factori psihologici s
TRANSCRIPT
Factori psihologici asociați cu
utilizarea excesivă a
internetului la adolescenți
1
Abstract
Obiectiv. În ultimii ani utilizarea internetului se află pe o pantă ascendentă vertiginoasă.
Astfel, există și persoane care utilizează excesiv internetul. Deși există un interes științific
crescut pentru profululul psihologic al acestui tip de utilizator, se observă o carență a studiilor
efectuate pe eșantion românesc.
Metoda. 140 de liceeni au fost testați. S-a înregistrat numărul de ore petrecute pe internet și
au completat o baterie de teste care conținea Chestionarul de personalitate IPIP, inventarul de
anxietate ca trăsătură STAI, și sclala de simptome psihopatologice SCL 90. Pe baza
numărului de ore petrecute s-au eliminat cei înscriși în +/- o abatere standard și s-au format
două grupe (timp mult sau puțin petrecut pe internet).
Rezultate. Participanții din grupul internet mult au prezentat cote semnificativ mai mici la
dimensiunea agreabilitate decât cei din grupul internet puțin. Atât în cazul anxietății cât și al
senzitivității interpersonale, s-au obținut cote semnificativ mai mari la grupul internet mult.
La dimensiunea ostilitate nu s-au înregistrat diferențe semnificative.
Concluzii. Din datele studiului de față reiese că persoanele care petrec timp mult pe internet
sunt mai puțin agreeabile, și prezintă un grad mai mare de anxietate și senzitivitate
interpersonală, dar nu și de ostilitate.
Cuvinte cheie: abuz de internet, anxietate, senzitivitate, agreeabilitate, ostilitate.
Cuprins:
2
1. Introducere.............................................................................................................................4
1.1 Internetul, aspecte generale..............................................................................................4
1.2 Internetul: abuz sau dependență, consecințe....................................................................5
1.3 Corelate ale utilizării excesive de internet.......................................................................6
1.3.1 Probleme de funcționalitate și săntate.......................................................................6
1.3.2 Internetul și factorii de personalitate.........................................................................7
2. Metoda....................................................................................................................................9
2.1 Obiective..........................................................................................................................9
2.2 Ipoteze..............................................................................................................................9
2.3 Instrumente utilizate.......................................................................................................10
2.4 Participanți.....................................................................................................................10
2.5 Designul cercetării și metoda.........................................................................................11
3.1 Rezultate.............................................................................................................................12
3.1.1 Ipoteza I...................................................................................................................13
3.1.2 Ipoteza II.................................................................................................................14
3.1.3 Ipoteza III................................................................................................................15
3.1.4 Ipoteza IV................................................................................................................16
3.2 Discuții...........................................................................................................................17
3.3 Limitări ale studiului..................................................................................................19
Bibliografie:.............................................................................................................................20
ANEXE....................................................................................................................................22
Anexa I.Tabele statistice rezultate în urma analizei datelor.................................................23
Anexa II Instrumente folosite în cercetare...........................................................................29
3
1. Introducere
1.1 Internetul, aspecte generale
În ultimii ani, internetul a prezentat o răspândire exponențială, afectând aproape toate
aspectele vieții. Internetul în momentul de față prezintă o sursă de divertisment, socializare,
informație, tranzație și un mediu profesional.
Originile internetului pornesc de la un proiect de cercetare al guvernului American,
din 1960, care viza construirea unui sistem robust de comunicare bazat pe calculatoare. În
iunie 2012, internetul avea peste 2.4 bilioane de utilizatori (treese.org).
Internetul a avut ca precursori de comunicare, telegraful, telefonul, radioul și mai apoi
calculatorul, până să ajungă la o capacitate globală de diseminare a informației și un mediu de
comunicare fără limitări geografice. Acest din urmă aspect, ocazionează și o interculturalitate
nemaiîntâlnită până recent.
Primele referir la adresa internetului ca rețea de interacțiuni sociale au fost făcute de
către J.C.R. Licklider, în 1962, care discuta despre rețeaua galactică, încă înaintea apariției
internetului, asemănător cu cel din forma de astăzi (apud. Leiner și colab.,1997).
Celălat pas important, a constat în ceearea conexiunii propriu-zise. Astfel, Lawrence
G. Roberts, în 1965, a conectat un calculator din Massachusets la unul din California (apud.
Leiner și colab.,1997).
Actualmente (30.05.2013), cele mai vizitate pagini de internet sunt după cum urmează
(odine descrescătoare): Facebook (rețea de socializare), Google (motor de căutare), Youtube
(divertisment Video), Yahoo (motor de căutare), Baidu (motor de căutare), Wikipedia
(Enciclopedie) (alexa.com).
4
1.2 Internetul: abuz sau dependen ă, consecin eț ț
În momentul de față, există dezbateri privind utilizarea excesivă a internetului, în ceea
ce priveste impactul, aspectele calitative și în privința denumirii acestui fenomen (Morahan-
Martin, 2005).
Mai precis unii autori sunt în favoarea temenului dependență, alții pledează pentru
abuz, iar alții pentru sintagma timp excesiv petrecut pe internet.
O dezbatere specifică există pe tema sintagmei dependență, deoarece pe când duă cum
se va arăta mai jos, se pare că are consecințe negative puternice, totuși s-ar încadra mai bine
la categoria tulburări ale impulsurilor.
Din punct de vedere conceptual, ar exista trei subtipuri de pentru o tulburere de
spectru compulsiv-impulsiv legat de utilizarea de internet: jocul, preocupările sexuale,
socializarea (apud. Block, 2008).
