Format programeMINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE
Bucureti, 2017
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 2
Not de prezentare
Programa colar pentru disciplina Istoria i tradiiile minoritii ucrainene reprezint o ofert curricular pentru clasele a VI-a i a VII a din învmântul gimnazial. Disciplina este prevzut în planul- cadru de învmânt în aria curricular Om i societate, având un buget de timp de 1 or/sptmân.
Prin statutul su, disciplina Istoria i tradiiile minoritii ucrainene contureaz cadrul favorabil pentru ca elevii s îneleag trecutul i prezentul comunitii etnice din care fac parte i s participe activ la viaa social i cultural a acesteia. Ea promoveaz valori morale i civice prin intermediul crora se construiete identitatea i se promoveaz dialogul intercultural.
Programa s-a construit având în vedere principiul coexistenei românilor i al minoritilor conlocuitoare, care a marcat profund identitatea româneasc în ansamblu. Alte dou principii complementare, care stau la baza acestei programe sunt multiperspectivitatea i interculturalitatea. Ele implic acceptarea i asumarea unor puncte de vedere diferite asupra unor evenimente comune care sunt interpretate în concordan cu propriul bagaj cultural i istoric.
Aceste principii pot fi regsite ca piloni ai educaiei istorice contemporane atât în documente româneti de politic educaional, cât i în documente europene, dintre care cele mai relevante sunt:
- Convenia Cadru pentru protecia minoritilor naionale (Consiliul Europei,1.02.1995)
- Recomandarea Consiliului Europei privind predarea istoriei (15/2001)
- Recomandarea Parlamentului European i a Consiliului Uniunii Europene privind competenele cheie din perspectiva învrii pe parcursul întregii viei (2006/962/EC)
- OMECT nr. 1529/18.07.2007 privind dezvoltarea problematicii diversitii în curriculumul naional
- Carta alba asupra dialogului intercultural (mai 2008, pct. 160).
Programa valorific achiziiile dobândite în învmântul primar i propune o abordare axat pe dezvoltarea competenelor cheie europene. Opiunile pe care le face programa colar constituie elemente de suport pentru cele opt competene, cu un accent pe cele care vizeaz sensibilizare i exprimare cultural, competenele sociale i civice, a înva s învei, comunicare în limba matern.
Prin modelul de proiectare centrat pe competene, elevii au mai multe ocazii s învee împreun, folosind activitile de învare pentru a explora, a investiga i evalua probleme i teme, folosind diferite contexte de învare, noile tehnologii i fcând legtura între diferitele obiecte de studiu.
La rândul lor, coninuturile propuse sunt menite s-i fac pe elevi s contientizeze apartenena lor la spaiul cultural i istoric în care triesc, prin cunoaterea specificitii etnice proprii i a contextului naional i universal mai larg. Astfel, coninuturile propuse îmbin armonios istoria european cu istoria naional, local i regional.
Structura programei colare include, pe lâng Nota de prezentare, urmtoarele elemente: - Competene generale. - Competene specifice i exemple de activiti de învare. - Coninuturi. - Sugestii metodologice.
Competenele sunt ansambluri structurate de cunotine, abiliti i atitudini dezvoltate prin învare, care permit identificarea i rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competenele generale sunt competenele dezvoltate prin studierea disciplinei în învmântul gimnazial.
Competenele specifice se formeaz pe parcursul unui an colar, sunt derivate din competenele generale i reprezint etape în dobândirea acestora. Competenele specifice sunt însoite de exemple de activiti de învare, care constituie modaliti de organizare a activitii didactice în scopul realizrii competenelor. Programa colar propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activiti de învare, care integreaz strategii didactice i care valorific experiena concret a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activiti de învare pe care le propune programa colar, de a le completa sau de le înlocui, astfel încât acestea s asigure un demers didactic adecvat situaiei concrete de la clas.
