembrie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 942 Luni, 14 Septembrie 2015 U n parlamentar hunedorean ºi-a terminat studiile la vârsta de 53 de ani, iar altul a fãcut studii în Statele Unite ale Americii. Parlamentarii hunedoreni demonstreazã cã poþi sã ajungi, precum versurile unei melodii, SUS, SUS, TOT MAI SUS, chiar dacã nu ai terminat ºcoala la tinereþe. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Din clasa celor ce ne conduc, Unul ºcolit în SUA, unul absolvent la 53 de ani Candidaþii la locale, definitivaþi pânã la finele anului P reºedintele interimar al PSD a participat la Hunedoara, la ºedinþa de alegeri a organizaþiei judeþene, alãturi de el aflându-se preºedintele Camerei Deputaþilor, Valeriu Zgonea, alþi par- lamentari ai partidului. Liviu Dragnea a anunþat un termen limitã pentru stabilirea candidaþilor la alegerile locale de anul viitor, acesta fiind pânã la 1 decembrie. „Am stabilit ca 1 decembrie sã fie data limi- tã pânã la care toate organi- zaþiile judeþene ºi locale sã-ºi defineascã propunerile pentru candidaþi ºi nu va fi un proces caracterizat de formalism. Vrem ca fiecare candidat, în special candidaþii pentru funcþiile de primar (...), sã fie oameni cu care sã putem merge în faþa comu- nitãþilor ºi sã le spunem cu curaj ºi cu încredere cã sunt oameni buni gospodari. În primul rând trebuie sã credem noi asta iar ca sã credem noi asta trebuie sã analizãm foarte bine', a afirmat Liviu Dragnea. Persoanele rãmase definitive pe listele de candidaþi vor fi instruite apoi în cadrul unor cursuri de pregãtire ce vor avea loc în primele luni ale anului viitor. M. M. GÂNJU GÂNJU A m scãpat ca prin minune de un dezastru, pentru cã apa din Valea Jiului a fost la un pas de a fi otrãvitã, dar autoritãþile s-au bâlbâit nejustificat de mult. Au fost la faþa locului, pe Jieþ, acolo unde pluteau peºtii uciºi de o substanþã ciudatã, ori de „ o mânã scriminalã”, Garda de Mediu, Apele Române, Apa Serev, DSVSA, Poliþia ºi Primãria Petrila, dar nimeni, absolut NIMENI, nu a dus peºtii la analize. Fiecare a susþinut pânã vineri, când mostrele au plecat spre DSVSA, la Deva, cã a luat câte unul, doi sau chiar 3 peºti, dar probabil, aºa, ca sã se distreze puþin. „Mi s-a transmis din Petroºani cã nu au fost gãsiþi peºti morþi de cãtre inspectorul nostru de acolo”, a fost prima decla- raþie uluitoare a ºefului DSVSA, Mihai Jula. Omul nu primise niciun peºte ºi, imediat dupã ce a fost între- bat, a început ancheta. ªi asta, fãrã ca nicio autoritate localã sã aibã vreo apãsare în acest sens. Noroc cu una dintre angajatele de la Apele Române, care a ridi- cat 3 mostre din apã ºi acestea au fost trimise spre analizã. Incidentul este conside- rat unul deosebit de peri- culos, pentru cã apa din staþia de tratare putea fi oricând otrãvitã, iar acest dezastru a fost evitat doar pentru cã paznicul de vânã- toare a sesiat peºtii morþi în apã. Analizele de labora- tor ale apei, imediat dupã incident, nu au indicat nicio problemã, dar staþia de tratare a stat opritã timp de 3 ore, pânã ce angajaþii s-au asigurat cã apa nu este otrãvitã. Nu rãmâne decât sã aºteptãm analizele de laborator ale peºtilor. „Am fãcut analizele de laborator ºi noi ºi cei de la Apele Române, dar nu am gãsit un motiv anume. Apa are toate calitãþile pentru a fi potabilã, ca sã o bãgãm în staþie. Pãrerea mea este cã aici este vorba despre o mânã criminalã ºi numai dacã peºtii vor fi analizaþi la laborator se va descoperi cauza morþii lor. Noi nu ºtim exact”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv VJ. Deocamdatã nu a fost indicat oficial motivul morþii peºtilor din albia Jieþului, dar sunt voci care vorbesc despre compoziþia cimentu- lui care se toarnã acum în reconstrucþia unor maluri ºi nu este exclusã varianta potrivit cãreia, peºtii sã fi fost uciºi de o substanþã toxicã din compoziþia cimentului. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Dezastru ecologic, autoritãþi în haos

Upload: geza-szedlacsek

Post on 23-Jul-2016

252 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 942,luni14 septembrie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 942,luni14 septembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 942

Luni, 14 Septembrie 2015

U n parlamentar hunedorean ºi-a terminat studiile la vârsta de 53 de ani, iar altul a fãcut studii în

Statele Unite ale Americii. Parlamentarii hunedoreni demonstreazã cã poþi sã ajungi, precum versurile unei melodii,SUS, SUS, TOT MAI SUS, chiar dacã nu ai terminat ºcoalala tinereþe. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Din clasa celor ce ne conduc,

Unul ºcolit în SUA, unulabsolvent la 53 de ani

Candidaþiila locale,definitivaþipânã lafinele anuluiP reºedintele

interimar al PSD a participat laHunedoara, la ºedinþade alegeri a organizaþieijudeþene, alãturi de elaflându-se preºedinteleCamerei Deputaþilor,Valeriu Zgonea, alþi par-lamentari ai partidului.

Liviu Dragnea a anunþatun termen limitã pentru stabilirea candidaþilor laalegerile locale de anul viitor,

acesta fiind pânã la 1 decembrie.

„Am stabilit ca 1 decembrie sã fie data limi-tã pânã la care toate organi-zaþiile judeþene ºi locale sã-ºidefineascã propunerile pentru candidaþi ºi nu va fiun proces caracterizat deformalism. Vrem ca fiecarecandidat, în special candidaþiipentru funcþiile de primar(...), sã fie oameni cu care sãputem merge în faþa comu-nitãþilor ºi sã le spunem cucuraj ºi cu încredere cã suntoameni buni gospodari.

În primul rând trebuie sãcredem noi asta iar ca sãcredem noi asta trebuie sã analizãm foarte bine', aafirmat Liviu Dragnea.

Persoanele rãmase definitive pe listele de candidaþi vor fi instruite apoiîn cadrul unor cursuri depregãtire ce vor avea loc înprimele luni ale anului viitor.

M. M. GÂNJUGÂNJU

A m scãpat ca prinminune de un

dezastru, pentru cã apa din Valea Jiului afost la un pas de a fiotrãvitã, dar autoritãþiles-au bâlbâit nejustificatde mult.

Au fost la faþa locului,pe Jieþ, acolo unde pluteaupeºtii uciºi de o substanþãciudatã, ori de „ o mânãscriminalã”, Garda deMediu, Apele Române,Apa Serev, DSVSA, Poliþiaºi Primãria Petrila, darnimeni, absolut NIMENI,nu a dus peºtii la analize.Fiecare a susþinut pânã

vineri, când mostrele auplecat spre DSVSA, laDeva, cã a luat câte unul,doi sau chiar 3 peºti, darprobabil, aºa, ca sã se distreze puþin.

„Mi s-a transmis dinPetroºani cã nu au fostgãsiþi peºti morþi de cãtreinspectorul nostru deacolo”, a fost prima decla-raþie uluitoare a ºefuluiDSVSA, Mihai Jula. Omulnu primise niciun peºte ºi,imediat dupã ce a fost între-bat, a început ancheta. ªiasta, fãrã ca nicio autoritatelocalã sã aibã vreo apãsareîn acest sens. Noroc cu unadintre angajatele de laApele Române, care a ridi-

cat 3 mostre din apã ºiacestea au fost trimise spreanalizã.