Pe de o parte, unii autori susțin că temenul dependență este unul impropriu, mai ales
având în vedere că este bazat pe autoraportări, și că adesea este folosit în glumă chiar de
utilizatori, iar extensia temenului depenendeță, de la substanțe la comportamente, este
considerată forțată de către unii cercetători. Jaffe (1990), argumentează că utilizarea largă a
termenului adicție, trivializaează conceptul adicției legate de substanță, și este în detrimentul
înțelegerii etiologiilor specifce, și a abordărilor terapeutice, atât pentru dependențe legate de
substențe, cât și pentru actele compulsive pe care unii le numesc adicții.
Shapira și colab (2003), au pus anunțuri în ziare în care recrutau fie oameni care sunt
dependenți de internet, fie oameni care abuzează internetul. Shapira și colab, au descoperit că
toți participanții, indiferent de categorie, îndeplineau criteriile diagnostice (DSM IV-R)
pentru tulburarea controlului impulsului nespecificată în altă parte.
Pe de altă parte există cercetări care raportează probleme la seviciu, școală,
interperonale și de sănătate aflate în legătură directă cu internetul (Orzack, 1999; Young,
1998, apud. Morahan-Martin, 2005). De asemena, există opinii care susțin includerea
dependenței de internet in DSM V (Block, 2008).
5
Maressa Hecht Orzack, în urma experienței sale vaste cu persoane cu dependeță de
internet susține că acest coportament exacerbează tulburări mintale preexistente, iar alți autori
vorbesc despre evadare din realitate (apud. Mitchel, 2000).
Koreea actualmente consideră dependența de internet una dintre cele mai seriooase
pericole de sănatate publică (Ahn, 2007).
Astfel, se observă că exită o dezbatere în privința temenului utilizate pentru a defini
timpul excesiv, petrecul la internet, unii autori susținând termenul dependență, alții
contestându-l și optând pentru abuz.
Actualmente, DSM IV-R, nu recunoaște existența dependenței de internet (DSM IV-
R, 2000).
1.3 Corelate ale utilizării excesive de internet
1.3.1 Probleme de func ionalitate i săntateț ș
Câteva raportări, au semnalat o serie de probleme asociate cu utilizarea excesivă de
internet, precum eșec scolar sau academic, performanță scăzută la servici sau probleme
maritale (Brady, 1996; Murphey, 1996; Robert HalfInternational, 1996; Quittner, 1997, apud.
Young, 1998a).
O parte dintre utilizatorii de internet, dezvoltă comportamente problematice precum,
deranj al somnului, depresie și simptome de sevraj, ca rezultat al utilizării internetului (apud.
Fortson și colab., 2007).
Se pare că pe lângă asocieri cu depresia și ADHD, internetul, în cazul participanților
de gen masculin, se asociază și cu ostilitatea (Yen, 2007).
Există dovezi care indică o legătură între dependența de internet și utilizarea de
substențe psihoactive în cazul adolescenților (Ko și colab., 2006).
6
Young (1999), într-un alt articol, argumentează că având în vedere că persoanele cu
dependență de internet petrec și câte 20 de ore la rând în fața calculatorului, ritmul circadian
este în mod logic perturbat, drept urmare apare oboseala și disfucnționalitatea cotidiană. De
asemenea, tot din aceste fenomen derivă și un sedentarism, care mai apoi poate să ducă la
probleme de sănătate.
Un studu care a vizat 259 de participanți, a arătat o asociere semnificativă între abuzul
de internet și depresie (Young, 1998b). Mai mult, studiul lui Kim și colab. (2006), efectuat pe
un lot de 1573 de adolescenți Koreeni, a găsit o asociere nu doar între dependența de internet
și depresie, ci între dependența de internet și ideația suicidară.
Caplan (2006), a arătat o relație dintre anxietatea socială, singurătate și utilizarea
problematică a internetului. Parsons (2005), a arătătat că persoanele care întrunesc criteriile
pentru dependență de internet, prezintă în comorbiditate și depresie (40.9%), tulburare
obsesiv-compulsivă (34,1%), tulburări de control al impulsului (31,8%), probleme de
relaționare (20.5%), tulburări de spectru anxios (15,9%), sau tulburări de adaptare (6.8%).
Din cele înșirate mai sus, se poate observa că utilizarea excesivă a internetului are un
impacct major asupra sănătății atât din punct de vedere somatic, cât și cu referite la diverse
tulburări și afecțiuni psihopatologice.
1.3.2 Internetul i factorii de personalitateș
Un studiu din 1998, efectuat pe un lot de 259 de participanți dependenți de internet,
utilizând testul 16PF, a arătat că dependenții obțin scoruri înalte la dimensiunile independență
personală, senzitivitate și reactivitate emoțională, vigilență, deschidere de sine scăzută și non-
conformism (Young și Rodgers, 1998).
Un alt studiu care a vizat un lot de 722 utilizatori de internet (majoritatea tineri), a
arătat că cu cât mai crescută este tendința unei persoane de a fi dependentă de internet, cu atât
mai timidă este și cu atât mai extern îi este locul controlului (Chak, & Leung, 2004).
Căutarea de nou, evitarea vătămării și dependența scăzută față de recompense, par să
joace rol predictiv pentru dependența de internet, conform unui studiu efectuat pe un lot de
3662 de liceeni din Taiwan (Ko și colab., 2006).
7
Se pare că tinerii, care utilizează frecvent internetul, tind să fie mai singuri, să aibă
valori mai deviante și într-o anumită măsură le lipsesc unele abilități sociale carecteristice
persoanelor cu inteligență emoțională crescută (Engelberg și Sjöberg, 2004).
Din perspectiva teoriei Big 5, Peters și Malesky (2008), au arătat că un număr
problematic de ore petrecute jucând jocuri interactive online, prezintă o corelație negativă
moderată cu agreabilitatea, corelație pozitivă moderată cu neuroticismul și corelații neggative
slabe cu extraversiunea și conștiinciozitatea. Totuși, Engelberg și Sjöberg (2004) nu au găsit
nici o legătură între utilizarea internetului și vre-unul dintre dimensiunile Big 5.
