FOÎA ENCiCLOPEDiCA 81 BELETRISTICA

c u irx'STii.yvTi unsri.

Totu-odata organulu publicatiuniloru „Societâtii pentru fondu de teatru natiunalu.

Yj y

PROPRiETARÎU, REDACTORII SI EDITORU :

, iOSÎFTJ VULCAIU.,

A N U L U X I I — 1 8 7 6

BUDAPESTA, 1876.Cu tipariulu lui Alesandru Kocsi in Budapesta, 1876. Calea tierei nr. 39.

b s L O . 2 .

w o :

C U P R I N S U L U.

i.

Portrete si ilustratiuni.Pagin’a.

1. M untenegrini........................................... .... 52. D o n i z e t t i .......................... o................................29.3. Franciscu D e â k ................................................... 534. Principele Milan . • .......................................895. B u f fe t .................................................................... 1136. Audiffret Pasquier............................................... 1137. Romaui de la Bistritia in Transilvania . . .1 3 ?8 . Ionu B ra te a n u ....................................................ltjl9.~Contele A r n im ....................................................185

10. Edgar Q uinet........................................................20911. Iuliu M ic l ie le t ....................................................25612. George S a n d ........................................................28113. Sultanulu Murad Y .............................................. 30514. Generalulu Z a c h ............................................... 32915. Generalulu Cernajeff........................................... 32916. Carolu I ..................................................... . 36517. A . Treb. L a u r ia n u ................. ......................... 40118. Yictoru Hugo ‘ ..................... 44919. Gimnasiulu romanu din B e iu s iu ................. .... 50920. Dora dTsîria „ . , J , . . ' . . . . . 54221. Milena, soci’a principelui de Muntenegru . . 56922. Dr. Ioanu Y a n ce a ................................................59323. Ioanu R i s t i c i u .......................... .... 605

II.

Literatura si arte.

p Silviu Cato : Umorulu l i t e r a r u .............................. 469Marcu Emilianu : Donizetti si music’a nostra na­

ţionala .......................................28, Spinu Ghimpescu : Recensinne a supra opului :

„Demetriu Bolintinianu“ de G.P o p e s c u .................................. 16

„ Recensiunea calindareloru apa-rute pentru 1876 . . . . 64

„ George S an d .............................. 286• Dr. Gr. Silasî : Romanulu in poesfa sa poporala . 409

G. Sionu : „Horatiu“ de Corneille romanesce . . 37 « Elia Iraila : Recensiune a supra novelleloru cari

au concurau pentru premiulu femei-loru r o m a n e .......................................589

*Iosifu Vulcanu: Primele diuarie romanesci inTransilvania.................................. 61

„ Pregătiri la infiintiarea unui tea­tru n a t io n a lu .............................. 493

• „ Productele literaturei romane in1876 ............................................... 613

I. C. Zenobianu : Recensiunea piesei „Tier’a siMilinea voda“ .............................. 142

III.

I n s t r u c ţ i u n e .Pag in’a.'

Almadina : Respunsulu copilei frumose . . . . 397Belladona : Dam’a frumosa r e s p u n d e ................. 337I. V. Barcianu : Epistolele unei mame . . . . 517 Maria Cassabianu : Natur’a si educatiunea fete-

loru, (dupa Jean Paul) . . . 277 „ De ce nu prospera la noi edu­

catiunea naţionala? . . . . 530 Maria Nicolescu : Consecintiele resbelului . . . 4451. G. Paunescu : Unei copile fr u m o s e ................. 289Lazaru P. Petrinu : Barbatulu si femei’a . . . . 17 ŞGeorgiu Vuia : Tiranii din am oru ..........................217Pavelu Vostinaru : Educatiunea familiara . . . 553 Fara nume : Principele domnitoru Carolu si cul-

tur’a n a ţion a la .................................. 349

IV .P o e s i i.

E, d'Albon : M onnentulu eopi,. V ia n lo . . . . . .

jilei

„ P o e s î i ...................................................„ Ift m u n ţi..............................................„ Sufletulu m a ice i..................................

Z. Antinescu La E . . . a ......................................Chisitia Asanescu : Câ barc’a ..................................