Incidentul este conside-rat unul deosebit de peri-culos, pentru cã apa dinstaþia de tratare putea fioricând otrãvitã, iar acestdezastru a fost evitat doarpentru cã paznicul de vânã-toare a sesiat peºtii morþi

în apã. Analizele de labora-tor ale apei, imediat dupãincident, nu au indicat nicioproblemã, dar staþia detratare a stat opritã timp de3 ore, pânã ce angajaþii s-au asigurat cã apa nueste otrãvitã. Nu rãmânedecât sã aºteptãm analizelede laborator ale peºtilor.

„Am fãcut analizele de laborator ºi noi ºi cei de laApele Române, dar nu amgãsit un motiv anume. Apa

are toate calitãþile pentru afi potabilã, ca sã o bãgãmîn staþie. Pãrerea mea estecã aici este vorba despre omânã criminalã ºi numaidacã peºtii vor fi analizaþi lalaborator se va descopericauza morþii lor. Noi nuºtim exact”, a spus CostelAvram, director general SCApa Serv VJ.

Deocamdatã nu a fostindicat oficial motivul morþiipeºtilor din albia Jieþului,dar sunt voci care vorbescdespre compoziþia cimentu-lui care se toarnã acum înreconstrucþia unor maluri ºinu este exclusã variantapotrivit cãreia, peºtii sã fifost uciºi de o substanþãtoxicã din compoziþiacimentului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Dezastru ecologic, autoritãþi în haos

Page 2: CVJ Nr 942,luni14 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Septembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

I nstitutul de Studiiºi Proiectãri

Energetice va trebuisã îºi prezinte proiectul de redresarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara,concluziile urmând sãajungã pe masa mi-nisterului de resort înmaxim o lunã de zile.

Anunþul a fost fãcut de ministrulEnergiei, AndreiGerea. Institutul deStudii ºi ProiectãriEnergetice trebuie sã gãseascã soluþii ºipentru restructurare ºiredresare. Companiaenergeticã hunedorea-nã are numeroasesolicitãri de deschiderea insolvenþei ºi poateintra în orice momentîn procedura deadministrare, însãministrul Energiei,Andrei Gerea, spune

cã acest lucru nu artrebui sã sperie.Acesta dã exemplulHidroelectrica unde au fost obþinute rezultate bune pentruredresarea companieidupã intrarea în insolvenþã. Gerea maispune cã a fost angajat un consultantpentru un plan derestructurare ºi pentrugãsirea unor soluþii deredresare a societãþii,iar în funcþie de rezul-tat se va lua o decizie,soluþia consultantului

urmând a veni într-olunã de zile.

Ca urmare apierderilor înregistrateîn 2013 ºi în 2014,Complexul Energetic

Hunedoara se confruntã cu problemegrave de lichiditate.Complexul EnergeticHunedoara este cel mai mare agenteconomic din ValeaJiului ºi din judeþulHunedoara ºi, deasemenea, este singura societate carefurnizeazã agent termic în municipiulDeva ºi în oraºele din Valea Jiului. Înstructura ComplexuluiEnergetic Hunedoarasunt incluse minele dehuilã Lupeni, Lonea,Livezeni ºi Vulcan, alã-turi de termocentraleleMintia ºi Paroºeni.CEH deþine o cotã depiaþã de aproximativ5% din producþia deenergie electricã din România ºi areaproximativ 6.500 deangajaþi.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Dupã primeledisponibilizãriminereºti, de la debutulcãrora se împlinesc înaceastã lunã 18 ani ºiîn urma cãroraaproape 20.000 demineri au renunþat laun serviciu sigur,Guvernul României apromis lansarea unuinumãr impresionantde "oportunitãþi" pentru miile deproaspeþi ºomeri dinValea Jiului.

Pentru început,"Valea Plângerii" a fost

declaratã "zonã spe-cialã", ocazie cu caremicii afaceriºtii locali s-au transformat înmarii oameni de afaceri de astãzi, dinunele afaceri mai multsau mai puþin legale.Mai apoi, pentru a-iajuta tot pe foºtiimineri ºi a le gãsi unloc de muncã, cineva"de sus" a venit cu oaltã idee strãlucitã ºianume aceea de aconstrui prin ValeaJiului autostrãzi pesteautostrãzi sau hidro-

centrale peste hidro-centrale, lucrãri care arfi trebuit sã "absoarbe"între 5.000 ºi 7.500de ºomeri. Ce s-a realizat ºi ce nu s-arealizat din toate aceste proiecte"faraonice" ºtie astãzitoatã lumea...

Dupã ce toate cele-lalte proiecte au cãzutunul dupã altul, prinluna august a anului1999 cuiva i-a venitideea sã transformeValea Jiului într-unparadis turistic, odatã

cu demararea unuiProgram de DezvoltareLocalã prin IntegrareEuropeanã, etapa I,proiect "Valea Jiului -Zonã turisticã", proiectsprijinit chiar de cãtreprimul ministru dinacea vreme. Astfel,Fundaþia "România -Generaþia Urmãtoare"lansa în colaborare cualte instituþii mai multsau mai puþin centrale,un proiect de consti-

tuire al Companiei deTurism "Valea Jiului".Printre co-fondatori seaflau "reprezentanþiiautorizaþi ai comu-nitãþii locale ºi investi-tori reali în domeniu".Cât de autorizaþi ºi câtde reali au fost toþiaceºtia se vede bineacum. Proiectul a adusatâtea locuri de muncãpentru foºtii mineri,

cât ºi celelalte iniþiativeale guvernanþilor deieri ºi de azi, încâtmajoritatea au fostnevoiþi sã migrezecãtre alte þãri. Valea nus-a transformat în"paradis turistic" ºi nicidisponibilizaþii nu s-auales cu un loc demuncã în sectorul turistic.

Una peste alta,dupã 18 ani de"proiecte futuriste",zona a rãmas într-ade-vãr una defavorizatã(aveau ceva dreptateguvernanþii în anul1997 când i-au pusaceastã pecete), iarfoºtii mineri, sãtui sãmai aºtepte mult-promisele locuri demuncã au ales caleaexilului. ªansele caistoria sã se repetesunt exagerat de mari,cel puþin dupã 2018.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Istoria se repetã dupã 18 anide la declinul minerituluiM inele sunt la un pas de închidere, anul 2018 fiind ultimul

în care se va mai scoate huilã. Mii de familii vor rãmânefãrã o sursã de venit, pentru cã nu toþi angajaþii CEH vorîndeplini condiþiile de pensionare la momentul în care se vapune placa de beton ºi pe ultima galerie de minã. Situaþia arputea fi mai rea decât dupã disponibilizãrile din 1997. Primariilocalitãþilor din Vale se aºteaptã la vremuri grele. Soluþii pentruînlocuirea mineritului sunt puþine la fel ca în 1997.

DECESE Cu adâncã durere în suflet, Familia

Tamaº Doru ºi Gabriela anunþã încetarea din viaþã a celei ce a fost o mamã, soacrã ºibunicã deosebitã,

TAMAª ANA.Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

Înmormântarea va avea loc luni,14 septembrie2015, ora 13, în satul Petros.

FotoFacebook/PlanetaPetrila

Soluþia consultantului CEH vine în maxim o lunã

Page 3: CVJ Nr 942,luni14 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Luni 14 Septembrie 2015 Actualitate 3

Vârsta nu este niciun impediment încalea educaþiei. Nueste nicio ruºine sãînveþi, ba din contrã laorice vârstã se poteînvãþa. Însã nu este olaudã pentru un depu-tat hunedorean vârstala care a terminatstudiile. Este vorba deacelaºi deputat care ºi-a început cariera încâmpul muncii la vârsta de 39 de ani caPRIMAR. Mai exacteste vorba de deputatul LaurenþiuNistor în acelaºi timp ºi preºedintele PSDHunedoara.

Potrivit CV-uluidepus pe site-ulCamerei Deputaþilor,Nistor a terminatºcoala la vârsta de 53de ani când a obþinutdiploma de inginereconomist.

