cvj nr 943,marti15 septembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 943

Marti, 15 Septembrie 2015

L e-a ajuns cuþit la os ºi s-au trezit executaþi silit din cauzafostului preºedinte al Casei pensionarilor din Petroºani,

Iuliu Pavel, demis anul trecut. Ingineriile financiare îi lasã pe zeci de oamenii care i-au fost angajaþi, ori pe o parte dincomunitatea rromã din Colonie, pe care a prins-o în mrejelesale, fãrã case sau banii de mâncare. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 7-A7-A

Executaþi silit pentru bani care nu

i-au folositP ensii încasate

necuvenit. Mii dehunedoreni au încasatpensii necuvenit, iaracum se vãd în posturade a fi executaþi silit.

Cei mai mulþi pensionaricare au popriri pe pensiesunt din Valea Jiului, iarreprezentanþii Casei dePensii Hunedoara ne explicãde ce. “Sunt foarte mulþipensionari care au încasatpensii necuvenit. Cei maimulþi sunt din Valea Jiului ºiasta pentru cã au fostîncadraþi în grupe specialede muncã”, a declarat TomaIlie, directorul Casei dePensii Hunedoara.

În cazul prestaþiilor deasigurãri sociale, altele decâtpensiile, recuperareasumelor încasate necuvenitcu titlu de prestaþii de asigu-rãri sociale se efectueazã decãtre angajator sau, dupãcaz, de instituþia careefectueazã plata drepturilorde asigurãri sociale. CasaNaþionalã de Pensii, princasele teritoriale de pensii,precum ºi casele de pensiisectoriale recupereazã

sumele plãtite necuvenit dela plãtitorii drepturilor deasigurãri sociale. Sumeleplãtite necuvenit prin inter-mediul caselor teritoriale depensii ºi al caselor de pensiisectoriale se recupereazã dela beneficiari în baza decizieicasei respective, care consti-tuie titlu executoriu. Sumelerãmase nerecuperate de peurma beneficiarilor decedaþinu se mai urmãresc.

Sumele încasate necuve-nit cu titlu de prestaþii deasigurãri sociale, ca urmarea unei infracþiuni sãvârºitede beneficiar, se recupereazãde la acesta, de la dataprimei plati a sumelor necuvenite, plus dobânzileaferente, pânã la recupera-rea integralã a prejudiciului.Sumele stabilite astfel,rãmase nerecuperate de laasiguraþii decedaþi, nu semai urmãresc.

Monika BACIU Monika BACIU

L ocuitorii VãiiJiului nu sunt

interesaþi de pensiainternaþionalã. Deºimulþi dintre foºtiiortaci au lucrat prinstrãinãtate, puþini suntcei care au solicitatpensia internaþionalã.

Peste o mie de hunedoreni beneficiazã depensii internaþionale. La Casa Judeþeanã dePensii Hunedoara au fostdepuse mai multe dosaredin partea pensionarilorcare au lucrat la muncã în

strãinãtate, iac acum vorsã primeascã pensie internaþionalã.

“Sunt undeva în jur de 1000-1200 de persoane care beneficiazãde pensie internaþionalã.Aproximativ 50 de persoane sunt din Valea Jiului“, a declaratToma Ilie, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara.

Persoanele caremuncesc în strãinãtate potsã-ºi depunã dosarul laCasa Judeþeanã de Pensiidin judeþul în care îºi audomiciliul la data la care

întrunesc condiþiile legisla-tive din România pentru aieºi la pensie. Astfel, per-soanele care lucreazã sauau lucrat atât în România,cât ºi într-unul sau maimulte state membre aleUE pot solicita pensiecomunitarã, plata urmânda fi fãcutã în statul dedomiciliu. În cazul per-soanelor care au lucrat înunul sau mai multe statemembre ale Uniunii

Europene ori a SpaþiluluiEconomic European drep-turile de pensie se acordãcu respectarea prevederi-lor regulamentelor comu-nitare ºi ale legislaþiilornaþionale în vigoare înmaterie de pensii, per-soanele interesate potsolicita obþinerea drep-turilor de pensie potrivitlegislaþiilor în vigoare alestatelor membre în care au desfãºurat activitãþi profesionale; vârstele depensionare sunt, de regulã, diferite de la unstat la altul. Pe cale deconsecinþã, fiecare stat vastabili pensia la dataîndeplinirii condiþiilorpotrivit legislaþiei proprii ºidrepturile de pensie se

acordã potrivit principiuluipro rata temporis, pro-porþional cu perioadele deasigurare realizate înfiecare stat. Fiecare stat vaacorda câte o pensiepotrivit perioadelor deasigurare realizate potrivitpropriei legislaþii.

Pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limitã de vârstã,anticipatã, anticipatã parþialã, de invaliditate ºide urmaº, persoanaîndreptãþitã se adreseazãunei singure instituþii, cererea astfel depusã fiindvalabilã pentru toate instituþiile la legislaþia cãrora persoana respectivãa fost supusã.

Monika BACIUMonika BACIU

Pensionarii mineri executaþi silitpentru pensii încasate ilegal

50 de locuitori ai Vãii Jiuluiau pensie internaþionalã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Septembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

A dãpostul decâini de la

Petroºani, poziþio-nat în spatele gãrii,va fi renovat.

Sunt bani pentruasta ºi aici vor fi duºicâinii ce sunt adunaþide pe strãzi. Investiþiaeste asiguratã ºi numai dureazã multpânã ce lucrãrile vor fi

demarate.Patrupedele din

Petroºani vor fi dinnou adunate de pestrãzi ºi vor ajunge laadãpostul din Colonie,acolo unde a funcþio-nat ºi înainte unpadoc al administraþieilocale. Este nevoie deo reabilitare a acestuilor, iar Asociaþia deDezvoltare

Intercomunitarã careare în grijã câiniicomunitari a decis sãîmbunãtãþeascã ºicondiþiile de aici.