„ Stantia......................................M. Berend : Acorduri selbatice, trad. de E. Trai-

l a ......................... 26. 135. 361. 449,Ionu Bumbacu : Demin6ti’a anului 1640 . . . .V. B. Buticescu : Imperatulu paseriloru . . . .Catinca : Oh ! la s a -m e ..........................................Maria Ciatari : întrebarea ..................................Matilda Cugler : P o e s î i ..........................................Petru Dulfu : Durerea mea ..................................

Mangaierea„ Laculu dîneloru

Ciru Economu : Domn’a Joitia Fabiu : Stelele perdute . . .Gr. II. Grandea 1. Al. Lapedatu :

A d i o ! ..............................La Andreiu Muresianu .Pe gânduri.....................

„ Naţiunea catra fiii sei„ Despartîrea de rondunica

At. M. Marieneseu : Tu ai d î s u .................Norbanu si Getisa . . Fulgerulu lui Joe . .

Doi o c h i .................Doine de amoru . .

. ”Constantinii Mor ar iu

Maria Nicolescu DesgustuluMaritas’iulu

D. Petrino : La monnentulu fi\vtiloru Hurmuzachi

49100278399520542291438

5555082411131953511252(38495577616339

1377

172-m e206184413220592160430

87

Pagin'a.D. Petrino : Lumea închipuirii..............................229

„ La gur’a Sobei, poemu in 3 canturi . 301„ Femei’a ............................................... 373„ Te iu b escu ...........................................471

A. Pituceanu : Cl^p’a d ioriloru .............................. 14Fr. Schiller : Anelulu lui Policrate, trad. de D.

O n ciu ....................................................62Dcni. Gr. Selccleanu : Din d ep artare ......................208Iosifu Vulcanu : Numai tu se ine iubesci . . . . 253

/ „ N*am amblatu eu la biserici . . 459„ In a mele s u fe r in t ie ................. 530„ Nu e n i m e ...................................530

Novele, romamiri, piese teatrale, caletorii si is- toriore.

151

5f?6459

38169

E. d'Albon : Paturnichiu Prepelitia, novela, . .I. V. Barcianu : Imperates’a Irina, fragmente is­

torice ...........................................Ionu Berariu : Dochia, traditiune..........................Corneille : „Horatiu“ tragedia in 5 acte; scen’a I

din actulu II, tradusu de G. Sion . .Mihaiu Cirlea : Renegatulu, n o v e la ......................Emilia Lungu : Friderica Brion, episodu din vie-

ti’a lui Goethe (t r a d .) ................. 377liaoul Navery : Vulturii Bosforului, romanu, trad.

de G. T r ifu ..................................<|^51D. Ol. : Beizadea Tudurelu din Moldova, tradi­

tiune ............................................................520Laearu P. jPetr(nu: Umbrela. Arboreaeiloru. schi-

t l t . «iai djgjTnţ.ţjM \ V ^ C f l u ă l l p L Racine : Athalia, tragedia in 5 acte, scenele V —

V III din actulu V, trad. de G. Sion . . 565 Jvles Verne : Caletorfa de pe pamentu in luna,

romanu, trad. de Iosifu Holodanu . 41 „ In giurulu lunei, romanu, trad. de

Iosifu H o lo d a n u ..............................571Iosifu Vulcanu : Ranele Naţiunii, romanu in 3 to­

muri . ........................................... 7"

VI.

Vietia sociala.E. d'Albon : Epistola din B u co v in a ......................262Arcndiu : Teatru romanescu in Lugosiu . . . . 562 Ionu Becinega : Pregătiri pentru adunarea din

Lugosiu ...................................... 454Codreanu : Miscaminte sociale romane in Oradea-

m n r e ........................................................2 2 'f„ Echo din Satum are.............................. 609 '

Colniceanulu : O serata musicala rom. in Lu­gosiu ................................................106

Figaro: C a lieo -b a lu ............................................... 70» Artea de a conversa.................................. 190„ Victim’a unei sarutJtri.............................. 418» Optu-spre-dtece b i r j e ..............................478» -,Krânzchen“ in L u gosiu ..........................490

A. Julianu : Conversare cu c e t ito r e le ................. 130Lazaressu : Siedintifu publica a Societâtii „Petru

Maioru“ \ ...........................................226Mascarilu : Adeverulu sub m asca................. 70D. Ol. : O serbare romanesc* in Bucovina . . . 83

Pagin'a.D. 01. : A dou’a siedintia a Societ&tii „A rbo-

rosa“ ............................................................ 214„ Societatea „Arborosa“ ...........................370