Deși s-au identificat câteva trăsături de personalitate a persoanelor care utilizează
excesiv internetul, tabloul este încă departe de a fi elucidat.
De asemenea, în privința unor factori, fie există dezbateri, fie s-au obținut rezultate
contrare în cercetări.
Un alt aspect care trebui remarcat este că o bună parte a studiilor, au fost efectuate pe
populații
8
2. Metoda
2.1 Obiective
Obiective generale
Cercetarea de față are în vedere explorarea componentelor psihologice asociate cu
utilizarea excesivă a internetului în cazul adolescenților.
Obiective specifice
- Explorarea factorilor de personalitate asociați cu petrecerea unui timp îndelungat pe
internet.
- Examinarea manifestărilor psihopatologice la adolescenții care petrec mult timp pe internet.
- Investigarea funcționalității sociale a adolescenților care patrec un timp îndelungat pe
internet.
2.2 Ipoteze
- Adolescenții care petrec timp îndelungat pe internet prezintă diferențe semnificative în ceea
ce privește agreabilitatea, față de adolescenții care petrec puțin timp.
- Adolescenții care petrec timp îndelungat pe internet prezintă cote semnificativ mai crescute
pe sfera anxietății ca trăsătură față de adolescenții care pertec puțin timp.
- Adolescenții care petrec timp îndelungat pe internet prezintă cote semnficativ mai crescute
ale senzitivității interpersonale față de adolescenții care petrec puțin timp.
9
- Adolescenții care petrec timp îndelungat pe internet prezintă cote semnficativ mai crescute
ale ostilității față de adolescenții care petrec puțin timp.
2.3 Instrumente utilizate
Chestionarul IPIP (International Personality Item Pool), este un chestionar de personalitate
dezvoltat inițial de Goldberg (1992), bazat pe teoria de personalitate BIG 5, format din 50 de
itemi cu răspuns tip Lickert.
Chestionarul S.T.A.I. X2 (State – Trait Anxiety Inventory), chestionarul S.T.A.I. X2 este un
chestionar ce măsoară anxietatea ca tăsătură, format din 20 de itemi cu 4 posibilităţi de
răspuns: deloc, puţin, destul, foarte mult.
Scala S.C.L. 90 (Simptom Checklist 90), S.C.L. 90 este un chestionar simptomatologic cu
scala tip lickert cu 5 ancore: 0 = deloc, 1 = puţin, 2 = moderat, 3 = mult, 4 = foarte mult, şi
cuantifică severitatea percepută a unei trăiri somatice sau psihice în boală.
2.4 Participan iț
Dintr-un total de 140 de subiecți examinați, 64 au fost incluși în studiu. 33 s-au înscris
peste o abatere standard, iar 31 sub o abatere standard. Cei înscriși în zona +/- o abatere
standard nu au fost incluși în studiu.
Dintre cei 140 de participanți 71 de clasa a X-a, 44 de clasa a XI-a iar 25 de clasa a
XII –a.
Lotul de participanți care stau mult pe internet prezintă o vârstă medie de 16,2 ani, cu
45,45% dintre participanții fiind de genul feminin, iar 54,55% fiind de genul masculin. Lotul
de participanți care stau puțin pe internet prezintă o vârstă medie de 15,9 ani, cu 51,61% fiin
de genul feminin, iar 48,39% de genul masculin.
Participanții au fost recrutați din licee din județul Timiș și ???, cu ajutorul
profesorilor din liceele respective.
10
Criteriile de eligibilitate constituie: existența unei conexiuni de internet acasă la
participantul vizat, vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani.
Criteriile de excludere presupun: boli cronice care presupun ca participantul să stea
mult acasă, boli psihice diagnosticate.
2.5 Designul cercetării i metodaș
Lucrarea prezentă este o cercetare non-experimantală, comparativă.
Bateria de teste a fost aplicată unui lot de 140 de adolescenți.
Din datele anamnestice s-a analizat numărul de ore petrecute pe internet/zi. S-a
calculat madia și abaterile standard. Tot ce s-a încadrat între +/- o abatere standard, s-a exlus
din stdiu. Cei înscriși peste o abatere standard au fost grupați, formând lotul de adolescenți
care petrec mult timp pe internet. Toți cei care s-au înscris sub o abatere standard, au fost
grupați, formând lotul de adolescenți care petrec puțin timp pe internet.
După o scurtă prezentare prealabilă a cercerării ce urmează a fi desfășurată s-a
întocmit cu fiecare elev în parte o scurtă anamneză.
Testele au fost aplicate în grup, sub supervizrea examinatorului, astfel asigurând că
elevii nu comunică între ei în timpul examinării.
După aplicarea testelor, a avut loc un debreafing de grup nelimitat în timp.
11
3.1 Rezultate
Aspecte de statistică desctiptivă
Dintr-un total de 140 de subiecți examinați, 64 au fost incluși în studiu. 33 s-au înscris
peste o abatere standard, iar 31 sub o abatere standard. Cei înscriși în zona +/- o abatere
standard nu au fost incluși în studiu.
Media orelor petrecute pe internet a celor 140 de participanți din triajul inițial a fost
de 2,76 ore, iar abaterea standard 1,49.
Tabel ??? Statistica descriptivă a lotului de participanți care utilizează mult internetul
N Minim Maxim Media Dev. Std Oblicitatea Boltirea
Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Eroare Std. Statistic Eroare Std.