„Vrem în luna sep-tembrie sã demarãmreabilitarea acestuicentru din colonie,care va avea capaci-tatea de 120 decapete, dar se poate ºimai mult chiar. Avemun program de aproxi-mativ 300.000 de leipentru reabilitare,acum se face licitaþiaºi consider cã înnoiembrie, la început,vom avea o capacitatede 150 de câini”, adeclarat NicolaeIvãnuºi, preºedinteleA.D. I. Câini comuni-tari ºi consilier

judeþean. La acest adãpost va

fi ºi un medic veteri-nar care are misiuneade a deparazita animalele fãrã stãpânºi de a le adãposti pecele care nu pot filãsate pe strãzi.

În plus, la Uricanifuncþioneazã un centruzonal, cu o capacitatemai mare, dar, înultimele zile, acolo s-au iscat o serie deprobleme, dupã ce persoane neidentificate au intratºi au eliberat câinii din cuºti. Poliþia face oanchetã, mai ales cãsunt suspiciuni cuprivire la uciderea ºiînfometerea unorpatrupede.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Din 15 septembrie ºipânã la finele luniinoiembrie, prin DefileulJiului se va circula doarnoaptea. Este un pro-gram de lucrãri pe careCNADR l-a aprobatcelor de la firma spani-olã care va lucra zilnicîntre orele 9,00 ºi18,00, iar sâmbãtadoar pânã la 16,00,iar DN 7A este ºi elînchis. Asta pentrucã acolo au locclucãri ample ºi niciorutã de ieºire din ValeaJiului nu mai este accesibilã. Maºinile oripleacã pânã începlucrãrile, ori noaptea,sau aleg rute pe Deva.Alte drumuri nu maisunt valabile ºi preºedin-tele Consiliului JudeþeanHunedoara, Adrian

David spune cã astfel le-am fãcut pe placspaniolilor ºi în acestan. „Constructorul asolicitat prin primãvarã,ca tot anul sã fie închisdefileul pentru a putealucra. Iatã cã au putut

lucra

maibine, chiar dacã au lãsatdeschis traficul. Acum îifacem acest hatâr, dinpunctul meu de vedere,ºi o sã închidem drumulo lunã ºi jumãtate, dar

vom monitoriza, dinpunctul meu de vederedoar afectiv, pentru cãnu sunt în directa coor-donare de la ConsiliulJudeþean, dar suntcetãþean al Vãii Jiului ºimã intereseazã ca acolosã se lucreze conformprogramãrii”, a precizat Adrian David,preºedintele CJ H.

Pe de altã parte ºiDN 7A s-a închid, însã,ruta alternativã areacum nevoie de lucrãride o mai mare anver-gurã. Aici circulaþiarutierã este restricþiona-tã de luni pânã vineri,între ora 8,00 ºi 18,00,cu pauzã de douã orede la 12,00 la 14,00.

„Se lucreazã la arocamente ºi chiar e

un pericol acolo pentrucirculaþia maºinilor ºiconstructorul nu doreºtesã ºi-l asume. Sperãmca lucrãrile sã sedesfãºoare cu rapiditateºi la calitatea pe care oaºteptãm”, a mai spusprreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Aºadar, pentru primadatã, Valea Jiului ajungesã fie absolut închisã pecalea rutierã în fiecare zi de acum încolo, cel puþin pânã la 1 noiembrie, când sepreconiezazãdeschiderea arterei dinDefileul Jiului. Pe DN7A drumul va fi închispânã în data de 15noimebrie a acestui an.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

P ostul de salva-mar la bazinul

didactic ºcolar dinPetroºani va fi scos,din nou, la concurs.

Dupã câteva încercãri eºuate,municipalitatea de laPetroºani vrea sãscoatã din nou la concurs postul de sal-vamar pentru bazinuldidactic care a fostinaugurat la sfârºitulanului trecut.

“Vom scoate dinnou la concurs postulde salvamar. Cei carese înscriu trebuie sãaibã obligatoriu cursulde salvamar fãcut”,a declarat Tiberiu

Iacob Ridzi, primarulmunicipiuluiPetroºani. PrimãriaPetroºani a scos la

concurs mai multeposturi pentru bazinulºcolar de înot de laPetroºani, dat înfolosinþã deCompania Naþionalãde Investiþii la fineleanului 2014.

Municipalitatea a dat în folosinþãprimul bazin ºcolar,iar investiþia de laPetroºani are o valoa-re de aproximativ 6,8 milioane de lei.Bazinul poate fi folositatât de elevi, cât ºi delocalnici. De precizatcã, de anul viitor, sedoreºte ca eleviiclaselor a III-a ºi a IV-a din municipiulPetroºani sã aibãparte de lecþii de înotgratuite la bazinuldidactic din localitate.


Valea izolatã, defileul deschis doar noapteaA rtera rutierã din Defielul Jiului

va fi deschisã doar noaptea. În acestmoment, Valea Jiului este din nou izolatãtotal, mai ales cã lucrãrile ample de pe DN 7, pe drumul spre Voineasa, au necesi-tat închiderea rutei alternative. „Le-amfãcut hatârul spaniolilor”, a spus AdrianDavid, preºedintele CJ Hunedoara.

Bani pentru adãpost canin la Petroºani

O nouã încercare pentrua gãsi un salvamar

Cronica Vãii Jiului | Marti 15 Septembrie 2015 Actualitate 3

D upã ce auprimit spitalele

ºi ºcolile, primãriiledin Valea Jiului se vor alege ºi cuTermocentralaParoºeni.

Este vorba despreun sistem, care vafuncþiona cu bani de laGuvern, bani ce vorveni aºa cum vin ceipentru reparaþiile dedrumuri, ori pentruinstituþiile publice aflateîn subordinea edililor. Mai este un pic pânãacolo, dar lucrurile parsã îndrepte înspre oastfel de soluþie.