Coninuturile învrii sunt organizate pe domenii i reprezint achiziii de baz, mijloace informaionale prin care se urmrete realizarea competenelor. Modul de abordare propus integreaz istoria local în istoria naional i pe aceasta în istoria universal. Alturi de studierea evenimentelor,
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 3
actuala program propune o perspectiv cultural, oferind elevilor ocazia de a afla despre ocupaii, mod de via, obiceiuri, influenele reciproce sau despre conductorii care le-au fcut onoare.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei colare, oferind suport pentru proiectarea demersului didactic i pentru realizarea activitilor de predare-învare- evaluare, în concordan cu specificul disciplinei i cu particularitile de vârst ale elevilor.
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 4
Competene generale
1. Utilizarea adecvat a limbajului istoric, specific istoriei i civilizaiei ucrainene, în situaii noi de comunicare
2. Explorarea unei varieti de surse istorice pentru a explica
fapte i evenimente relevante pentru istoria minoritii ucrainene
3. Valorizarea identitii culturale prin participarea la viaa
comunitii i la dialogul intercultural
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 5
CLASA a VI-a
1. Utilizarea adecvat a limbajului istoric, specific istoriei i civilizaiei ucrainene, în situaii noi de comunicare
Clasa a VI-a
1.1. Redarea cu termeni proprii a informaiilor coninute de o surs istoric
- Alctuirea de liste de cuvinte pe o tem indicat, alctuirea de familii de cuvinte
- Povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii învai, specifici istoriei i civilizaiei ucrainene
- Povestirea unor evenimente semnificative din viaa personal sau activitatea colar, trite sau proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri potrivite
- Prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunitii
1.2. Elaborarea unor texte narative simple pornind de la informaiile coninute de surse istorice
- Descrierea unor fotografii ilustrând locuri, cldiri, preocupri ale oamenilor din localitatea natal sau din alte regiuni
- Descrierea unor srbtori i obiceiuri locale
- Alctuirea de biografii ale personalitilor studiate
- Redactarea unor texte narative în care s se evidenieze atitudinea fa de fapte/evenimente sau personaliti din trecut
- Redactarea de texte având la baz modele ale unor personaliti din istorie („A dori s fiu ca …”)
1.3. Elaborarea unor organizatori cognitivi care înfieaz relaiile dintre achiziiile dobândite
- Alctuirea de axe cronologice privind succesiunea unor evenimente/procese istorice
- Alctuirea i prezentarea unei axe a timpului pe care s se reprezinte evenimente din viaa personal, viaa familiei sau istoria localitii natale
- Alctuirea i prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schem dat
- Alctuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunuri, desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunitii
- Elaborarea unor hri conceptuale simple pentru a sintetiza informaii dobândite prin studiul individual
2. Explorarea unei varieti de surse istorice pentru a explica fapte i evenimente relevante pentru istoria minoritii ucrainene
Clasa a VI-a
2.1. Analiza hrilor geografice i istorice pentru a identifica locuri cu semnificaii istorice pentru comunitate
- Localizarea pe hart a unor locuri/zone de importan istoric pentru comunitatea ucrainean
- Exerciii de analiz a cadrului geografic i a contextului social-politic corespunztor fiecrei perioade din istoria comunitii ucrainene
- Familiarizarea cu simbolistica fundamental din mediul cartografic (formele de relief, reprezentri convenionale pentru peisajul antropic i de geografie uman)
- Formularea de întrebri în legtur cu vestigii istorice din localitate
2.2. Identificarea surselor care constituie dovezi de încredere în reconstituirea unei perioade din trecut
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 6
Clasa a VI-a
- Studierea unor izvoare istorice scrise (legende) în care sunt menionate date, perioade de timp i nume de locuri
- Identificarea elementelor comune i a deosebirilor între comunitile ucrainene din România
- Culegerea unor legende, povestiri, anecdote
- Cutarea de surse de informare despre o tem istoric pus în discuie
