U.S.A.M.V. IasiFacultatea de AgriculturaSpecializarea T.P.P.A.An I

Delta Dunarii

Studenta: Toma Ramona-Petronela

1

CUPRINS

1. Informatii generale…………………………………………………………pag.3

2. Localizare geografica………………………………………………………pag.4

3. Flora…………………………………………………………………………………….pag.6

4. Fauna…………………………………………………………………………………..pag.7

5. Concluzii personale…………………………………………………………..pag.9

2

1.Informatii generale

Ecosistemul acvatic are la baza lantului trofic fitoplanctonul,

numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hrãnesc organismele care trãiesc in mâl si pe fundul apei(nevertebrate, moluste ca

scoicile si melcii precum si stridii în zona maritimã, o mare

varietate de viermi cum ar fi lipitorile,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii). Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvaticã a cãrei bazã este stuful, constituit în plauri prin aglomerarea rãdãcinilor

plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante. Stuful este o

plantã perenã care acoperã 1500 de kmp din suprafaþa Deltei si

este exploatat economic

3

2.Localizare geografica.

Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. La nord, brațele Chilia șiMusura formează granița cu Ucraina. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Este încadrată de limane și lacuri adiacente și cuprinde sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de mari dimensiuni. Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse deDunăre, Delta Dunării crește anual cu aproximativ 40 m².

Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă : Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu Gheorghe (în turcește Çatal Çedırlez uneori transcris în română „Ceatal Sf. Gheorghe”) se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe.

Brațul Chilia, formează granița cu Ucraina, și transportă pe cursul său, de o lungime de 104 km², 60% din apele și aluviunileDunării.

Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei și, spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul de apă al Dunării. Cursul Brațului Sfântu Gheorghe este orientat spre sud-est, și se desfășoară pe 112 km, transportând 22%

4

din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.

Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea, dar în Antichitate și Evul Mediulitoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov în epocabizantină), astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală, sunt geomorfologic false.

5

6

3. Flora

Vegetația Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agățătoare. Flora din Delta Dunarii este extrem de bogata si de desfasoara pe trei niveluri: plante cu frunze plutitoare (nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de balta, limba apei, rizacul), plante riverane si de plaur (stuf, papura, feriga de apa, macris, izma broastei, cucuta de apa, nu-ma-uita) si plante de uscat (salcia alba, plopul, arinul, frasinul, padurile combinate de pe grinduri).

7

4 .FaunaDelta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale. 

Pasari Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin). 

8

9

5.Concluzii personale

Delta Dunarii este un ecosistem natural. A doua Delta ca marime din Europa. A fost declarata de UNESCO ca fiind o “Rezervatie a biosferei”.

Flora si fauna sunt unice in Europa. Toate aceste bogatii inestimabile trebuiesc insa protejate. Protejarea mediului si asigurarea unei calitati superioare a lui, este o necessitate a supravietuirii si progresului.

Protejam mediul inconjurator pentru resursele sale naturale regenerabile, necesare nevoilor omenirii si pentru pastrarea echilibrului ecologic. Totalitatea factorilor naturali determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru om, reprezentand mediul natural.Protejand mediul inconjurator, protejam insasi existenta planetei noastre.

Deoarece 98% din fauna acvatica din Europa traieste aici. In plus, Delta Dunarii este rezervatie a biosferei. Este responsabilitatea noastra ca locuitori ai Romaniei si ai Europei sa protejam Delta Dunarii.

Nu este vorba doar despre protectia mediului. Noi ar trebui sa privim lucrurile un pic mai serios – ar trebui sa ne gandim chiar la SALVAREA acestuia. Este destul de simplu: tot ceea ce avem de facut este sa pastram echilibrul mediului inconjurator. Reusind sa facem acest lucru salvam populatia intregii lumi.

10