Ceilalþi parlamentariai judeþului Hunedoaraau terminat studii îndiferite domenii, bamai mult au fãcut ºispecializãri. NataliaIntotero a terminatColegiul de InstitutoriLimba Engleza dincadrul Universitãþii deVest, Timiºoara la vârsta de 26 de ani.Pânã în 2011 deputatul

a urmat cursurile maimultor facultãþi atâtcele de licenþã cât ºipostuniversitare.Printre specializãrileabsolvite de Intotero senumãrã ºi cel de management politic.

ªi deputatul SorinMarica a absolvit facultatea la 25 de ani,mai exact în anul 1988a absolvit la Institutulde Mine Petroºai, în2003 - Licenþã,Managementul Firmei,iar în 2007 deputatulterminã un masterat înPolitici Publice ºiDezvoltare localã.

Cel mai tânãr parla-mentar hunedorean,Cristian Resmeriþã,nãscut în anul 1980 aterminat facultatea lavârsta de 22 de ani ºiobþine titulaura de profesor. La fel caIntotero, Resmeriþã seperfecþioneazã de-alungul anilor. Astfel, înperioada 2002 - 2004urmeazã cursurile de laUniversitatea de Vestdin Timiºoara masterîn specializarea fizicamaterialelor cristaline.În perioada 2007 -2013 – Resmeriþãurmeazã cursurileAcademiei naþionale deInformaþii „Mihai

Viteazul” - Facultateade Informaþii, Programpostuniversitar de formare ºi dezvoltareprofesionalã continuãColegiul Naþional deInformaþii în domeniulªtiinþe Militare,Informaþii ºi OrdinePublicã. În decursulanilor 2009 – 2013,deputatul din ValeaJiului primeºte titlul de doctor în domeniul sociologie laUniversitatea dinOradea, iar în anul2011 frecventeazãcursurile de perfecþionare aleUniversitãþii Naþionalede Apãrare „Carol I” ,Colegiul Naþional deApãrare curs postuni-versitar de perfecþionareîn specializarea „SECURITATE ªIBUNÃ GUVERNARE”.

Mircia Muntean, fostprimar al municipiuluiDeva, actual deputat aabsolvit facultatea la24 de ani. În anul1987 acesta terminãcursurile InstitutuluiPolitehnic “ TraianVuia “Timisoara -

Institutul de SubingineriHunedoara - specializare în furnalesi oþelãrii.

12 ani mai târziuabsolvã Universitatea “Bioterra “- Facultateade Inginerie ºiManagementulAgroturismului - spe-cializare în inginerieManagerialã, iar pesteun an acesta terminã ºi Universitatea “Politehnica “Timisoara- Facultatea deInginerie Hunedoara -specializare în prelu-crãri plastice ºi trata-mente termice

La 23 de ani terminã facultatea ºiBogan Þâmpãu,preºedintele PNLHunedoara. În anul2000 acesta terminãUniversitatea Banatuluidin Timiºoara,Facultatea de ªtiinþeEconomice, profilulFinanþe-Contabilitate,iar în anul 2006 obþineun master "Economia ºi managementul dezvoltãrii regionale",Universitatea de Vestdin Timiºoara

Tot la 23 de ani aterminat Facultatea ºiCarmen Hãrãu când aobþinut diploma deeconomist alAcademiei de ªtiinþeiEconomice Bucureºti.În 1993 aceasta devineexpert contabil, iar în1995 devine doctor îneconomie. CarmenHãrãu este singurulparlamentar hunedo-rean care se poatelãuda cu faptul cã aurmat studii post-universitare în StateleUnite ale Americii. Înanul 1997 aceasta afost în Dallas, SUAunde a fãcut niºte tudiipost-universitarescurte, Academia deDrept Internaþional. Înanul 2004, Hãrãudevine evaluatorANEVAR, adicã faceparte din AsociaþiaEvaluatorilor Autorizaþidin România.

În ceea ce îi priveºtepe cei trei senatoriaceºtia au terminatstudiile la momentuloportub. HaralambieVochiþoiu a absolvit la26 de ani Facultatea

de Mine , UniversitateaPetrosani - InginerMinier. De atunci aurmat zeci de specializãri în diferitedomenii. Ba mai mult,chiar anul trecut, acesta a urmat uncurs de perfecþionarede ”Politicã externã ºi diplomaþie” alInsitutului DiplomaticRomân.

Dorin Pãran terminã ºi facultatea, la 26 de ani, cândabsolvã cursurileInstitutului PolitehnicTimisoara"TraianVuia", Facultatea de ConstrucþiiHidrotehnice, iar înanul 2007 terminãFacultatea "VasileGoldiº", Arad, Masterat-Management ºiMarketing ºi AuditFinanciar-2007.

Mariana Câmpeanuterminã în anul 1971,la 23 de ani Facultateade calcul economic ºiciberneticã economicãdin cadrul Academieide ªtiinþe EconomiceBucureºti. Pânã în2005 aceasta urmeazãmai multe cursuri post-universitarte.

Monika BACIUMonika BACIU

ªcoala este locul în care se modeleazã minþi ºi unde eleviidescoperã noi lumi, imaginare ºireale, pãtrunzând toate tainele ce ne înconjoarã. Este locul carecreioneazã ºansa fiecãrui copil de a merge înainte, pe drumulcunoaºterii ºi al culturii. Estelocul ce are puterea de a-i oferifiecãrui elev ce îi trece pragulºansa de a evolua ºi de a-ºiîmbunãtãþi viaþa.

Începerea unui nou an ºcolareste un nou început, plin de

speranþã, încredere ºi bucurie, iar, cu aceastã ocazie, vreau sã lemulþumesc profesorilor pentrupasiunea cu care îºi fac meseria ºisã le doresc multã putere demuncã. Pãrinþilor le doresc sãaibã parte doar de bucurii pentruîmplinirile copiilor lor, iarelevilor, sã aibã parte de succese,ºi sã nu uite sã viseze, cãci visele,prin muncã, disciplinã ºicunoaºtere, devin realitate.

TIBERIU IACOB RIDZIPrimarul municipiului Petroºani

ªcoala ºi educaþia constituie unele dintre cele maiimportante repere din viaþacomunitãþii noastre locale.

Ne dorim cu toþii ca elevii dinVulcan sã vinã cu plãcere laºcoalã, aºa cum ne dorim ca,împreunã cu dascãlii lor, sãobþinã rezultate bune ºi foartebune în procesul educaþional.Tocmai de aceea, în ultimii ani,la Vulcan, am acordat o atenþiedeosebitã sistemului de educaþieºi am reuºit sã transformãm înmod radical în bine infrastruc-

tura ºcolarã din oraºul nostru.

La deschiderea noului anºcolar 2015-2016, le doresctuturor profesorilor, elevilor ºipãrinþilor ca toate eforturiledepuse pentru performanþa edu-caþionalã sã le fie încununate derezultate bune ºi foarte bune.

MULT SUCCES ÎNNOUL AN ªCOLAR!

GHEORGHE ILEPrimarul municipiului Vulcan

Din clasa celor ce ne conduc,

Unul ºcolit în SUA, unul absolvent la 53 de aniU n parlamentar hunedorean ºi-a

terminat studiile la vârsta de 53 de ani, iar altul a fãcut studii înStatele Unite ale Americii. Parlamentariihunedoreni demonstreazã cã poþi sã ajungi, precum versurile unei melodii,SUS, SUS, TOT MAI SUS chiar dacã nuai terminat ºcoala la tinereþe.

Page 4: CVJ Nr 942,luni14 septembrie

Z i mare cu dublãsemnificaþie.

Data de 14 septem-brie este o zi foartemare cu o sãrbãtoarereligioasã foarte marepentru ortodocºi.Pentru staþiuneamontanã Straja dinLupeni aceastã sãrbã-toare are o dublãsemnificaþie pentruca pe lîngã ÎnãlþareaSfintei Cruci se maisãrbãtoreºte ºiHramul Schitului dinStraja, schit ctitoritde cãtre omul de afaceri Emil Pãrãu.