- Observarea dirijat a diferitelor tipuri de surse care s ofere informaii din trecut în timpul leciilor desfurate la coal sau în afara ei (muzee, case memoriale, biblioteci)
3. Valorizarea identitii culturale prin participarea la viaa comunitii i la dialogul intercultural
Clasa a VI-a
- Realizarea unor albume sau postere despre localitatea natal, coal, locuri cunoscute/îndrgite
- Alctuirea unei lucrri scrise despre vestigii istorice din localitate
- Alctuirea unui ghid turistic al localitii
- Realizarea unor expoziii de desene/picturi/colaje care arat felul în care au evoluat uneltele, armele, vestimentaia oamenilor, arhitectura locuinelor
- Recunoaterea unor fotografii ilustrând locuri, cldiri, preocupri ale oamenilor din localitatea natal
- Comentarea factorilor determinani i a contextului care contribuie la realizarea unor creaii culturale
3.2. Manifestarea unei atitudini civice deschise în situaii care presupun interaciunea cu persoane care aparin altei culturi
- Participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuie informaii sau exprimându-i propria prere despre evenimente i personaliti istorice care aparin altei culturi
- Realizarea unei expoziii de desene/picturi/colaje/fotografii în care s prezinte celelalte etnii din zon
- Redactarea de texte având la baz modele ale unor personaliti din istoria diferitelor etnii
- Discuie cu un reprezentant de seam aparinând altei etnii
3.3. Participarea la activiti care valorizeaz trecutul comunitii
- Alctuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunuri, desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunitii
- Vizionarea unor filme documentare
- Proiectarea i realizarea unui col muzeistic al clasei i utilizarea obiectelor colecionate în diferite ocazii
- Realizarea de materiale proprii specifice minoritii ucrainene (cusute, croetate, brodate)
- Realizarea unui repertoriu cu cântece specifice ucrainenilor
- Iniierea unor activiti care presupun interaciuni între generaii
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 7
Coninuturi
Domenii de coninut Coninuturi* Trecutul i prezentul din jurul nostru
Originea, familia, apartenena la etnia ucrainean - Locul natal i regiunea în care triete - studiu de caz: Istoria localitii natale, legende despre denumirea
localitii, a unei zone geografice - Denumirile etnice ale ucrainenilor din România: ucrainean, huul,
rusin, hahol, rutean
Epoci, evenimente i
personaliti
Slavii i originea lor - Aezarea slavilor în zonele în care triesc i astzi - Slavii de rsrit: teritoriul, triburile, limba, organizarea, ocupaiile,
credina, diferenierile sociale Originea i aezarea ucrainenilor pe teritoriul României - Locurile de unde au venit ucrainenii i perioadele stabilirii lor în
diferitele zone ale României - Ucrainenii din Dobrogea, Bucovina, Maramure, Banat, Botoani,
Arad, Satu Mare. Influena mediului i a cadrului natural asupra pstrrii identitii naionale i conservrii tradiiilor
- Huulii din Bucovina Începuturile statului ucrainean - Oraul medieval kievean. Legenda întemeierii - Primii cneji: Askold, Dir, Oleg, Igor i Olga - Cretinarea Rusiei Kievene. Cneazul Volodimir Sveatoslavici (cel
Mare) - Letopiseul lui Nestor, „Povestea vremurilor de demult” - Cnejii Iaroslav cel Înelept i Volodymyr Monomach - Luptele cu pecenegii i cumanii: Cneazul Igor - Sveatoslavici i epopeea: „Cântec despre oastea lui Igor” - Ultimii cneji i frâmiarea Statului Kievean
Cultur i patrimoniu Locuri istorice din comunitate - Mnstiri, strzi i case istorice din comunitate, monumente ale
eroilor, monumente reprezentative ale comunitii ucrainene din România
Elemente identitare ale comunitii ucrainene - Dialecte locale - Arta popular: ocupaii tradiionale ale ucrainenilor (cusut, tors,
esut, croetat, încondeierea oulor), portul popular, instrumente muzicale, tradiii culinare
- Tradiii cu ocazia unor evenimente marcante din viaa comunitii: botez, logodn, nunt, înmormântare
- Viaa religioas: confesiuni religioase, ucrainenii de stil calendaristic vechi
- Personaliti ale culturii ucrainene
*Not: Coninuturile vor fi abordate din perspectiva competenelor specifice. Activitile de învare sugerate ofer o imagine posibil privind contextele de dobândire a acestor competene.