Colapsul în care seaflã ComplexulEnergetic Hunedoara agenerat ca soluþie sal-vatoare: preluarea decãtre primãriile din

Valea Jiului aTermocentralei de laParoºeni. Este o soluþiepe care ministrulAndrei Gerea a pro-pus-o ºi toate cele 6primãrii vor prelua peviitor, sub forma uneiAsociaþii de DezvoltareIntracomunitarã, activi-tatea energeticã deacolo. „În cazulTermocentralei de laParoºeni, ea va fi pre-luatã de o asociere aoraºelor ºi municipiilordin Valea Jiului. Estedoar o intenþie aGuvernului, nemanifes-tatã încã în scris. Vomvedea care suntcondiþiile pe care le vorcere atât primarii prinasociaþia lor, cât ºiGuvernul, pentru cã, înmomentul de faþã,nivelul bugetar la care

se ridicã primãriile nupoate sã suporte chel-tuielile legate deîntreþinerea ºi dez-voltarea termocentraleide la Paroºeni”, a pre-cizat Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Complexul EnergeticHunedoara este încolaps economic ºi sce-nariul cel mai probabilar putea fi despãrþireaminelor de termocen-trale. Cele din urmã,respectiv cea de laMintia ºi cea laParoºeni vor puteaajunge la primãrii ºiatunci acestea vorprimi bani de laGuvern, însã, pentrumoment se va asiguraun minim de huilã, catermocentrala sã pro-ducã energia electricãde care este nevoie,dar ºi pe cea termicã.


B âlbe la rang înalt.

Complexul EnergeticHunedoara areprezentat pentruarcul guvernamentalo momealã electoralã,iar situaþia nu pare ase fi schimbat.

Nu conteazã cine,cât ºi cum vorbeºti,important este sã ofacã. ReprezentanþiiGuvernului Ponta para nu vorbi aceeaºilimbã. Fiecare ministrusau secretar de statdeclarã altceva,

lucru care nu ar fi oproblemã dacã nu s-arvorbi lucruri distinctepe acelaºi subiect.

S taþi liniºtiþiGuvernul

vegheazã laînchiderea judeþului

Ultimul care a vorbita fost ministrulEnergiei Andrei Gerea.Acesta pare a fi spusparþial adevãrul despreviitorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

"Situaþia de laComplexul EnergeticHunedoara nu este

deloc uºoarã. (...)Insolvenþa poate sãintervinã oricând,având în vederenumeroasele cereri de(intrare în insolvenþã -n.r.) care au fostdepuse, dar nu ar trebui sã fie o sperietoare, pentru cãs-a vãzut cã ºi în cazul Hidroelectrica a produs rezultatefoarte bune. Deci nu e un lucru pe caresã îl respingem.Deocamdatã nu am

intrat în insolvenþã, darvom vedea cum vorevolua lucrurile, pentrucã solicitãri sunt foartemulte, vom vedea dacãreºim sã menþinem ritmul", a declarat într-un interviu pentruMEDIAFAX ministrulEnergiei, Întreprinde-rilor Mici ºi Mijlocii ºiMediului de Afaceri,Andrei Gerea.

Adevãrul este cãsocietatea energeticãpoate intra în insolvenþã oricând, darnu m,ai poate ieºi precum Hidroelectrica.Complexul energeticHunedoara a fostcãpuºat atât din inte-rior cât ºi din exterior,iar statul nu a fãcutaltceva decât sãpriveascã acestfenomen infracþional.

Un alt ministru alGuvernului Ponta cares-a aflat recent înValea Jiului este cel alDialogului Social, LiviuPop. Demnitarul adeclarat cã intrarea îninsolvenþã a CEH

poate complica radicalsituaþia, astfel, acesta îlcontrazice pe ministrulenergiei.

“Existã un numãrconsiderabil de cereride insolvenþã, s-arputea ca în septembrieuna dintre ele sãtreacã ºi lucrurile sevor complica radical.

Sunt convins cã se vor gãsi soluþii pentrua rezolva aceastã problemã, insolvenþasã nu se producã”, a declarat ministrulpentru Dialog Social,Liviu Pop.

Un alt glas al executivului a fost cel al preºedintelui CAal CEH, AurelianGhimpãu care s-a contrazis singur.

Ghimpãu a declarat “nu falimen-tãm Hunedoara”,referindu-se lanumeroasele cereri deinsolvenþã ale CEH ºi

“în 2018 se va scoateultima tonã de cãrbunedin Valea Jiului’.

Numãrul societãþilorcare cer insolvenþaComplexului Energetichunedoara a ajuns la14, iar cererea va fi analizatã de magistraþii TribunaluluiHunedoara în data de 17 septembrie.

ComplexulEnergetic Hunedoaraeste cel mai mareagent economic dinValea Jiului ºi dinjudeþul Hunedoara ºi,de asemenea, este singura societate carefurnizeazã agent ter-mic în municipiul Devaºi în oraºele din ValeaJiului. În structuraComplexului EnergeticHunedoara suntincluse minele de huilãLupeni, Lonea,Livezeni ºi Vulcan, alã-turi de termocentraleleMintia ºi Paroºeni.

ComplexulEnergetic Hunedoara,cu sediul la Petroºani,judeþul Hunedoara,deþine o cotã de piaþãde aproximativ 5% dinproducþia de energieelectricã din Româniaºi are aproximativ6.500 de angajaþi.


Depinde de perspectivã?

Miniºtrii lui Ponta, bâlbe ºi contradicþii pe tema seama CEH

Termocentrala Paroºeniajunge la primãriile din Vale

Lipsa utilajelor, dar ºi forþa de muncãdestul de îmbãtrânitãcontribuie la accen-tuarea deficitului dematerie primã. Astfel,unitãþile miniere dinValea Jiului producundeva la 4000 detone de huilã zilnic, cu 1000 mai puþin faþã de necesaruloptim. Lunar, astaînseamnã un deficit de 30.000 de tone.

