evaluarea nivelului de informare Și acceptare al ... · utilizată a fost ancheta sociologică pe...

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

LIFE + 11 INF/RO/819

EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI ACCEPTARE AL

POPULAȚIEI PRIVIND IMPORTANȚA BIODIVERSITĂȚII ȘI

REȚEAUA ECOLOGICĂ NATURA 2000

RAPORT DE CERCETARE

ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2013-2015

Decembrie 2015

Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea Natura

2000 eficientă, implementat de Propark Fundația pentru Arii Protejate și Ministerul Mediului și

Schimbărilor Climatice. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru mediu, prin Programul

Life + (ref: LIFE 11 INF/RO/819).

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000

1

Contractant:

B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti

www.mmediu.ro

Iniţiator: Propark- Fundația pentru arii protejate

str. Lungă, nr. 175, Braşov, România

tel./fax: +40 368 462 564

e-mail: [email protected]

www.propark.ro

Cercetarea a fost realizată de :

Firma: Century Image

str. Pictor V. Maximilian nr. 2, Brasov, România

tel./fax: 0268 336190

e-mail: [email protected]

http://www.agentia-century.ro

Echipa de cercetare:

Moașa Horia – sociolog, coordonator cercetare

Meseșan Schmitz Luiza – sociolog

Hamberger Astrid – sociolog

Cercetarea s-a realizat cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul LIFE + Comunicare. Finanțarea s-a

făcut de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, partener în proiect, reprezentând cofinanțare la

Proiectul LIFE+ EME Natura 2000 – Manageri eficienți pentru o Rețea Natura 2000 Eficientă.

©ProPark – Fundația pentru Arii Protejate copyright 2016.

Acest material poate fi reprodus gratuit în orice format sau pe orice suport dacă este redat întocmai și nu se

utilizează într-un context ce poate induce în eroare. Pe material trebuie indicat Copyright: © ProPark –

Fundația pentru Arii Protejate, indicând titlul și sursa acestuia.

Documentul este disponibil și online pe http://www.emenatura2000.ro/

Opiniile exprimate în acest material nu reflectă în mod necesar opiniile oficiale ale Comisiei Europene.

http://www.mmediu.ro/

http://www.propark.ro/

http://www.agentia-century.ro/

http://www.emenatura2000.ro/


2

CUPRINS

Introducere .................................................................................................................................................. 4

Metodologia ................................................................................................................................................ 4

Obiectivul general, obiective specificie ale studiului ................................................................................. 4

Designul cercetării ................................................................................................................................... 4

Culegerea datelor ..................................................................................................................................... 5

Universul cercetării ............................................................................................................................... 5

Mărimea eşantionului............................................................................................................................ 5

Metoda de eşantionare .......................................................................................................................... 5

Metoda de culegere a datelor ................................................................................................................. 6

Analiza datelor ............................................................................................................................................ 6

Caracteristici socio-demografice ale respondenților .................................................................................. 7

Analiza datelor la nivel național ............................................................................................................... 9

Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000 ................................................... 9

Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate.........................................................30

Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică .........................34

Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile – Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 ..................44

Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 ...................................................................................47

Analiza datelor la nivel local (județul Brașov) .........................................................................................65

Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000 ..................................................65

Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate.........................................................84

Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică .........................88

Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile – Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 ..................98

Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 .................................................................................100

CONCLUZII.............................................................................................................................................118

Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000 ................................................118

Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate.......................................................118

Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică .......................119


3

Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile – Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 ................119

Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 .................................................................................120

Impactul proiectului ...........................................................................................................................120

Anexe .......................................................................................................................................................125

Anexa 1. Chestionarul ........................................................................................................................125

4

INTRODUCERE

Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea

Natura 2000 eficientă, implementat de Propark Fundația pentru Arii Protejate și Ministerul

Mediului și Schimbărilor Climatice. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru mediu,

prin Programul Life + (ref: LIFE 11 INF/RO/819).

Cercetarea a avut două etape, având o dimensiune comparativă. În acest document sunt

prezentate rezultatele cercetării din cea de a doua etapă, care a fost realizată în perioada septembrie

2015-decembrie 2015.

În această etapă s-au evaluat cunoștințele și gradul de înțelegere al actorilor cheie (instituții

de stat și private), cu rol în procesul de gestionare a resurselor naturale, față de biodiversitate și

Rețeaua Ecologică Natura 2000, pentru a surprinde modificările de atitudine și a gradului de

informare a persoanelor mai sus menționate, în urma implementării proiectului în perioada 2013-

2015.

METODOLOGIA

OBIECTIVUL GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICIE ALE STUDIULUI

Obiectivul general al acestui studiu a fost acela de a releva îmbunătățirea nivelului de

informare al actorilor cheie responsabili cu planificarea teritorială, implicați în gestionarea

resurselor naturale sau cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor privind

importanţa biodiversităţii şi a reţelei Natura 2000 în planificarea teritorială, în urma implementării

proiectului în perioada 2013-2015.

Se consideră că acest obiectiv a fost atins, dacă numărul actorilor cheie care sunt mai bine

informați a crescut cu cel puțin 20% în anul 2015 față de anul 2013. De asemenea, această creștere

ar trebui să se reflecte diferențiat pe cele două subeșantioane astfel: cel puțin 40% dintre actorii

cheie de la nivel național și cel puțin 60% dintre actorii cheie de la nivel local (județul Brașov) ar

trebui să fie preocupați de biodiversitate și de obiectivele Natura 2000 în activitățile lor zilnice

privind planificarea teritorială și gestionarea resurselor naturale, pentru a se putea considera

implementarea proiectului un succes.

DESIGNUL CERCETĂRII

Studiul sociologic a fost de tip descriptiv, exploratoriu, comparativ. Metoda de cercetare

utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionar (interviu individual structurat).

Chestionarul a fost administrat prin operatori de interviu, prin poștă și e-mail, sau on-line, prin


5

formularul special construit în cadrul site-ului www.emenatura2000.ro. Cercetarea a fost realizată în

perioada septembrie 2015-decembrie 2015.

Deoarece a fost un studiu comparativ, în această a doua etapă (2015) s-a utilizat același

instrument de cercetare (chestionar) ca în prima etapă a studiului (2013) din care au fost eliminate o

serie de întrebări care nu erau relevante pentru comparații, dar au fost relevante pentru prima etapă

când s-a conturat o strategie care să ducă la creșterea implicării active a reprezentanților acestor

instituții în elaborarea unor planuri teritoriale regionale, incluzând elemente de conservare și

biodiversitate în aceste planuri. (Anexa nr. 1)

CULEGEREA DATELOR

UNIVERSUL CERCETĂRII

Universul cercetării este reprezentat de persoanele responsabile cu planificarea teritorială la

nivel local/regional/național, persoanele implicate în gestionarea resurselor naturale, persoanele din

instituțiile publice și private cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor

Natura 2000, la nivel național și local (județul Brașov).

MĂRIMEA EŞANTIONULUI

Anchetă la nivelul zonei model- judeţul Braşov- 69 chestionare (2015) și 127 chestionare

(2013)

Anchetă la nivel naţional-200 chestionare (2015) și 293 chestionare (2013)

METODA DE EŞANTIONARE

În eșantion au fost incluși actorii cheie care au participat la activitățile derulate în cadrul

proiectului în perioada 2013-2015. Astfel, urmatoarele categorii de persoane au participat la acest

studiu:

• Reprezentanţi ai celor patru sectoare economice, cu impact potenţial asupra

managementului siturilor Natura 2000, respectiv agricultură, silvicultură, managementul

apei, managementul vânătorii atât la nivel național cât și local, în județul Brașov.

• Autorităţile locale şi regionale responsabile de planificarea teritorială şi de alte planuri

strategice pentru dezvoltarea durabilă, atât la nivel național cât și local, în județul Brașov.

Eșantionul îndeplinește condiția de reprezentativitate teoretică.

Aceste persoane activează în următoarele instituții:

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

Regia Națională a Pădurilor

Direcția Silvică



6

Ocolul Silvic

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor

Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice

Oficiul Județean de Consultanță Agricolă

Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

Oficiul pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie

Agenția Județeană pentru Protecția Mediului

Autoritatea Națională Apele Române

Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Autorități județene și locale (Consilii Județene și Primării)

Pe lângă reprezentanții acestor instituții, în eșantion au fost incluși și administratorii sau custozii de

arii naturale protejate.

METODA DE CULEGERE A DATELOR

La nivel local (zona model-județul Brașov), au fost identificate instituțiile implicate în

gestionarea resurselor naturale iar datele au fost culese prin intermediul operatorilor de interviu. Au

existat și situații în care chestionarele au fost autoadministrate și colectate ulterior.

La nivel național au fost colectate date din toate categoriile de grupuri țintă a cercetării prin

intermediul unui chestionar on-line, precum și în timpul seminariilor de planificare strategica și

Conferința finală din cadrul proiectului. Respondenții fie accesau direct formularul chestionarului

publicat pe site-ul www.emenatura2000.ro, fie printr-un link transmis pe mail. Bazele de date cu

adresele de e-mail au fost furnizate de reprezentanții Propark – Fundația pentru Arii Protejate. În

cazul respondenților care au declarat că nu au acces la internet (pentru completarea chestionarului

online), s-a apelat la administrarea chestionarului prin poștă.

ANALIZA DATELOR

Analiza datelor este organizată în jurul a cinci tematici corespunzătoare celor cinci obiective

specifice.

Astfel, datele au fost grupate pe următoarele secțiuni:

1. Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000

2. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate

3. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică

4. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în

domeniile – Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor

forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui

sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei

Natura 2000



7

5. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare

durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității

și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000

CARACTERISTICI SOCIO-DEMOGRAFICE ALE RESPONDENȚILOR

Eşantionul (2015) cuprinde 269 de chestionare, 69 aplicate la nivel local (județul Brașov) și

200 chestionare aplicate la nivel național (Tab. 1.1). Eșantionul cuprinde chestionare aplicate atât la

nivelul celor patru sectoare economice, cu impact potenţial asupra managementului siturilor Natura

2000, respectiv agricultură, silvicultură, managementul apei, managementul faunei sălbatice cât și

la nivelul autorităţilor locale şi regionale responsabile de planificarea teritorială şi de alte planuri

strategice pentru dezvoltarea durabilă (Tab.1.2). Au fost intervievate persoane atât din instituțiile

statului cât și din ONG-uri, firme sau alte tipuri de instituții (Tab. 1.3).

Tabelul 1.1: Structura eșantionului în funcție de zona de rezidență a persoanelor intervievate

Număr persoane Procente

Nivel local (județul Brașov)

Nivel național

Total 269 100%

Tabelul 1.2: Structura eșantionului în funcție de domeniul de lucru al persoanelor intervievate

Domeniu de lucru Număr persoane Procente

Managementul apei 20 7,4%

Silvicultură 20 7,4%

Agricultură 4 1,5%

Managementul faunei sălbatice 4 1,5%

Autorități locale și regionale(UAT-uri,

universități, parcuri naționale, ONG-

uri)

199 74%

Nedeclarat* 22 8,2%

Total 269 100,0

Tabelul 1.3: Structura eșantionului în funcție de punctul de lucru al persoanelor intervievate

Punctul de lucru Număr persoane Procente

Instituție de stat 163 60,6%

ONG 51 19%

Firmă 20 7,4%

Altele 25 9,3%

Nedeclarat* 10 3,7%

Total 269 100%


8

Structura eşantionului în funcţie de caracteristicile respondenților este prezentată mai jos

(Tab. 1.4, Tab. 1.5, Tab. 1.6). Astfel, 57,2% dintre respondenți sunt de sex masculin, 95,2% au

studii superioare, 51,3% lucrează de peste 8 ani în domeniul protecției mediului. Au media de vârsta

de 40 ani.

Tabelul 1.4: Structura eșantionului în funcție de genul persoanelor intervievate

Gen Număr

persoane

Procente Media vârstă Deviația

standard

Masculin 154 57,2% 41,4 10.3

Feminin 109 40,5% 39,4 10,1

Total 263 97,8% 40,4 10,2

Nedeclarat 6 2,2%

Total 269 100%

Tabelul 1.5: Structura eșantionului în funcție de nivelul de educație al persoanelor intervievate

Nivelul de educație Număr persoane Procente

Liceul 3 1,1%

Școală post-liceală 2 0,7%

Facultate 122 45,4%

Studii post-grad 134 49,8%

Nedeclarat 8 3%

Total 269 100%

Tabelul 1.6: Structura eșantionului în funcție de vechimea în muncă a persoanelor intervievate

Vechimea în domeniu Număr persoane Procente

Sub 1 an 23 8,6%

1-3 ani 32 11,9%

3-8 ani 63 23,4%

peste 8 ani 138 51,3%

Nedeclarată 13 4,8%

Total 269 100%

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național

9

ANALIZA DATELOR LA NIVEL NAȚIONAL

EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000

Percepțiile respondenților față de rețeaua Natura 2000 se împart în două categorii (Tab.2.1):

cei care se axează pe beneficiile implementării acestei rețele și cei care se axează pe dezavantajele

pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează pe beneficii sunt acele persoane cu un grad

ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000. Persoanele care se axează pe dezavantaje au

un grad scăzut de înțelegere și acceptare. Cele mai multe persoane fac parte din grupul celor care se

axează pe beneficiile pe care această rețea le aduce.

Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.

La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate

în general. 77,9% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 79,9%

consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii

percepute sunt date de atragerea turiștilor (72,9%) și atragerea fondurilor publice sau europene

pentru aceste zone (74,8%). (Tab. 2.1)

Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în

protejarea și conservarea ariei naturale protejată (90,8%) (Tab. 2.1) cât și instituțiile statului.

Referitor la acestea, 60,2% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru

protejarea ariei protejată (Tab. 2.2).

Nivel scăzut de acceptare și înțelegere.

86,6% (Tab 2.3) dintre persoanele intervievate consideră că ariile protejate reprezintă o

resursă esențială pentru activitatea pe care o desfășoară iar 4,1% declară că această rețea reprezintă

un obstacol pentru activitatea pe care o desfășoară.

Un procent de 2%-10% (Tab. 2.2) dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei

Natura 2000 nu a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în

comunitățile locale (5,5%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (9,6%) (Tab.

2.1). Chiar mai mult de atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea acestei

rețele deoarece consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de stat

(10,7%) (Tab. 2.1).

Datele din tabelul 2.1 reflectă modificările de atitudine ale respondenților în perioada 2013-

2015. Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a atitudinii respondenților față de

rețeaua Natura 2000, cel puțin la nivelul componentei cognitive. Cu alte cuvinte, există un grad mai


10

ridicat de informare și înțelegere a beneficiilor pe care le aduce această rețea (Fig. 2.1). În anul 2015

un număr mai mare de respondenți (cu aprox. 10%-25%) ) sunt de acord că această rețea aduce

avantaje comunității locale, atrage mai mulți turiști, reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea

durabilă și consideră că membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și

conservarea ariei naturale protejate. De asemenea, a scăzut numărul celor care considerau ariile

protejate o povară pentru comunități și instituțiile de stat sau pentru activitatea desfășurată de

respondenți.

Tabelul 2.1: Atitudinea respondenților față de rețeaua Natura 2000

Avantaje aduse de rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de rețeau Natura 2000

Indicatori 2013 2015 Indicatori 2013 2015

Aduce avantaje comunității locale

49,3% 77,9% În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități

și instituțiile de stat

17,2% 10,7%

Ariile protejate atrag mai

mulți turiști

59,8% 72,9% Ariile protejate împiedică

dezvoltarea activităților agricole și

economice durabile

8,8% 9,6%

Ariile protejate ajută la

atragerea de fonduri publice sau europene

61% 74,8% Ariile protejate reprezintă un

obstacol pentru activitatea pe care o desfășor

4,1% 2,6%

Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru

dezvoltarea durabilă

60,2% 79,9%

Membrii comunității locale ar

trebui să se implice în

protejarea și conservarea ariei naturale protejate

70% 90,8%

Procente categoria “sigur acest enunț mi se potrivește,

nu celălalt

Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu

celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul

acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă

acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”

Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos (Tab. 2.2) ,

reflectă poziția pe care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva

respondenților. 60,2% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în

gestionarea ariilor protejate. De asemenea, 5,9% dintre respondenți consideră că autoritățile direct

responsabile nu au depus eforturi suficiente pentru implementarea unor proiecte în aceste arii

protejate care să contribuie la protejarea mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților

prin crearea de noi locuri de muncă.

Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane (cu aprox. 20%) (Fig. 2.1)

consideră că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate. De


11

asemenea, un număr mai mic (cu aprox. 10%) de persoane consideră că ariile protejate nu au

condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale. În urma participării la activitățile

proiectului, actorii cheie în gestionarea resurselor naturale au conștientizat mai bine slaba

implicarea a instituțiilor statului dar și faptul că aceste arii au dus totuși la crearea unor locuri de

muncă, contrar opiniilor din anul 2013.

Tabelul 2.2: Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000 în

viziunea respondenților

2013 2015 2013 2015

Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru

gestionarea ariilor protejate

39,5% 60,2% Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în

comunitățile locale

19,5% 5,9%

Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul

acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”


12

Tabelul 2.3: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?”