AnxietCaTrasat 33 32,00 59,00 47,6061 6,62353 -,368 ,409 -,426 ,798
SCLOstilitate 33 ,00 1,67 ,6163 ,48822 ,332 ,409 -,937 ,798
SCLSenzit 33 ,11 2,67 1,1784 ,66152 ,209 ,409 -,675 ,798
IPIPAgreabilit 33 16,00 51,00 31,6970 7,74389 ,229 ,409 ,000 ,798
Tabel ??? Statistica descriptivă a lotului de participanți care utilizează puțin internetul
N Minim Maxim Media Dev. Std Oblicitatea Boltirea
Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Eroare Std. Statistic Eroare Std.
AnxietCaTrasat 31 21,00 55,00 36,9032 7,64790 ,069 ,421 ,490 ,821
SCLOstilitate 31 ,00 2,17 ,4305 ,44278 2,225 ,421 7,368 ,821
SCLSenzit 31 ,00 1,78 ,5771 ,48144 1,256 ,421 ,653 ,821
IPIPAgreabilit 31 15,00 57,00 36,1935 9,70711 -,297 ,421 -,158 ,821
12
3.1.1 Ipoteza I
Analiza cantitativă a rezultatelor
Datele descriptive indică o medie de 31,69 (Ab. Std. 7.74) pe dimensiunea
agreabilității pentru adolescenții care utilizează mult internetul, și 36,19 (Ab. Std. 9.70)
pentru adolescenții care utilizează puțin.
Din analizele statistice reiese că dispersia datelor este eterogenă (Levene, p >.05).
Diferența mediilor este – 4.49. Testul t indică t (57,37) = - 2.04, p = .04.
Conform ipotezei nule, nu există diferenţe semnificative între cele două grupe studiate
pe dimensiune asertivității. Ho: μA ≤ μB
Din p = .04, rezultă că ipoteza nulă este respinsă.
Agreabilitate
0
5
10
15
20
25
30
35
Net Mult
Net Puțin
Net MultNet Puțin
Din datele statistice se poate constata că există diferențe semnificative între grupele studiate.
p < .05
13
3.1.2 Ipoteza II
Analiza cantitativă a rezultatelor
Datele descriptive indică o medie de 47,60 (Ab. Std. 6.62) pe dimensiunea anxietății
ca trăsătură pentru adolescenții care utilizează mult internetul, și 36,90 (Ab. Std. 7.64) pentru
adolescenții care utilizează puțin.
Din analizele statistice reiese că dispersia datelor este eterogenă (Levene, p >.05).
Diferența mediilor este 10.70. Testul t indică t (59,48) = 5.96, p = .00.
Conform ipotezei nule, nu există diferenţe semnificative între cele două grupe studiate
pe dimensiunea anxiatății ca stare. Ho: μA ≤ μB.
Din
p
= .00, rezultă că ipoteza nulă este respinsă.
Din datele statistice se poate constata că există diferențe semnificative între grupele studiate.
p < .01
3.1.3 Ipoteza III
Analiza cantitativă a rezultatelor
14
Anxietate ca Stare
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Net Mult
Net Puțin
Net MultNet Puțin
Datele descriptive indică o medie de 1.17 (Ab. Std. .66) pe dimensiunea senzitivit[íi
interpersonale pentru adolescenții care utilizează mult internetul, și .57 (Ab. Std. .48) pentru
adolescenții care utilizează puțin.
Din analizele statistice reiese că dispersia datelor este omogenă (Levene, p <.05).
Diferența mediilor este .60. Testul t indică t(62) = 4.13, p = .00.
Conform ipotezei nule, nu există diferenţe semnificative între cele două grupe studiate
pe dimensiunea senzitivit[íi interpersonale. Ho: μA ≤ μB
Din p = .00, rezultă că ipoteza nulă este respinsă.
Senzitivitate in-terpersonală
00.10.20.30.40.50.60.70.80.9
11.11.2
Net Mult
Net Puțin
Net MultNet Puțin
Din datele statistice se poate constata că există diferențe semnificative între grupele studiate.
p < .05
3.1.4 Ipoteza IV
Analiza cantitativă
15
Datele descriptive indică o medie de .61 (Ab. Std. .48) pe dimensiunea ostilității
pentru adolescenții care utilizează mult internetul, și .43 (Ab. Std. .44) pentru adolescenții
care utilizează puțin.
Din analizele statistice reiese că dispersia datelor este eterogenă (Levene, p >.05).
Diferența mediilor este .18. Testul t indică t (61.92) = 1.59, p = .116.
Conform ipotezei nule, nu există diferenţe semnificative între cele două grupe studiate pe
dimensiune asertivității. Ho: μA ≤ μB
Din p = .116, rezultă că ipoteza nulă este confirmată.
Ostilitate
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
Net Mult
Net Puțin
Net MultNet Puțin
Din datele statistice se poate constata că nu există diferențe semnificative între grupele
studiate.
p > .05
3.2 Discu iiț
16
Majoritatea ipotezelor studiului de față s-au confirmat. s-au găsit diferențe
semnficative între grupul internet mult și grupul internet puțin pe dimensiunile agreabilitate,
anxietate ca trăsătură și senzitivitate interpersonală.
Pe dimensiune ostilitate nu s-au găsit diferențe semnficative, cele două grupuri având
medii asemănătoare.
Pe dimensiunea agreabilității, participanții care stau mult pe internet au prezentat cote
mai scăzute. Pe dimensiunea anxietății ca stare, participanții care utilizează mult interentul,
prezintă cote semnificativ mai crescute. Pe dimensiunea senzitivității interpersonale,
participanții care utilizează mult internetul, prezintă cote mai crescute.
Lucrarea de față vizează diferite aspecte sociale aflate în legătură cu utilizarea
excesivă a internetului, motiv pentru care pe dimensiunea personalității s-a optat pentru
examinarea dimensiunii agreabilitate.