“Conform datelorprezentate de cei din conducereaComplexului EnergeticHunedoaa, societateaare un deficit lunar dehuilã în valoare de40.000 de tone, iarpentru ca cele douãtermocentrale sã poatã

funcþiona pe timp deiarnã sunt necesare5000 de tone de huilãpe zi (2.200 tone –Paroºeni ºi 2.800 tone– Mintia)”, se aratãîntr-o informare trimisãministrului AndreiGerea.

Cu nici douã luniînaintea sezonului deiarnã, stocurile termo-centralelor sunt goale,iar producþia de huilãzilnicã în Valea Jiului

este de aproximativ4000 de tone, subnecesarul celor douãtermocentrale. Totul încondiþiile în care selucreazã suplimentar ºicu un personal în con-tinuã scãdere, mai alesavând în vedere faptulcã anul acesta, peste olunã de zile, minaPetrila din cadrulSNÎMVJ îºi va închidedefinitiv porþile.

Anul trecut, pentrua depãºi sezonul receîn condiþii optime aavut nevoie de pestenevoie de peste un milion de tone dehuilã. Perioada pentrucare a fost estimatãprognoza a fost 1octombrie 2014-31martie 2015.


Producþia de huilã, mult sub necesarul zilnic

P roducþia de huilã, mult sub necesarulzilnic. Pentru a funcþiona la para-

metri normali, cele douã termocentrale dincadrul Complexului Energetic Hunedoaraar avea nevoie de aproximativ 5000 detone de huilã în fiecare zi.

S iguranþa ºi confortul elevilor,

prioritatea municipali-tãþii de la Petroºani îndomeniul educaþiei.

Pentru cã tinerii suntviitorul oricãrei comunitãþi,iar fãrã educaþie nu existãevoluþie, municipalitatea de laPetroºani investeºte în nouageneraþie, în siguranþa ºi confortul acesteia. Astfel, în zona educaþiei, planurilemunicipalitãþii au cel mairidicat grad de prioritate.

“În zona educaþiei vomavea proiecte importante pefonduri europene pentruanveloparea ºcolilor ºi grãdiniþelor din Petroºani,acesta este cel mai importantproiect pe care îl vomdesfãºura în reþeaua ºcolarãîn viitorii ani”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

De-a lungul anilor, munici-palitatea de la Petroºani ainvestit în domeniul educaþiei.

Au fost reabilitate unitãþile de învãþãmânt, iarprogramele în acest sectorcontinuã ºi în viitor.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Anul ºcolar a începutcu slujba religioasã ofi-ciatã de preotul GabrielBulf. “Trec în clasa aIX-a. am emoþii, dar mãbucur cã trec într-onouã etapã. Acumîncepe viaþa de licean”,ne spune Rareº, unboboc. La fel ca înfiecare an, deschidereafestivã a avut loc înprezenþa primaruluimunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi carede altfel a ºi deschisnoul an de studii.

“Vã mulþumesc pentru cã sunteþi astãziîntr-un numãr atât demare aici în parcul central pentru a celebraînceputul anului ºcolar.Acesta reprezintã pen-tru comunitatea noastrã

un eveniment foarteimportant din maimulte puncte de vedere

dar în primul rând esteo zi importantã pentrucei mici, pentru cei careastãzi pãºesc pentruprima datã pragul ºcoliidar ºi pentru pãrinþiilor, pentru profesori darºi pentru noi pentru co-munitatea Petroºaniuluiîn general. Eforturilefiecãruia dintre noi sã

îndreaptã în primulrând spre ei, spre copii pentru cã aceºtiasunt oglinda noastrã a pãrinþilor ºi pentru ei facem tot ceea ceputem pentru cã ei sã aibã un viitor maibun decât al nostru.Comunitatea localã,consiliul local, adminis-traþia în general face totceea ce trebuie pentru

a asigura condiþiile celemai bune în ºcoli ºi grã-diniþe ºi alãturi de noiprofesorii ºi dascãlii faccu mare pasiuneaceastã meserie careeste mai mult un harpentru ei. Nu poþi sãmodelezi caractere fãrãsã pui suflet. Vãmulþumesc încã odatã

pe aceastã cale tuturordascãlilor pentru efortulpe care îl faceþi ºi pen-tru rezultatele pe care leobþineþi cu aceºti copiiminunaþi. Vreau sã lemulþumesc pãrinþilorpentru efortul pe care îlfac în fiecare zi pentrucã ºtiu cât este de greu ca sã creºti aceºtiminunaþi copii darpeste toate aceste

greutãþi când vezi cã eisunt fericiþi uiþi de toateºi mergi mai departepentru cã nimic nu estemai important pe acestpãmânt decât sã poþi sãasiguri condiþiile cele maibune pentru copilul tãu.Vã mulþumesc pentruefortul pe care îl faceþi ºide fiecare datã am spus

cã în acest triunghi ºcoalã, pãrinte,administraþie cel maiimportant lucru trebuiesã fie copilul ºi elevul ºinu altceva ºi cred cã laPetroºani am reuºit acestlucru ºi sunt convins cã lucrând încontinuare vom reuºi sãfacem ceea ce trebuie înºcolile din Petroºani ºipentru copii noºtri. Undeziderat important aladministraþie locale decâþiva ani buni de zile afost siguranþã în ºcoli ºi siguranþã îngeneral în comunitateanoastrã ºi cred cã amreuºit în mare mãsurã sãfacem acest lucru ºi vommerge ºi vom accentuape acest lucru. Nu vomneglija nici celelalteaspecte legate de admin-istraþia localã dar pentruca cei mici sã se simtã însiguranþã ºi ca dumneav-oastra sã fiþi liniºtiþi aces-te lucruri le vom face încontinuare. Vã urez multsucces ºi cred cã este important ca în astfel demomente sã fim împre-unã”, le-a spus primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, celor

aflaþi la deschidereanoului an ºcolar.Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Adrian David a fost ºi elprezent la festivitãþile dedeschidere a noului anºcolar. “Am þinut sã fiualãturi de dumneavoastrãastãzi din mai multemotive, în primul rândeu simt o apreciere faþãde eforturile adminis-traþiei locale de a punepe masa elevilor ºi apune la îndemâna profe-sorilor tot ceea ce estenecesar pentru a puteapregãti actul educaþional la cel maiînalt nivel. La fel deimportantã este ºi preo-cuparea profesorilor ºirezultatele pe care eleviile au avut de-a lungulanilor ºi sufletul meueste aici, acasã, pentrucã aici am început ºi euprimii paºi ºi aici amabsolvit liceul”, a subliniat Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara

Dupã festivitãþi, eleviiau pornit la unitãþile deînvãþãmânt la carefrecventeazã cursurile.