Enunţ

Sigur acest

enunţ mi se potriveşte

şi nu

celălalt

Cred că mai

degrabă acest enunţ

mi se

potriveşte, nu celălalt

Deşi nu sunt

foarte hotărât(ă)

parcă enunţul

acesta mi se potriveşte cât

de cât

Nu pot să

mă hotărăsc

între cele

două enunţuri

Deşi nu sunt

foarte hotărât(ă)

parcă enunţul

acesta mi se potriveşte cât

de cât

Cred că mai


mi se

potriveşte, nu celălalt

Sigur

acest enunţ mi

se

potriveşte şi nu

celălalt

Enunţ

Aria protejată aduce

avantaje comunității locale

77,9% 15,1% 3,7% 0,7% 1,5% 1,1% Aria protejată aduce

dezavantaje comunității locale

Membrii comunității locale ar trebui să se

implice în protejarea și

conservarea ariei naturale

protejate

90,8% 3,8% 5,4% Membrii comunității locale nu ar trebui să se



protejate

Instituțiile statului depun

suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor

protejate

9,3% 13,8% 9,7% 7,1% 10,0% 29,0% 21,2% Instituțiile statului nu

depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor

protejate

În ultimii ani ariile

protejate au devenit o

resursă strategică pentru comunități și instituțiile

de stat

24,9% 21,6% 24,5% 18,2% 5,9% 3,8% 1,1% În ultimii ani ariile


povară pentru comunități și instituțiile de stat

Ariile protejate atrag mai

mulți turiști

72,9% 10% 10% 4,5% 1,5% 1,1% Ariile protejate împiedică

turismul

Ariile protejate au dus la

crearea de noi locuri de

muncă în comunitățile

21,6% 27,1% 27,1% 18,2% 4,8% 0,4% 0,7% Ariile protejate nu au

condus la crearea de noi

locuri de muncă în


13

locale comunitățile locale

Ariile protejate favorizează dezvoltarea

activităților agricole și

economice durabile

37,5% 26% 16,1% 10,8% 4,8% 2,3% 2,6% Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților

agricole și economice

durabile



74,8% 10,8% 8,4% 5,6% 0,4% Ariile protejate împiedică


Ariile protejate reprezintă o resursă

esențială pentru


79,9% 10,8% 4,5% 4,5% 0,4% Ariile protejate reprezintă un obstacol în calea

dezvoltării durabile

Ariile protejate reprezintă o resursă

esențială pentru

activitatea pe care o

desfăşor

53,8% 16,4% 16,4% 10,8% 1,5% 0,7% 0,4% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru


desfășor


14

Figura 2.1: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?”


15

Tabelul 2.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „2.Cât de importantă este, din punctul

dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România?”


Foarte importantă 184 68,3%

Importantă 76 28,3%

Nici importantă nici neimportantă 7 2,6%

Puțin importantă 1 0,4%

Deloc importantă -

Nu știu/nu răspund 1 0,4%

Total 269 100%

Figura 2.2: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „2.Cât de importantă este, din punctul


Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.

Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază

ca importantă această rețea pentru România, 96,6% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat

grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte

importantă”, 68,3%. (Tab. 2.4)

Comparativ cu anul 2013 se remarcă un număr mai mare de persoane (cu aprox. 23,1%)

care au declarat că rețeaua Natura 2000 este foarte importantă pentru România: 68,3% în 2015 și

45,2% în 2013. (Fig. 2.2)


16

Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste răspunsuri.

Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat rețeaua Natura

2000 ca fiind importantă pentru România. Dimensiunea care ocupă primul loc în ierarhia motivelor

este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător, întrunind 175 de răspunsuri. (Tab. 2.5)

Respondenții consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea existentă la

ora actuală. O altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea referitoare la

dezvoltarea durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate de asemenea

contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi. Următoarele

categorii de motive sunt mai puține enunțate și se referă la faptul că prin intermediul acestei rețele

se pot atrage fonduri publice sau europene pentru zona respectivă, se asigură un cadru comun de

management pentru ariile protejate și un cadru legislativ comun, se contribuie la un mediu mai curat

și la o informare mai bună a cetățenilor despre impactul acțiunilor lor asupra mediului înconjurător.

Prin această rețea se poate, de asemenea, construi și un brand al țării noastre, deoarece este printre

puținele țări care mai are ecosisteme complexe și specii și habitate rare (pe cale de dispariție).

Aproximativ 14,5% dintre persoanele intervievate de la nivel național acordă importanță

acestei rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea

comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum

ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 65% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele din

motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător. (Tab. 2.5)

Dintre persoanele care au declarat că această rețea Natura 2000 nu are un rol important

pentru România, o parte au motivat răspunsurile prin problemele generate de aceasta (3,4% din total

persoane intervievate). Se consideră că obiectivele acestei rețele sunt greu de realizat deoarece se

atrag greu fonduri, actorii cheie nu sunt interesați iar populația are prioritare alte probleme și e

prea puțin ineresată de protejarea mediului. Sunt multe proiecte pe hârtii, dar cu aplicabilitate

practică și beneficii efective pentru comunități prea puține.

Se remarcă faptul că la nivel național, în discursul intervievaților despre importanța rețelei

Natura 2000 pentru România, apar și concepte legate de imaginea țării, de problemele din aceste

situri sau de faptul că această rețea este doar o obligație UE.

Comparativ cu anul 2013 se remară un număr mai mare de persoane (cu aprox. 30%) care

au indicat drept motive ce țin de dimensiunea protejării mediului: 65% în 2015 comparativ cu 35%

în 2013 (Tab. 2.5). Aceste date indică o conștientizare a faptului că această rețea Natura 2000 este

importantă pentru România pentru a se proteja natura, dincolo de susținerea unei dezvoltări

durabile.


17

Tabelul 2.5.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „2.1 Motivele pentru care rețeaua Natura 2000

este importantă pentru România”

Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvențe

2013

Frecvențe

2015

Protejarea

mediului

Această rețea aduce în prim plan protecția mediului

înconjurător. Are un rol important în protecția naturii și în menținerea bogățiilor naturale pe o durată lungă de timp..

Însă restricțiile privind activitățile permise sunt prea

puține în unele cazuri. Se asigură protecția zonelor cu

fauna și flora cele mai importante pentru România dar și pentru Europa. În plus, tot ce vine impus de la Comisia

europeană sau de la parteneri externi este mai ușor de

acceptat de către clasa politica și de către funcționarii statului 145 175

Dezvoltarea durabilă

Includerea unor arii în acestă rețea ar putea aduce beneficii comunităților. Se asigură o premisă pentru

dezvoltarea durabilă a zonelor respective. Având printre

cele mai mari situri Natura 2000 din Europa, atragem turiști, bani UE pentru o dezvoltare durabilă, iar

generațiile viitoare pot fi mulțumite de prezervările

actuale ale natura 2000. Siturile ar putea deveni foarte

importante dacă acestea s-ar constitui cu mai multă responsabilitate și dacă ar fi aplicate compensațiile

N2000.

Se contribuie astfel, la dezvoltarea unui turism sănătos bazat pe diversitate etno-culturală, conservarea și

utilizarea durabilă a patrimoniului natural.

Modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităților

locale, facilitându-se partciparea reprezentanților acestora

în consiliile consultative pentru aplicarea măsurilor de

protecție, conservare și utilzare durabilă a resurselor natural, încurajându-se menținerea practicilor și

cunoștințelor tradiționale locale în valorificarea acestor

resurse în beneficiul comunității. Este o ocazie de dezvoltare durabilă în contextul unei

rețele internaționale care oferă oportunități de investiții în

domenii diverse, agricultură, turism, dar în contextul

protecției mediului. 85 39

Imaginea

României

Această rețea ajută la conservarea valorilor naturale

incluse în circuitele turistice iar acestea pot îmbunătăți imaginea Romaniei și pot fi surse de venit pentru

România. Aceasta poate contribui în viitor la dezvoltarea

unor sectoare economice și astfel poate crește nvelul de bunăstare din România (prin protejarea naturii). România

este țara cu cea mai mare biodiversitate din UE și deține o

serie de de specii și habitate rare, iar acest lucru poate fi un avantaj pe viitor. Putem să valorificăm aceste elemente

astfel încât să se asigure o dezvoltare durabilă. Prin

intermediul acestei rețele o serie de arii protejate din

România vor fi cunoscute la nivel european. Prin intermediul acestei rețele identitatea noastră ca țară este 23 5


18

redată.

O obligație impusă de UE

Rețeaua este percepută ca o obligație dată de UE și o împovărare pentru statul roman, deoarece în interiorul

rețelei sunt impuse condiții de care autoritățile române

sunt nevoite să țină cont, ceea ce în alte rezervații, nu se

întâmplă. Fără această rețea nu se pot primi bani de la UE pentru protejarea mediului. Protejarea naturii trebuie să fie

o prioritate dar nu trebuie să trebuie să fie o povară pentru

statul roman. Nu se înțelege exact care este rolul acestei rețele.

Ca stat membru UE avem obligația de a implementa

directivelor europene, respectiv DP și DH.* 7 9

Management

comun pentru ariile protejate

Prin intermediul acestei rețele se asigură comunicarea

dintre ariile protejate, alinierea la standarde europene, crearea unei rețele continentale și aplicarea de norme

comune pentru conservarea biodiversității. Se asigură

implementarea unitară a principiilor europene de protecție

a biodiversității 7 3

Probleme în

această rețea

Aceste arii nu sunt determinate pe baza unor informații

exacte iar această rețea a fost implementată în mod eronat fără a avea o bază științifică. Această rețea cuprinde multe

situri fără importanță, iar dezvoltarea unor situri s-a făcut

doar pe hârtie fără a se culege date din teren. Suprafața rețelei este prea mare iar gestionarea ei este prea greoaie.

Reglemetările de protejare a mediului trebuie făcute astfel

încât această rețea să nu devină o povară. Daca vorbim de arie naturala protejata, accentul pus pe

protejarea mediului în comparație cu parcurile naționale

și naturale este ,,insignifiant,, iar dezvoltarea economică,

atragerea de fonduri este departe de cea ce ar trebui să fie.

La instituirea retelei factorii nu au fost interesați*

Obiective greu de realizat.* Populația României la ora actuală este prea săracă încât

să se preocupe de aceste arii protejate.*

Sunt multe proiecte pe hârtii, dar cu aplicabilitate practică și beneficii efective pentru comunități prea

puține.*

Potențialul nu este valorificat din cauza inconștienței,

nivelului redus de înțelegere, lipsa de viziune.* Problemă prioritară dar România are probleme mai

grave.* 11 7

Atragerea de

fonduri

(europene/ publice)

Prin această rețea se pot atrage fonduri europene pentru

proiecte de dezvoltare durabilă dar și subvenții și plăți

compensatorii. 20 6

Cadru legislativ

Prin intermediul acesteia s-a creat un cadru legislativ comun la nivel UE, iar legislația națională s-a adaptat la

acest cadru, astfel fiind mai ușor de administrat. S-a

adaptat legislația națională din diferite domenii cu cea a

siturilor Natura 2000, pentru conservarea unor specii și 8 6


19

habitate, obligându-ne să ne dezvoltăm responsabil.

Informarea cetățenilor

Această rețea contribuie și la informarea și educarea populației pentru protejarea mediului înconjurător 7 4

Domeniul de activitate al

respondenților

Este importantă biodiversitateea deoarece acesta este domeniul de activitate al respondenților

4 3

Mediu curat Este normal să dorim să trăim într-un mediu curat cu

specii habitate și peisaje diverse și nealterate 2 2

Preocupări

științifice

Există preocupări științifice pentru această rețea,

cercetare, stadiu de practică ale studenților. 1 2

*răspunsuri valabile doar pe baza de date din anul 2015

80,5% dintre presoanele intervievate consideră necesar o armonizare a legislației naționale

din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 și 77,3% consideră că este nevoie de o

armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor

Natura 2000. 35,7% consideră că domeniul în care lucrează respectă obiectivele şi reglementările

Natura 2000 în siturile desemnate. Iar 85,1% reclamă existența unor probleme de comunicare între

părțile implicate în gestionarea siturilor Natura 2000. Aceste date (Tab. 2.6) sugerează faptul că la

nivel cognitiv actorii cheie acceptă rețeaua Natura 2000 dar în practică aplică mai puțin ceea ce

declară.

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu aprox. 10%)

(Fig. 2.3) care au conștientizat necesitatea armonizării legislației naționale din diferite domenii cu

cea legată de siturile Natura 2000 precum și a măsurilor de management a resurselor naturale din

situri cu obiectivele siturilor Natura 2000. De asemenea, se observă o scădere a numărului de

persoane (cu aprox. 27,2%) care declară că în domeniul lor de lucru se respectă reglementările

Natura 2000 și o creștere a procentului de persoane (cu aprox. 16,5%) care reclamă existența unor

probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor Natura 2000 (Fig. 2.3).

Aceste date sugerează o mai bună informare a actorilor cheie în 2015 despre ceea ce se întâmplă în

diversele sectoare implicate în gestionarea ariilor protejate.


20

Tabelul 2.6.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de

problematica siturilor Natura 2000?”

Enunţ

Sunt de acord cu

acest

enunţ, nu cu

celălalt

Sunt de acord mai

degrabă

acest enunţ, decât cu

celălalt

Deşi nu sunt foarte

hotărât(ă)

parcă sunt de acord cu

acest enunţ

Nu pot să mă

hotărăsc

între cele două

enunţuri


hotărât(ă)

parcă sunt de acord cu

acest enunţ

Sunt de acord mai

degrabă

acest enunţ decât cu

celălalt

Sunt de acord cu

acest enunţ,

nu cu celălalt

Nu știu/ nu

răspund

Enunţ

Este nevoie de o armonizare a

legislației naționale

din diferite domenii

cu cea legată de siturile Natura 2000

80,5% 11,4% 1,1% 2,2% 0,7% 0,4% 1,1% 2,6% Nu este nevoie de o armonizare a


din diferite domenii

cu cea legată de siturile Natura 2000

Este nevoie de o armonizare a

măsurilor de

management a resurselor naturale din

situri cu obiectivele

siturilor Natura 2000

77,3% 16,4% 1,1% 2,2% 0,4% 2,6% Nu este nevoie de o armonizare a

măsurilor de

management a resurselor naturale

din situri cu

obiectivele siturilor Natura 2000

Domeniul în care lucrez respectă

obiectivele şi

reglementările Natura

2000 în siturile desemnate

35,7% 13,4% 43,5% 3% 0,7% 0,4% 0,7% 2,6% Domeniul în care lucrez nu respectă

obiectivele şi



Există probleme de comunicare între

părțile implicate în

gestionarea siturilor

27,1% 16,7% 41,3% 11,2% 1,1% 2,6% Nu există probleme de comunicare între


gestionarea siturilor


21

Natura 2000 Natura 2000

În siturile Natura

2000 principiile de bază se referă la

gestionarea

responsabilă a

resurselor naturale pentru a se asigura

astfel dezvoltarea

economică durabilă la nivel local sau

regional

34,9% 20,8% 30,9% 7,1% 1,1% 1,1% 1,5% 2,6% În siturile Natura


gestionarea

responsabilă a


astfel protejarea

mediului


22

Figura 2.3.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de



23

Tabelul 2.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe

la managementul siturilor Natura 2000?”


Da 254 94,4%

Nu 13 4,8%


Total 269 100%

Figura 2.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe


În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima

se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 94,4% din populația

investigată (Tab. 2.7) este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să

participe la managementul siturilor Natura 2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui

urmărite pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul

lucru care ar trebui realizat este respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor. 61%

dintre respondenți (Tab. 2.8) consideră acest lucru prioritar față de celelalte măsuri posibile

enunțate în întrebare. Per ansamblu, se poate spune că 80,2% (Tab. 2.8) dintre respondenți au un

grad ridicat de informare privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la

managementul siturilor și 19,8% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui

armonizate după planurile din sectorul de lucru al respondenților sau nu au știut ce să răspundă la

această întrebare.


24

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a interesului față de includerea sectorului

de activitate în managementul siturilor (Fig. 2.4): 94,4% (2015) comparativ cu 77,5% (2013) au

declarat acet lucru. De asemenea, un număr mai mare de persoane (cu aprox. 20%) au un nivel

ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare să

contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient: 80,2% (2015) comparativ cu

60,2% (2013).

Tabelul 2.8: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos

reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul dumneavoastră să contribuie la

managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?” (răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente

din total

răspunsuri

Procente

din total

respondenți

armonizarea planurilor din sectorul

dumneavoastră cu planurile de management ale

siturilor

116 26,9% 47,1%

armonizarea planurilor de management ale

siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră

29 6,7% 11,9%

respectarea prevederilor planurilor de

management ale siturilor

149 34,6% 61%

implementarea planurilor de management

specifice sectorului dumneavoastră, armonizate

cu planul/planurile de management ale siturilor

Natura 2000

137 31,8% 55,9%

Total 431 100%

Răspunsuri multiple Procente

neînsumabile


25

Figura 2.5: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos


managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?”

Tabelul 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel

mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate:” (un

singur răspuns)


Știm că există administratorii sau custozii ariilor

protejate, dar nu colaborăm.

26 9,7%

Suntem informați ocazional cu privire la activitățile

și problemele ariilor protejate de către administrator.

34 12,6%

Suntem informați și consultați cu regularitate de

către administratori în legătură cu problemele de

management relevante pentru sectorul nostru.

36 13,4%

Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea

planurilor de management ale ariilor protejate.