„ Din B ucovina............................................... 442„ Din Bucovina................................................550

Lazaru P. Petrinu : Femeile de m o d a ................. 250Ioanu Romanu : Represintatiune teatrala rom. in

Fagarasiu.......................................34T. : Balulu romanescu din V ie n a ..........................94I. T. : Unu concertu si baiu romanescu in

C lu siu ......................, ....................................118Virgiliu Tomiciu : Adunarea din Lugosiu . . . 454Iosifu Vulcanu : La anulu n o u .............................. 10

„ Adelina Patti in Budapesta . . 166Zorila : Din M aramuresiu.......................................5384̂X .: Romani’a -Juna ....................................................572Fura nume : Balulu romanu din Aradu . . . . 95

V ILIstoria, etnografia, mitologia.

I. V. Barcianu : Ardelulu si monumentele saleis to r ice ........................................... 63

„ Cetatea D e v e i .............................. 19#„ Cetatea A lb a -J u lia ......................399

Ionu alu lui Ionu de la Buceciu : Poporele Dacieiinainte de colo- nisarea romana . 73

Mar cu Emilianu : Muntenegru si locuitorii sei . 4 „ Espositiunea universala din

Philadelphia.......................... .... 154,, In valea T im o cu lu i................. 386

At. M. MarieÂesci 1 : fifeţia si Samogetia . . . . 25 Lazaru P. Petrinu : Respectarea secsului feme- ,

iescu la R om ani...................... 58$I. S. Selagianit : Intemeiatorii României . . . . 27Gr. D. Teodorescu Anulu n o u .................................. 1Gr. G. Tocilescu : O relatiune contimpurana des­

pre batali’a de la Goroslo . .373 Georgiu Traila : Is la m u lu .......................................542

\JV III.

Istoria naturala, igiena.Dr. Brunetti : Igien’a d in t i lo r u .......................... 17ti. Traila : Emigrarea vegetalieloru (dupa dr.

G. H.) . .......................................208„ Lumin’a si caklur’a (dupa dr. Klein) . 256„ Inventiune n o u a .................................. 450

lara nume : Recelile ............................................... 365

IX .Societâti de cultura.

1. Societatea pentru cultur’a si literacur’a ro­mana in B u c o v in a ..........................................

2 . Convocarea si program’a adunării din Lu­gosiu a Societarii pentru fondu de teatru ro­manu ....................................................................

3. Adunarea generala din Sib/iu a Asociatiunii Transilvane................. ... ..................................

4. Adunarea generala din Xiugosiu a Societâtii pentru fondu de teatru rom anu.....................

5. Processulu verbalu despre siedinti’a a II a

202

385

394

481

Pagirta.adunării generale din Lugosiu a Societarii pentru fondu de teatru roraanu..................... 513

6. Adausu la actele adunârii din Lugosiu a So- cietâtii pentru fondu de teatru romanu . .525

7. Societatea academica romana, (publicatiu- nea premiului N ă stu re lu ).............................. 549

9. Reuniunea femeiloru romane din Bra- s iov u .....................................................................585

X .

F e l u r i t e .

Marcu Emilianu Cum a traitu Abdul Azis„ Perulu fa lsu .....................

Hasdeu : Alu doile r e m a s ia g u .....................Iacobu Negruzzi: Respunsu dlui B. P. Hasdeu Fara nume : Inmormentai-ea lui Michelet .

Pagin’a. . 274 . 406

Afara de aceste, mai in t6te numerele : istori6re scurte, aventure petiecatore, glume, bombone, ii partesîri despre moda, si in fia-care numeru : noutâti din vi^ti’a sociala-artistica-literaria, din ti^ra si din strainetate, notitie de folosu, feliurite menuntiusiuri, ghiciture de totu felulu.

B U I) A - P E S T A4 Jan. st v.

lfj Jan. st. i).

Va esî (liiminec’ a.

ţ R fdiict.: strad’a Ilavas nr. 1 .; Ir. 1 \ A T C U X jX J X X I . jpretiulu pe unu anu 10 fl. J 5

1 8 7 6 , ţ Pentru Romam’a 2 galbeni.

A N U L U N O U .La anulu

Si la mulţii a n i!

Scurte consideratiuni a supra păstrării vechieloru obi­ceiuri. — Datinele de la 1 ianuarie.