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 8
CLASA a VII-a
1. Utilizarea adecvat a limbajului istoric, specific istoriei i civilizaiei ucrainene, în situaii noi de comunicare
Clasa a VII-a
- Elaborarea de texte care prezint cauzele sau consecinele unor fapte/evenimente istorice
- Prezentarea stilului de via al oamenilor din diferite perioade de timp
- Deducerea sensului unui cuvânt/termen istoric prin raportare la textul citit sau la mesajul audiat
- Alctuirea unor glosare pe o tem indicat
1.2. Formularea unui punct de vedere în urma lecturrii unor surse care prezint puncte de vedere diferite
- Citirea i discutarea unor biografii ale unor personaliti din diferite domenii (istoric, literar, artistic)
- Exerciii care solicit exprimarea opiniilor
- Prezentarea unor exemple de evenimente istorice care pot fi considerate consecine ale altor evenimente
1.3. Redactarea de texte diverse folosind aplicaii digitale
- Redactarea de eseuri pe teme istorice folosind instrumente digitale
- Alctuirea unui ghid turistic folosind internetul si instrumentele digitale
- Realizarea unor postere/afie pentru comemorarea/srbtorirea unor evenimente/personaliti folosind aplicaiile digitale
- Transcrierea unor interviuri orale înregistrate audio/video
- Elaborarea de texte literare i/sau istorice care s fie publicate în revista colii
- Realizarea de prezentri de grup folosind programe informatice pentru editare, sunet i animaie
2. Explorarea unei varieti de surse istorice pentru a explica fapte i evenimente relevante pentru istoria minoritii ucrainene
Clasa a VII-a
2.1. Formularea de opinii pornind de la analiza unor surse care prezint puncte de vedere diferite despre aceleai fapte/procese istorice
- Cutarea de surse de informare despre o tema istoric pus în discuie
- Observarea dirijat a diferitelor tipuri de surse care s ofere informaii din prezent i trecut în timpul leciilor desfurate în coal sau în afara ei (muzee, case memoriale, biblioteci)
- Utilizarea interviului în activiti legate de memoria recent a unor evenimente
- Discuii în grupuri de elevi despre atitudini ale participanilor la evenimente i procese istorice
2.2. Descoperirea în diverse surse a componentelor memoriei colective care contribuie la identitatea unei comuniti
- Discuii în grup despre faptele petrecute în trecutul îndeprtat sau apropiat
- Elaborarea de prezentri orale sau scrise despre aspectele din tradiiile ucrainenilor din alte zone ale României sau din afara granielor
- Elaborarea de prezentri orale sau scrise despre aspecte ale legturii dintre istoria ucrainenilor i istoria altor popoare
- Documentare pentru o activitate de proiect pe tema imaginii celuilalt
2.3. Aprecierea critic i estetic a operelor de art, a spectacolelor, a obiectelor tradiionale ale minoritii ucrainene
- Exerciii de scriere creativ despre ceea ce i-a impresionat în legtur cu un aspect al vieii ucrainenilor
- Formularea unor judeci de valoare simple referitoare la identitatea cultural a ucrainenilor
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 9
Clasa a VII-a
- Dezbatere pe o tem istoric, aducând în discuie informaii sau exprimându-i propria prere despre aspectele culturale i istorice ale comunitii ucrainene
- Eseu argumentativ în care s se evidenieze atitudinea fa de opere de art, spectacole, obiecte tradiionale ale minoritii ucrainene
- Discutarea unor cazuri reale sau imaginare care se refer la stereotipii
3. Valorizarea identitii culturale prin participarea la viaa comunitii i la dialogul intercultural
Clasa a VII-a
3.1. Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local care contribuie la patrimoniului naional