51 19%

Adaptăm planurile și măsurile noastre de

management la obiectivele ariilor protejate.

29 10,8%

Implementăm alături de administratori/custozi

măsurile de management pentru aria protejată.

73 27,1%

Nu răspund 20 7,4%

Total 269 100%

Total răspunsuri corecte 189 70,3%


26

Figura 2.6: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel

mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate:”

Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o

reprezintă cu administratorii de arii protejate. 22,3% (Tab. 2.6) dintre persoane nu dezvoltă o relația

constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc, fie doar sunt informați

ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la

aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se

poate estima că aproximativ 29,7% (Tab. 2.6) dintre respondenți nu au o colaborare bună cu

administratorii de arii protejate.

29,8% (Tab. 2.6) dintre persoane au declarat că au o colaborare bună cu administratorii de

arii protejate, cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale

instituțiilor, astfel încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.

Comparativ cu anul 2013 un număr mai mic de persoane (cu aprox. 8,7%) au reclamat o

relație deficitară cu administratorii de arii protejate. (Fig. 2.6)

În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 78,2% (Tab. 2.10) manifestă un grad ridicat de

înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel

cognitiv. Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în


27

problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de

informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma

acestei rețele precum și a modului (priorități și măsuri de management) în care ar trebui să se

implice diferite sectoare în managementul siturilor. Acest nivel de informare nu se concretizează la

același nivel pe componenta comportamentală, așa cum reiese din analiza indicatorilor aferenți

celorlalte obiective ale studiului. Prin urmare se poate afirma faptul că persoanele intervievate dețin

informații dar nu adoptă neapărat comportamente favorabile implementării Rețelei Natura 2000.

7,6% (Tab. 2. 11) din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei

Natura 2000. Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o

desfășoară, o povară pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea

unor activități, cum ar fi cele agricole și economice.

La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme

care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei

rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o

slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările

siturilor Natura 2000. De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul

siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la

creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 49,1% (Tab. 2.12) dintre

respondenți reclamă acest lucru.

Comparativ cu anul 2013, în anul 2015 se remarcă o îmbunătățire a nivelului de înțelegere

și acceptare a siturilor Natura 2000 cu 20% (Tab. 2.10). 78,2% au un grad ridicat de înțelegere și

acceptare în anul 2015 față de 58,2% în anul 2013.

Pe langă indicatorii incluși în acest concept exist o serie de itemi cu diferențe semnificative

pentru perioada 2013-2015. Astfel, un procent mai mare de persoane reclamă în anul 2015 faptul că

instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate (cu 20,7%) (Tab.

2.12), nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate (cu 27,2%) (Tab. 2.12) sau

slaba comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor (cu 16,7%) (Tab. 2.12).

De asemenea, un procent mai mic de persoane (cu 13,5%) au declarat faptul că ariile

protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale (Tab. 2.12) și faptul

că în ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat (cu 6,5%)

(Tab. 2.11).

Aceste diferențe pot sugera o mai bună informare a respondenților privind situația existentă

în realitate, în probleme specifice rețelei Natura 2000. Pe de altă parte, faptul că exisă o


28

îmbunătățire de atitudine față de această rețea la nivel personal (Tab 2.10) dar în același timp

procentul celor care reclama un nivel redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la

nivelul autorităților responsabile de gestionarea resurselor naturale (Tab. 2.12) rămâne constant,

indică faptul că modificările la nivel comportamental încă nu au apărut. Există o serie de obstacole

care pot interveni între atitudine și comportament, iar unele dintre acestea ar putea fi reprezentate de

slaba comunicare între instituții, nearmonizarea legislației naționale din diferite domenii cu cea

legată de siturile Natura 2000 sau o lipsă de armonizare a măsurilor de management a resurselor

naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura 2000.

Tabelul 2.10: Nivelul ridicat de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor

intervievate

2013 2015

Ariile protejate aduc avantaje comunității locale 49,3% 77,9%

Ariile protejate atrag mai mulți turiști 59,8% 72,9%

Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 61% 74,8%

Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 60,2% 79,9%

Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea

ariei naturale protejate

70% 90,8%

Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 45,2% 68,3%

Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea

mediului*

35% 65%

Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor 83,3% 94,4%

Nivelul de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod efficient**

60,2% 80,2%

Medie 58,2% 78,2%

*procent calculat din total respondenți la nivel național

** procent calculat din total respondenți la nivel național care au dat cel puțin un răspuns corect la această întrebare (26)

Tabelul 2.11: Nivelul redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor

intervievate

2013 2015

În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile

de stat

17,2% 10,7%

Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice

durabile

8,8% 9,6%

Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășor 4,1% 2,6%

Medie 10% 7,6%


29

Tabelul 2.12: Nivel de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților

responsabile de gestionarea acestora, din prisma persoanelor intervievate

2013 2015

Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor

protejate

39,5% 60,2%

Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile

locale

19,5% 5,9%

Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 68,6% 85,3%

Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 37,1% 64,3%

Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 38,4% 29,7%

Medie 40,6% 49,1%

*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că, în domeniul în care lucrează

respondenții, se respectă reglementările Natura 2000)


30

EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE

Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 91,5% dintre

respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 7,1% au dat un

răspuns eronat. (Tab 2.13)

Tabelul 2.13: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „5.Care dintre următoarele afirmații, credeți

dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate?” (un singur răspuns)


Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.

25 9,3%

Biodiversitatea include diversitatea genetică, specifică, ecosistemică, antropică.

19 7,1%

Biodiversitatea include varietatea organismelor vii și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte

ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale

căror părți sunt), ce se constituie într-un capital natural care asigură resursele naturale şi serviciile

de mediu care stau la baza dezvoltării socio-

economice.

221 82,2%


Total 269 100%


Figura 2.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „5.Care dintre următoarele afirmații, credeți

dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate?”


31

Tabelul 2.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de

importantă este biodiversitatea pentru România?”



Importantă 27 10%


Total 269 100%

Figura 2.8: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de


99,6% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din

aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este

procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 89,6%.

Comparativ cu anul 2013 există un număr mai mare de persoane (cu 23,5%) (Fig. 2.8)

care acordă o importanță deosebită biodiversității.


32

Tabelul 2.15: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „7.Care dintre următoarele servicii, credeți

dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu?” (răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți

solul necesar culturilor sau

construcțiilor

120 6,9% 44,9%

măsurători de zgomot 76 4,4% 28,5%

măsurători și analize privind calitatea

factorilor de mediu-aer, apă, sol

47 2,7% 17,6%

cantitatea și calitatea apei 263 15,2% 98,5%

obținerea avizelor / acordurilor de mediu / acordurilor integrate de mediu

101 5,8% 37,8%

hrana 117 6,8% 43,8%

protecție împotriva calamităților (ex.

inundații, alunecări de teren, oscilații

mari de temperatură)

208 12% 77,9%

studii de evaluare a impactului asupra

mediului

77 4,5% 28,8%

fotosinteza 94 5,4% 35,2%

autorizarea activităților cu impact

redus sau semnificativ asupra

mediului

90 5,2% 33,7%

formarea solului 95 5,5% 35,6%

reglarea climei 123 7,1% 46,1%

bilanțuri de mediu 66 3,8% 24,7%

valoarea estetică a peisajului 130 7,5% 48,7%

recreere 121 7% 45,3%

Total răspunsuri 1728 100%


neînsumabile


S-au avut în vedere cinsprezece servicii de mediu dintre care doar nouă dintre ele sunt

considerate ca parte integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat

cele mai multe servicii în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte

cât și eronate. Astfel, se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu.

66,4% din total răspunsuri se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. (Tab. 2.15)

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de cunoaștere a conceptului de

biodiversitate. Există cu 20% mai multe persoane care au identificat corect serviciile de mediu: 58,4%


33

dintre persoane au identificat corect cel puțin cinci serviciii de mediu din cele cinsprezece posibile în

anul 2015 față de 38,2% în anul 2013.

Figura 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „7.Care dintre următoarele servicii, credeți

dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu?”

Aproximativ 79,8% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de

biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la identificarea corectă a definiției, unde

majoritatea persoanelor intervievate au făcut identificări corecte, acest procent va scădea în jurul valorii

de 74%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 74% din respondenți înțeleg valoarea reală a

conceptului de biodiversitate. (Tab. 2.16)

Comparativ cu anul 2013, a crescut gradul de înțelegere a conceptului de biodiversitate cu

21,8%. 52,1% în 2013 au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate și 74% în 2015.

(Tab. 2.16) Persoanele intervievate care au participat la activitățile proiectului acordă o importanță mai

mare biodiversității și definesc mai bine serviciile de mediu.


34

Tabelul 2.16: Nivelul de înțelegere a conceptului de biodiversitate la nivelul persoanelor intervievate

2013 2015

Definirea corectă a biodiversității 90,9% 91,5%

Importanța acordată biodiversității 66,1% 89,6%

Definirea corectă a serviciilor de mediu* 38,2% 58,4%

Medie 65% 79,8%


Definirea corectă a serviciilor de mediu* 38,2% 58,4

Medie 52,1% 74%

*procent persoane care au identificat corect cel puțin cinci servicii de mediu

EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULU I DE PLANIFICARE

STRATEGICĂ

Tabelul 2.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea “8.Care dintre următoarele afirmații, credeți

dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică?” (un singur răspuns)


Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru

o problemă identificată de către membrii

organizației sau comunității.

14 5,2%

Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale

(organizaționale), incluzând soluții pentru

dezvoltarea acesteia.

20 7,4%

Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor

dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea

situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.

234 87,1%


Total 269 100%

Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei

afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai

mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică.

87,1% dintre aceștia au identificat afirmația corectă (Tab. 2.17). Cunoștințele despre ceea ce

înseamnă în mare conceptul de planificare strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre

etapele procesului de planificare strategică. Doar 49,8% (Tab. 2.18) dintre respondenți au

identificat corect afirmația care reflectă etapele procesului de planificare strategică.


35

Figura 2.10: Distribuția răspunsurilor la întrebarea “8.Care dintre următoarele afirmații, credeți

dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică?”

Tabelul 2.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „9.Care dintre următoarele variante, credeți

dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică?” (un singur răspuns)


Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea

pașilor de implementare – alocarea resurselor,

responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul

implementării.

30 11,2%

Descrierea situației actuale - Identificarea

problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –

alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe

avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a

responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea

rezultatelor.

134 49,8%

Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare

– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –

identificarea căilor de atingere a situației dorite –

identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a

căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a

deviațiilor de la direcția stabilită.

79 29,3%

Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației

- stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare –

stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare

22 8,2%


Total 269 100%


36

Figura 2.11: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „9.Care dintre următoarele variante, credeți

dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică?”

Tabelul 2.19: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „11.Care dintre următoarele elemente, credeți

dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice” (răspunsuri multiple):

Număr răspunsuri Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți

Normativele de aplicare a legislației

specifice domeniului analizat

151 16,4% 56,6%

Evaluarea bugetului local 93 10,1% 34,8%

Organizarea procesului de planificare 224 24,3% 83,9%

Poluarea aerului datorită creșterii traficului auto.

17 1,8% 6,4%

O viziune de dezvoltare împărtășită 182 19,7% 68,2%

Implicarea tuturor părților interesate 236 25,6% 88,4%

Problemele societății în general 20 2,2% 7,5%

Total 923 100%


neînsumabile


37

Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente

esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților interesate, organizarea procesului de

planificare și o viziune de dezvoltare împărtășită (Tab. 2.19). În funcție de numărul de componente

menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 49% au un grad ridicat de cunoaștere a

componentelor esențiale planificării strategice. (Tab. 2.20) Aceste persoane au menționat patru sau

cinci componente din maximul de cinci posibil.

Figura 2.12: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „11.Care dintre următoarele elemente, credeți

dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice”

Tabelul 2.20: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice

Număr

răspunsuri

Procente

nu a menționat nici o componentă 2 0,7%

a menționat o componentă 21 7,8%

a menționat două componente 23 8,6%

a menționat trei componente 91 33,8%

a menționat patru componente 77 28,6%

a menționat cinci componente 55 20,4%

Total 269 100%


38

Figura 2.13: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu 20,9%) în

anul 2015 care au identificat corect conceptul de planificare strategică (Fig. 2.10), în timp ce

numărul celor care au identificat corect etapele procesului de planificare strategică sau

componentele esențiale ale planificării strategice a rămas constant. (Fig 2.11, Fig. 2.12)

Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost

formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de

strategii. Datele indică faptul că 33,8% din persoanele intervievate au participat la elaborarea unor

astfel de strategii. (Tab. 2.21)

A doua și a treia întrebare vizau identificarea instituției și a anului în care au participat la

elaborarea unei astfel de strategii. Ele au avut practic, un rol de verificare pentru prima întrebare.

După cum se observă în tabelul de mai jos (Tab. 2.21, Tab. 2.22), procentul celor care au declarat

instituția unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii este același iar acest procent se

diminuează la 24,9% atunci când este vorba de identificarea anului când au participat la o astfel de

strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al celor care efectiv au participat la

o astfel de strategie se poate situa undeva între 24%-33%.


39

Tabelul 2.21: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „12.Ați participat până acum la elaborarea de

strategii/planuri strategice?”


Da 91 33,8%

Nu 146 54,3%

Nu răspund 32 11,9%

Total 269 100%

Figura 2.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „12.Ați participat până acum la elaborarea

de strategii/planuri strategice?”

Tabelul 2.22: Participarea la elaborarea de planuri strategice

Număr persoane

Procente din total respondenți

Au declarat că au participat la elaborarea de planuri strategice

91 33,8%

Au declarat instituția la care au participat la elaborarea de planuri strategice

89 33%

Au declarat anul la care au participat la elaborarea de planuri strategice

67 24,9%


40

Figura 2.15: Participarea la elaborarea de planuri strategice

Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenții. Din total

persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 54,3% s-au implicat în

realizarea a 2-5 strategii iar 31,9% au participat doar la o singură strategie. (Tab. 2.23)

Comparativ cu anul 2013 nu apar diferențe semnificative privind participarea la elaborarea

de planuri strategice. (Fig. 2.14, Fig.2.15, Fig. 2.16)

Tabelul 2.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri

strategice ați participat până în prezent?”


1 30 31,9%

Între 2 și 5 51 54,3%

Între 6 și 10 8 8,5%

Peste 10 5 5,3%

Total 94 100%


41

Figura 2.16: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri


Tabelul 2.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „14.Ați furnizat/furnizați informații pentru

elaborarea de strategii/planuri strategice?”


Da 143 53,8%

Nu 89 33,5%


Total 269 100%

Figura 2.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „14.Ați furnizat/furnizați informații pentru


52%

53.8%

37.6%

33.5%

10.4%

13.7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

2013

2015

Ați furnizat/furnizaţi informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?

Da Nu Nu răspund


42

Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informații și frecvența

furnizării acestor informații. Astfel, din total persoane intervievate 53,8% (Tab. 2.24) au declarat că

au furnizat informații pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre acestea, cele mai multe

persoane au transmis astfel de informații anual (35%). (Tab. 2.25)

Nu există diferențe semnificative în 2015 comparativ cu 2013. (Fig. 2.17, Fig. 2.18)

Tabelul 2.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de

informații?”


Zilnic 7 4,9%

Săptămânal 8 5,6%

Lunar 23 16,1%

Semestrial 32 22,4%

Anual 50 35%

O dată la câțiva ani 23 16,1%

Total 143 100%

Figura 2.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de

informații?”


43

Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 62%

dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a ceea ce reprezintă procesul de

planificare strategică, în special definirea acestui concept (87,1%) (Tab. 2.26). Doar 43,4% au și

participat în mod concret la elaborarea unor planuri strategice sau au furnizat informații necesare

elaborării unor planuri strategice. (Tab. 2.26)

Comparativ cu anul 2013 în anul 2015 a crescut cu 11,8% numărul persoanelor mai bine

informate despre procesul de planificare strategică, în special definirea acestui concept (cu 20,9%).

Nu sunt diferențe semnificative în plan comportamental. (Tab. 2.26)

Tabelul 2.26: Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică

Componenta cognitivă

2013 2015

Definirea corectă a conceptului de planificare

strategică

66,1% 87,1%

Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică

41,9% 49,8%

Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice*

42,4% 49%

Medie 50,2% 62%

Componenta comportamentală

2013 2015

Participarea la elaborarea unor planuri strategice 29,8% 33%

Furnizarea de informații necesare elaborării unor

planuri strategice

49% 53,8%

Medie 39,4% 43,4%

*procent persoane care au identificat corect cel puțin patru componente


44

EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE

SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR

AGRICOLE, MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE

INTERES CINEGETIC) CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU

MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI

NATURA 2000


dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o desfășurați?”






Deloc importantă 1 0,4%


Total 269 100%



Marea majoritate a respondenților (93,2%) apreciază ca importantă planificarea strategică în

activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea

cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă,

75,4%. (Tab.2.27)


45

Tabelul 2.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un

plan strategic în activitatea dumneavoastră?”


Întotdeauna 54 20,1%

De cele mai multe ori 153 56,9%

Uneori 23 8,6%

Deloc 31 11,5%


Total 269 100%

Figura 2.20: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un


77% dintre respondenți (Tab. 2.28) au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care

o desfășoară, după o strategie. Acest procent se diminuează atunci când respondenții trebuiau să

menționeze care este documentul strategic după care se ghidează. La ântrebarea referitoare la acest

aspect au răspuns 68,4% din total repondenți și doar 61% dintre respondenți au identificat corect un

document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri strategice ci alte tipuri de

documente sau nu au denumit exact un anumit document strategic.