Þ inute moder-ne, pãr vopsit

în toate culorile.Cam acestea aufost tendinþele înrândul elevilor laînceputul nouluian ºcolar.

Fiecare a vrut sãîºi etaleze þinutelenoi, dar ºi sã facãfurori cu coafurile întendinþe. Uniformaºcolarã nu maireprezintã de multun etalon în rândulelevilor. Acum,fiecare vrea sã iasãîn evidenþã, astfel cã

la deschiderea festivã a noului anºcolar a fost o lumepestriþã. Tinereîmbrãcate cât maisumar ºi cu coafuricât mai excentrice ºi tineri în pas cumoda ºi freze câtmai gelate. “Pãi nuputeam veni oricumla deschiderea anuluiºcolar. Am tocuri de15 centimetri ºiblugi skiny. Normalcã am îmbrãcãmintenouã. Bine cã nu se mai cer uniformeca pe vremea comu-niºtilor”, ne spune oelevã din clasa a IX-a

care concluzioneazãcã uniformaaparþine de epocadinainte de anii 90.

O altã tânãrã avrut sã impresionezecu cosiþele ei verzi.

“Aºa s-a purtatanul acesta pãrul, cuºuviþe verzi saualbastre. Trebuie sãfim deschiºi la nou.Dacã nu le placeprofesorilor sã nu seuite la mine”, spunefãrã nicio nonºalanþãtânãra care estedoar în clasa a VIII-a. Un tânãr avrut sã le impre-sioneze pe colegelesale cu frizura modernã, iar alþii cuþinutele care aupãrut desprinseparcã din reviste.Aºa cã pentru uniidintre tineri, anulºcolar a coincis cu odefilare de modã.


Mulþi micuþi careprovin din familiiextrem de sãrace dinValea Jiului aºteaptã capãrinþii lor sã primeascãajutoarele sociale sauºomajul pentru a-ºiputea face ghiozdanulsã meargã la cursuri.Pentru ei încã mai estevacanþã, dar nu sebucurã de ea pentru cãmuncesc cât este ziuade lungã. Mulþi dintreei sunt duºi la cerºit deproprii pãrinþi, lasemafoarele de pe DN66 din Defileul Jiului, în

parcãrile magazinelorori pe lângã biserici.Este ºi cazul a trei copiidin municipiul Petroºanicare stau la ieºire dinlocalitate, de dimineaþaºi pânã seara, pentru acerºi bani de la ºoferiicare tranziteazã Valea.Alãturi de ei este ºimama, femeia fiindcunoscutã pentru cã-ºifoloseºte copiii la cerºit.În pustietatea dindefileu nu se teme cã arputea fi trasã la rãspun-dere ºi recunoaºte cã îºifoloseºte copiii pentru a

face rost de bani. „Cuce sã-i trimit la ºcoalã,îmi dai tu bani?Ghiozdan nu au, hainenu au de ºcoalã, nu amcu ce sã-i trimit. Dinoctombrie se vor duce,cã pânã atunci nici nufac ore ºi nici corn culapte nu primesc”,susþine femeia. Alþi

copii stau în munþi, înpustietatea Parângului,la cules de ciuperci ºiabia peste o lunã dezile, când vremea seînrãutãþeºte, vor ajungesã-ºi revadã colegii.

Pânã în urmã cu câþivaani toþi aceºti copiiprimeau rechizite ºighiozdane de laPrimãria Petroºani. Eraun program finanþatdin bugetul local princare se urmãrea ca ºicopiii sãrmani sã poatãface carte încã dinprima zi fãrã a se simþidiscriminaþi. Legislaþias-a schimbat ºi munici-palitatea nu mai poateechipa pe micuþi cu celenecesare la ºcoalãrecunoaºte primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Alte sute de copii dincartierele sãrace ale VãiiJiului aºteaptã un ajutorpentru a se putea simþiegali cu colegii lor de

clasã. Îmbrãcaþi sãrãcã-cios, aceºtia merg la cursuri pentru suplimen-tul primit de la stat.Laptele ºi cornul estepentru ei, de multe ori,principala masã a zilei. Ostatisticã din anii trecuþiarãta cã sunt cel puþin1000 de elevi la niveluljudeþului Hunedoara careabandoneazã, în fiecarean, învãþãmântul. Pãrinþiinu mai au bani sã-i poatãtrimite la cursuri, iar principala problemã caregenereazã abandonul seregãseºte la sate, la trecerea de la cursurilegimnaziale la cele licealeprecum ºi în zona sãracãa Vãii Jiului.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

A fost emisã oprimã ipotezã cu

privire la cauzele careau dus la dezastrulecologic de pe Jieþ.

Peºtii ar fi murit sufocaþi ºi de vinã ar filucrãrile din zonã, care,combinate cu nivelulscãzut al apei, au dus laacest deznodãmânt.Concluziile finale vor fitrase oficial, abia sãp-tãmâna viitoare, cândvor fi gata ºi alte analize.

Peºtii gãsiþi morþi înrâul Jieþ s-au înecat cumâl. Acolo au loc lucrãride consolidarea a albieirâului, dupã inundaþiilede anul trecut, iar peºtiiau fost grav efectaþi, celmai probabil, din acestmotiv. Asta reiese dinanalizele fãcute de ceicare au primit cu greumostrele de peºti morþi,sãptãmâna trecutã. „Înlaboratorul sanitar-veteri-nat Hunedoara s-a efec-tuat un examen anato-

mo patologic pentruprobele de peºte care aufost recoltate din Jieþ.