Deși doar cu un prag de .04, cei care utilizează mult internetul prezintă core mai
scăzute de agreeabilitate decât cei care utilizează frecvent internetul. Un asemenea aspect
poate avea impact asupra vieții și funcționării sociale concrete, astfel poate fi în legătură cu
retragerea în virtual.
Cota ridicată la dimensiunea agreabilitate, este asociată unei persoane modeste,
amabile, tolerante, sincere, cu spirit de echipă bine dezvoltat. Acordă atenţie sporită nevoilor
celorlalţi şi este disponibilă să ofere ajutorul acestora, fără a-şi aroga vreun merit pentru
aceasta. La polul opus regăsim indivizi duri, egoişti, cu un spirit competitiv ridicat, centraţi
pe sarcină în dauna relaţiilor.
După cum s-a discutat și la analiza ipotezelor, designul de față nu permite o analiză
cauzală, dar se poate presupune că cei doi factori de află în relație de cauzalitate.
Pe sfera anxietății gerenralizate, nu doar că s-au constata diferențe semnifiative, dar
media grupului internet mult, se clasează în sfera clinică. Astfel, fără a descrie pre mult
simptomatolgia anxietății, se precizează doar că indivizii din această grupă prezintă o
suferință considerabilă.
17
Având în vedere că s-au identificat diferențe foarte semnificative (p< .01) și că media
grupului internet mult este de nivel clinic, se atrage atenția asupra posibilității de relații
cauzale.
Se recomandă cercetări suplimentare pe relația dintre utilizarea excesivă de internet și
anxietate.
În sfera senzitivității interpersonale, deși s-au găsit diferențe foarte semnificative din
punct de vedere statitic, dim perspectiva etalonului, cotele sunt nesemnificative pentru
ambele grupe. Altfel spus, mediile nu ating sfera patologică, mai mult, nici nu se apropie de
aceasta.
Se recomandă efectuarea unei cercetări care să vizeze această dimensiune cu alte
instrumente specific create pentru senzitivitatea interpersonală care să prezinte o putere
discriminativă mai mare.
Pe dimensiunea ostilității nu s-au găsit diferențe semificative, ceea ce este surpinzător
având în vedere că grupul internet mult a obținut cote mai scăzute de agreeabilitate decât
grupul internet puțin.
Este posibil ca cei trei factori la care s-au obținut diferențe semnificative să se afle în
relație. Deși toate vizează aspecte sociale, este posibil ca de exemplu anxietatea crescută să
accentuaze și senzitivitatea interpersonală, iar aceast proces agravat de agreeabilitatea scăzută
să ducă la retragerea în virtual.
Desigur multe alte permutații sunt posibile, motiv pentru care se recomandă cercetări
experimentale care să vizeze realții cauzale și diferite modele posibile.
Totuși, nivelul clinic al anxietății poate servi ca un punct de plecare pentru viitoare
cercetări. Datorită cotelor atât de crescute, este posibil ca anxietatea să fie punctul comun al
celor trei diferențe găsite în studiul de față.
O altă recomandare pentru studii ulterioare este creșterea numărului de perticipanți,
studiul de față satisfăcând criterii minime pentru putere statistică.
Studiul de față prezintă o valoare diagnostică. La o examinare, un specialist în urma
constatării abuzului de internet, ar trebui să verifice eventuala coexistență a unei patologii
anxioase.
18
De asemenea studiul poate să fie util și în psihoterapia dependenței de internet,
terapeuții vizând în paralel și anxietatea.
3.3 Limitări ale studiului
Studiul de față are și câteva limitări după cum urmează.
După cum s-a mai menționat și anterior, designul nonexperimental nu permite
stabulirea de relații cauzale. Aste nu înseamnă că ele nu există, doar înseamnă că din acest
studiu nu pot fi decelate.
O altă limitare ar fi numărul relativ mic de subiecți. Spre exemplu pe dimensiunea
agreabulității s-au constata diferențe liminar semnficative. Un grup mai mare ar putea elucida
situație.
Eșantionule este o altă limitare, deoarece studiul de față vizează doar adilescenți,
astfel nu știm dacă aceste diferențe sunt valabile și al alte grupe de vârstă.
Bibliografie:
http://www.treese.org/intindex/95-11.htm
http://www.alexa.com/topsites
19
Ahn DH: Korean policy on treatment and rehabilitation for adolescents’ Internet addiction, in
2007 International Symposium on the Counseling and Treatment of Youth Internet
Addiction. Seoul, Korea, National Youth Commission, 2007, p 49.
Block, J. (2008). Issues for DSM-V: Internet addiction. American Journal of
Psychiatry, 165(3), 306-307.
Caplan, S. E. (2006). Relations among loneliness, social anxiety, and problematic Internet
use. CyberPsychology & Behavior, 10(2), 234-242.
Chak, K., & Leung, L. (2004). Shyness and locus of control as predictors of internet
addiction and internet use. CyberPsychology & Behavior, 7(5), 559-570.
Engelberg, E., & Sjöberg, L. (2004). Internet use, social skills, and
adjustment.CyberPsychology & Behavior, 7(1), 41-47.
Fortson, B. L., Scotti, J. R., Chen, Y. C., Malone, J., & Del Ben, K. S. (2007). Internet use,
abuse, and dependence among students at a southeastern regional university. Journal of
American College Health, 56(2), 137-144.
Jaffe, J. (1990). Trivializing dependence. British Journal of Addiction, 85, 1425-1427.
Kim, K., Ryu, E., Chon, M. Y., Yeun, E. J., Choi, S. Y., Seo, J. S., & Nam, B. W. (2006).
Internet addiction in Korean adolescents and its relation to depression and suicidal ideation: a
questionnaire survey. International journal of nursing studies, 43(2), 185-192.