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane care consideră că

planificarea strategică este importantă în activitatea pe care o desfășoară cu 24,9% și o identificare

corectă a unor planuri strategice utilizate în activitatea desfășurată, cu 11,5% .(Tab. 2.29)


46

Tabelul 2.29: Nivelul de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale

2014 2015

Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 50,5% 75,4%

Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 49,5% 61%


47


DE DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR

PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

REȚELEI NATURA 2000

98,5% dintre persoane (Tab. 2.30) au identificat corect definiția conceptului de dezvoltare

durabilă, considerând că dezvoltarea durabilă se referă la mediul economic, mediul social și mediul

înconjurător.


dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă?” (un singur răspuns)


Dezvoltarea durabilă se referă în principal la

mediul economic

1 0,4%


mediul economic și social

3 1,1%

Dezvoltarea durabilă se referă la mediul

economic, mediul social și mediul înconjurător.

265 98,5%

Total 269 100%


dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă?”


48

Tabelul 2.31: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica

siturilor Natura 2000?”

Enunț

Sunt de

acord cu

acest enunț, nu

cu

celălalt

Deși nu sunt

foarte

hotărât(ă) parcă sunt

de acord cu

acest enunț

Nu pot să

mă hotărăsc

între cele două

enunțuri

Deși nu sunt

foarte

hotărât(ă) parcă sunt de acord

cu acest enunț

Nu știu/

nu

răspund

Enunț

Pentru realizarea unei planificări

strategice pentru dezvoltare durabilă este necesar să se

armonizeze legislația și strategiile

din toate domeniile relevante

93,3% 0,4% 3% 0,7% 2,6% Pentru realizarea unei planificări

strategice pentru dezvoltare durabilă nu este necesar să se

armonizeze legislația și strategiile

din toate domeniile relevante

Figura 2.22: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de



49

Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele

declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 93,3% dintre

respondenți și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile

relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări

durabile reale. (Tab 2.31)

Tabelul 2.32: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții

sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000:”

Nr. Instituție Foarte

rar

Rar

Nici des

nici rar

Des

Foarte

des

Nu este

cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI

INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

11,5% 17,5% 19% 16% 6,7% 29,3%

2 DIRECŢIA PENTRU

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE

RURALĂ

23% 17,5% 15,2% 11,5% 3% 29,8%

3 REGIA NAȚIONALĂ A

PĂDURILOR

8,2% 23% 20,4% 8,6% 19% 20,8%

4 DIRECŢIA SILVICĂ 4,5% 13% 22,3% 27,5% 15,2% 17,5%

5 OCOALELE SILVICE 5,2% 10% 15,2% 30,1% 20,5% 19%

6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE

REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE

10% 16,4% 19,3% 22,3% 8,6% 23,4%

7 INSPECTORATUL TERITORIAL

PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A

MATERIALULUI SĂDITOR

21,9% 10% 6,3% 2,2% 1,9% 57,7%

8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE

ŞI AGROCHIMICE

25,7% 13,4% 6,3% 5,9% 1,9% 46,8%

9 OFICIUL JUDEŢEAN DE

CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

26,8% 8,9% 6,3% 4,5% 3% 50,5%

10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI

PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

ŞI PESCUIT

29,7% 8,6% 8,9% 5,6% 6,3% 40,9%

11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE

ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE

21,6% 5,2% 6,7% 1,9% 1,1% 63,4%

12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE

PROTECTIE A MEDIULUI

3% 4,1% 13% 26,8% 36,8% 16,3%

13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ

APELE ROMÂNE

9,3% 1,9% 22,7% 25,3% 14,1% 16,7%

14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL

GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU

4,1% 5,2% 17,8% 27,1% 25,3% 20,5%

15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI

SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

4,1% 6,7% 17,5% 25,3% 29,7% 16,7%

16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE

ARII PROTEJATE

5,6% 3,3% 15,6% 27,1% 34,6% 13,8%

17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI

LOCALE

2,6% 3,7% 20.1% 37,2% 25,7% 10,7%

În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de

siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Agenția Județeană de Protecție a Mediului


50

(63,6%) autoritățile județene și locale (62,9%), administratorii de arii protejate (61,7%). Pe locul

doi, cu scoruri similare, se situează Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (55%),

Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (52,4%), ocoalele silvice (50,6%). (Tab. 2.32)

Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane declară că există o colaborare

bună cu Agenția Județeană de Protecția Mediului, administratorii de arii protejate și un număr mai

mic de persoane declară o colaborare cu Regia Națională a Pădurilor (Fig. 2.23)

Figura 2.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții



51

Tabelul 2.33: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții

sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Solicită date”

Nr. Instituție Da Nu Nu

este

cazul

Nu

știu/nu

răspund

1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ

44,2% 19,7% 27,5% 8,6%

2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE

RURALĂ

24,5% 31,2% 34,9% 9,4%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 46,5% 19,3% 22,7% 11,5%

4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI

VÂNĂTOARE

40,1% 21,6% 28,3% 10%

5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR

6,3% 28,3% 59,5% 5,9%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 9,7% 31,6% 51,3% 7,4%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 11,5% 30,9% 51,3% 6,3%

8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE

RURALĂ ŞI PESCUIT

23% 25,3% 45,7% 5,9%

9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE

5,9% 27,9% 0,3% 5,9%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 63,9% 4,8% 23,4% 7,9%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 49,4% 20,1% 23% 7,5%

12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU

64,7% 7,1% 21,9% 6,3%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 68,8% 8,9% 17,5% 4,8%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 65,1% 10,8% 16,7% 7,4%

Tabelul 2.34: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții

sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție”


este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


43,5% 12,6% 14,5% 29,4%


RURALĂ

28,3% 15,6% 24,5% 31,6%



VÂNĂTOARE

39,8% 14,1% 13,4% 32,7%



8,6% 16,4% 33,5% 41,5%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 13% 16,4% 32,7% 37,9%



RURALĂ ŞI PESCUIT

23,8% 12,6% 23,4% 40,2%

9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN

ZOOTEHNIE

6,3% 14,1% 35,7% 43,9%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 61% 3,7% 10% 74,7%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 46,8% 15,2% 11,2% 26,8%

12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE

MEDIU

60,6% 6,7% 8,2% 24,5%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 62,5% 7,8% 6,7% 23%



52

Tabelul 2.35: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții

sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Răspund la solicitări”


este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


48% 9,7% 14,1% 28,2%


RURALĂ

33,5% 9,3% 24,5% 32,7%



VÂNĂTOARE

48,3% 10,8% 11,9% 29%



11,5% 9,7% 37,2% 41,6%




RURALĂ ŞI PESCUIT

27,5% 8,6% 24,2% 39,7%


10% 8,9% 37,5% 43,6%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 66,2% 2,6% 8,2% 23%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 56,5% 8,9% 10% 24,6%


62,5% 5,6% 8,6% 23,4%



Tabelul 2.36: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții

sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Organizează dezbateri”


este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


18,2% 37,9% 14,5% 29,4%


RURALĂ

11,5% 36,1% 17,5% 34,9%



VÂNĂTOARE%

15,6% 39,4% 12,6% 32,4%



3,3% 27,9% 26,8% 42%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 3,3% 33,5% 24,2% 39%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 8,6% 29% 21,2% 41,2%


RURALĂ ŞI PESCUIT

10% 29,7% 19% 41,3%


ZOOTEHNIE

3% 27,1% 25,7% 44,2%




MEDIU

25,3% 35,7% 10,8% 28,2%




53

Figura 2.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții



54

Figura 2.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții



55

Figura 2.26: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții



56

Figura 2.27: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții


Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000 sunt Ministerul

Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu,

Autoritatea Națională Apele Române, Agenția Județeană de Protecție a Mediului și administratorii

de arii protejate. (Tab. 2.33)

Ierarhia instituțiilor care iau în calcul datele puse la dispoziție sau care răspund la solicitări,

este aceeaiași ca cea menționată mai sus. (Tab. 2.34, Tab. 2.35)

Cu excepția administratorilor de arii protejate, Ministerului Mediului și Schimbărilor

Climatice, Agenției Județene de Protecție a Mediului toate instituțiile se implică mai puțin în

organizarea de dezbateri. (Tab. 2.36)


57

Din aceste date reiese faptul că aceste instituții au un grad mediu de colaborare în vederea

elaborării de planuri strategice, nu prea se solicită date, nu prea se răspunde la solicitări, se

organizează rar dezbateri, nu prea se iau în calcul datele puse la dispoziție.

Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel

mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura

2000 sunt :


Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului


Administratorii ariilor protejate


Comparativ cu anul 2013, se remarcă faptul că există un număr mai mare de persoane care

declară că administratorii de arii protejate, Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură și

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice au solicitat date. De asemenea se remarcă faptul că

un număr mai mare de persoane au declarat că Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură ia

în calcul datele puse la dispoziție și răspund la solicitări. Prin urmare se poate afirma faptul că în

unele instituții au avut loc unele îmbunătățiri pivind comunicarea cu celelalte instituții. (Fig. 2.24,

Fig. 2.25, Fig. 2.26, Fig.2.27)

Aproximativ 84% dintre respondenți (Tab. 2.37) conștientizează importanța colaborării

dintre instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările

existente pentru protejarea speciilor și habitatelor. Aceste persoane au răspuns afirmativ la

întrebarea referitoare la instituțiile cu care ar fi bine să se colaboreze pe viitor.

Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei

creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor

măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii

de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în

viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai

bună în viitor.

În prima categorie se regăsesc: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția

Judeţeană de Protecție a Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu,

Administratorii ariilor protejate, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și


58

Vânătoare, Autoritatea Națională Apele Române și Agenția de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură.

Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși

în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul judeţean de

Consultanţă Agricolă, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

Tabelul 2.37: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „22.Cu care dintre următoarele instituții sau

sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru

asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a

tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor?”

Nr. Instituție Da

Nu

Nu este

cazul

1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ 88,0% 2,6% 9,4%

2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI

DEZVOLTARE RURALĂ 86,2% 4,8% 9,0%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 98,4% 1,6% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC

ŞI VÂNĂTOARE 92,9% 3,3% 3,8%

5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU

CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI

SĂDITOR

54,9% 15,2% 29,9%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI

AGROCHIMICE 67,6% 11,2% 21,2%



66,1% 10,8% 23,1%

8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU

DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 82,8% 6,6% 10,6%

9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE

ÎN ZOOTEHNIE 54,9% 14,9% 30,2%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A

MEDIULUI 96,1% 3,9%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 97,3% 1,5% 1,2% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL


96,6% 1,1% 2,3%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR

CLIMATICE 97,6% 0,4% 2,0%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 96,1% 0,4% 3,5%

Comparativ cu anul 2013 se remarcă un interes mai mare din partea respondenților (peste

20%) (Fig. 2.28) de a colabora cu toate instituțiile relevante în problematica siturilor Natura 2000

pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării

naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si habitatelor.


59

Figura 2.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „22.Cu care dintre următoarele instituții sau




Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul

a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi

în țară. Cele mai mult persoane (38,2%) consideră că proiectele de finanțare se inițiază în funcție de

prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și

socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate în funcție de aceste priorități.

(Tab. 2.38)


60


mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre planificarea strategică și modul în care s-au

distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară:” (răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți

Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de

prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi

baza pentru planurile strategice.

70 18,9% 27,6%

Planificarea strategică se realizează pe baza

proiectelor depuse spre finanțare.

63 17% 24,8%

Planificarea strategică se realizează după prioritățile

economice, sociale și politice iar apoi se alocă

fondurile europene pe aceste priorități.

62 16,7% 24,4%


impuse de menținerea pe termen lung a resurselor

naturale, prioritățile de dezvoltare economică și

socială indiferent de contextul politic, iar fondurile

europene sunt alocate funcție de aceste priorități.

97 26,1% 38,2%

Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza

priorităților economice, politice și sociale.

79 21,3% 31,1%

Total 371 100%


neînsumabile


61



distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară:”

Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se

constată o preferință clară a populației intervievate (80,2%) (Tab. 2.39) spre realizarea unei

planificări strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale,

prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene

ar trebui alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă

despre cum ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile. Există și persoane care

consideră că proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza planurilor strategice. Și

această viziunea este corectă. Prin urmare numărul celor care au identificat corect relația care ar

trebui să existe între planificările strategice și finanțările europene este de 91,1% din total eșantion.


62


mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar trebui să existe între planificarea strategică și

finanțările europene:” (răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți

Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe

baza planurilor strategice.

96 25,7% 37,4%

Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe

baza proiectelor depuse spre finanțare.

12 3,2% 4,7%

Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după

prioritățile economice, sociale și politice pentru care

ar trebui apoi alocate fondurile europene.

38 10,2% 14,8%


prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a

resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare

economică și socială indiferent de contextul politic,

iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de

aceste priorități

206 55,1% 80,2%


baza priorităților economice, politice și sociale.

22 5,9% 8,6%

Total 374 100%


neînsumabile


63



finanțările europene:”

În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (92%) (Tab.2.40) au o percepție corectă la

nivel teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și

despre modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se

concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 34,5% (Tab.2.40) dintre respondenți au dat

răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri

strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv se concretizează în aceeiași măsură la

nivelul componentei comportamentale viitoare. 84% (Tab.2.40) dintre respondenți și-au manifestat

interesul de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări

locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru

protecția speciilor și habitatelor.

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de informare privind modul

de realizare a planurilor strategice (cu aprox. 14%) și a ineteresului de a colabora cu alte instituții

(cu aprox. 20,6%). De asemenea există un număr mai mare de persoane în 2015 (cu aprox. 20%)


64

care au o atitudinea favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante:

93,3% în 2015 și 72,9% în 2013. (Tab. 2.40)

Tabelul 2.40: Nivelul ridicat de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice de dezvoltare

durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să

contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000


2013 2015

Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante

72,9% 93,3%

Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice* 77,1% 91,1%

Medie 75% 92%

Componenta comportamentală prezentă

2013 2015

Comunicarea între instituții 34,6% 34,5%

Comunicare frecventă între instituții** Instituțiile solicită date***

Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție***

Instituțiile răspund la solicitări***

Instituțiile organizează dezbateri***

30,4% 35,4%

38,6%

40,6%

27,9%

32,8% 37,4%

37%

41,9%

23,5%

Componenta comportamentală viitoare

2013 2015

Interesul de a colabora cu alte instituții**** 63,4 % 84%

*procent persoane care au dat cel puțin un răspuns corect

**acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des”

***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel local

65

ANALIZA DATELOR LA NIVEL LOCAL (JUDEȚUL BRAȘOV)


Percepțiile respondenților față de rețeaua Natura 2000 se împart în două categorii (Tab.3.1):

cei care se axează pe beneficiile implementării acestei rețele și cei care se axează pe dezavantajele

pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează pe beneficii sunt acele persoane cu un grad

ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000. Persoanele care se axează pe dezavantaje au

un grad scăzut de înțelegere și acceptare. Cele mai multe persoane fac parte din grupul celor care se

axează pe beneficiile pe care această rețea le aduce. T

Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.

La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate

în general. 76,8% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 84%

consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii

percepute sunt date de atragerea turiștilor (72,2%) și atragerea fondurilor publice sau europene

pentru aceste zone (69,7%). (Tab.3.1)

Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în

protejarea și conservarea ariei naturale protejată (82,6%) (Tab.3.1) cât și instituțiile statului.

Referitor la acestea, 62,3% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru

protejarea ariei protejată (Tab.3.2).

Nivel scăzut de acceptare și înțelegere.

78,2% (Tab 3.3) dintre persoanele intervievate consideră că ariile protejate reprezintă o

resursă esențială pentru activitatea pe care o desfășoară iar 1,4% declară că această rețea reprezintă

un obstacol pentru activitatea pe care o desfășoară.

Un procent de 2%-7% (Tab. 3.2) dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei

Natura 2000 nu a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în

comunitățile locale (2,8%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (5,7%)

(Tab.3.1). Chiar mai mult de atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea

acestei rețele deoarece consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de

stat (7,2%) (Tab. 3.1).

Datele din tabelul 3.1 reflectă modificările de atitudine ale respondenților în perioada 2013-

2015. Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a atitudinii respondenților față de

rețeaua Natura 2000, cel puțin la nivelul componentei cognitive. Cu alte cuvinte, există un grad mai


66

ridicat de informare și înțelegere a beneficiilor pe care le aduce această rețea (Fig.3.1). În anul 2015

un număr mai mare de respondenți (aprox. 10%-25%) ) sunt de acord că această rețea aduce

avantaje comunității locale, atrag mai mulți turiști, ajută la atragerea de fonduri publice sau

europene, reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă și că membrii comunității locale

ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate. De asemenea, a scăzut

numărul celor care considerau ariile protejate fie o povară pentru comunități și instituțiile de stat sau

pentru activitatea desfășurată de respondenți, fie un obstacol pentru dezvoltarea activităților agricole și

economice durabile.