- Valorificarea informaiilor dobândite prin vizite la muzee, case memoriale, situri arheologice
- Redactarea unor compuneri în care s fie exprimat atitudinea fa de anumite elemente ale contextului cultural local i ale patrimoniului naional
- Realizarea de proiecte finalizate cu elaborarea de portofolii pe urmtoarele teme: Datini i obiceiuri de iarn la ucraineni, comemorarea marilor scriitori ucraineni, obiceiuri pascale la ucraineni, ziua recoltei la ucraineni
- Realizarea unor excursii tematice
- Selectarea, pe baza surselor istorice, a asemnrilor i deosebirilor între fapte/evenimente, personaliti
- Relatarea unor experiene pozitive i negative rezultate din contactul cu diferite comuniti etnice
- Vizitarea unor organizaii nonguvernamentale i instituii ale statului în scopul cunoaterii activitii acestora
- Iniierea unor colaborri cu coli din alte regiuni
3.3. Descoperirea în diverse surse a componentelor memoriei colective care contribuie la identitatea unei comuniti
- Realizarea unor expoziii de desene/picturi/colaje care arat felul în care au evoluat uneltele, armele, vestimentaia oamenilor, arhitectura locuinelor
- Completarea unor jurnale de învare dup participarea la srbtori locale tradiionale sau prilejuite de evenimente istorice sau dup vizitarea unor muzee i case memoriale
- Proiectarea i realizarea unui col muzeistic al clasei i utilizarea obiectelor colecionate în diferite ocazii
- Realizarea de prezentri de grup folosind programe informatice pentru editare, sunet i animaie
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 10
Coninuturi
Domenii de coninut Coninuturi* Epoci, evenimente i personaliti
Figuri legendare de voievozi, domnitori i conductori locali în cronici i povestiri istorice
Începuturile cnezatului. Primii cneji: Boris, Rostyslav, Riurzk, Volodor i Vasylko - Consolidarea i mrirea cnezatului galiian - Domnia cneazului Volodymyrko (1125-1153). Cnejii Iaroslav Osmomysl i Roman Mstyslavyci. Primul rege ucrainean: Danylo (1238-1264) - Invazia ttar. Cderea Kievului i destrmarea statului Halyci- Volynia - Ucraina sub dominaia Lituaniei i a Poloniei
Trecutul i prezentul din jurul nostru
Ucraina în vremuri de restrite - Sub dominaia Moscovei - Renaterea cultural i emanciparea naional - Taras evcenko - Statul ucrainean în anii 1917-1920 Ucraina în perioada comunismului - Tragedia anilor ’30; foametea i represaliile staliniste - Al Doilea Rzboi Mondial Minoritatea ucrainean din România dup 1989 - Schimbrile sociale i politice în România dup 1989 i organizarea
comunitii ucrainene - Organizaii sociale i societi culturale - Presa în limba ucrainean - Dezvoltarea învmântului dup 1989. Perspective
Cultur i patrimoniu Elemente identitare - Arta popular: cântecul i dansul popular ucrainean, meteuguri
tradiionale, încondeierea oulor - Viaa religioas: confesiuni religioase, ucrainenii de stil calendaristic
vechi - Viaa religioas: tradiii cu ocazia unor srbtori religioase - Studiu de caz: O srbtoare local - Istoria învmântului în limba ucrainean: Liceele i colile
pedagogice din Sighet i Siret - Literatura i arta ucrainenilor din România: scriitori, poei, critici
literari, pictori, compozitori Contribuia comunitii la patrimoniul naional românesc Model interetnic i interconfesional: interferene între minoritatea ucrainean i celelalte etnii conlocuitoare, imaginea celuilalt Minoritatea în mileniul al III-lea. Integrarea european
*Not: Coninuturile vor fi abordate din perspectiva competenelor specifice. Activitile de învare sugerate ofer o imagine posibil privind contextele de dobândire a acestor competene.