Ko, C. H., Yen, J. Y., Chen, C. C., Chen, S. H., Wu, K., & Yen, C. F. (2006). Tridimensional
personality of adolescents with internet addiction and substance use experience. Canadian
journal of psychiatry. Revue canadienne de psychiatrie, 51(14), 887.
Leiner, B. M., Cerf, V. G., Clark, D. D., Kahn, R. E., Kleinrock, L., Lynch, D. C., & Wolff,
S. S. (1997). The past and future history of the Internet.Communications of the ACM, 40(2),
102-108.
Mitchell, P. (2000). Internet addiction: genuine diagnosis or not. Lancet,355(9204), 632.
Morahan-Martin, J. (2005). Internet Abuse Addiction? Disorder? Symptom? Alternative
Explanations?. Social Science Computer Review, 23(1), 39-48.
20
Parsons, J. M. (2005). An examination of massively multiplayer online role-playing games as
a facilitator of internet addiction.
Peters, C. S., & Malesky Jr, L. A. (2008). Problematic usage among highly-engaged players
of massively multiplayer online role playing games.Cyberpsychology & Behavior, 11(4),
481-484.
Yen, J. Y., Ko, C. H., Yen, C. F., Wu, H. Y., & Yang, M. J. (2007). The comorbid psychiatric
symptoms of Internet addiction: attention deficit and hyperactivity disorder (ADHD),
depression, social phobia, and hostility. Journal of Adolescent Health, 41(1), 93-98.
Young, K. S. (1998)a. Internet addiction: The emergence of a new clinical
disorder. CyberPsychology & Behavior, 1(3), 237-244.
Young, K. S., & Rogers, R. C. (1998)b. The relationship between depression and Internet
addiction. CyberPsychology & Behavior, 1(1), 25-28.
Young, K. S., & Rodgers, R. C. (1998). Internet addiction: Personality traits associated with
its development. In 69th annual meeting of the Eastern Psychological Association.
Young, K. S. (1999). Internet addiction: symptoms, evaluation and treatment.Innovations in
clinical practice: A source book, 17, 19-31.
21
ANEXE
Anexa I.Tabele statistice rezultate în urma analizei datelor
22
Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
NrOreNet 140 ,00 7,00 2,7679 1,49629
Valid N (listwise) 140
Tabele statistice pentru analizele comparative
IpotezaI
Group Statistics
Lot N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
IPIPAgreab
NetMult 33 31,6970 7,74389 1,34804
NetPutin 31 36,1935 9,70711 1,74345
Independent Samples Test
Levene's Test for Equality of
Variances
t-test for Equality of
Means
F Sig. t df
IPIPAgreab
Equal variances assumed 1,489 ,227 -2,055 62
Equal variances not
assumed-2,040 57,370
Independent Samples Test
23
t-test for Equality of Means
Sig. (2-tailed) Mean Difference Std. Error
Difference
IPIPAgreab
Equal variances assumed ,044 -4,49658 2,18832
Equal variances not assumed ,046 -4,49658 2,20382
Independent Samples Test
t-test for Equality of Means
95% Confidence Interval of the Difference
Lower Upper
IPIPAgreab
Equal variances assumed -8,87097 -,12218
Equal variances not assumed -8,90903 -,08412
Ipoteza II
Group Statistics
Lot N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
AnxietCaTrasat
NetMult 33 47,6061 6,62353 1,15301
NetPutin 31 36,9032 7,64790 1,37360
Independent Samples Test
Levene's Test for Equality of
Variances
t-test for Equality of
Means
24
F Sig. t df
AnxietCaTrasat
Equal variances assumed ,182 ,671 5,995 62
Equal variances not
assumed5,968 59,484
Independent Samples Test
t-test for Equality of Means
Sig. (2-tailed) Mean Difference Std. Error
Difference
AnxietCaTrasat
Equal variances assumed ,000 10,70283 1,78527
Equal variances not assumed ,000 10,70283 1,79338
Independent Samples Test
t-test for Equality of Means
95% Confidence Interval of the Difference
Lower Upper
AnxietCaTrasat
Equal variances assumed 7,13414 14,27153
Equal variances not assumed 7,11490 14,29077
Ipoteza III
Group Statistics
Lot N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
SCLSenzit NetMult 33 1,1784 ,66152 ,11516
25
NetPutin 31 ,5771 ,48144 ,08647
Independent Samples Test
Levene's Test for Equality of
Variances
t-test for Equality of
Means
F Sig. t df
SCLSenzit
Equal variances assumed 4,991 ,029 4,135 62
Equal variances not
assumed4,175 58,441
Independent Samples Test
t-test for Equality of Means
Sig. (2-tailed) Mean Difference Std. Error
Difference
SCLSenzit
Equal variances assumed ,000 ,60125 ,14542
Equal variances not assumed ,000 ,60125 ,14401
Independent Samples Test
t-test for Equality of Means
95% Confidence Interval of the Difference
Lower Upper
SCLSenzit
Equal variances assumed ,31056 ,89194
Equal variances not assumed ,31304 ,88947
26
Ipoteza IV
Group Statistics
Lot N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
SCLOstilitate
NetMult 33 ,6163 ,48822 ,08499
NetPutin 31 ,4305 ,44278 ,07953
Independent Samples Test
Levene's Test for Equality of
Variances
t-test for Equality of
Means
F Sig. t df
SCLOstilitate
Equal variances assumed 2,308 ,134 1,591 62
Equal variances not
assumed1,596 61,928
Independent Samples Test
t-test for Equality of Means
Sig. (2-tailed) Mean Difference Std. Error
Difference
SCLOstilitate
Equal variances assumed ,117 ,18572 ,11675
Equal variances not assumed ,116 ,18572 ,11639
Independent Samples Test
27
t-test for Equality of Means
95% Confidence Interval of the Difference
Lower Upper
SCLOstilitate
Equal variances assumed -,04766 ,41911
Equal variances not assumed -,04695 ,41840
28
Anexa II Instrumente folosite în cercetare
ANAMNEZĂ
Nume
Prenume
Vârstă
Gen
Clasa
Conexiune de internet acasă
Numărul de ore petrecute pe inernet medie/zi
Boli somatice actuale
Boli psihice actuale
29
S.T.A.I. FORMA –X2-
INSTRUCŢIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stări sufletesti. Citiţi fiecare descriere în parte şi încercuiţi
acea cifră din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum vă simtiţi de obicei. Nu există răspunsuri bune sau rele. Nu
pierdeţi prea mult timp cu vreo descriere şi daţi acel răspuns care pare să infaţiseze cel mai bine felul cum vă simtiţi de
obicei.