Tabelul 3.1: Atitudinea respondenților față de rețeaua Natura 2000

Avantaje aduse de rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de rețeau Natura 2000

Indicatori 2013 2015 Indicatori 2013 2015

Aduce avantaje comunității

locale

54,3% 76,8% În ultimii ani ariile protejate au

devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat

14,9% 7,2%

Ariile protejate atrag mai mulți turiști

57,5% 72,2% Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și

economice durabile

17,3% 5,7%


atragerea de fonduri publice

sau europene

54,3% 69,7% Ariile protejate reprezintă un

obstacol pentru activitatea pe care o

desfășor

5,5% 1,4%

Ariile protejate reprezintă o

resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă

50,4% 84%

Membrii comunității locale ar

trebui să se implice în

protejarea și conservarea ariei

naturale protejate

66,1% 82,6%

Procente categoria “sigur acest enunț mi se potrivește,

nu celălalt

Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu

celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul


Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos (Tab. 2.2) ,

reflectă poziția pe care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva

respondenților. 62,3% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în

gestionarea ariilor protejate. De asemenea, 2,8% dintre respondenți consideră că autoritățile direct

responsabile nu au depus eforturi suficiente ca prin implementarea unor proiecte în aceste arii

protejate să contribuie la protejarea mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților prin

crearea de noi locuri de muncă.


67

Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane (cu aprox. 18%) (Fig. 3.1)

consideră că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate. De

asemenea un număr mai mic (cu aprox. 24%) de persoane consideră că ariile protejate nu au condus

la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale. În urma participării la activitățile

proiectului actorii cheie în gestionarea resurselor naturale au conștientizat mai bine slaba implicarea

a instituțiilor statului dar și faptul că aceste arii au dus totuși la crearea unor locuri de muncă,

contrar opiniilor din anul 2013.

Tabelul 3.2: Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000 în

viziunea respondenților

2013 2015 2013 2015

Instituțiile statului nu depun

suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate

44,1% 62,3% Ariile protejate nu au condus la

crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale

27,5% 2,8%

Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul



68

Tabelul 3.3: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?”

Enunţ

Sigur acest enunţ mi se

potriveşte

şi nu celălalt

Cred că mai

degrabă

acest enunţ mi se

potriveşte,

nu celălalt


hotărât(ă)

parcă enunţul acesta mi se

potriveşte cât

de cât

Nu pot să mă

hotărăsc

între cele două

enunţuri


hotărât(ă)

parcă enunţul acesta mi se

potriveşte cât

de cât

Cred că mai

degrabă

acest enunţ mi se

potriveşte,

nu celălalt

Sigur acest

enunţ mi

se potriveşte

şi nu

celălalt

Enunţ

Aria protejată aduce

avantaje comunității

locale

76,8% 15,9% 2,9% 2,9% 1,5% Aria protejată aduce

dezavantaje comunității

locale

Membrii comunității

locale ar trebui să se


conservarea ariei

naturale protejate

82,6% 8,7% 8,7% Membrii comunității

locale nu ar trebui să se


conservarea ariei

naturale protejate

Instituțiile statului

depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate

4,3% 11,6% 13,0% 8,7% 11,6% 30,4% 20,4% Instituțiile statului nu

depun suficiente eforturi

pentru gestionarea ariilor

protejate

În ultimii ani ariile


resursă strategică

pentru comunități și

instituțiile de stat

31,9% 15,9% 23,2% 21,7% 2,9% 4,4% În ultimii ani ariile


povară pentru comunități

și instituțiile de stat

Ariile protejate atrag

mai mulți turiști

72,2% 18,9% 7,4% 1,5% Ariile protejate

împiedică turismul


69

Ariile protejate au dus

la crearea de noi locuri

de muncă în


17,4% 27,5% 27,5% 24,6% 1,5% 1,5% Ariile protejate nu au

condus la crearea de noi

locuri de muncă în


Ariile protejate

favorizează

dezvoltarea activităților

agricole și economice

durabile

39,1% 27,5% 20,3% 7,2% 2,9% 1,5% 1,5% Ariile protejate

împiedică dezvoltarea

activităților agricole și

economice durabile


atragerea de fonduri

publice sau europene

69,7% 10,1% 10,1% 10,1% Ariile protejate

împiedică atragerea de

fonduri publice sau

europene

Ariile protejate

reprezintă o resursă

esențială pentru


84,0% 16,0% Ariile protejate

reprezintă un obstacol în

calea dezvoltării durabile

Ariile protejate


esențială pentru


desfăşor

39,1% 15,9% 23,2% 20,3% 1,5% Ariile protejate

reprezintă un obstacol

pentru activitatea pe care

o desfășor


70

Figura 2.1: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?”


71









Total 69 100%



Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.

Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază

ca importantă această rețea pentru România, 89,9% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat

grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte

importantă”, 66,7%. (Tab. 3.4)

Comparativ cu anul 2013 se remarcă un număr mai mare de persoane (cu aprox. 25,8%)

care au declarat că rețeaua Natura 2000 este foarte importantă pentru România: 66,7% în 2015 și

40,9% în 2013. (Fig. 3.2)


72

Tabelul 3.5.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „2.1 Motivele pentru care rețeaua Natura 2000

este importantă pentru România”

Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva

respondenților Frecvențe

2014

Frecvenț

e 2015

Protejarea mediului Prin crearea unor arii protejate se conservă și se

menține pe termen lung biodiversitatea existentă la ora actuală, habitatele naturale și speciile din flora și

fauna existente, se contribuie la menținerea unui

echilibru ecologic al ecosistemelor naturale,

seminaturale și chiar antropice. Prin aceste arii se încearcă un control cât mai mare asupra impactului

factorului antropic asupra mediului. Aceste arii

protejate reprezintă o punte de legătură între politicile de mediu europene și cele naționale și

contribuie la o gestionare responsabilă a resurselor

naturale. În plus, aceste arii protejate contribuie la conservarea celor mai importante tipuri de habitate

si specii din Europa, în special a celor care sunt pe

cale de dispariție.

42 43

Dezvoltarea

durabilă

Ariile protejate din această rețea aduc avantaje

comunităților din mediul rural care sunt în imediata

vecinătate a ariilor. Acestea contribuie la dezvoltarea acestor comunități asigurând un

echilibru între om și natură respectându-se-se

principiile unei dezvoltări durabile, putând deveni zone model. Astfel, se poate dezvolta turismul și se

pot valorifica unele produse ecologice, se pot creea

locuri noi de muncă, se poate dezvolta agricultura, pescuitul, vânătoarea.

25 8

Atragerea de fonduri publice sau

europene

Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri pentru implementarea unor proiecte.

11 1

Management

comun pentru ariile

protejate

Rețeaua Natura 2000 asigură un cadru comun de

management pentru ariile protejate.

5 1

Mediul curat Menține mediul înconjurător curat. 2 1

Informarea

cetățenilor

Contribuie la informarea cetățenilor privind aspecte

de protejare a mediului înconjurător.

1 2

Identitatea țării Prin intermediul acestei rețele identitatea noastră ca

țară este redată.

1 1

Domeniul de

activitate al respondenților

Este importantă biodiversitateea deoarece acesta

este domeniul de activitate al respondenților

1

Probleme în această rețea

Sunt multe proiecte pe hârtii, dar cu aplicabilitate practică și beneficii efective pentru comunități prea

puține.

1


73

Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste răspunsuri.

Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat rețeaua Natura

2000 ca fiind importantă pentru România. Dimensiunea care ocupă primul loc în ierarhia motivelor

este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător, întrunind 43 de răspunsuri. (Tab. 2.5)

Respondenții consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea existentă la

ora actuală. O altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea referitoare la

dezvoltarea durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate de asemenea

contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi. Următoarele

categorii de motive sunt mai puține enunțate și se referă la faptul că prin intermediul acestei rețele

se pot atrage fonduri publice sau europene pentru zona respectivă, se asigură un cadru comun de

management pentru ariile protejate și un cadru legislativ comun, se contribuie la un mediu mai curat

și la o informare mai bună a cetățenilor despre impactul acțiunilor lor asupra mediului înconjurător.

Prin această rețea se poate, de asemenea, construi și un brand al țării noastre, deoarece este printre

puținele țări care mai are ecosisteme complexe și specii și habitate rare (pe cale de dispariție).

Aproximativ 13% dintre persoanele intervievate de la nivel local acordă importanță acestei

rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea

comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum

ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 62,3% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele

din motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător. (Tab. 3.5)

Comparativ cu anul 2013 se remară un număr mai mare de persoane (cu aprox. 29%) care

au indicat drept motive ce țin de dimensiunea protejării mediului: 62% în 2015 comparativ cu 33%

în 2013 (Tab. 3.5). Aceste date indică o conștientizare a faptului că această rețea Natura 2000 este

importantă pentru România pentru a se proteja natura, dincolo de susținerea unei dezvoltări

durabile.


74

Tabelul 3.6.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de


Enunţ

Sunt de

acord

cu acest enunţ,

nu cu

celălalt

Sunt de

acord

mai degrabă

acest

enunţ,

decât cu celălalt

Deşi nu sunt

foarte


de acord cu

acest enunţ

Nu pot să

mă

hotărăsc între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte


de acord cu

acest enunţ

Sunt de

acord mai


decât cu

celălalt

Sunt de acord

cu acest

enunţ, nu cu celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ

Este nevoie de o armonizare a legislației

naționale din diferite

domenii cu cea legată de siturile Natura 2000

74% 14,5% 1,4% 10,1% Nu este nevoie de o armonizare a


din diferite domenii cu cea legată de

siturile Natura 2000

Este nevoie de o

armonizare a măsurilor

de management a resurselor naturale din


siturilor Natura 2000

36,2% 15,9% 33,3% 4,3% Nu este nevoie de o

armonizare a

măsurilor de management a

resurselor naturale

din situri cu

obiectivele siturilor Natura 2000

Domeniul în care lucrez respectă obiectivele şi



39,1% 14,5% 27,5% 7,2% 1,4% 10,1% Domeniul în care lucrez nu respectă

obiectivele şi

reglementările Natura 2000 în siturile

desemnate

Există probleme de

comunicare între părțile

implicate în gestionarea

10,1% 17,4% 39,1% 14,5% 5,8% 2,9% 10,1% Nu există probleme

de comunicare între



75

siturilor Natura 2000 gestionarea siturilor Natura 2000

În siturile Natura 2000

principiile de bază se referă la gestionarea

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se asigura astfel dezvoltarea

economică durabilă la

nivel local sau regional

36,2% 20,3% 24,6% 7,2% 1,4% 10,1% În siturile Natura


gestionarea

responsabilă a


astfel protejarea

mediului


76

Figura 3.3.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de



77

88,5% dintre presoanele intervievate consideră necesar o armonizare a legislației naționale

din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 și 85,4% consideră că este nevoie de o

armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor

Natura 2000. 39,1% consideră că domeniul în care lucrează respectă obiectivele şi reglementările

Natura 2000 în siturile desemnate. Iar 66,6% reclamă existența unor probleme de comunicare între

părțile implicate în gestionarea siturilor Natura 2000. Aceste date (Tab. 3.6) sugerează faptul că la

nivel cognitiv actorii cheie acceptă rețeaua Natura 2000 dar în practică aplică mai puțin ceea ce

declară.

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu aprox. 14%)

(Fig. 3.3) care au conștientizat necesitatea armonizării legislației naționale din diferite domenii cu

cea legată de siturile Natura 2000 precum și a măsurilor de management a resurselor naturale din

situri cu obiectivele siturilor Natura 2000. De asemenea, se observă o scădere a numarului de

persoane (cu aprox. 6,8%) care declară că în domeniul lor de lucru se respectă reglementările

Natura 2000 și o creștere a procentului de persoane (cu aprox. 10%) care reclamă existența unor

probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor Natura 2000 (Fig. 3.3).

Aceste date sugerează o mai bună informare a actorilor cheie în 2015 despre ceea ce se întâmplă în

diversele sectoare implicate în gestionarea ariilor protejate.

Tabelul 3.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe



Da 64 92,7%

Nu 2 4%


Total 69 100%


78

Figura 3.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe


În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima

se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 92,7% din populația

investigată (Tab. 3.7) este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să

participe la managementul siturilor Natura 2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui

urmărite pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul

lucru care ar trebui realizat este implementarea planurilor de management specifice sectorului

dumneavoastră, armonizate cu planul/planurile de management ale siturilor Natura 2000 (59,2%) și

respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor (46,3%). (Tab. 3.8) Per ansamblu, se

poate spune că 88,4% (Tab. 2.8) dintre respondenți au un grad ridicat de informare privind modul

în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și 11,6% consideră că

planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din sectorul de lucru al

respondenților sau nu au știut ce să răspundă la această întrebare.

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere (cu aprox. 21,8%) a interesului față de

includerea sectorului de activitate în managementul siturilor (Fig. 3.4): 92,7% (2015) comparativ cu

70,9% (2014) au declarat acet lucru. De asemenea un număr mai mare de persoane (cu aprox. 23%)

au un nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare

să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient: 88,4% (2015) comparativ cu

65,4% (2013).


79

Tabelul 3.8: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos


managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?” (răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente

din total

răspunsuri

Procente

din total

respondenți

armonizarea planurilor din sectorul

dumneavoastră cu planurile de management ale

siturilor

21 24,4% 38,9%

armonizarea planurilor de management ale

siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră

8 9,3% 14,8%

respectarea prevederilor planurilor de

management ale siturilor

25 29,1% 46,3%

implementarea planurilor de management

specifice sectorului dumneavoastră, armonizate

cu planul/planurile de management ale siturilor

Natura 2000

24 37,2% 59,2%

Total 86 100%


neînsumabile

Figura 3.5: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos


managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?”


80


mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate:” (un

singur răspuns)


Știm că există administratorii sau custozii ariilor

protejate, dar nu colaborăm.

8 11,6%

Suntem informați ocazional cu privire la activitățile

și problemele ariilor protejate de către administrator.

10 14,5%

Suntem informați și consultați cu regularitate de

către administratori în legătură cu problemele de

management relevante pentru sectorul nostru.

8 11,6%

Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea

planurilor de management ale ariilor protejate.

18 26,1%

Adaptăm planurile și măsurile noastre de

management la obiectivele ariilor protejate.

6 8,7%

Implementăm alături de administratori/custozi

măsurile de management pentru aria protejată.

9 13%


Total 69 100%


mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate:”


81

Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o

reprezintă cu administratorii de arii protejate. 26,1% (Tab. 3.6) dintre persoane nu dezvoltă o relația

constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc, fie doar sunt informați

ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la

aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se

poate estima că aproximativ 40,6% (Tab. 2.6) dintre respondenți nu au o colaborare bună cu

administratorii de arii protejate.

34,8% (Tab. 3.6) dintre persoane au declarat că au o colaborare bună cu administratorii de

arii protejate, cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale

instituțiilor, astfel încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.

Comparativ cu anul 2013 un număr mai mic de persoane (cu aprox. 20%) au reclamat o

relație deficitară cu administratorii de arii protejate. (Fig. 3.6)

În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 77,3% (Tab. 3.10) manifestă un grad ridicat de

înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel

cognitiv. Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în

problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de

informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma

acestei rețele precum și a modului (priorități și măsuri de management) în care ar trebui să se

implice diferite sectoare în managementul siturilor. Acest nivel de informare nu se concretizează la

același nivel pe componenta comportamentală, așa cum reiese din analiza indicatorilor aferenți

celorlalte obiective ale studiului. Prin urmare, se poate afirma faptul că persoanele intervievate dețin

informații dar nu adoptă neapărat comportamente favorbaile implementării Rețelei Natura 2000.

4,8% (Tab. 3.11) din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei

Natura 2000. Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o

desfășoară, o povară pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea

unor activități, cum ar fi cele agricole și economice.

La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme

care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei

rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o

slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările

siturilor Natura 2000. De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul

siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la


82

creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 46,6% (Tab. 3.12) dintre

respondenți reclamă acest lucru.

Comparativ cu anul 2013, în anul 2015 se remarcă o îmbunătățire a nivelului de înțelegere

și acceptare a siturilor Natura 2000 cu 22% (Tab. 3.10). 77,3% au un grad ridicat de înțelegere și

acceptare în anul 2015 față de 54,8% în anul 2013.

Pe langă indicatorii incluși în acest concept exist o serie de itemi cu diferențe semnificative

pe perioada 2013-2015. Astfel, un procent mai mare de persoane reclamă în anul 2015 faptul că

instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate (cu 18,2%) (Tab.

3.12).

De asemenea, un procent mai mic de persoane (cu 24,7%) au declarat faptul că ariile

protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale (Tab. 3.12) și faptul

că în ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat (cu 7,7%)

(Tab. 3.11).

Aceste diferențe de date pot sugera o mai bună informare a respondenților privind situația

existentă în realitate, în probleme specifice rețelei Natura 2000. Pe de altă parte, faptul că exisă o

îmbunătățire de atitudine față de această rețea la nivel personal (Tab 3.10) dar în același timp

procentul celor care reclama un nivel redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la

nivelul autorităților responsabile de gestionarea resurselor naturale (Tab. 3.12) rămâne constant,

indică faptul că modificările la nivel comportamental încă nu au apărut. Există o serie de obstacole

care pot interveni între atitudine și comportament, iar unele dintre acestea ar putea fi reprezentate de

slaba comunicare între instituții, nearmonizarea legislației naționale din diferite domenii cu cea

legată de siturile Natura 2000 sau o lipsă de armonizare a măsurilor de management a resurselor

naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura 2000.