Schitul Straja este situat la 1450 metri alti-tudine. La 1485 metris-a ridicat o cruce metalicã în memoriacelor care, de-a lungulsecolelor s-au jertfit peaceste meleaguri dinValea Jiului pentruneam, libertate socialã ºipentru un trai decent. Înpisania aflatã deasuprauºii de la intrare stã scris

“Cu voia Tatãlui, cu ajutorul Fiului ºi împre-unã cu lucrarea DuhuluiSfînt s-a zidit ºi pictataceastã sfîntã bisericã.

Întreaga lucrare aînceput în 22 mai anulDomnului 1999, cubinecuvîntarea chirarhu-lui locului PS Dr.Timotei Seviciu, pringrija, osteneala ºi chel-tuiala lui Emil Ilie Pãrãualãturi de familia sa,soþia Marcela cu fiii Alinºi Dorin. Tot în acestan, biserica a fostîmpodobitã cu picturã înulei executatã de pic-torul Petru Dãnuþ dinSomoºcheº, judeþulArad, sfinþindu-se înanul Domnului 1999,octombrie 23, de cãtrePrea Sfinþia Sa Dr.Timotei Seviciu,Episcop al Aradului ºiHunedoarei. Pentrugrijã deosebitã de a-ºiîmplini visurile dintr-ocuratã ºi statornicãdragoste faþã de

Dumnezeu, primeºteDoamne pe binefãcã-torul, ostenitorul ºiiubitorul acestui sfîntlocaº împreunã cu familia sa. Fie aceastãbisericã o vie mulþumireadusã lui Dumnezeu dectitor ºi familia sa înveci, Amin. Data23.X.1999”. Bisericaeste din lemn, în formãde navã, pe fundaþie debeton. Are lungimea de10 m ºi lãþimea de 7,5m. Spaþiul este reparti-zat în altar ºi naos. Areºi un pridvor deschis,susþinut în faþã de patrustîlpi din lemn. Pridvoruleste împrejmuit cu ungrilaj din lemn înalt de105 cm. Altarul esteluminat de o fereastrã lasud-est ºi alta la nord-

est. Catapeteasma estedin lemn de paltin,sculptat cu Sf. Apostoliºi Cina cea de Tainãsus, îngeri ºi MaicaDomnului pe Uºileîmpãrãteºti ºi diaconeºti.Lîngã catapeteasmã, peperetele nordic, estesculptatã în mãrimenaturalã Sf. MuceniþãVarvara, ocrotitoareaminerilor. În partea ves-ticã a naosului se aflabalconul pentru cor,susþinut de patru stîlpidin lemn împodobit cusculpturã, dar ºi cu ocruce mare sculptatã,care se înalþã de la par-dosealã pînã în parteasuperioarã a balconului.Este crucea, care estescoasã din bisericã înVinerea Mare, cînd se

organizeazã în municipi-ul Lupeni, singura pro-cesiune religioasã carereconstituie drumulMîntuitorului, pemuntele Golgotei.Conform calendarului ºitradiþiilor populare, ziuade Constantin ºi Elenacorespunde sãrbãtoriinumite ConstandinuPuilor sau ConstantinGraur (patronulpãsãrilor din pãduri). Secrede cã în aceastã zipãsãrile îºi învaþã puii sãzboare iar recoltele vorfi mîncate de pãsãridacã se munceºte lacîmp. De asemenea, seconsiderã cã este ultimazi în care se mai poatesemãna porumb, ovãz ºimei, altfel acestea sevor usca. Este ziua încare pãstorii îºi alegbaciul ºi locul stînelor,femeile alungã duhurilerele cu tãmîie ºi aghias-

mã, iar bãrbaþii aprindFocul Viu, în jurul cãruiastau ºi se afumã împre-unã cu oile, ca sã fieferite de rele cît timpvor sta la stîna, în timpce, prin zgomote ºistrigãte, alungã vrãji-toarele care furã sporullaptelui. Mai mult decîtatît la 15 m sud-est debisericã, este construitcorpul de chilii din zid,la parter, ºi din lemn, laetaj, pe fundaþie debeton. Clãdirea esteînzestratã cu instalaþiisanitare ºi apã curentãobþinutã prin cãderedintr-un bazin în care secapteazã apa dinizvoare.

Ca în fiecare an sînt invitaþi sã vinã toþicredincioºii. Aceºtia vorlua parte la o frumoasãslujbã într-un peisaj depoveste.

Monika BACIUMonika BACIU

T rupa de laPetroºani a

Teatrului Dramatic I. DSîrbu a fost premiatãde UNITER, la GalaTânãrului Actor, denu-mitã generic Gala Hop.

Amelia Toaxen, RaduTudosie, Raul Hotcaº ºiCorina Viºinescu au partici-pat cu piesa „Da da

Vacanþa!”, iar pentruprestaþia lor excepþionalãau primit PremiulPublicului.

Potrivit site-uluiUNITER, cea mai bunãtrupã de teatru a fost cea aactorilor de la Petroºani,

care au interpretat „Da daVacanþa!”

Concursul, ajuns la ediþiacu numãrul XVIII, s-adesfãºurat la Costineºti ºidin juriu au fãcut parte:actorul Tudor Chirilã, regi-zorul Radu Jude, actriþaMaia Morgenstern,scenografa Iuliana Vîlsan ºicântãreaþa de jazz LuizaZan.

Cei 4 tineri din Petroºaniau impresionat publiculcare i-a votat ºi au venitacasã cu un premiu pemãsura prestaþiei lor.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

M ai multe grãdiniþedin municipiul

Petroºani vor fi cuprinseîntr-un program dereabilitare.

Prin proiectul NaþiunilorUnite privind “Îmbunãtãþireaeficienþei energetice îngospodãriile ºi comunitãþile cuvenituri reduse din România”se propune reabilitarea ter-micã a obiectivului grãdiniþacu program prelungit numãrul2 ºi a grãdiniþei numãrul 3 dinlocalitate.

“În urma reabilitãrii termicese doreºte îmbunãtãþirea efi-cienþei energetice a acestei

clãdiri prin termoizolarea cuvatã mineralãbazalticã.

Pentru realiza-rea acestui obiec-tiv s-a întocmitdocumentaþia deavizare a lucrã-rilor de investiþii.

Conformraportului de audit energeticclãdirea se încadreazã în clasaenergeticã D, pierderile deenergie fiind mari. Se prop-une realizarea unui termosis-tem pe faþada întregii clãdiri,peste finisajele de faþadã exis-tente, termoizolarea plãcii

peste ultimul nivel ºi realizarea învelitorii din þiglã metalicã precum ºireabilitarea trotuarului”, searatã în nota de fundamentarea proiectului. UNDP va cofi-nanþa investiþia prin furnizarea materialelor ce compun termosistemul pentru faþadã

realizat cu plãcide vatã mineralãbazalticã.

MonikaMonikaBACIU BACIU

Primarul GheorgheIle ºi-a propus sãmeargã în fiecare ºcoalãca sã le ureze elevilorun an plin de note

bune. Va fi o oportuni-tate pentru a da startulunui nou an ºcolar ºiprima ºcoalã ce va fivizitatã de delegaþia dinprimãrie va fi la ora8,30, la ªcoala nr 1.Teodora Lucaciu.Urmeazã ca primarul,însoþit de o delegaþie, sãtreacã pe la ªcoala nr.3 din Paroºeni, ªcoalanr 6 din CartierulTraian, apoi ªcoala nr5, nr. 4, plus grãdiniþaºi, la final, Liceul.„Vrem sã cuprindemtoate ºcolile, sã nu fiediferenþe între ºcoli sã

spunã elevii ºi profesoriicã la ei nu vine nimeniºi sunt lãsaþi de izbeliºte.Nu! Toate ºcolile vor fideschise de o delegaþiedin care fac parte primarul, viceprimarul,secretarul care vom fiprezenþi la toate ºcolileca sã dãm garanþia cãîncepe un an ºcolarpentru toatã lumea lafel”, a declaratGheorghe Ile, primarVulcan.