N
r
Descriere Aproape
niciodată
Câteodat
ă
Adeseor
i
Aproape
todeauna
2
1
Sunt bine dispus 1 2 3 4
2
2
Obosesc repede 1 2 3 4
2
3
Îmi vine să plâng 1 2 3 4
2
4
Aşi dori să fiu la fel de fericit(ă) cum par să fie alţii 1 2 3 4
2
5
De multe ori îmi scapă unele lucruri pentru că nu mă pot
decide destul de repede
1 2 3 4
2
6
Ma simt odihnit(a) 1 2 3 4
2
7
Sunt calm, cu “sânge rece” şi concentrat 1 2 3 4
2
8
Simt că se adună greutăţile şi nu le mai pot face faţă 1 2 3 4
2
9
Ma frământă prea mult anumite lucruri care în realitate nu
au importanţă
1 2 3 4
3
0
Sunt fericit(a) 1 2 3 4
3
1
Sunt înclinat(ă) să iau lucrurile prea în serios 1 2 3 4
3 Îmi lipseşte încrederea în puterile mele 1 2 3 4
30
2
3
3
Mă simt în siguranţă 1 2 3 4
3
4
Încerc să evit un moment critic sau o dificultate 1 2 3 4
3
5
Ma simt abatut(ă) 1 2 3 4
3
6
Ma simt mulţumit(ă) 1 2 3 4
3
7
Îmi trece prin minte câte un gând lipsit de importanţă şi mă
sâcâie
1 2 3 4
3
8
Aşa de mult pun dezamăgirile la suflet încât nu mai pot
scăpa de ele
1 2 3 4
3
9
Sunt un om echilibrat 1 2 3 4
4
0
Când mă gândesc la necazurile mele prezente, devin
nervos (nervoasă) şi prost dispus(ă)
1 2 3 4
31
SCL-90
Cât de mult aţi fost deranjat (supărat) de : Deloc Puţin Moderat Tare Extrem
1. Dureri de cap.
2. Nervozitate.
3. Gânduri nedorite, cuvinte sau idei ce nu vor să părăsească
mintea.
4. Senzaţia de leşin sau ameţeală.
5. Pierderea interesului sau a plăcerii sexuale.
6. Sentimentul că alţii sunt primejdioşi pentru dumneavoastră.
7. Ideea că cineva vă contolează gândurile.
8. Sentimentul că alţii sunt de vină pentru majoritatea necazurilor
dumneavoastră.
9. Dificultăţi în a vă aminti fapte sau lucruri.
10. Supărări legate de murdăria şi nepăsarea (altora).
11. Sentimentul de plictiseală sau iritabilitate.
12. Dureri în piept sau în dreptul inimii.
13. Senzaţia de frică în spaţii deschise sau pe străzi.
14. Senzaţia de lipsă de energie (mişcare lentă, greoaie)
15. Idei de a termina cu viaţa.
16. Voci pe care alţii nu le aud.
32
17. Tremurături.
18. Neîncredere faţă de majoritatea oamenilor.
19. Poftă de mâncare scăzută.
20. Faptul că ţipaţi cu uşurinţă (pentru orice)
21. Timiditate faţă de o persoană de sex opus.
22. Sentimentul că aţi fost închis sau prins într-o cursă.
23. Spaimă bruscă, fără motiv.
24. Explozii de temperament necontrolate.
25. Frică de a ieşi singur afară din casă.
26. Faptul că vă învinovăţiţi singur.
27. Dureri de şale.
28. Imposibilitate de a face ceva.
29. Sentimentul de singurătate.
30. Sentimentul de tristeţe.
31. Supărare prea mare faţă de ceea ce s-a întâmplat.
32. Lipsa de interes
33. Senzaţia de frică, nelinişte, parcă mereu vă ameninţă ceva.
34. Faptul că sentimentele dumneavoastră au fost uşor rănite.
35. Faptul că alţi oameni cunoşteau gândurile dumneavoastră
intime.
36. Sentimentul că alţii nu vă înţeleg şi vă sunt antipatici.
37. Sentimentul că oamenii sunt neprietenoşi cu dumneavoastră şi
vă poartă antipatie.
38. Necesitatea de a face lucrurile foarte încet pentru a vă asigura de
corectitudinea execuţiei.
39. Tropot sau bătaie rapidă a inimii.
40. Greţuri sau vărsături.
41. Sentimente de inferioritate faţă de ceilalţi.
42. Dureri musculare.
43. Sentimentul că sunteţi supravegheat sau că alţii vorbesc despre
dumneavoastră.
44. Greutate la adormire.
45. Nevoia de a verifica şi reverifica ceea ce aţi făcut.
46. Dificultatea de a lua o hotărâre.
47. Frică de a călători cu autobuzul, tramvaiul sau trenul.
48. Greutate în a respira.
33
49. Valuri de căldură sau frig.
50. Nevoia de a ocoli anumite locuri, obiecte sau activităţi pentru că
vă provoacă frică.