83

Tabelul 3.10: Nivelul ridicat de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor

intervievate

2013 2015

Ariile protejate aduc avantaje comunității locale 54,3% 76,8%

Ariile protejate atrag mai mulți turiști 57,5% 72,2%

Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 54,3% 69,7%

Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 50,4% 84%

Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei

naturale protejate

66,1% 82,6%

Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 40,9% 66,7%

Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea mediului* 33% 62,3%

Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor 70,9% 92,7%

Nivelul de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite

sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod efficient**

70,1% 91,3%

Medie 54,8% 77,3%

*procent calculat din total respondenți de la nivel local

**procent persoane care au dat cel puțin un răspuns corect la această întrebare (26)

Tabelul 3.11: Nivelul redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor

intervievate

2013 2015

În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și

instituțiile de stat

14,9% 7,2%

Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice

durabile

17,3% 5,7%

Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășor 5,5% 1,4%

Medie 12,6% 4,8%

Tabelul 3.12: Nivel de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților

responsabile de gestionarea acestora, din prisma persoanelor intervievate

2013 2015

Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor

protejate

44,1% 62,3%

Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în


27,5% 2,8%

Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 56,7% 66,6%

Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 54,3% 60,9%

Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 60,6% 40,6%

Medie 48,6% 46,6%

*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că în domeniul în care lucrează

respondenții se respectă reglementările Natura 2000)


84


Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 88,4% dintre

respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 10,1% au dat un

răspuns eronat. (Tab 3.13)


dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate?” (un singur răspuns)


Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.

5 7,2%

Biodiversitatea include diversitatea genetică, specifică, ecosistemică, antropică.

7 10,1%

Biodiversitatea include varietatea organismelor vii și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte

ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale

căror părți sunt), ce se constituie într-un capital natural care asigură resursele naturale şi serviciile

de mediu care stau la baza dezvoltării socio-

economice.

56 81,2%

Nu răspund 1 1,4

Total 69 100%



dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate?”


85

Tabelul 3.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de




Importantă 6 8,8%


Total 69 100%

Figura 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de


98,6% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din

aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este

procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 89,8%.

Comparativ cu anul 2013 există un număr mai mare de persoane (cu 23,7%) (Fig. 3.8)

care acordă o importanță deosebită biodiversității.


86

Tabelul 3.15: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „7.Care dintre următoarele servicii, credeți

dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu?” (răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți

solul necesar culturilor sau

construcțiilor

30 7,6% 44,8%

măsurători de zgomot 17 4,3% 25,4%

măsurători și analize privind calitatea


32 8,1% 47,8%

cantitatea și calitatea apei 43 10,8% 64,2%

obținerea avizelor / acordurilor de

mediu / acordurilor integrate de mediu

21 5,3% 31,3%

hrana 24 6% 35,8%

protecție împotriva calamităților (ex.

inundații, alunecări de teren, oscilații

mari de temperatură)

36 9,1% 53,7%

studii de evaluare a impactului asupra mediului

32 8,1% 47,8%

fotosinteza 19 4,8% 28,4%

autorizarea activităților cu impact

redus sau semnificativ asupra mediului

22 5,5% 32,8%

formarea solului 25 6,3% 37,3%

reglarea climei 27 6,8% 40,3%

bilanțuri de mediu 15 3,8% 22,4%

valoarea estetică a peisajului 28 7,1% 41,8%

recreere 26 6,5% 38,8%

Total răspunsuri 397 100%


neînsumabile

Total răspunsuri corecte 258 65%

S-au avut în vedere cinsprezece servicii de mediu dintre care doar nouă dintre ele sunt

considerate ca parte integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat

cele mai multe servicii în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte

cât și eronate. Astfel, se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 65%

din total răspunsuri se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. (Tab. 3.15)

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de cunoaștere a conceptului de

biodiversitate. Există cu 30% mai multe persoane care au identificat corect serviciile de mediu: 11%


87

dintre persoane au identificat corect cel puțin cinci serviciii de mediu din cele cinsprezece posibile în

anul 2013 față de 43,4% în anul 2015.

Figura 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „7.Care dintre următoarele servicii, credeți

dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu?”

Aproximativ 73,9% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului

de biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la identificarea corectă a definiției, unde

majoritatea persoanelor intervievate au făcut identificări corecte, acest procent va scădea în jurul valorii

de 66,6%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 66% din respondenți înțeleg valoarea reală a

conceptului de biodiversitate. (Tab. 3.16)

Comparativ cu anul 2013, a crescut gradul de înțelegere a conceptului de biodiversitate cu

28%. 38,5% în 2013 au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate și 66,6% în 2015.

(Tab. 3.16) Persoanele intervievate care au participat la activitățile proiectului acordă o importanță mai

mare biodiversității și definesc mai bine serviciile de mediu în anul 2015.


88

Tabelul 3.16: Nivelul de înțelegere a conceptului de biodiversitate la nivelul persoanelor intervievate

2013 2015

Definirea corectă a biodiversității 90,5% 88,4%



Medie 55,9% 73,9%



Medie 38,5% 66,6%

*procent persoane care au identificat corect cel puțin cinci servicii de mediu


STRATEGICĂ

Tabelul 3.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea “8.Care dintre următoarele afirmații, credeți

dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică?” (un singur răspuns)


Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru

o problemă identificată de către membrii

organizației sau comunității.

8 11,6%

Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale

(organizaționale), incluzând soluții pentru

dezvoltarea acesteia.

6 8,7%

Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor

dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea

situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.

54 78,3%


Total 69 100%

Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei

afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai

mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică.

78,3% dintre aceștia au identificat afirmația corectă (Tab. 3.17). Cunoștințele despre ceea ce

înseamnă în mare conceptul de planificare strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre

etapele procesului de planificare strategică. Doar 37,7% (Tab. 3.18) dintre respondenți au

identificat corect afirmația care reflectă etapele procesului de planificare strategică.


89

Figura 3.10: Distribuția răspunsurilor la întrebarea “8.Care dintre următoarele afirmații, credeți

dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică?”

Tabelul 3.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „9.Care dintre următoarele variante, credeți

dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică?” (un singur răspuns)


Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea

pașilor de implementare – alocarea resurselor,

responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul

implementării.

12 17,4%

Descrierea situației actuale - Identificarea

problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –

alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe

avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a

responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea

rezultatelor.

26 37,7%

Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare

– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –

identificarea căilor de atingere a situației dorite –

identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a

căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a

deviațiilor de la direcția stabilită.

22 31,9%

Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației

- stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare –

stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare

7 10,1%


Total 69 100%


90

Figura 3.11: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „9.Care dintre următoarele variante, credeți

dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică?”

Tabelul 3.19: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „11.Care dintre următoarele elemente, credeți

dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice” (răspunsuri multiple):

Număr răspunsuri Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți

Normativele de aplicare a legislației

specifice domeniului analizat

38 17,4% 56,7%

Evaluarea bugetului local 18 8,2% 26,9%

Organizarea procesului de planificare 53 24,2% 79,1%

Poluarea aerului datorită creșterii

traficului auto.

4 1,8% 6%

O viziune de dezvoltare împărtășită 43 19,6% 64,2%

Implicarea tuturor părților interesate 57 26% 85,1%

Problemele societății în general 6 2,7% 9%

Total 69 100%

Răspunsuri multiple Procente neînsumabile


91

Figura 3.12: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „11.Care dintre următoarele elemente, credeți

dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice”

Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente

esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților interesate, organizarea procesului de

planificare, și o viziune de dezvoltare împărtășită (Tab. 3.19). În funcție de numărul de componente

menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 36,2% au un grad ridicat de cunoaștere a

componentelor esențiale planificării strategice. (Tab. 3.20) Aceste persoane au menționat patru sau

cinci componente din maximul de cinci posibil.

Tabelul 3.20: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice

Număr răspunsuri

Procente din total respondenți

nu a menționat nici o componentă 2 2,9%

a menționat o componentă 7 10,1%

a menționat două componente 7 10,1%

a menționat trei componente 28 40,6%

a menționat patru componente 11 15,9%

a menționat cinci componente 14 20,3%

Total 69 100%


92

Figura 3.13: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu 20%) în anul

2015 care au identificat corect conceptul de planificare strategică (Fig. 3.10), 78,3% în 2015 și

58,3% în 2013, în timp ce numărul celor care au identificat corect etapele procesului de planificare

strategică sau componentele esențiale ale planificării strategice a rămas constant. (Fig 3.11, Fig.

3.12)

Tabelul 3.21: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „12.Ați participat până acum la elaborarea de



Da 22 31,9%

Nu 39 56,5%

Nu răspund 8 11,6%

Total 69 100%


93

Figura 3.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „12.Ați participat până acum la elaborarea de


Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost

formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de

strategii. Datele indică faptul că 31,9% din persoanele intervievate au participat la elaborarea unor

astfel de strategii. (Tab. 3.21)

A doua și a treia întrebare vizau identificarea instituției și a anului în care au participat la

elaborarea unei astfel de strategii. Ele au avut practic, un rol de verificare pentru prima întrebare.

După cum se observă în tabelul de mai jos (Tab. 3.21, Tab. 3.22), procentul celor care au declarat

instituția unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii este același iar acest procent se

diminuează la 23,2% atunci când este vorba de identificarea anului când au participat la o astfel de

strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al celor care efectiv au participat la

o astfel de strategie se poate situa undeva între 23%-32%.

Tabelul 3.22: Participarea la elaborarea de planuri strategice

Număr

persoane

Procente din total

respondenți

Au declarat că au participat la elaborarea de planuri

strategice

22 31,9%

Au declarat instituția la care au participat la elaborarea

de planuri strategice

22 31,9%

Au declarat anul la care au participat la elaborarea de

planuri strategice

16 23,2%


94

Figura 3.15: Participarea la elaborarea de planuri strategice

Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenții. Din total

persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 52,2% s-au implicat în

realizarea a 2-5 strategii iar 21,7% au participat doar la o singură strategie. (Tab. 3.23)

Comparativ cu anul 2013 nu apar diferențe semnificative privind participarea la elaborarea

de planuri strategice. (Fig. 3.14, Fig.3.15, Fig. 3.16)

Tabelul 3.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri



1 5 21,7%

Între 2 și 5 12 52,2%

Între 6 și 10 3 13%

Peste 10 3 13%

Total 69 100%


95

Figura 3.16: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri


Tabelul 3.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „14.Ați furnizat/furnizați informații pentru



Da 34 49,3%

Nu 25 36,2%


Total 69 100%

Figura 3.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „14.Ați furnizat/furnizați informații pentru



96

Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informații și frecvența

furnizării acestor informații. Astfel, din total persoane intervievate 49,3% (Tab. 3.24) au declarat că

au furnizat informații pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre acestea, cele mai multe

persoane au transmis astfel de informații semestrial (18,8%) sau anual (17,4%). (Tab. 3.25)

Nu există diferențe semnificative în 2015 comparativ cu 2013. (Fig. 3.17, Fig. 3.18)

Tabelul 3.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de

informații?”


Zilnic 1 2,9%

Săptămânal 1 2,9%

Lunar 5 14,7%

Semestrial 13 38,2%

Anual 12 35,3%

O dată la câțiva ani 2 5,9%

Total 34 100%

Figura 3.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de

informații?”

Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 50,7%

dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a ceea ce reprezintă procesul de

planificare strategică, în special definirea acestui concept (78,3%) (Tab. 3.26). Doar 40,6% au și


97

participat în mod concret la elaborarea unor planuri strategice sau au furnizat informații necesare

elaborării unor planuri strategice. (Tab. 3.26)

Comparativ cu anul 2013 în anul 2015 a crescut cu 6,8% numărul persoanelor mai bine

informate despre procesul de planificare strategică, în special definirea acestui concept (cu aprox.

20%). 78,3% au identificat corect conceptul de planificare strategică în 2015 iar în 2013 58,3%. De

asemenea, cu 7,7% mai multe persoane declară că au participat la elaborarea unor planuri strategice

sau au furnizat informații pentru elaborarea acestora. (Tab. 3.26)

Tabelul 3.26: Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică

2013 2015


Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 58,3% 78,3%

Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 38,6% 37,7%

Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 34,7% 36,2%

Medie 43,8% 50,7%

Componenta comportamentală

Participarea la elaborarea unor planuri strategice 25,9% 31,9%

Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 40,2% 49,3%

Medie 33% 40,6%


98




INTERES CINEGETIC) CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU


NATURA 2000








Total 69 100%



Marea majoritate a respondenților (89,8%) apreciază ca importantă planificarea strategică în

activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea

cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă,

69,5%. (Tab. 3.27)


99

Tabelul 3.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un



Întotdeauna 19 27,6%

De cele mai multe ori 26 37,7%

Uneori 16 23,2%

Deloc 5 7,3%


Total 69 100%

Figura 3.20: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un


65,3% dintre respondenți (Tab. 3.28) au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe

care o desfășoară, după o strategie. Acest procent se diminuează atunci când respondenții trebuiau

să menționeze care este documentul strategic după care se ghidează. La ântrebarea referitoare la

acest aspect au răspuns 59,4% din total repondenți și doar 62,2% dintre respondenți au identificat

corect un document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri strategice ci

alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anumit document strategic.

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane care consideră că

planificarea strategică este importantă în activitatea pe care o desfășoară cu 10,4%, precum și a

celor care au identificat corect un plan strategic, cu 13,4% .(Tab. 3.29)


100

Tabelul 3.29: Nivelul de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale

2013 2015

Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 59,1% 69,5%

Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 48,8% 62,2%





97,1% dintre persoane (Tab. 3.30) au identificat corect definiția conceptului de dezvoltare

durabilă, considerând că dezvoltarea durabilă se referă la mediul economic, mediul social și mediul

înconjurător.


dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă?” (un singur răspuns)



mediul economic și social

2 2,9%

Dezvoltarea durabilă se referă la mediul

economic, mediul social și mediul înconjurător.

67 97,1%

Total 69 100%


101


dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă?”


102

Tabelul 3.31: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica


Enunț

Sunt de acord

cu acest

enunț,

nu cu celălalt

Nu pot să mă

hotărăsc

între cele

două enunțuri

Deși nu sunt foarte

hotărât(ă)

parcă sunt de

acord cu acest enunț

Nu știu/ nu

răspund

Enunț

Pentru realizarea unei planificări

strategice pentru dezvoltare durabilă este

necesar să se armonizeze legislația și strategiile din toate domeniile relevante

88,5% 1,4% 10,1% Pentru realizarea unei planificări

strategice pentru dezvoltare durabilă nu

este necesar să se armonizeze legislația și strategiile din toate domeniile relevante

Figura 2.22: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica



103

Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele

declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 88,5% dintre

respondenți și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile

relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări

durabile reale. (Tab 3.31)

Tabelul 3.32: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții



rar

Rar

Nici des

nici rar

Des

Foarte

des

Nu este

cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI

INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

11,6% 14,5% 17,4% 11,6% 4,3% 40,6%

2 DIRECŢIA PENTRU


RURALĂ

17,4% 13% 13% 10,2% 1,5% 44,9%


PĂDURILOR

7,2% 23,2% 18,8% 11,6% 8,7% 30,4%

4 DIRECŢIA SILVICĂ 2,9% 17,4% 17,4% 21,7% 7,2% 33,3%

5 OCOALELE SILVICE 5,8% 10,1% 13% 26,1% 13% 31,9%



8,7% 10,1% 14,5% 20,3% 5,8% 40,6%


PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A


13% 8,7% 5,8% 2,9% 4,3% 65,2%


ŞI AGROCHIMICE

13% 10,1% 4,3% 8,7% 2,9% 60,9%



18,8% 2,9% 5,8% 4,3% 2,9% 65,2%


PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

ŞI PESCUIT

18,8% 8,7% 7,2% 8,7% 4,3% 52,2%



11,6% 5,8% 7,2% 2,9% 1,4% 71%



1,4% 10,1% 17,4% 18,8% 27,5% 24,6%


APELE ROMÂNE

8,7% 8,7% 24,6% 8,7% 15,9% 33,3%



2,9% 7,2% 17,4% 13% 20,3% 39,1%



2,9% 7,2% 15,9% 14,5% 24,6% 34,8%


ARII PROTEJATE

5,8% 4,3% 23,2% 10,1% 33,3% 23,2%


LOCALE

2,9% 5,8% 23,2% 21,7% 21,7% 24,6%


104

Figura 3.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții


În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de

siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Agenția Județeană de Protecție a Mediului

(46,3%) autoritățile județene și locale (43,4%), administratorii de arii protejate (43,4%). Pe locul

doi, cu scoruri similare, se situează Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (39,1%),

Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (33,3%), ocoalele silvice (39,1%). (Tab. 3.32)

Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane declară că există o colaborare

bună cu ocoalele silvice, Agenția Județeană de Protecția Mediului, Direcția Silvică, administratorii

de arii protejate, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii

Naționale de (Fig. 3.23)

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-PARTEA GENERALĂ

105

Tabelul 3.33: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții



este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

31,9% 17,4% 34,8% 15,9%

2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

23,2% 20,3% 36,2% 20,3%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 39,1% 13% 27,5% 20,4%


VÂNĂTOARE

37,7% 11,6% 31,9% 18,8%



11,6% 21,7% 55,1% 11,6%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 13% 24,6% 47,8% 14,6%