ªcoala începe luni 14septembrie, iar conformunei noi decizii, vacanþa

de iarnã va fi de douãsãptãmâni ºi copiii revin în bãnci abia în10 ianuarie, iar pânã lavacanþa din vara anului2016, copiii vor merge177 de zile la ºcoalã.

C FR de parteaºcolii

CFR a lansat pentruaceastã perioadã o ofertã ce li se adreseazãtuturor elevilor, care, înbaza carnetului de note,poate avea reducere labilet. Elevii din clasele 0÷ 12 beneficiazã, în

baza carnetului de elevsau a adeverinþei pentruclasa pregãtitoare, de oreducere de 50% lacumpãrarea unui biletde tren Regio ºi de oreducere cuprinsã între20% ÷ 30% lacumpãrarea unui biletde tren InterRegio.

Studenþii la zi dinînvãþãmântul de stat sauprivat acreditat benefici-azã, în baza legitimaþieide student “reducere latransport”, de o reduce-re de 50% pentru unnumãr nelimitat de cãlã-

torii cu trenurile Regio.În baza carnetului decupoane, studenþii potefectua 24 de cãlãtoriicu trenurile InterRegio,în decursul unui an, cuo reducere de 50%.Elevii ºi studenþii benefi-ciazã de abonamentelunare cu 75% reducerela trenurile Regio ºi50% reducere latrenurile InterRegio.

Reducerile sunt valabile pentru cãlãtori-ile la clasa a doua, seelibereazã pentru distanþe de pânã la 300 km, iar numãrulcãlãtoriilor incluse este nelimitat.

La procurarea abona-mentului sunt necesarecarnetul de elev ºi legitimaþia de reducerela transport pentru studenþi, vizate pentruanul ºcolar în curs.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Z eci de credin-cioºi ortodocºi

au venit, la finelesãptãmânii trecute,la ParaclisulCatedralei SfântulIlie din Petroºani.Micuþa curte a bise-ricuþei, aflatã lângãParcul Central CarolSchreter, a gãzduitmoaºtele SfântuluiGrigorie Decapolitul.

De altfel, în ciudavremii nefavorabile, dejoi ºi pânã vineri laprânz, curtea bisericii afost plinã decredincioºii care auvenit sã se roage. A fost un evenimentinedit la care a luatparte întreaga suflarebisericeascã.

Curtea ParaclisuluiCatedralei SfântulProoroc Ilie de la

Petroºani a devenit, cusiguranþã, neîncãptoarepentru credincioºii careau venit în aceste zilesã se roage ºi sã atingãracla cu moaºteleSfântului GrigorieDecapolitul. Zeci depreoþi ortodocºi au luatparte la slujba devecernie ce a fost oficiatã joi seara înParaclisul CatedraleiSfântul Ilie Tesviteanul,

slujba fiind oficiatã dePreasfinþitul PãrinteGurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei ºi ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Varsanufie,ArhiepiscopulRâmnicului. Delegaþia afost însoþitã ºi dePreasfinþitul PãrinteEmilian Loviºteanul,Episcopul vicar alArhiepiscopieiRâmnicului.

Racla cu moaºtelesfântului a fost depusãjoi începând cu ora17,00 ºi a stat laPetroºani pânã vineri laora 13,00, când a ple-cat la Biserica SfântaTreime ºi la SfântaCuvioasa Paraschevadin Hunedoara.

Racla cu moaºteleSfântului GrigorieDecapolitul stau laVâlcea, la MãnãstireaBistriþa ºi sunt consider-

ate cel mai scump odorbisericesc al Olteniei.

Moaºtele SfântuluiGrigorie Decapolitulsunt dintre cele maivechi din þarã, dupãcele de la Suceava, ºisunt foarte cinstite decredincioºi, mai ales de cei din zona sub-carpaticã. Iar pentrucredinþa lor, aici se facnumeroase minuni.Sfintele lui moaºte sunt

întregi ºi binemirosi-toare. Ele se aflã într-oraclã de argint, undestau din anul 1940 fãrãsã fi putrezit.

Cãlugãrii ºicãlugãriþele sunt martoriai minunilor sãvârºitede moaºtele SfântuluiGrigorie Decapolitul, lacare credincioºii s-auputut închina.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Începe ºcoala!E zarvã mare pe strãzi ºi la ºcoli ºi,

dacã la Petroºani clopoþelul sunã osingurã datã pentru toþi copiii, în ParculCentral Carol Schreter, la Vulcan,Gheorghe Ile spune cã va face personalacest lucru în fiecare ºcoalã.

Grãdiniþe reabilitate prin programul NaþiunilorUnite pentru Dezvoltare

Premiu UNITER pentruactorii de la Petroºani

Eveniment religios la Petroºani

Aºteptaþi sã se roage la înãlþime

Page 5: CVJ Nr 942,luni14 septembrie

Z i mare cu dublãsemnificaþie.

Data de 14 septem-brie este o zi foartemare cu o sãrbãtoarereligioasã foarte marepentru ortodocºi.Pentru staþiuneamontanã Straja dinLupeni aceastã sãrbã-toare are o dublãsemnificaþie pentruca pe lîngã ÎnãlþareaSfintei Cruci se maisãrbãtoreºte ºiHramul Schitului dinStraja, schit ctitoritde cãtre omul de afaceri Emil Pãrãu.

Schitul Straja este situat la 1450 metri alti-tudine. La 1485 metris-a ridicat o cruce metalicã în memoriacelor care, de-a lungulsecolelor s-au jertfit peaceste meleaguri dinValea Jiului pentruneam, libertate socialã ºipentru un trai decent. Înpisania aflatã deasuprauºii de la intrare stã scris

“Cu voia Tatãlui, cu ajutorul Fiului ºi împre-unã cu lucrarea DuhuluiSfînt s-a zidit ºi pictataceastã sfîntã bisericã.

Întreaga lucrare aînceput în 22 mai anulDomnului 1999, cubinecuvîntarea chirarhu-lui locului PS Dr.Timotei Seviciu, pringrija, osteneala ºi chel-tuiala lui Emil Ilie Pãrãualãturi de familia sa,soþia Marcela cu fiii Alinºi Dorin. Tot în acestan, biserica a fostîmpodobitã cu picturã înulei executatã de pic-torul Petru Dãnuþ dinSomoºcheº, judeþulArad, sfinþindu-se înanul Domnului 1999,octombrie 23, de cãtrePrea Sfinþia Sa Dr.Timotei Seviciu,Episcop al Aradului ºiHunedoarei. Pentrugrijã deosebitã de a-ºiîmplini visurile dintr-ocuratã ºi statornicãdragoste faþã de

Dumnezeu, primeºteDoamne pe binefãcã-torul, ostenitorul ºiiubitorul acestui sfîntlocaº împreunã cu familia sa. Fie aceastãbisericã o vie mulþumireadusã lui Dumnezeu dectitor ºi familia sa înveci, Amin. Data23.X.1999”. Bisericaeste din lemn, în formãde navã, pe fundaþie debeton. Are lungimea de10 m ºi lãþimea de 7,5m. Spaþiul este reparti-zat în altar ºi naos. Areºi un pridvor deschis,susþinut în faþã de patrustîlpi din lemn. Pridvoruleste împrejmuit cu ungrilaj din lemn înalt de105 cm. Altarul esteluminat de o fereastrã lasud-est ºi alta la nord-

est. Catapeteasma estedin lemn de paltin,sculptat cu Sf. Apostoliºi Cina cea de Tainãsus, îngeri ºi MaicaDomnului pe Uºileîmpãrãteºti ºi diaconeºti.Lîngã catapeteasmã, peperetele nordic, estesculptatã în mãrimenaturalã Sf. MuceniþãVarvara, ocrotitoareaminerilor. În partea ves-ticã a naosului se aflabalconul pentru cor,susþinut de patru stîlpidin lemn împodobit cusculpturã, dar ºi cu ocruce mare sculptatã,care se înalþã de la par-dosealã pînã în parteasuperioarã a balconului.Este crucea, care estescoasã din bisericã înVinerea Mare, cînd se