În urma examenuluianatomo-patologic, singurul care a putut fiefectuat pânã acum,colegii mei au constatatcã branhiile sunt plinede mâl ºi de pãmânt,probabil din cauza lucrrãrilor care seefectueazã pe râu înaceastã perioadã.

ªi atunci, în urmaexamenului, colegii meipresupun cã moartea s-aprodus prin asfixiere.Celelalte examene sunt înlucru ºi vom avea rezul-tatele, proabil, sãptãmânaviitoare”, a spus Dr.

Leontin Laslãu, purtãtorde cuvânt al DSVSAHunedoara.

Zeci de peºti au fostgãsiþi plutind morþi înalbia Jieþului, iar cel carea fãcut descoperirea afost paznicul de vânã-toare. Acesta a alertatimediat autoritãþile ºi s-aîntrerupt chiar alimenta-rea cu apã a populaþieidin acest râu, de teamãca acesta sã nu fieotrãvit. Analizele de labo-rator ale apei au indicatºi ele lipsa substanþelorchimice necorespunzã-toare, dar se pare cãecosistemul a fost deran-jat de lucrãrile din apã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Auditul de la Apa Serv, cerutdin februarie deCurtea de ConturiC urtea de Conturi a decis

cã societatea trebuie sã-ºirefacã compartimentul de auditintern fie sã cearã experþilorConsiliului JudeþeanHunedoara sã facã verificarea.

Operatorul de apã ºi canal dinValea Jiului era controlat de cãtrecompartimentul de audit al acþiona-rului majoritar, respectiv ConsiliulJudeþean Hunedoara. Un departa-ment propriu însemna o cheltuialã înplus, o lãrgire a schemei de personal,ceea ce afecta bugetul regiei. Cu utili-tate redusã în condiþiile în care veri-ficãrile s-ar fi fãcut ºi de cãtre CJH,

mult mai minuþios, serviciul de audit afost desfiinþat în anul 2014. Curtea deConturi a decis, la ultima verificarederulatã la Apa Serv Valea Jiului, cãeste musai ca regia sã-ºi refacã depar-tamentul de audit intern. A lãsat însãºi o portiþã societãþii, respectiv sãsolicite compartimentului de audit dincadrul CJ Hunedoara, efectuarea unuicontrol. Termenul de realizare amãsurii stabilite de Curtea de Conturieste pentru finele acestui an.

Prin urmare controlul derulat deexperþii CJ Hunedoara nu are legãturã cu scandalul politic generalde majorarea preþului apei aºa cum auîncercat sã speculeze unii politicienilocali. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Verificãri în ºcoliledin Valea JiuluiI nspectorii sanitar-veterinari

vor demara controalele launitãþile de învãþãmânt caresunt prinse în programul „cornulºi laptele”.

Vizate de controale sunt toateunitãþile de învãþãmânt de pe razaVãii Jiului în care învaþã elevicuprinºi în programul „laptele ºi cornul”.

„O sã mergem în control pentru a verifica atât locurile unde sedepoziteazã aceste produse alimenta-re primite de elevi ºi mai ales cali-tatea lor. Vrem sã ne asigurãm cãºcolarii vor primi produse sigure pentru consum. Aceste acþiuni decontrol se vor derula periodic nudoar la început de an ºcolar”, susþininspectorii din cadrul CircumscripþieiSanitar Veterinare ºi pentruSiguranþa Alimentelor. Pe de altãparte, ºcolile sunt pregãtite cu spaþiifrigorifice pentru a primi produselelactate. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Prea sãraci pentru prima zi de ºcoalãP entru mulþi copii din Valea Jiului ºcoala

încã nu a început. Micuþii sunt preasãraci ºi le este ruºine sã se întâlneascã cucolegii lor, îmbrãcaþi în zdrenþe. În plus,pãrinþii îi vãd ca pe un mijloc de a face uºorbani ºi-i iau la cerºit în loc sã-i lase la ºcoalã.

Peºtii, sufocaþi de lucrãrile de pe Jieþ

Tiberiu Iacob Ridzi a sunat adunareaC lopoþelul de început de an ºcolar a

sunat, la Petroºani, în parcul centralCarol Schretter. Mii de copii din municipiulPetroºani s-au întâlnit cu profesorii lor înparc, aºa cum se întâmplã în fiecare an.Frumos îmbrãcaþi, cu flori în mânã, dar ºi cuemoþii, elevii au paºit într-un nou an ºcolarîn care vor învãþa multe lucruri noi.

Municipalitatea de laPetroºani investeºte în viitor

Extravaganþã, nu eleganþã la deschiderea anului ºcolar

Cronica Vãii Jiului | Marti 15 Septembrie 20156 Invãtãmânt

Zeci de oameni, oparte foºti sau actualiangajaþi ai AsociaþieiCasei Pensionarilor dinColonia Petroºani s-autrezit cã sunt executaþisilit ºi cã dau o partedin veniturile lorlunare, chiar dacãniciodatã nu s-aufolosit de banii cu pricina.

Totul a fost pus lacale prin ingineriifinanciare aberante deIuliu Pavel, cel pe carepânã la urmã au reuºit sã îl demitã, însãoamenii acum plãtescpentru huzurul sãu.

„Am fost chemat dedomnul Pavel la el înbirou ºi mi-a zis cã mãroagã frumos sã îi scotun împrumut, pânã ceîi trimite bãiatul lui dinCanada bani, pentrucã are nevoie rapid lafirmã ºi nu are bani demateriale. Nu avemgiranþi, nu aveam baniîn fond, dar a zis cã serezolvã. I-am scos 30de milioane (n.r leivechi) pentru 3 luni, curatã de 10 milioane pelunã, dupã câteva luni,i-am mai scos 25 demilioane (n.r lei vechi),dupã care am scos ºieu 15 milioane ºi i-amºi achitat ºi acum am o datorie 120 de mili-oane lei vechi ºi asta

din cauza dobânzilorcare s-au adunat ”, aspus Adalbert Nagy,un simplu angajat laAsociaþie.