51. Senzaţia că mintea funcţionează (macină) în gol.
52. Amorţeli şi furnicături în diverse părţi ale corpului.
53. Senzaţia de nod în gât.
54. Lipsă de speranţă în viitor.
55. Tulburări ale capacităţii de a vă concentra.
56. Senzaţia de slăbiciune în diferite părţi ale corpului.
57. Senzaţia de încordare sau de aţâţare.
58. Greutate în mâini şi în picioare.
59. Idei de sinucidere.
60. Apetit exagerat.
61. Inconfort când alţii vă privesc sau discută despre
dumneavoastră.
62. Idei care nu sunt ale dumneaavoastră.
63. Nevoia de a bate, înjura sau răni pe cineva.
64. Faptul că vă treziţi devreme dimineaţa.
65. Nevoia de a repeta acţiuni ca: atinsul, număratul, spălatul.
66. Somn întrerupt sau tulburat.
67. Nevoia de a sparge sau sfărâma obiecte.
68. Idei sau convingeri pe care alţii nu le împărtăşesc.
69. Sentimentul că sunteţi foarte conştiincios cu alţii.
70. Inconfort în mulţime, ca de exemplu: la cinematograf, în
magazine.
71. Sentimentul că orice necesită efort.
72. Perioade de teroare sau de panică.
73. Inconfortul de a bea sau a mânca în public.
74. Nevoia de a argumenta, de a vă justifica frecvent.
75. Nervozitate când sunteţi părăsit, singur.
76. Alţii nu vă dau credit pentru a obţine ceea ce doriţi.
77. Sentimentul de singurătate chiar atunci când sunteţi între
oameni.
78. Neastâmpăr atât de mare încât nu puteţi şedea liniştit.
79. Sentimentul de inutilitate (că sunteţi nefolositor).
80. Sentimentul că lucrurile familiare vă sunt străine şi ireale.
34
81. Faptul că strigaţi şi aruncaţi lucruri.
82. Frică de a leşina în public.
83. Frică de a fi păcălit.
84. Idei în legătură cu probleme sexuale care vă deranjează.
85. Ideea că aţi putea fi pedepsit pentru păcatele dumneavoastră.
86. Nevoia de a fi împins pentru a termina ceva.
87. Ideea că ceva grav vă afectează sănătatea corporală.
88. Faptul că niciodată nu v-aţi simţit apropiat de o altă persoană.
89. Idei de vinovăţie.
90. Ceva e rău cu mintea dumneavoastră.
35
IPIP
Vă prezentăm mai jos fraze care descriu comportamentul oamenilor. Vă rugăm să folosiți
scala de mai jos pentru a descrie cum vă caracterizează fiecare afirmație. Descrieți cum
sunteți în general, acum, nu cum ați dori să deveniți în viitor. Descrieți într-un mod sincer:
cum vă vedeți pe dumneavoastră, cum vă vedeți în relațiile cu persoanele cunoscute, de
același sex, și de aproximativ aceași vârstă. Pentru a vă putea descrie cu onestitate,
răspunsurile voastre vor fi absolut confidențiale.
Vă rog să citiți fiecare afirmație cu atenție și apoi marcași cu un x căsuța care corespunde
opțiunii dumneavoastră.
Nr. Itemi Dezacord Dezacord Nici acord, nici Acord Acord
total parțial dezacord parțial total
1 Sunt sufletul petrecerii.
Sunt puțin preocupat(ă) de
2 alții.
3 Sunt întotdeauna pregătit (ă).
4 Mă stresez cu ușurință.
5 Am un vocabular bogat.
6 Nu vorbesc prea mult.
7 Îmi plac oamenii.
8 Îmi las lucrurile peste tot.
Aproape tot timpul sunt relaxat
9 (ă).
10 Înțeleg greu ideile abstracte.
Mă simt confortabil în jurul
11 oamenilor.
12 Jignesc oamenii.
13 Sunt atent (ă) la detalii.
14 Mă îngrijorez.
15 Am o imaginație vie.
36
16 Rămân în umbră.
17 Înțeleg sentimentele altora.
18 Învălmășesc lucrurile.
19 Rareori mă simt tristă.
Nu sunt preocupat(ă) de ideile
20 abstracte.
21 Inițiez conversații.
Nu mă interesează problemele
22 altora.
23 Termin treaba repede.
24 Sunt perturbat(ă) cu ușurință.
25 Am idei excelente.
26 Am puține de spus.
27 Am o inimă caldă.
37
Nr. Itemi Dezacord Dezacord Nici acord, nici Acord Acord
total parțial dezacord parțial total
Uit des să pun lucrurile înapoi
28 la locul lor.
29 Mă supăr cu ușurință.
30 Nu am o imaginație bogată.
Vorbesc cu o mulțime de
31 oameni diferiți la petreceri.
Nu sunt chiar interesat(ă) de
32 ceilalți.
33 Îmi place ordinea.
Îmi schimb dispoziția de multe
34 ori.
Sunt rapid(ă) în înțelegerea
35 lucrurilor.
Nu îmi place să atrag atenția
36 asupra mea.
37 Îmi fac timp pentru alții.
38 Îmi evit responsabilitățile.
Am schimbări frecvente de
39 dispoziție.
40 Folosesc cuvinte dificile.
Nu mă deranjează să fiu în
41 centrul atenției.
42 Simt emoțiile celorlalți.
43 Urmez un orar.
44 Mă irit ușor.
Îmi petrec timp reflectând
45 asupra lucrurilor.
În jurul oamenilor necunoscuți
46 sunt tăcută.
Fac oamenii să se simtă
47 liniștiți.
Sunt exact(ă) în munca pe
38
48 care o fac.
49 Adesea mă simt melancolic(ă)
50 Sunt plin(ă) de idei.
39