organizeazã în municipi-ul Lupeni, singura pro-cesiune religioasã carereconstituie drumulMîntuitorului, pemuntele Golgotei.Conform calendarului ºitradiþiilor populare, ziuade Constantin ºi Elenacorespunde sãrbãtoriinumite ConstandinuPuilor sau ConstantinGraur (patronulpãsãrilor din pãduri). Secrede cã în aceastã zipãsãrile îºi învaþã puii sãzboare iar recoltele vorfi mîncate de pãsãridacã se munceºte lacîmp. De asemenea, seconsiderã cã este ultimazi în care se mai poatesemãna porumb, ovãz ºimei, altfel acestea sevor usca. Este ziua încare pãstorii îºi alegbaciul ºi locul stînelor,femeile alungã duhurilerele cu tãmîie ºi aghias-

mã, iar bãrbaþii aprindFocul Viu, în jurul cãruiastau ºi se afumã împre-unã cu oile, ca sã fieferite de rele cît timpvor sta la stîna, în timpce, prin zgomote ºistrigãte, alungã vrãji-toarele care furã sporullaptelui. Mai mult decîtatît la 15 m sud-est debisericã, este construitcorpul de chilii din zid,la parter, ºi din lemn, laetaj, pe fundaþie debeton. Clãdirea esteînzestratã cu instalaþiisanitare ºi apã curentãobþinutã prin cãderedintr-un bazin în care secapteazã apa dinizvoare.

Ca în fiecare an sînt invitaþi sã vinã toþicredincioºii. Aceºtia vorlua parte la o frumoasãslujbã într-un peisaj depoveste.

Monika BACIUMonika BACIU

T rupa de laPetroºani a

Teatrului Dramatic I. DSîrbu a fost premiatãde UNITER, la GalaTânãrului Actor, denu-mitã generic Gala Hop.

Amelia Toaxen, RaduTudosie, Raul Hotcaº ºiCorina Viºinescu au partici-pat cu piesa „Da da

Vacanþa!”, iar pentruprestaþia lor excepþionalãau primit PremiulPublicului.

Potrivit site-uluiUNITER, cea mai bunãtrupã de teatru a fost cea aactorilor de la Petroºani,

care au interpretat „Da daVacanþa!”

Concursul, ajuns la ediþiacu numãrul XVIII, s-adesfãºurat la Costineºti ºidin juriu au fãcut parte:actorul Tudor Chirilã, regi-zorul Radu Jude, actriþaMaia Morgenstern,scenografa Iuliana Vîlsan ºicântãreaþa de jazz LuizaZan.

Cei 4 tineri din Petroºaniau impresionat publiculcare i-a votat ºi au venitacasã cu un premiu pemãsura prestaþiei lor.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

M ai multe grãdiniþedin municipiul

Petroºani vor fi cuprinseîntr-un program dereabilitare.

Prin proiectul NaþiunilorUnite privind “Îmbunãtãþireaeficienþei energetice îngospodãriile ºi comunitãþile cuvenituri reduse din România”se propune reabilitarea ter-micã a obiectivului grãdiniþacu program prelungit numãrul2 ºi a grãdiniþei numãrul 3 dinlocalitate.

“În urma reabilitãrii termicese doreºte îmbunãtãþirea efi-cienþei energetice a acestei

clãdiri prin termoizolarea cuvatã mineralãbazalticã.

Pentru realiza-rea acestui obiec-tiv s-a întocmitdocumentaþia deavizare a lucrã-rilor de investiþii.

Conformraportului de audit energeticclãdirea se încadreazã în clasaenergeticã D, pierderile deenergie fiind mari. Se prop-une realizarea unui termosis-tem pe faþada întregii clãdiri,peste finisajele de faþadã exis-tente, termoizolarea plãcii

peste ultimul nivel ºi realizarea învelitorii din þiglã metalicã precum ºireabilitarea trotuarului”, searatã în nota de fundamentarea proiectului. UNDP va cofi-nanþa investiþia prin furnizarea materialelor ce compun termosistemul pentru faþadã

realizat cu plãcide vatã mineralãbazalticã.

MonikaMonikaBACIU BACIU

Primarul GheorgheIle ºi-a propus sãmeargã în fiecare ºcoalãca sã le ureze elevilorun an plin de note

bune. Va fi o oportuni-tate pentru a da startulunui nou an ºcolar ºiprima ºcoalã ce va fivizitatã de delegaþia dinprimãrie va fi la ora8,30, la ªcoala nr 1.Teodora Lucaciu.Urmeazã ca primarul,însoþit de o delegaþie, sãtreacã pe la ªcoala nr.3 din Paroºeni, ªcoalanr 6 din CartierulTraian, apoi ªcoala nr5, nr. 4, plus grãdiniþaºi, la final, Liceul.„Vrem sã cuprindemtoate ºcolile, sã nu fiediferenþe între ºcoli sã

spunã elevii ºi profesoriicã la ei nu vine nimeniºi sunt lãsaþi de izbeliºte.Nu! Toate ºcolile vor fideschise de o delegaþiedin care fac parte primarul, viceprimarul,secretarul care vom fiprezenþi la toate ºcolileca sã dãm garanþia cãîncepe un an ºcolarpentru toatã lumea lafel”, a declaratGheorghe Ile, primarVulcan.

ªcoala începe luni 14septembrie, iar conformunei noi decizii, vacanþa

de iarnã va fi de douãsãptãmâni ºi copiii revin în bãnci abia în10 ianuarie, iar pânã lavacanþa din vara anului2016, copiii vor merge177 de zile la ºcoalã.

C FR de parteaºcolii

CFR a lansat pentruaceastã perioadã o ofertã ce li se adreseazãtuturor elevilor, care, înbaza carnetului de note,poate avea reducere labilet. Elevii din clasele 0÷ 12 beneficiazã, în

baza carnetului de elevsau a adeverinþei pentruclasa pregãtitoare, de oreducere de 50% lacumpãrarea unui biletde tren Regio ºi de oreducere cuprinsã între20% ÷ 30% lacumpãrarea unui biletde tren InterRegio.

Studenþii la zi dinînvãþãmântul de stat sauprivat acreditat benefici-azã, în baza legitimaþieide student “reducere latransport”, de o reduce-re de 50% pentru unnumãr nelimitat de cãlã-

torii cu trenurile Regio.În baza carnetului decupoane, studenþii potefectua 24 de cãlãtoriicu trenurile InterRegio,în decursul unui an, cuo reducere de 50%.Elevii ºi studenþii benefi-ciazã de abonamentelunare cu 75% reducerela trenurile Regio ºi50% reducere latrenurile InterRegio.

Reducerile sunt valabile pentru cãlãtori-ile la clasa a doua, seelibereazã pentru distanþe de pânã la 300 km, iar numãrulcãlãtoriilor incluse este nelimitat.

La procurarea abona-mentului sunt necesarecarnetul de elev ºi legitimaþia de reducerela transport pentru studenþi, vizate pentruanul ºcolar în curs.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Z eci de credin-cioºi ortodocºi

au venit, la finelesãptãmânii trecute,la ParaclisulCatedralei SfântulIlie din Petroºani.Micuþa curte a bise-ricuþei, aflatã lângãParcul Central CarolSchreter, a gãzduitmoaºtele SfântuluiGrigorie Decapolitul.

De altfel, în ciudavremii nefavorabile, dejoi ºi pânã vineri laprânz, curtea bisericii afost plinã decredincioºii care auvenit sã se roage. A fost un evenimentinedit la care a luatparte întreaga suflarebisericeascã.