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 11
Sugestii metodologice
Proiectarea activitii didactice
Lectura personalizat a programei colare are scopul de a identifica modalitile concrete de aplicare a programei colare la un context educaional specific. Documentele de proiectare elaborate de ctre profesor (planificarea calendaristic i proiectul unitii de învare) ofer profesorului rspunsuri la urmtoarele întrebri:
- În ce scop voi face? (sunt identificate, în acest fel, competene în cadrul respectivei uniti de învare);
- Cum voi face? (sunt determinate activitile de învare; activitile de învare pot fi selectate dintre exemplele oferite de programa colar sau pot fi propuse de ctre fiecare cadru didactic);
- Ce coninuturi voi folosi? (sunt selectate, concretizate i organizate coninuturile);
- Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, inclusiv resurse TIC, de timp, forme de organizare a clasei de elevi);
- Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare care trebuie s evidenieze progresul înregistrat de fiecare elev în raport cu el însui pe parcursul dobândirii competenelor prevzute de program).
Cultur i patrimoniu poate fi un exemplu de unitate de învare creia i se aloc 5 ore (o or va fi destinat evalurii finale). Realizarea unui proiect al acestei uniti de învare are ca punct de plecare programa colar. De asemenea se pot folosi i lucrrile: „ ”(Comorile trecutului) (Maria Ciubica Hrihoras, RCR Editorial, Bucureti, 2014); Ucrainenii de dincolo de Dunre, (Veaceslav Kunir, Bucureti, RCR Editorial, 2008).
Detalieri de coninut
1. Arta popular: ocupaii tradiionale ale ucrainenilor (cusut, tors, esut, croetat, încondeierea oulor), portul popular, instrumente muzicale, tradiii culinare
2.2. 3.1. 3.3.
Compararea unor surse prin realizarea unui tabel care s conin asemnrile i deosebirile intre diferite elemente ale artei populare din diferite zone locuite de ucraineni. Studiu de caz – costumul popular: cromatica i modele decorative - Completarea unor fie de lucru având ca subiect obiecte de art popular (cusute, croetate, brodate) - Discuii în grup pe tema realizrii unui col muzeistic al clasei care s includ obiectele colecionate în diferite ocazii
Poze vechi Obiecte vechi Monografii Surse provenind din trecutul familiei Activitate individual i frontal 2 ore
Verificarea materialelor rezultate în urma activitilor de învare Observare sistematic
2. Tradiii cu ocazia unor evenimente marcante din viaa comunitii: botez, logodn, nunt, înmormântare
1.2. 2.1.
Pregtirea scenariului unor interviuri Descrierea unor srbtori i obiceiuri locale pe baza unei fie de observaie Culegerea de interviuri având ca tem tradiiile specifice diferitelor evenimente importante din viaa omului
Surse provenind din trecutul familiei Monografii Reviste ucrainene Înregistrri audio Activitate de grup urmat de activitate individual 2 ore
Acordarea de feedback pentru planurile de interviu Autoevaluare – transcrierea interviurilor
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 12
Evaluare 3.3 Realizarea unui col muzeistic al colii cu materialele realizate în urma activitilor unitii de învare
Elaborarea strategiilor de predare-învare-evaluare
- construcia progresiv a cunotinelor, consolidarea continu a capacitilor, dezvoltarea creativitii elevilor;
- dezvoltarea personal a elevilor prin cultivarea capacitii elevului de a se autoevalua, prin dezvoltarea spiritului reflexiv i autoreglarea învrii;
- abordri flexibile i parcursuri didactice difereniate; - abordri inter i transdisciplinare.
Pentru disciplina Istoria i tradiiile minoritii ucrainene, profesorul va avea în vedere utilizarea unor metode active care pot contribui la:
- crearea unui mediu educaional care încurajeaz interaciunea social pozitiv; - înelegerea modului în care concepte specifice sau lanuri operaionale specifice domeniului istoric se
pot aplica în viaa de fiecare zi; - exersarea lucrului în echip, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooperrii cu
persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru; - realizarea unor conexiuni cu achiziii dobândite de ctre elevi prin studiul altor discipline de
învmânt (de exemplu istorie, geografie, cultur civic, literatur, etc); - utilizarea, în activitatea didactic, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care s permit
utilizarea tehnologiei informaiei i a comunicaiilor, în vederea desfurrii unor lecii interactive, atractive.