Candu unu anu a trecutu, unu anu nou vine sfe-i iea loculu, si t<3ta lumea lu-saluta cu veselia, cu sperantia ’n anima, cu surisulu pe buze.

In acesta ocasiune, se observa la popo- rulu romana noui datine si noui moravuri, a caroru esistintia s’a pastratu că, prin farmecu in mijloculu atâtoru calamitâti, câte s’au napa- ditu asupra colonieloru romane de la Istru.

Cantemiru dîce cu mandna, vorbindu des­pre vicisitudinele naţiunii romane:

„Deci dar, nu putemu dîce altu nimicu, fara numai ch din pre osebita si nemărginită provedintia a lui Dumnedieu, o imperatîa asiâ ^e mare si infricosiata, a Otomaniloru, bi- ruindu cu armele sale pe t<5ta puterea Romă,- niloîu in Asi’a, si o bucata nu pre mica in Eu­ropa, si. pe Unguri, Şerbi, Bulgari si alte sta- paniri nenumerate ; aducându cu sil’a sub stapanirea sa si pe Greci, norodulu celu mai mtieleptu; frra pe unu norodu asiă prostu si fara de putere nu au fostu vrednica ca se-lu sil^sca cu resboiu, că, sfe-i se plece sub stapa- nire, si mai pe urma amblandu de atâte ori sfe lepede jugulu celu primitu de buna voia, totuşi

au remasu neatinsu si nesmintitu. atâta la obiceiu­rile cele politicesci, catu si la oranduieiile cele bise- ricesci.u ')

Noi vomu adauge, ck nu numai o putere ca a Turciloru, dar tdte numerdsele invasiuni ale bârbaril<5ru, cari au trecutu si inundatu Daci’a, n’au fostu in stare s& ne nimicesca ori­ginalitatea naţionala. Moravurile, datinele, mo- dulu de vietiuire, credintiele, resturile de au- guratu si aruspicatu, intr’unu cuvent.u tdte particularitâtile de care mentionâmu, vorbescu in celu mai elocinte moda despre elementulu latinu care constituie bas’a nationalitâtii ndstre.

Facemu dar si adi ceea ce faceau străbu­nii nostrii acum multe secule, la anulu nou, ca ’n mai tâte dîlele de peste anu.

Intre datinele si moravurile practicate in ajunulu dîlei de la 1 ianuariu si cu începere de la dins’a, vomu semnală, că mai principale pe cele urmatdre:

DARURILE DE ANULU NOU, PLU- GUSIORULU SI COLINDELE, SALUTAREA ANULUI NOU, AMBLAREA CU SORCOVA.

Im partîrea de daruri. — Sigilar'ele si originea loru, — Compitalele si colacii cu chipuri.

Impartîrea de daruri la anulu nou — si mai alesu in ajunu, cum se face de ordinarii la

J) Cantemiru „Descrierea Moldovei1*, cap. X V II , pag. 257.

noi in orasie — este una din cele mai vechi (latine: este amintirea serbatoriloru române, cunoscute sub numele de Sigilarie, serbatori in cari Romanii si-impartiau imagine, simu­lacre ce represintau omeni, si alte obiecte, pre­cum anele, sigilie, petre sapate, etc. Feriele sigilarie veniau indata dupa cele saturnale si durau siepte dîle.2) Numele li se deduce d’a- colo, ca ’n acesta ocasiune si-tramiteau unii altora sigilie seu mici imagine ori alte daruri.3)

Ausoniu numesce acesta dî festa sigillarum. Aceste daruri se chiamau Sigillaria, de unde si numirea, de Sigillarlum data locului unde se vindeau. Astfelu Turnebas 4), Ausoniu5), Se- neca6), Suetoniu 7), Spartianu 8) si Aulu Geliu 9) intielegeau prin sigillarium si sigilaria o subur- be din Roma si diferitele locuri unde stationau aceia cari vindeau imagine, sigilie, iconitie, papuci, cârti si alte felurite obiecte destinate a se da ea daruri.

Originea acestoru serbatori este repurtata la urmatoriele fapte:

Ereule, dupa ce ucise pe Gerione, ducân- du-si ca invingetoru prin Italia turmele de boi, cari i-se furasera, arunca in Tibere, acolo unde era pons sublicius, ,0) unu numcru ore-care de simulcare seu de omeni egalu cu acela alu so- ciloru pe carii i perduse in caletorla, pentru ca aceste figuri, duse pe mare de curintele fa­vorabile alu apeloru, se fia manate pana la tiermurile parintesci ale repausatiloru, in lo- culu corpuriloru loru. D’aci remase usulu d’a se face simulacre, d’a se pune printre sacrificie si mai in urma d’a se impartî câ daruri.