RURALĂ ŞI PESCUIT

23,2% 15,9% 47,8% 13,1%


ZOOTEHNIE

10,1% 21,7% 55,1% 13,1%




MEDIU

49,3% 7,2% 33,3% 10,2%


14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 58% 5,8% 23,2% 13%

Tabelul 3.34: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții



este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


33,3% 11,6% 13% 42,1%


RURALĂ

26,1% 17,4% 15,9% 40,6%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 31,9% 13% 11,6% 43,5%


VÂNĂTOARE

31,9% 10,1% 13% 45,0%



8,7% 21,7% 15,9% 53,7%


7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 13% 18,8% 15,9% 52,3%


RURALĂ ŞI PESCUIT

23,2% 13% 13% 50,8%


ZOOTEHNIE

5,8% 18,8% 20,3% 55,1%




MEDIU

42% 7,2% 10,1% 40,7%




106

Tabelul 3.35: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții



este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


29% 11,6% 14,5% 44,9%


RURALĂ

27,5% 7,2% 18,8% 46,5%



VÂNĂTOARE

36,2% 10,1% 13% 40,7%



11,6% 13% 23,2% 52,2%




RURALĂ ŞI PESCUIT

20,3% 10,1% 15,9% 53,7%


10,1% 10,1% 24,6% 55,2%




43,5% 5,8% 11,6% 39,1%



Tabelul 3.36: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții



este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


5,8% 40,6% 13% 40,6%


RURALĂ

10,1% 30,4% 14,5% 45,0%



VÂNĂTOARE%

17,4% 29% 10,1% 43,5%



7,2% 26,1% 15,9% 50,7%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 5,8% 29% 14,5% 50,7%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 5,8% 24,6% 13% 56,6%


RURALĂ ŞI PESCUIT

7,2% 27,5% 11,6% 53,7%


ZOOTEHNIE

4,3% 21,7% 15,9% 58,1%




MEDIU

15,9% 29% 10,1% 45,0%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 43,5% 13% 4,3% 39,2%



107

Figura 3.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții



108

Figura 3.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții


Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000 sunt Ministerul

Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu,

Autoritatea Națională Apele Române, Agenția Județeană de Protecție a Mediului și administratorii

de arii protejate. (Tab. 3.33)

Ierarhia instituțiilor care iau în calcul datele puse la dispoziție sau care răspund la solicitări,

este aceeaiași ca cea menționată mai sus. (Tab. 3.34, Tab. 3.35)

Cu excepția administratorilor de arii protejate, Ministerului Mediului și Schimbărilor

Climatice, Agenției Județene de Protecție a Mediului toate instituțiile se implică mai puțin în

organizarea de dezbateri. (Tab. 3.36)


109

Figura 3.26: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții


Din aceste date reiese faptul că aceste instituții au un grad mediu de colaborare în vederea

elaborării de planuri strategice, nu prea se solicită date, nu prea se răspunde la solicitări, se

organizează rar dezbateri, nu prea se iau în calcul datele puse la dispoziție.

Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel

mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura

2000 sunt :


Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului


Administratorii ariilor protejate



110

Comparativ cu anul 2013, se remarcă faptul că există un număr mai mare de persoane care

declară că aceste instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor au solicitat date, au luat în

calcul datele, au răspuns la solicitări sau au organizat dezbateri (cele din topul ierarhiei). Prin

urmare se poate afirma faptul că în unele instituții au avut loc unele îmbunătățiri pivind

comunicarea cu celelalte instituții. (Fig. 3.24, Fig. 3.25, Fig. 3.26, Fig.3.27)

Figura 3.27: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții



111

Tabelul 3.37: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „22.Cu care dintre următoarele instituții sau




Nr. Instituție Da

Nu

Nu este

cazul


AGRICULTURĂ 79,7% 2,9% 17,4%

2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI

DEZVOLTARE RURALĂ 78,3% 7,2% 14,5%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 84,1% 7,2% 8,7% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC

ŞI VÂNĂTOARE 85,5% 1,4% 13,1%

5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU

CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR

49,3% 20,3% 30,4%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI

AGROCHIMICE 60,9% 13% 26,1%



55,1% 17,4% 27,5%

8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU

DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 68,1% 11,6% 20,3%

9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE

ÎN ZOOTEHNIE 49,3% 20,3% 30,4%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A

MEDIULUI 88,4% 11,6%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 81,2% 4,3% 14,5% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL


79,7% 1,4% 18,9%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR

CLIMATICE 87,1% 1,4% 11,5%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 94,2% 1,4% 4,4%

Aproximativ 74,4% dintre respondenți (Tab. 3.37) conștientizează importanța colaborării

dintre instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările

existente pentru protejarea speciilor și habitatelor. Aceste persoane au răspuns afirmativ la

întrebarea referitoare la instituțiile cu care ar fi bine să se colaboreze pe viitor.

Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei

creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor

măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii

de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în

viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai

bună în viitor.

În prima categorie se regăsesc: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția

Judeţeană de Protecție a Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu,

Administratorii ariilor protejate, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și


112

Vânătoare, Autoritatea Națională Apele Române și Agenția de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură.

Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși

în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul judeţean de

Consultanţă Agricolă, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

Comparativ cu anul 2013 se remarcă un interes mai mare din partea respondenților (peste

15%) (Fig. 3.28) de a colabora cu toate instituțiile relevante în problematica siturilor Natura 2000

pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării

naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si habitatelor.

Figura 2.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea „22.Cu care dintre următoarele instituții sau





113



distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară:” (răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți

Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de

prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi

baza pentru planurile strategice.

17 20,7% 29,3%

Planificarea strategică se realizează pe baza

proiectelor depuse spre finanțare.

14 17,1% 24,1%


economice, sociale și politice iar apoi se alocă


14 17,1% 24,1%


impuse de menținerea pe termen lung a resurselor

naturale, prioritățile de dezvoltare economică și

socială indiferent de contextul politic, iar fondurile


17 20,7% 29,3%

Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza

priorităților economice, politice și sociale.

20 24,4% 34,5%

Total 82 100%


neînsumabile

Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul

a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi

în țară. Cele mai mult persoane (29,3%) consideră că proiectele de finanțare se inițiază în funcție de

prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare

economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de

aceste priorități. (Tab. 3.38)


114



distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară:”

Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se

constată o preferință clară a populației intervievate (66,7%) (Tab. 3.39) spre realizarea unei

planificări strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale,

prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene

ar trebui alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă

despre cum ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile. Există și persoane care

consideră că proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza planurilor strategice. Și

această viziunea este corectă. Prin urmare numărul celor care au identificat corect relația care ar

trebui să existe între planificările strategice și finanțările europene este de 79,7% din total eșantion


115



finanțările europene:” (răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți


baza planurilor strategice.

27 30,7% 45%

Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe

baza proiectelor depuse spre finanțare.

3 3,4% 5%


prioritățile economice, sociale și politice pentru care


11 12,5% 18,3%


prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a

resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare

economică și socială indiferent de contextul politic,

iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de

aceste priorități

40 45,5% 66,7%


baza priorităților economice, politice și sociale.

7 8% 11,7%

Total 88 100%


neînsumabile


116



finanțările europene:”

În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (84,1%) (Tab. 3.40) au o percepție corectă

la nivel teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și

despre modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se

concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 27% (Tab. 3.40) dintre respondenți au dat

răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri

strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv se concretizează în aceeiași măsură la

nivelul componentei comportamentale viitoare. 74,4% (Tab. 3.40) dintre respondenți și-au

manifestat interesul de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri

economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor

impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor.

Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de informare privind modul

de realizare a planurilor strategice (cu aprox. 15%) și a interesului de a colabora cu alte instituții (cu

aprox. 25,1%): 74,4% în 2015 și 49,3% în 2013. De asemenea există un număr mai mare de


117

persoane în 2015 (cu aprox. 27%) care au o atitudinea favorabilă armonizării legislației și

strategiilor din toate domeniile relevante: 88,5% în 2015 și 61,4 în 2013. (Tab. 3.40)

Tabelul 3.40: Nivelul ridicat de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice de dezvoltare

durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să

contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000


2013 2015

Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante

61,4% 88,5%

Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice* 64,6% 79,7%

Medie 63% 84,1%

Componenta comportamentală prezentă

2013 2015

Comunicarea între instituții 19,8% 27%

Comunicare frecventă între instituții** Instituțiile solicită date***

Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție***

Instituțiile răspund la solicitări***

Instituțiile organizează dezbateri***

15,5% 24,9%

20,5%

22,3%

15,6%

24,4% 32,4%

29%

31,2%

18%

Componentă comportamentală viitoare

2013 2015

Interesul de a colabora cu alte instituții*** 49,3% 74,4%

*procent persoane care au dat cel puțin un răspuns corect

**acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des”

***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua

Ecologică Natura 2000

118

CONCLUZII


La nivelul populației intervievate de la nivel național există aproximativ 78,2% (Tab 2.10)

persoane care manifestă un grad ridicat de informare și înțelegere a ceea ce reprezintă siturile

Natura 2000. Astfel, în rândul actorilor cheie de la nivel național (persoanele responsabile cu

planificarea teritorială la nivel local/regional/național, persoanele implicate în gestionarea

resurselor naturale, persoanele din instituțiile publice și private cu atribuții în problematica ariilor

naturale protejate sau siturilor Natura 2000) există o masă critică de persoane destul de bine

informată cu privire la conceptul de arie protejată și specificul siturilor Natura 2000, care au o

atitudine pozitivă și manifestă interes pentru a-și completa aceste informații în viitor. La nivel

local, aceste persoane se regăsesc în proporție de 77,3%. (Tab. 3.10)

Acest lucru reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui grad ridicat de acceptare al

ariilor protejate și al managementului acestora, a unui climat favorabil aplicării măsurilor de

informare-conștientizare privind respectarea obiectivele Natura 2000 în activitățile lor zilnice de

planificarea teritorială și gestionarea resurselor naturale. Prin crearea acestui climat se poate

dezvolta ulterior o comunicare mai bună între instituțiile implicate în gestionarea siturilor pentru a

se asigura un management mai bun a ariile protejate și pentru a se respecta în măsură mai mare

reglementările Natura 2000 în siturile desemnate. Acest climat favorbail este justificat și de

creșterea cu peste 20% (față de anul 2013) a numărului de persoane informate despre ceea ce

reprezintă siturile Natura 2000.


Nivelul ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate, atât la nivel național, 74%

(Tab. 2.16) cât și la nivel local, 66,6% (Tab. 3.16) dar și creșterea cu peste 20% în anul 2015 a

numărului persoanelor care acordă importanță mai mare biodiversității sau care definesc corect

servicile de mediu, vin să întărească existența acestui climat favorabil înțelegerii și acceptării

siturilor Natura 2000.



119


STRATEGICĂ

Aproximativ 87% din persoanele intervievate de la nivel național (Tab. 2.26) și 78,3% de

la nivel local (Tab. 3.26) definesc corect procesul de planificare strategică. Comparativ cu anul

2013 se remarcă o creștere cu peste 20% a numărului acestor persoane. Creșterile sunt mai

modeste privind identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică sau a

componentelor esențiale ale planificării strategice. Aceste date relevă faptul că actorii cheie au un

grad mai ridicat de informare despre ce înseamnă planificare strategică la modul general comparativ

cu anul 2013, dar gradul lor de implicare în elaborarea de planuri strategice a rămas deocamdată

constant. Implicarea lor mai modestă în realizarea unor astfel de planuri se reflectă în gradul de

cunoaștere mai modest a etapelor și componentelor esențiale ale procesului de planificare strategică.




INTERES CINEGETIC) CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRU I SECTOR PENTRU


NATURA 2000

Deși 75,4% dintre persoanele intervievate de la nivel național declară că acordă importanță

planificării strategice în activitatea desfășurată, doar aproximativ 61% utilizează documente

strategice în activitatea lor curentă. (Tab. 2.29)

La nivel local, 69,5% declară că acordă importanță planificării strategice în activitatea

desfășurată, și doar aproximativ 62,2% utilizează documente strategice în activitatea lor curentă.

(Tab. 3.29)

Prin urmare, aproximativ jumătate din persoanele intervievate au capacitatea de a elabora

planuri strategice sectoriale în momentul de față, dar există potențialul ca în urmatoarea perioadă de

timp aceste procente să se îmbunătățească, deoarece există un climat favorabil elaborării unor astfel

de planuri strategice. Acest climat favorabil este demonstrat de creșterea procentuală cu 24,9% în

2015 a celor care consideră planificarea strategică importantă în activitatea curentă.



120





Aproximativ 92% dintre persoanele intervievate de la nivel național (Tab. 2.40) au o

percepție corectă la nivel teoretic despre importanța elaborării unor planuri strategice de

dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea

biodiversității și care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000. Aceste persoane

au o atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante și sunt

informați corect (la modul general) despre ce anume reprezintă planurilor strategice și cum anume

ar trebui să se realizeze. La nivel local, aceste persoane reprezintă 88,5% dintre persoanele

intervievate. (Tab. 3.40)

Cu toate acestea, atitudinea pozitivă a acestor persoane nu se concretizează la nivel

comportamental la aceeași amploare. Astfel, doar 34,5% dintre respondenții de la nivel național

și 27% de la nivel local, au dat răspunsuri afirmative privind comunicarea dintre instituții pe tema

siturilor Natura 2000.

Totuși, această atitudine favorabilă la nivel cognitiv se concretizează în aceeași măsură la

nivelul componentei comportamentale viitoare. Astfel, 84% dintre respondenți și-au manifestat

acordul de a colabora pe viitor cu majoritatea instituțiilor sau sectoarelor relevante în probleme ce

țin de siturile Natura 2000:

IMPACTUL PROIECTULUI

Rezultatele cercetării ilustrează îmbunătățirea atitudinii persoanelor intervievate față de

siturile Natura 2000. Această creștere a aprecierilor pozitive sunt în special pe componenta

cognitivă (informare despre siturile Natura 2000, despre biodiversitate în general sau despre

procesul de planificare strategică), pe componenta comportamentală viitoare (interesul de a

colabora cu alte instituții) și mai puțin pe componenta comportamentală prezentă (participarea la

elaborarea de planuri strategice, furnizarea de informații pentru elaborarea unor planuri strategice,

comunicarea cu alte instituții) unde diferențele de valori între 2013-2015 sunt modeste.

Dimensiunile care întrunesc cele mai multe evaluări pozitive din partea populației

intervievate, care au valori comparabil mai mari decât în anul 2013 (mai mari de 20%) sunt: nivelul

de înțelegere și acceptare al rețelei Natura 2000, nivelul de înțelegere al conceptului de

biodiversitate. De asemenea, sunt o serie de indicatori din celelalte dimensiuni analizate care



121

prezintă creșteri procentuale mai mari de 20%. Mai jos (Fig. 4.1, Fig. 4.2.) sunt reprezentate

dimensiunile analizate iar la fiecare dimensiune sunt prezentați indicatorii care au o creștere mai

mare de 10% față de anul 2013, subliniindu-se creșterile procentuale mai mari de 20%.

Se consideră că obiectivul proiectului implementat a fost atins, dacă numărul actorilor cheie

care sunt mai bine informați a crescut cu cel puțin 20% în anul 2015 față de anul 2013 și dacă în

același timp cel puțin 40% dintre actorii cheie de la nivel național și cel puțin 60% dintre actorii

cheie de la nivel local (județul Brașov) sunt preocupați de biodiversitate și de obiectivele Natura

2000 în activitățile lor zilnice privind planificarea teritorială și gestionarea resurselor naturale.

Aceste condiții au fost atinse de o serie de indicatori, care se pot identifca în Fig. 4.1, Fig. 4.2, Tab.

2.10, Tab.3.10, Tab. 2.16, Tab. 3.16, Tab. 2.26, Tab. 3.26, Tab. 2.29, Tab. 3.29, Tab. 2.40, Tab.

3.40.

Modificările survenite sunt doar pe componenta cognitivă a atitudinii față de siturile Natura

2000 (la nivel de informare) și cea comportamentală viitoare (intenția de a colabora cu alte

instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000 pentru elaborarea unor

planuri strategice integrate) și mai puțin la nivel comportamental prezent (colaborarea prezentă cu

astfel de instituții sau utilizarea unor planuri strategice în activitatea curentă). Atitudinea nu are

decât rolul de a direcţiona comportamentul. Nu există neapărat o relație cauzală între atitudine şi

comportament. Aceasta doar dirijează comportamentul. Există contingenţe situaţionale care pot

interveni între atitudine şi comportament. În această etapă, atitudinea pozitivă față de siturile Natura

2000, față de un management integrat al siturilor, în care să participe diverse instituții și sectoare

relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000 și față de elaborarea unor planuri strategice

sectoriale sau planuri strategice de dezvoltare durabilă care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor

rețelei Natura 2000 nu duce neapărat la adoptarea unor comportamente active la nivelul intensității

atitudinii.