Fraieriþi au fost ºiangajaþii cu funcþii deconducere, care augirat ºi ei fãrã ca sãºtie mãcar, aºa cumeste cazul preºedintelulexecutiv. DomnulTiberiu ne explicã ce apãþit el: „Copilul meua luat în 2011 unîmprumut în aceeaºiperioadã ºi s-a folositde acele acte, eu fiindgirant la copilul meu ºiavând ºi buletinul ºi afãcut un fals, dupãcare eu l-am demascatla poliþie”, spuneomul, care a constatatgrozãvia, când fãcea ordine în acte,dupã demiterea luiIuliu Pavel.

Un alt angajat afir-mã cã a fost convinssã gireze un împrumutimens pentru femeiacare îi fãcea curãþenieîn casã lui Iuliu Pavel.Asta deºi, iniþial, omula realizat cã aceastanu avea cum sãplãteascã, nu eramembru al CAR-ului,dar a fost convins dePavel cã îl va achita.

„L-am girat, a scosbanii ºi cât a fost el laconducere a plãtit. Din

25.000 a mai rãmasvreo 12.000 de lei.Acum i-am zis cã stausã mã execute ºi numai pot sã mai renunþºi îl achit ºi mie nu îmiconvine ºi mã tot ducecu vorba cã va plãti.Cum poþi sã oferi unîmprumut de 25.000de lei unei persoanecare nu lucreazã aici ºinici nu era membru laasociaþie. Am sesizatpoliþia ºi acum aºtept”,mai spune AdalbertNagy, angajat al asociaþiei.

Sume imense deordinul sutelor demilioane de lei vechisunt acum vehiculatede cei care au încercatsã punã la punct actelefostului preºedinte IuliuPavel. Ciudat este cãacesta a câºtigat departea lui oparte a comu-nitãþii rrome ºiunul dintre lideri spune cãar fi semnatfãrã sã ºtie cãsemneazã cagirant, ci doarcrezând cã îºivalideazã pro-priul împrumut.

„DomnulPavel nu afãcut altcevadecât sã necâºtige încrede-

rea ºi dupã aceea sã sefoloseascã de noi.Acest grup þintã dinetnia rromã, pe unde-va m-a pus în difcul-tate ºi acum am ajunssã îmi pun problemacum pot sã îi ajut.Suntem datori ºi executaþi silit toþi, cã a fost simplu atunci.Dai buletinul lacasierie, se uitã dacãcorespunzi lafizionomie ºi apoi semnezi contractul deîmprumut. Abilitateacu care mi s-a întins adoua foaie, nu m-afãcut sã am suspiciuni.Eu am semnat, dar mi-a pus sub nas ºi ofoaie în care am giratpe cineva, iar într-unan jumate am aflat cãsunt girant”, a precizatMarcel Rad, membru

al CAR, care spune cãîn acelaºi fel, mai mulþimembri ai comunitãþiisale au beneficiat delucrãri supraevaluateºi/sau au fost giranþifãrã voie.

Preºedintele actualal asociaþiei spune cãsunt destui în aceastãsituaþie ºi ne explicãacum cum staulucrurile aici. Asta pentru cã Iuliu Pavel aavut abilitatea de a-iconvinge cã le facelucrãri, le pune termopane ºi apoi ledubla costurile ºi îipunea sã plãteascãenorm. „Oamenii auajuns în situaþia de aavea sute de milioanede lei vechi nu numaila asociaþie, la maimulte CAR-uri, bãnciºi aºa mai departe. Le-a eliberat adeverin-þe ºi oamenii au scosîmprumuturi imposibilde plãtit într-o viaþã deom. Este un om cu800 ºi ceva de mili-oane de lei vechi ºi noinu îi putem reþine ºi

pentru el le trageexecutorul ºi altoraDacã nu acceptau pentru un împrumutsau pentru lucrãri fictive fãcute de el riscau locul demuncã”, spune DanGheorghe Armulescu,preºedinte al AsociaþieiPensionarilor.

Poliþia a intrat oarecum pe firulîncâlcit al CAR-uluipensionarilor, dar perolul instanþei de jude-catã se aflã, Culmea!un proces prin careIuliu Pavel contestãdecizia de a fi fostdemis din aceastãAsociaþie.

Pânã ce fiecare îºiva gãsi adevãrul înjustiþie, oameniiplãtesc din propriulbuzunar pentru împru-muturi de care nu auavut niciodatã parte,iar situaþia este alarmantã în condiþiileîn care vorbim doardespre oameni cu venituri modeste.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Septembrie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Executaþi silit pentru bani care nu i-au folositL e-a ajuns cuþit la os ºi s-au trezit execu-

taþi silit din cauza fostului preºedinteal Casei pensionarilor din Petroºani, IuliuPavel, demis anul trecut. Ingineriile financiare îi lasã pe zeci de oamenii care i-aufost angajaþi, ori pe o parte din comunitatearromã din Colonie, pe care a prins-o în mrejele sale, fãrã case sau banii de mâncare.Totul, pentru cã au girat oameni de frica dea fi daþi afarã din serviciu, din bunã credinþã, ori chiar din neºtiinþã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Septembrie 20158 Actualitate

Colapsul port-drapelului fotbaluluiromânesc, SteauaBucureºti, este tot maievident ºi de neevitat.A avut grijã ciobanul...