Macrobiu inse, ea si Yarron, e de părere câ originea acestei datine e cea care s’atribuie si Satur nat eloru si pe care o aretaramu maiSU Sll. " )

-’) Macrob. Saturnal. Iii). I cap. 10.3) „Saturnalia uno tantum die ; id est quator de-

cimo Calendarum solită celebrări: aed post in triduum propagata sigillariorum adjecta celcbritas in septein dies discursum publicum et laetitiam religionis exten- dit. Nomen ex eo Sigillaribus quod ultro citroque si- gilla, sive imagunculas et munuscnla alia missitarent.“— Eod. loc. cit. idem.

4) Turnebi lib. X X I I I si X X V III .5) Ausonius ad Paulura Cit. not. 12 lib. II , cap.

IIT Aid. Gel. edit. 1706 Ludg.6) Senec. Epist. X II .7) Sueton iu Claudio cap. V.s) Spartianus iu Caracala et Hadriano.9) Aul. Gel. Noctes atticac lib. II, cap. II I et lib.

V cap. IV .10) Mocrobii Saturnal. Cart. I, cap. X I.u ) A se vede capitulxdu intitulatu „Craciunulu“

pag. 17.

2 F A M

Pelasgii, ascultandu oracluhi de la l)odo- na 12) mersera ’n Latin, predara j»e locuitorii Siciliei, atunci numita Saturnia, cuprins era tid- r’a, consacrara o parte din spolie Iui Apoline, radicara temple lui Plutone (Bis), altare lui Saturnu, si sacrara o serbati)re anuala, in care multu timpii aduceau câ victime capete de omeni, dupa cuvintele oraclului.

Ereule, trecendu prin Italia, i consilia sJ; lepede aeestu modu crudu de sacrificare si sh inlocuiesca capetele de omeni cu simulacre, ca r& se represinte figuri si capete de omeni, er lui Saturnu sfe-i ofere luminări, ca ci vorb’a din oraclu, cfvnu, insemna si lumina, er nu numai omeni.

D’a ci fu dedusu obiceiulu d’a se impartl luminări, in timpulu Saturnaleloru: luminări de cera in onorea lui Saturnu. n)

In jocurile ce se dau la Coinjiitale in sub- urbele Romei, in onorea Lariloru si mumei loru Mania — de unde 8(!i'batorile Manilie — se sacrificau la inceputu victime umane. Mai tardîu Iuniu Brutu, dupa alungarea regelui Tarciniu, care le stabilise, ordona se se ofere capete de usturoiu si de maci, spre a se satisface literalminte oraclulu lui Apoline. Jocurile luara numele de Compita.Ha, dupa loculu unde se dau.

„Ludosque ipsos ex viis eompitorum, i.n quibus agitabantur, Compitalia appellitave- runt. ’ 4)

D’aci dar obiceiulu ce au tieranele nostro d’a face colaci, pe care sunt desemnaţi omeni, capete, diferite figuri, seu chiar 6meni de coca, pe care i cocu si i impartu de pomina.

D’aci clatin’a d’a se fiice omeni de neua, candu „ometulu e mare“, -— cum dîce co- lindulu.

D’aci la noi in orasie obiceiulu d’a se dâ diferite daruri, anele, lantiuri, obiecte etc., er copiiloru d’a li se oferi papusi „simulacre de omeni" — d’aci, de la, serbat/)rea pagana si forte antica a Sigilarieloru.

D ’aci in fine moravulu d’a se impartî lu­minări, mai alesu la lasatulu de secu de pos- tulu Pascelui.

12) Macrobii Saturnal. cart. I, capit. V II citatiu- «ile dupa Diodor Sicilianulu. A se vede pag. 17.^

13) Macrobii Saturnaliorum cart. I, capit. \ II siX I. „înde mos per Saturnalia missitanclis cereis caepit.“

14) Macrobiu, ibidem. — Yarron De lingua lati­na: „ideo ubi viae competunt, tum in competis sacrifi­catul-. “ Cart. V I, § 25.