Persoanele responsabile cu planificarea teritorială la nivel local/regional/național, persoanele

implicate în gestionarea resurselor naturale, persoanele din instituțiile publice și private cu atribuții

în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor manifestă interes faţă de siturile Natura 2000,

dar aceasta atitudine trebuie întărită în continuare prin activităţi de informare şi conştientizare

pentru a se manifesta în viitor în comportamente active. Aceste persoane conștientizează importanța

aspectelor menționate mai sus, dar există o serie de obstacole (slaba comunicare între instituții,

nearmonizarea legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 sau o

lipsă de armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele

siturilor Natura 2000) care duc la o slabă participare. Dar, acțiunile de informare-conștientizare



122

realizate în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea Natura 2000 eficientă au

contribuit la creșterea gradului de informare a actorilor cheie, o premiza fundamentală pentru a

trece la următorii pași în schimbarea atitudinii. Aceste persoane sunt în etapa acumulării de

informații care pot duce în viitor la schimbări de ordin comportamental și la o mai mare implicare.

În următoarele etape subiecții vor căuta tot mai multe informaţii pentru a elimina disonanța

cognitivă între ceea ce știu și ceea ce fac după care vor intra în faza învățarii când comportamentul

receptorului exprimă, în totalitate, un răspuns raţional la informaţiile şi atitudinile noi pe care le-a

dobândit. Factorii foarte importanţi în acest proces sunt reprezentaţi de expunerea neîntreruptă la

informaţie şi de o participare tot mai intensă la acțiuni de informare.

Astfel, deși s-au constatat modificări doar la nivel atitudinal și mai puțin la nivel

comportamental, comparativ cu anul 2013, se poate spune că activitățile de consultare,

conștientizarea şi informare, cu privire la importanța biodiversității și a rețelei Natura 2000 pentru

în planificarea teriotrială, realizate în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea Natura

2000 eficientă (ref: LIFE 11 INF/RO/819)., au avut un impact pozitiv asupra actorilor cheie din

domeniul gestionării resurselor naturale.



123

*acești indicatori au creșteri procentuale față de anul 2013 cuprinse între 10%-20%

Figura 4.1: Dimensiunile și indicatorii care au creștere mai mari de douăzeci de puncte procentuale în

perioada 2013-2015, la nivel național

Nivelul de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000

• Ariile protejate aduc avantaje comunității locale

• Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă

• Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate

• Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000

• Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea mediului

• Nivel de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod efficient

• Ariile protejate atrag mai mulți turiști*

• Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene*

• Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor*

Nivelul de înțelegere al conceptului de biodiversitate

• Importanța acordată biodiversității

• Definirea corectă a serviciilor de mediu

Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică

• Definirea corectă a conceptului de planificare strategică

Nivelul de informare și a capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000

• Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată

• Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată*

Nivelul de informare și a capacitatea de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000

• Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante

• Interesul de a colabora cu alte instituții

• Informarea corectă privind modul de realizare a planurilor strategice*



124

*acești indicatori au creșteri procentuale față de anul 2013 cuprinse între 10%-20%

Figura 4.2: Dimensiunile și indicatorii care au creștere mai mari de douăzeci de puncte procentuale în

perioada 2013-2015, la nivel local

Nivelul de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000

• Ariile protejate aduc avantaje comunității locale

• Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă

• Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000

• Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea mediului

• Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor

• Nivel de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod efficient

• Ariile protejate atrag mai mulți turiști*

• Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene*

• Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate*

Nivelul de înțelegere al conceptului de biodiversitate

• Importanța acordată biodiversității

• Definirea corectă a serviciilor de mediu

Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică

• Definirea corectă a conceptului de planificare strategică

Nivelul de informare și a capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000

• Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată*

• Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată*

Nivelul de informare și a capacitatea de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000

• Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante

• Interesul de a colabora cu alte instituții

• Informarea corectă privind modul de realizare a planurilor strategice*



125

ANEXE

ANEXA 1. CHESTIONARUL

1. Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?

Enunţ

Sigur

acest

enunţ

mi se

potrive

şte şi

nu

celălalt

Cred că

mai

degrabă

acest

enunţ mi

se

potriveşt

e, nu

celălalt

Deşi nu

sunt

foarte

hotărât(ă

) parcă

enunţul

acesta mi

se

potriveşt

e cât de

cât

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu

sunt

foarte

hotărât(ă

) parcă

enunţul

acesta mi

se

potriveşt

e cât de

cât

Cred că

mai

degrabă

acest

enunţ mi

se

potriveşt

e, nu

celălalt

Sigur

acest

enunţ

mi se

potriveş

te şi nu

celălalt

Enunţ

Aria protejată

aduce

avantaje

comunității

locale.

III II I 0 1 2 3 Aria protejată

aduce

dezavantaje

comunității

locale.

Membrii

comunității

locale ar

trebui să se

implice în

protejarea și


protejate.

III II I 0 1 2 3 Membrii

comunității

locale nu ar

trebui să se

implice în

protejarea și


protejate.

Instituțiile

statului depun

suficiente

eforturi

pentru

gestionarea

ariilor

protejate.

III II I 0 1 2 3 Instituțiile

statului nu

depun

suficiente

eforturi pentru

gestionarea

ariilor

protejate.

În ultimii ani

ariile

protejate au

devenit o

resursă

strategică

pentru comunități și

instituțiile de

stat.

III II I 0 1 2 3 În ultimii ani

ariile protejate

au devenit o

povară pentru

comunități și

instituțiile de

stat.

Ariile

protejate

atrag mai

mulți turiști.

III II I 0 1 2 3 Ariile

protejate

impiedică

turismul.

Ariile

protejate au

dus la crearea

de noi locuri


protejate nu

au condus la

crearea de noi



126

de muncă în

comunitățile locale.

locuri de

muncă în comunitățile

locale.

Ariile protejate

favorizează

dezvoltarea

activităților

agricole și

economice

durabile.

III II I 0 1 2 3 Ariile protejate

împiedică

dezvoltarea

activităților

agricole și

economice

durabile.

Ariile

protejate ajută

la atragerea

de fonduri

publice sau

europene.


protejate

împiedică

atragerea de

fonduri

publice sau

europene.

Ariile

protejate


esențială

pentru

dezvoltarea

durabilă.


protejate

reprezintă un obstacol în

calea

dezvoltării

durabile.

Ariile

protejate

reprezintă o

resursă

esențială

pentru

activitatea pe

care o

desfăşor.


protejate

reprezintă un

obstacol

pentru

activitatea pe

care o

desfășor.

2. Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România?

Foarte

importantă

Importantă Nici importantă nici

neimportantă

Puțin importantă Deloc

importantă

5 4 3 2 1

Motivaţi răspunsul________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

4. Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare

durabilă? (se bifează un singur răspuns)

1. Dezvoltarea durabilă se referă în principal la mediul economic

2. Dezvoltarea durabilă se referă în principal la mediul economic și social

3. Dezvoltarea durabilă se referă la mediul economic, mediul social și mediul înconjurător.


127

5. Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de

biodiversitate? (se bifează un singur răspuns)

1. Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.

2. Biodiversitatea include diversitatea genetică, specifică, ecosistemică, antropică.

3. Biodiversitatea include varietatea organismelor vii și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte

ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale căror părți sunt), ce se constituie într-un capital natural

care asigură resursele naturale şi serviciile de mediu care stau la baza dezvoltării socio-economice.

6. Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România?

Foarte importantă

Importantă Nici importantă nici neimportantă

Puțin importantă Deloc importantă

5 4 3 2 1

7. Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu?

(răspunsuri multiple)

1. solul necesar culturilor sau construcțiilor

2. măsurători de zgomot

3. măsurători și analize privind calitatea


4. cantitatea și calitatea apei

5. obținerea avizelor / acordurilor de mediu /

acordurilor integrate de mediu 6. hrana

7. protecție împotriva calamităților (ex.

inundații, alunecări de teren, oscilații mari

de temperatură)

8. studii de evaluare a impactului asupra

mediului

9. fotosinteza

10. autorizarea activităților cu impact redus sau

semnificativ asupra mediului

11. formarea solului

12. reglarea climei 13. bilanțuri de mediu

14. valoarea estetică a peisajului

15. recreere

8. Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare

strategică? (se bifează un singur răspuns)

1. Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru o problemă identificată de către membrii organizației sau

comunității.

2. Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale (organizaționale), incluzând soluții pentru dezvoltarea acesteia.

3. Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea situației

actuale în conformitate cu imaginea dorită.

9. Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de

planificare strategică? (se bifează un singur răspuns)

1. Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea pașilor de implementare – alocarea resurselor,

responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul implementării.

2. Descrierea situației actuale - Identificarea problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –

alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a

responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea rezultatelor.

3. Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare – analiza domeniului – definirea unei situații

dorite – identificarea căilor de atingere a situației dorite – identificarea mijloacelor și a instrumentelor de

parcurgere a căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a deviatiilor de la directia stabilita.

4. Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației - stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor

de implementare – stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare


128

10. Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o

desfășurați?

Foarte

importantă

Importantă Nici importantă nici

neimportantă

Puțin importantă Deloc

importantă

5 4 3 2 1

11. Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării

strategice (răspunsuri multiple):

1. Normativele de aplicare a legislației specifice domeniului analizat

2. Evaluarea bugetului local

3. Organizarea procesului de planificare

4. Poluarea aerului datorită creșterii traficului auto.

5. O viziune de dezvoltare împărtășită

6. Implicarea tuturor părților interesate

7. Problemele societății în general

12. Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice?

1. Da La ce instituţie? _________________________________în ce an?___________

2. Nu (treceţi la întrebarea număr. 14)

3. Ns/Nr (treceţi la întrebarea număr. 14)

13. Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent?

1. 1

2. Între 2 și 5

3. Între 6 și 10

4. Peste 10

5. Ns/Nr

14. Ați furnizat/furnizaţi informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?

1. Da

2. Nu (treceţi la întrebarea număr. 16)

3. Ns/Nr (treceţi la întrebarea număr. 16)

15. Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații?

1. Zilnic

2. Săptămânal

3. Lunar

4. Semestrial

5. Anual

6. La aproximativ _____ ani o dată

16. În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră?

Întotdeauna De cele mai multe ori Uneori Deloc

4 3 2 1

17. Pentru persoanele care au răspuns codul 4, 3 sau 2 la întrebarea 16, care este documentul strategic după care

vă ghidaţi? ___________________________________________________________________________________


129

19. Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica

siturilor Natura 2000?

Enunţ

Sunt

de

acord

cu

acest

enunţ,

nu cu

celălalt

Sunt de

acord

mai

degrabă

acest

enunţ,

decât cu

celălalt

Deşi nu

sunt

foarte

hotărât(ă

) parcă

sunt de

acord cu

acest

enunţ

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu

sunt

foarte

hotărât(ă

) parcă

sunt de

acord cu

acest

enunţ

Sunt de

acord

mai

degrabă

acest

enunţ

decât cu

celălalt

Sunt de

acord cu

acest

enunţ,

nu cu

celălalt

Enunţ

Este nevoie

de o

armonizare a

legislației

naționale din

diferite

domenii cu cea legată de

siturile

Natura 2000

III II I 0 1 2 3 Nu este

nevoie de o

armonizare a

legislației

naționale din

diferite

domenii cu cea legată de

siturile Natura

2000

Este nevoie

de o

armonizare a

măsurilor de

management

a resurselor

naturale din


siturilor

Natura 2000

III II I 0 1 2 3 Nu este

nevoie de o

armonizare a

măsurilor de

management a

resurselor

naturale din


siturilor

Natura 2000

Pentru

realizarea

unei

planificări

strategice

pentru

dezvoltare durabilă este

necesar să se

armonizeze

legislația și

strategiile din

toate

domeniile

relevante

III II I 0 1 2 3 Pentru

realizarea unei

planificări

strategice

pentru

dezvoltare

durabilă nu este necesar să

se armonizeze

legislația și

strategiile din

toate

domeniile

relevante

Domeniul în

care lucrez

respectă obiectivele şi

III II I 0 1 2 3 Domeniul în

care lucrez nu

respectă obiectivele şi


130

reglementăril

e Natura 2000

în siturile

desemnate

reglementările

Natura 2000

în siturile

desemnate

Există

probleme de

comunicare

între părțile


siturilor

Natura 2000

III II I 0 1 2 3 Nu există

probleme de

comunicare

între părțile


siturilor

Natura 2000

În siturile

Natura 2000

principiile de

bază se referă

la gestionarea

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se

asigura astfel

dezvoltarea

economică

durabilă la

nivel local

sau regional

III II I 0 1 2 3 În siturile

Natura 2000

principiile de

bază se referă

la gestionarea

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se

asigura astfel

protejarea

mediului


131

20. Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura

2000:


des

Des

Nici des

nici rar

Rar

Foarte

rar

Nu este

cazul

1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI

INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

5 4 3 2 1 99

2 DIRECŢIA PENTRU


RURALĂ

5 4 3 2 1 99


PĂDURILOR

5 4 3 2 1 99

4 DIRECŢIA SILVICĂ 5 4 3 2 1 99

5 OCOALELE SILVICE 5 4 3 2 1 99



5 4 3 2 1 99


PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A


5 4 3 2 1 99


ŞI AGROCHIMICE

5 4 3 2 1 99



5 4 3 2 1 99

10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

ŞI PESCUIT

5 4 3 2 1 99



5 4 3 2 1 99



5 4 3 2 1 99


APELE ROMÂNE

5 4 3 2 1 99



5 4 3 2 1 99



5 4 3 2 1 99


ARII PROTEJATE

5 4 3 2 1 99


LOCALE

5 4 3 2 1 99


132

21. Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000?

Nr. Instituție Solicită

date

Iau în calcul

datele puse la

dispoziție

Răspund la

solicitări

Organizează

dezbateri

Nu este

cazul

1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI

INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 99

2 DIRECŢIA PENTRU

AGRICULTURĂ ŞI

DEZVOLTARE RURALĂ


3 DIRECŢIA SILVICĂ Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu

99


DE REGIM SILVIC ŞI

VÂNĂTOARE



PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A



6 OFICIUL DE STUDII

PEDOLOGICE ŞI

AGROCHIMICE






PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT


9 OFICIUL PENTRU

AMELIORARE ŞI

REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE






APELE ROMÂNE



GĂRZII NAŢIONALE DE

MEDIU





14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII

DE ARII PROTEJATE



133

22. Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să

colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea

conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor?

Nr. Instituție Da

Nu

Nu este cazul


AGRICULTURĂ

1 2 99


RURALĂ

1 2 99

3 DIRECŢIA SILVICĂ 1 2 99


VÂNĂTOARE

1 2 99



1 2 99

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 1 2 99

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 1 2 99


RURALĂ ŞI PESCUIT

1 2 99


ZOOTEHNIE

1 2 99

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 1 2 99

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 1 2 99


MEDIU

1 2 99

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 1 2 99

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 1 2 99

25. Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000?

1. Da

2. Nu

26. Dacă da, care din afirmaţiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul

dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient? (răspunsuri

multiple)

1. armonizarea planurilor din sectorul dumneavoastră cu planurile de management ale siturilor

2. armonizarea planurilor de management ale siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră

3. respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor

4. implementarea planurilor de management specifice sectorului dumneavoastră, armonizate cu

planul/planurile de management ale siturilor Natura 2000

27. Numiți trei măsuri de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul dumneavoastră pentru a

răspunde cerințelor Natura 2000, respectiv pentru menținerea serviciilor de mediu sau pentru a contribui la

conservare a biodiversității:

a. _________________________________________________________________________________________ b. _________________________________________________________________________________________ c. _________________________________________________________________________________________


134

28. Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu

administratorii sau custozii de arii protejate: (se bifează un singur răspuns)

1. Știm că există administratorii sau custozii ariilor protejate, dar nu colaborăm.

2. Suntem informați ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator.

3. Suntem informați și consultați cu regularitate de către administratori în legătură cu problemele de

management relavante pentru sectorul nostru.

4. Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea planurilor de management ale ariilor protejate.

5. Adaptăm planurile și măsurile noastre de management la obiectivele ariilor protejate.

6. Implementăm alături de administratori/custozi măsurile de management pentru aria protejată.

29. Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre

planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară: (se

bifează maxim două răspunsuri)

1. Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi baza

pentru planurile strategice.

2. Planificarea strategică se realizează pe baza proiectelor depuse spre finanțare.

3. Planificarea strategică se realizează după prioritățile economice, sociale și politice iar apoi se alocă


4. Planificarea strategică se realizează după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor

naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile


5. Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza priorităților economice, politice și sociale.

30. Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar trebui să

existe între planificarea strategică și finanțările europene: (se bifează maxim două răspunsuri)

1. Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza planurilor strategice.

2. Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe baza proiectelor depuse spre finanțare.

3. Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după prioritățile economice, sociale și politice pentru care


4. Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a

resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar

fondurile europene ar trebui alocate în funcție de aceste priorități

5. Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza priorităților economice, politice și sociale.

S1. Sex

1. masculin

2. feminin

S2. Vârsta __________ ani împliniţi

S4. Ultima şcoală pe care aţi absolvit-o este 1. liceul

2. şcoala post-liceală

3. facultatea

4. studii post-grad (studii aprofundate, master sau doctorat)

S6. Punctul de lucru de care aparţineţi este:

1. Instituţie de stat

2. ONG 3. Firmă

4. Altele (ex. consultant individual), și anume ______________________________


135

S7. De cât timp lucraţi în acest domeniu (mediu)?

1. Sub 1 an

2. 1-3 ani

3. 3-8 ani 4. pește 8 ani

evaluarea nivelului de informare Și acceptare al ... · utilizată a fost ancheta sociologică pe...

Documents