O echipã ajunsã înmediocritate, carerecurge la tot felul deºmecherii pe banca

tehnicã, de nu mai ºtienimeni ce ºi cum. Oechipã care a dus lanivelul notelor 3 ºi 4(vezi ultimul meci laTimiºoara) jucãtoriprecum Toºca,Nicandro, Breeveld,Stanciu sau Tade,palide arãtãri într-o

fostã mare campioanãa României ºiEuropei. Steaua nu-ºimai revine pentru cãnu mai are cu cine.Echipa lui Þiþi Dumitru(cât o sta ºi el pebancã...) se va luptaanul acesta sã prindãplay-off-ul.

La Steaua e un blatgeneral ºi o derutãtotalã. Gigi Becalicontinuã sã conducãechipa dinGhencea(!?) ca pro-

pria-i moºie, destituieºi dã afarã dupã bunulplac. Acolo nu ºtii cete-aºteaptã când tetrezeºti dimineaþa, saucând te culci seara.Acolo numai lingãulIonuþ Luþu (trecut ºi elpe la Jiul acum vreo 5– 6 ani, pe vremeadiviziei „B”) are asigu-rat tot confortul unuilacheu credincios, înrest, vrãjealã totalã.Becali a crezut cãpoate vinde o cohortã

de jucãtori ºi sã facãdin niºte anonimi oechipã. Iaca, n-amers! Joacã acum cuniºte mega-improviza-þii, lumea face miºtode numele echipei,spectatorii – suporteris-au îndepãrtat deechipã, iar mai – mariide pe-acolo se bat înbranduri ºi palmaresecu cei de la MinisterulApãrãrii pentru niºtesigle sau denumiri. ªiîn tot acest timp,

Steaua se duce încetdar sigur în anonimat.Mai e un pas pânã seduce totul de... râpã,cã tot îl cheamã aºape unul dintrefotbaliºtii lui FCSB.

Henþ cu mâna Nici tu marcã, nici echipã,totul se duce de... râpã!

Fotbal, Liga a II-a

Dupã trei etape,doar trei neînvinse

În seria 1, Dunãrea Cãlãraºiînvinge greu, 1 – 0, acasã pe ACSBerceni, dar este lider, fiind singuraechipã din serie fãrã înfrângere.

SC Bacãu (2 – 1 la Pojorâta) ºiCS Baloteºti (1 – 0 la Clinceni)înving în nultimele zece minute.

Fosta campioanã Oþelul Galaþiînvinge cu 1 – 0 la Brãila, în derby-ul Dunãrii de Jos. În derby-ulfostelor prim- divizionare Rapid –Ceahlãul P. Neamþ, bucureºtenii s-auimpus cu 1 – 0. În seria a 2-a, FCMBaia Mare (2 – 1 la Caransebeº) ºiGaz Metan Mediaº (1 – 1 cu ªoimiiPâncota, echipã antrenatã de IonuþPopa), sunt echipele fãrã înfrângereîn nacest campionat. A fost oetapã a oaspeþilor, doar UnireaTârlungeni (1 – 0 cu „U” Cluj) fiindsingura echipã care a învins pe terenpropriu. În partida Metalul Reºiþa– FC Braºov (2 – 3), câte un jucãtorde la fiecare echipã, Cr. Puºcaº de lagazde ºi M. Matei de la oaspeþi, aureuºit câte o dublã. Deºi a deschisscorul în minutul 1, U.T.A nu areuºit pe teren propriu decât un 2 –2 cu fosta divizionarã „A” C.S.Mioveni.

Fotbal, Liga a I-aFãrã sare ºi piper

Un campionat al Ligii I cu multemeciuri plicticoase sau de schimbat canalultv, cam aºa a arãtat etapa a 10-a, o ligã încare echipele nu mai ºtiu sã înscrie goluri.

Douã foste combatante în cupeleeuropene în sezonul trecut, FC Botoºani ºiPetrolul Ploieºti, au ajuns în coada clasa-mentului. Cei de la Pandurii Tg. Jiu aujucat... Hora la Giurgiu, fostul jucãtor alCFR-ului clujean marcând cele douã goluricare au adus victoria gorjenilor la Dunãre.

Steaua FCSB Bucureºti s-a fãcut de râsla nou – promovata ACS Recaº Poli.Timiºoara, capotând lamentabil pemalurile Begãi.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Cu FlorinMarin la timonã

Un meci disputat înanonimat (300 de spec-tatori!), cu o echipã Jiulce pãrea a fi resuscitatãde antrenorul FlorinMarin.

Un meci cu ocaziilejiuliste ale lui AdiDulcea (min. 33), Ilin(min. 44), Paleacu (min. 45), au dus înfinal la un egal la careau contribuit, printre alþii, Hotoboc,Kalai, MirceaGheorghe, CiprianPetre, Dulcea, M. Voicu sau Mihart.

Etapa a 10-a, ediþia 2006 – 2007 FC Naþional - Jiul 0 – 0

Fotbal, Liga a III-aAi noºtri ca brazii!

Foºtii componenþi aiMinerului Lupeni (Bozian) ºiJiul Petroºani (Drãgoescu),au marcat golurile victorieihunedorenilor la Ineu, scor3 – 1 pentru FCHunedoara. Cealaltã con-judeþeanã (cu ex-haþeganulªaucã în echipã), CetateDeva, a cedat cu 0 – 2acasã cu Pandurii II Tg. Jiu.

Minerul Motru ºi CSMLugoj au reuºit victorii îndeplasare.

Liga a III-a, seria a IV-aEtapa a III-a, rezultateMãgura Cisnãdie – CSMLugoj 0 – 2; Nuova MamaMia Becicherecu Mic –ACSO Filiaºi 3 – 1; CNSCetate Deva – Pandurii II Tg.Jiu 0 – 2; MilleniumGiarmata – Minerul Motru 0– 1; ASU Poli Timiºoara –Metalurgistul Cugir 2 – 0; CSIneu – FC Hunedoara 1 – 3;Filimon (80)/ Bozian (14, 90 + 1 – pen),

Drãgoescu (61); PerformanþaIghiu – Naþional Sebiº 0 – 1;CSU Craiova II a stat

cvj nr 943,marti15 septembrie

Documents