Curtea ParaclisuluiCatedralei SfântulProoroc Ilie de la

Petroºani a devenit, cusiguranþã, neîncãptoarepentru credincioºii careau venit în aceste zilesã se roage ºi sã atingãracla cu moaºteleSfântului GrigorieDecapolitul. Zeci depreoþi ortodocºi au luatparte la slujba devecernie ce a fost oficiatã joi seara înParaclisul CatedraleiSfântul Ilie Tesviteanul,

slujba fiind oficiatã dePreasfinþitul PãrinteGurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei ºi ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Varsanufie,ArhiepiscopulRâmnicului. Delegaþia afost însoþitã ºi dePreasfinþitul PãrinteEmilian Loviºteanul,Episcopul vicar alArhiepiscopieiRâmnicului.

Racla cu moaºtelesfântului a fost depusãjoi începând cu ora17,00 ºi a stat laPetroºani pânã vineri laora 13,00, când a ple-cat la Biserica SfântaTreime ºi la SfântaCuvioasa Paraschevadin Hunedoara.

Racla cu moaºteleSfântului GrigorieDecapolitul stau laVâlcea, la MãnãstireaBistriþa ºi sunt consider-

ate cel mai scump odorbisericesc al Olteniei.

Moaºtele SfântuluiGrigorie Decapolitulsunt dintre cele maivechi din þarã, dupãcele de la Suceava, ºisunt foarte cinstite decredincioºi, mai ales de cei din zona sub-carpaticã. Iar pentrucredinþa lor, aici se facnumeroase minuni.Sfintele lui moaºte sunt

întregi ºi binemirosi-toare. Ele se aflã într-oraclã de argint, undestau din anul 1940 fãrãsã fi putrezit.

Cãlugãrii ºicãlugãriþele sunt martoriai minunilor sãvârºitede moaºtele SfântuluiGrigorie Decapolitul, lacare credincioºii s-auputut închina.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Începe ºcoala!E zarvã mare pe strãzi ºi la ºcoli ºi,

dacã la Petroºani clopoþelul sunã osingurã datã pentru toþi copiii, în ParculCentral Carol Schreter, la Vulcan,Gheorghe Ile spune cã va face personalacest lucru în fiecare ºcoalã.

Grãdiniþe reabilitate prin programul NaþiunilorUnite pentru Dezvoltare

Premiu UNITER pentruactorii de la Petroºani

Eveniment religios la Petroºani

Aºteptaþi sã se roage la înãlþime

Page 6: CVJ Nr 942,luni14 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Luni 14 Septembrie 20156 Invãtãmânt

Page 7: CVJ Nr 942,luni14 septembrie

La Lupeni ºi laUricani nu au fostinvestiþii pentru moder-nizarea sistemului dealimentare cu apã ºinici pentru canalizare.Situaþia este alarmantãºi Cornel Resmeriþãchiar a recunoscut cãaºa nu se mai poate,dar, cu toate acestea,nu a fost de acord sãsemneze pentru majo-rarea preþului apei.

Mai mult, chiar îl vaconcedia pe cel care afãcut asta în lipsa lui ºi este angajat laprimãrie. „Nu pot sãsemnez ºi nici nu amfost de acord ºi nu amdat avizul nimãnui sãsemneze. Într-adevãreu am lispit din februarie ºi se pare cãar fi semnat o datãreprezentantulprimãriei Lupeni.Pentru prima datã, cãa semnat, riscã sã fiedat afarã în acestmoment”, a spusCornel Resmeriþã, primarul municipiuluiLupeni.

Nici DãnuþBuhãescu de la Uricaninu a semnat pentrucreºterea preþului laapa potabilã, pentrucã vrea sã se consultecu consilierii locali.Mai mult, spune cãdeciziile oricum s-auluat fãrã el, pe motivelegate de politica fostului preºedinte al CJ Hunedoara, IoanMircea Moloþ, daracum aºteaptã ºi sãvadã utilajele lucrândîn oraº. „Nu am fostconsultat la vremearespectivã, ºi niciLupeniul. Nu am fãcut

parte din acel pro-gram. Din pãcate, nua învins raþionamentuleconomic, ci celpolitic. Eram în douãtabere, pe de o partefostul preºedinte al CJH, cu primãriilePDL, pe de altã partenoi, cele douã primãriiPSD. Când vedeminvestiþiile, vom con-tribui la noua politicãtarifarã, mãcar sãreparãm ce maiputem”, a precizat ºiDãnuþ Buhãescu, pri-marul oraºului Uricani.

Preþul apei va creºteoricum ºi asta o spune

ºi directorul SC ApaServ, care spune cã altfel riscãm sã dãm banii înapoi pe investiþiile din EstulVãii Jiului.

„Investiþiileeuropene trebuie sãcontinue ºi, în acelaºitimp, toate contracteletrebuie respectate. Noitrebuie sã respectãmun contract definanþare. Am vrut înUE, trebuie sã respec-tãm toate regulile. În condiþiile în carecontractul de finanþarenu este respectat, totproiectul devine neeli-

gibil, nu se vor mai luabani în continuare ºiprimãriile ºi ConsiliulJudeþean vor suportatoatã valoareainvestiþiei de 40 demilioane de euro. De unde bani? De lapopulaþie. Mãrimimpozitele ca sã plãtimbanii europeni, în locsã îi luãm gratis”, aspus Costel Avram,directorul egneral alSC Apa Serv ValeaJiului.

Investiþiile ar puteafi oprite ºi tocmaiacum sunt preconizatecele din Lupeni ºiUricani. Mediator înaceastã disputã a fostpreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Adrian David, care acãutat sã lãmureascãtotul. „Ne dorim sã ne respectãm angaja-mentele pe care cei dedinaintea noastrã ºi le-au propus. Aºa cã,ceea ce ne intere-seazã, este sã aveminvestiþii de calitate ºila timp, iar astaînseamnã sã nesupunem unor condiþiide creditare mai aspre,

decât le-am face azi”,a menþionat AdrianDavid, preºedintele CJ Hunedoara.

Preþul apei rãmânedeci majorat, chiardacã primãriile Lupeniºi Uricani nu au fostde acord. Nici nu eraneapãrat nevoie ºi devotul lor, iar acuminvestiþiile se vor faceºi în acest capãt al VãiiJiului ºi atunci, aºacum au promis, cei doi primari vor agreacontractul definanþare, lãsând la oparte orgoliile politice.Populaþia, însã, vaplãti mai mult pentruserviciile la apã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Septembrie 2015 Administratie 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

M unicipali-tatea din

Petroºani vrea sãaloce 300 de miide lei pentrurepararea maimultor drumuricare duc sprecãtuneleaparþinãtoare.

Banii vin de laConsiliul JudeþeanHunedoara dincapitolul destinatdrumurilor judeþeneºi comunale, iarPrimãria Petroºania primit suma de300 de mii de lei.

Cu aceºti banivor fi reparate ºiîntreþinute trei drumuri care ducspre cãtunele DâljaMare, Dâlja Micã ºi

Peºtera. Totuldepinde însã deconsilierii locali carevor trebui sã aprobeproiectul executivu-lui în ºedinþa dinaceastã sãptãmânã.

De ani de zile,locuitorii cãtunelorDâlja Micã ºi DâljaMare s-au chinuit sãajungã în municipiulde care aparþin, iar

autoritãþile au cons-truit un drum caresã poatã fi practica-bil ºi pe timp deiarnã. Totodatã, aumai fost construitepodeþe noi, ºanþuride colectare aapelor ºi ziduri desprijin, însã pentruasfaltarea drumuluinu au fost bani.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Scandal amorsat pe tema preþului apei în ValeP rimarul din Uricani trebuie sã îºi consulte consilierii, iar cel de la Lupeni

promite cã va concedia un angajat ºi toate sunt rezultatul discuþiilor legate deadoptarea preþului apei. La Lupeni s-au adunat vineri, sãptãmâna trecutã, primariidin Valea Jiului, ca sã vorbeascã, lãsând la o parte politica, despre viitorul investiþiilor în sistemul de alimentare cu apã al Vãii Jiului.