Disciplina Istoria i tradiiile minoritii ucrainene ofer cadrul propice pentru a reconstitui istoria local prin intermediul interviurilor orale. Sub îndrumarea cadrului didactic elevii pot contribui activ la descoperirea valorilor identitare ale minoritii din care fac parte, pot afla multe lucruri noi i interesante de la locuitorii care pstreaz vie memoria vremurilor trecute. Primul pas în realizarea unui interviu de succes este elaborarea unui ghid de interviu relevant, care s conin întrebri clare referitoare la tema propus spre cercetare. Elevii vor înva s utilizeze reportofonul, vor cunoate regulile unui interviu reuit, iar la final vor transcrie i vor prelucra interviul, i toate lucrrile astfel realizate pot fi cuprinse într- un material – resurs, care poate constitui pe viitor un material didactic pentru ali elevi. Programa propune o list de termeni (de exemplu, bandura, pecanka, mira, borsci) care pot constitui suportul pentru diverse exerciii de redactare i de structurare a unui text în secvene distincte în funcie de tipul acestuia i de scopul pentru care este realizat: caracterizarea unor personaje istorice, redactarea planului unei lucrri pe o tem de istorie; exerciii de exprimare în scris a propriilor atitudini i emoii, rezumare sau sintez. De asemenea, programa propune o list de personaliti reprezentative (de exemplu: Oleksa Dovbu, Taras evcenko, Stepan Tcaciuc ) care vor fi nu doar subiecte de studiu, în legtur cu evenimentele care le pun în valoare activitatea, dar i teme pentru interviuri imaginare sau pentru simulri istorice (de exemplu, Motiveaz-i decizia sau A dori s fiu ca…).
Modalitatea principal de învare va fi învarea prin aciune (experienial), care pune accent pe realizarea unor activiti bazate pe sarcini concrete prin care elevul s fie capabil s reconstituie singur istoria propriei comuniti.
Contexte i exemple de evaluare continu i sumativ
Evaluarea este o activitate complex care vizeaz procesele i produsele învrii, fiind foarte important deopotriv pentru profesor i pentru elevi. Prin evaluare, profesorul urmrete modul în care sunt dobândite competenele prevzute de program, iar elevii, prin feedback i autoevaluare, pot afla despre propriul proces de învare.
Modalitile de evaluare folosite pentru a aprecia cât de bine stpânesc elevii o competen sunt numeroase: de la rspunsuri scurte la întrebri punctuale, care consolideaz cunoaterea dobândit, la lucrri practice realizate individual sau în grup, pe parcursul activitilor, cu o deschidere ctre lumea real. Asemenea exemple sunt: construcii murale, expoziii, fotografii, audiii i înregistrri video. Acestea exerseaz lucrul în echip, cooperarea cu persoane care provin din medii sociale, culturale, etc. diferite, în vederea stimulrii spiritului tolerant.
La disciplina Istoria i tradiiile minoritii ucrainene accentul prioritar este pe evaluarea prin probe practice, care contribuie la valorizarea progresului obinut, la încurajare i motivare în raport cu activitile pe care urmeaz s le realizeze în situaii profesionale specifice.
Istoria i tradiiile minoritii ucrainene – clasele a VI a – a VII a 13
Evaluarea sumativ urmrete exersarea abilitilor i aplicarea cunotinelor acumulate de elevi într-o perioad mai lung de instruire.
Experienele de învare în context non-formal i informal pot completa paleta de activiti autentice desfurate de viitori lucrtori specializai. Elevii ar trebui încurajai s desfoare activiti de voluntariat prin care dezvolt competene legate de piaa muncii: utilizarea resurselor, abiliti interpersonale, înelegere cultural.
Ou încondeiate Costumul popular ucrainean
Meteuguri tradiionale Unelte tradiionale