Bani pentru drumul din Dâlja

Page 8: CVJ Nr 942,luni14 septembrie

Între 11 m ºi scoruriastronomice

Prima fazã a com-petiþiei surprizã a avut...de toate! În primul rând,opt victorii în deplasare,liderul Ligii a V-a,Mureºul Pricaz onorân-du-ºi clar poziþia prinvictoria cu 4 – 1 laBeriu. Surprindescorul celor de la CetateII Deva 8 – 1 îndeplasare la Santos Boz,iar C.S. Ghelari nu s-aprezentat la jocul cuCerna Lunca Cerniianunþând renunþarea lacampionat. InterPetrila s-a impus cate-goric la Bãcia, scor 5 –2, conducând la unmoment dat cu 3 – 0 ºi4 – 1 autorii golurilorpetrilene fiind Zavracu(2), A. Miron, Tãian ºiKalai. Cel mai dramaticmeci a fost cel de laUricani, dintre Minerul ºiCS Vulcan 6 – 5.Vulcãnenii au condus cu1 – 0 (gol Sg. Maier),

apoi a fost 1 – 1 (golProteasa), Proteasa va trimite în barã dinpenalty, va fi 2 – 1 (golD. Scurtu), egaleazãVulcanul, 2 – 2 (golPârvulesc) ºi se ajunge lalovituri de departajare.Aici vor marca Irina,Proteasa, Suvac ºi A. Ilie(Min. Uricani), Sg.Maier, Roºca, Pârvulesc(CS Vulcan), ratând vul-cãnenii Adr. Roºian (ºutapãrat de Traian „Jalon”Câmpean!) ºi D. Florea(ºut pe lângã poartã).

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Septembrie 20158 Actualitate

În week-end-ul tre-cut s-a dat startul lacampionatele de juniorila fotbal ºi la handbal.Sunt cele douã sporturide echipã în care copiiimai vin sã-ºi încerceveleiãþile, poate, cineºtie...

Aºa cum am fãcut-ode-a lungul ultimilorani, vom ocupa cu

minuþiozitate ºi în acestsezon de mediatizarearezultatelor acestorcopii, în ideea cã poateºi acesta un reper deambiþie. Iatã, odatã cuînceperea cursurilorºcolare, elevii vor treceºi la „cursurile”sportive.

Au intrat în foculluptelor junioarele II

(15 – 16 ani), care vorjuca sistem campionat,etapã de etapã, apoijunioarele III (13 – 14ani) ºi junioarele IV (11– 12 ani), de acestezeci de fete ocupându-se tânãrul antrenorDaniel Brânzãu de laC.S.S. Petroºani.„Gaºca nebunã” de laCSM – FC etc., etc.Jiul Petroºani, MarinTudorache, DamianMilitaru, Ticã Ititescu, aluat startul sâmbãtã,

12 septembrie, cu gru-pele de la juniori C, Dºi E, pornind un mara-ton de 11 etape latoate aceste nivelepânã pe la sfârºitullunii noiembrie. Alãturide ei, în seria ValeaJiului (campionatul sedisputã la niveljudeþean) demaraºiceilalþi antrenori împre-unã cu echipele lor,Adrian Sultan (MinerulUricani), Cornel Irina(ProFotbal Petroºani),

Vuþã Moldovan, CristiBuium (Inter Petrila),Gabi Niþu(UniversitateaPetroºani), SorinBejan, Sorin Corpadi(Sorii Juniors Lupeni),Iosif Izsak (Fair PlayVulcan).

Cu siguranþã, toþiaceºtia sunt conºtinenþide misiunea lor ºi vorface în aºa fel calucrurile sã sedesfãºoare în cele mai

bune condiþii tot ceeace þine de ei.

Baftã, domnilor!

Henþ cu mâna

Toamna bobocilor

S urprinzãtor demulþi specta-

tori au urcat în„Dealul Institutului”la acest meci decupã ºi putemspune cã n-au avutce regreta.

Se joacã o primãreprizã extrem deechilibrat, cu un primºut (min. 4) razant,tras de acest talentatRareº Popa. Înreplicã, jiuliºtii vin(min. 15) cu o loviturãliberã excelent execu-tatã de Graur de la35m, peste poartaapãratã de Sultan.Meciul curge frumos,gazdele au douã mariocazii, în min. 17 unvoleu de la 18mrespins excelent deportarul Bg.Stefãnoiaca, apoi înmin. 27 acelaºi Bg.ªtefãnoaica se remar-

cã respingând cupiciorul ºutul expediatde I. Gavriluþi. RareºPopa (min. 40)încheia suita ocaziilordin prima parte, cu unºut sãnãtos de la14m, portarul Bg.ªtefãnoaica fiind dinnou la post.

La reluare, vinegolul de senzaþie a luiGraur, dar apoi

Universitatea punestãpânirre pe joc,reuºind sã revinã cudouã goluri care îi voraduce victoria cu 2 –1 ºi calificarea într-ofazã superioarã acompetiþiei.

„Suntem pe un

drum bun”.Directorul tehnic al

UniversitarilorPetroºani, CristianAlbeanu, a spus dupãmeci: „A fost un testutil, ne-am dorit multvictoria. Încã mai suntmulte de fãcut, darsuntem pe un drumbun. Eu sper sã insu-flu acestei echipe unspirit competitiv, sãajungem la un nivel încare sã abordãm cumult curaj orice par-

tidã. Vrem sã fim oechipã care sã fierespectatã în acestcampionat”.

Univ. Petroºani – Jiul Petroºani 2 – 1 (0 – 0)Univ. Petroºani (antr. Gabi Niþu):

Sultan – Fãuricã, Raboj, Magheru, Doroftei –Bulimej (min. 25 R. Mateescu), R. Popa, Plãcintã(min. 50 Bg. Barbu), I. Gavriluþi – Ov. Popesc,Voina (min. 55 Rostaº).

Jiul Petroºani (antr. Cosmin Kanduth):Bg. ªtefãnoaica – Cl. Cãlin (elim. Min. 65), D.Stoica, Oct. Ionicã, Or. Roºu – Mândruþ, Graur,M. Avram (min. 62 Al. Nicu), Al. Daj (min. 55 A.ªerban) – Bãlãuþã (min. 30 Pãsãricã), Roºianu.

Arbitru: Cristian Lazãr – PetrilaSpectatori: 200.Golurile: 0 – 1: Graur (min. 48) din lovi-

turã liberã trimisã în vinclu de la 35m!; 1 – 1: I. Gavriluþi (min. 65) din penalty, dupã un henþcomis de Cl. Cãlin; 2 – 1: Raboj (min. 78) cucapul din 6m, dupã o centrare a lui IonuþGavriluþi.

Cupa României Ediþia 2015 – 2016Turul I jud. Hunedoara

9 septembrie 2015Zarandul Criºcior- Aurul Brad 0-3Minerul Uricani - CS Vulcan 6-5U Petroºani - Jiul Petroºani 2-1CS Ghelari - Cerna Lunca Cernii 0-3Sântãmãria Orlea- Ret. Haþeg 0-3Victoria Dobra - Aurul Certej 1-7ACS ªoimul Bãiþa a statAS Mãgura Pui a statPonorul Vaþa - Metalul Criºcior 2-4Santos Boz - Cetate II Deva 1-8Victoria Cãlan a statAgrocomp. Bãcia - Inter Petrila 2-5CS Comuna Ilia - Gloria Geoagiu 2-1Berianul Beriu Mureºul Pricaz 1-4Cetate Rãchiþova a statHercules Lupeni a stat

Fotbal, Cupa României

Universitatea Petroºani – Jiul Petroºani 2 – 1 (0 – 0)

Derby onorat

Cornel Irina a contribuit la victoria

Uricaniului

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Universitatea Petrosani ºi Jiul la startul partidei

Graur (Jiul) autorulprimului gol din

Dealul Institutului

Directorul tehnic al Univ. Petroºani,

Cristi Albeanu, credeîn viitorul echipei sale

Galeria Jiului, mereu la datorie