L I A. Aaulu XII.

Anulu X II. F A M I L I A .

Opaliele. — Plugusiorulu. — Colindele- — Diana-Plugiisiorulii, o datina din cele mai fru-

mtfse si din cele mai antice, represinta pana in diu’a de adi serbatorile romii ne numite Opalii, care aveau locu dupa saturnale, fiindu ci\ Sa- turnu si socfa sa Ops erau consideraţi ca cei mai d’antâiu descoperitori ai grâului si fructe- loru arbori loru. D’aeeea, fiindu câ agricoltorii si-au isprăvita culesulu diverseloru producte de pe campu, pe care le-au si macinatu si potu fi mâncate, celebră, cultulu acestora divin iti\ti: idei’a abundantiei si a fertilitatii. Prin Saturau si Ops, mitologfa personifică ceriulu si pa- mentulu, c;\ci Saturau si-a dedusu numele de la satus, semenatura, generatiune, creare, ceea ce vine de la ceru, si Ops insemneza pamen- tulu din care esu, s^u si munc’a prin care se producu alimentele nutrit<5re. ,5)

Celebrarea Saturnaleloru se termina prin Opalii, er aceste prin Sigilarie. Dup’aceste no- titie, s’aretamu in ce consista Plugusiorulu.

In orasie băieţii, 6r la tiera junii adoles- cinti, cei d'antâiu si-facu s^u unu Buliaiu ori Tauru -— constandu dintr’o putînica de alu cărei fundu lega o ccSrda si ale cărei vibratiuni imita mugetulu bouiloru la aratu — s^u unu plugu in miniatura, imitandu pe cutu se pote adeverutuhi jilugu: lu-orneza cu ehartii colo­rate si flori, i punu unu clopotielu seu doue in c<5rne, er cei de la ti^ra ieu chiar adeveratulu plugu, c’unu clopotu mai mare, lu-tSrescu, si astu-felu mergn îafia-care casa de or^za unna- tori’a poesia:

Hai, hai Plugu^ioru cu doi-spre-ce boi.

Hai, hai!Plesniţi mei!

Hai, hai!

Pleca ram 11 intr’o sfânta Joi,Ou plugulu cu doi-spre-ce boi :

Boii ilin nainte Cu cornele de focii,Boii de la rute

Ou cornele belgiugate.,u)In frunte străinei,In code codalbici. . .

Se aiba (cutare) parte de e i !Hai, hai !. .

Trosniţi m ei! . . .

!5) Quos etiam nounullis coelura esse persuasum est; Saturnum ipn a satu dictum, cujus causa decoelo est : et terram Opem, cujus ope liumanae vitae ali­menta (jiiaeruntur, vel ah opere, per quod fructus fru- gesfjue Jiascuntur, ete. Macrobii Saturnaliorum Oart.I, capit. X .

1(') De ortlinaru houîi, si mai alesu cei cu corne mar:, au câte unu belciugu in cornu fia-care.

Deci, cu plugulu ferecaţii, ■Ou cateni de fieru legatu —< ’um este bunu de aratu —

Noi juni Ou ei betrani

Esiramu in câmpulu mare,Cam in resaritu de sâre

Si pamentulu inesuraramu,Mesuraraimi si-ln araramu :

Jouile,V âiele;Mercurile,G ropile,

O’asiâ n’erau locurile.

Dupa ce-lu araramu,Lu-graparamu

Si grâu curaţii semenaramu :Grâu de v«5ra Far’ secara,

Se resara ’n prima-vera.Hai, hai !

Trosniţi, m ei!

Se ne vie cu isbânda Astu anu, cu mare dobânda !

Pieră din noi viclesiugulu Si soe^sca-ne belsiugulu!

Plesniţi meiHai, hai! . .

Si apoi, mergendu la luna,La luna, la septemâna,

Se vedem u cum ne da inân’a,Ne rninuraramu

Si inultu bucuraramu,< 'andu lu-priviramu

Si-lu gasiramu lu paiu ca tresti’a,In spicu ca vrabi’a Si’n hobu ca mazerea

Hai, hai. . .Plesniţi m ei! . . .

Meseramu la târgurele,Cumperaramu fieru si-otiele Si facuramu secerele Pentru noue nepotiele17)

Unii lu-secerau,Alţii snopi faceau,Din snopi claie minunata,De multu norodu laudata.

Dupa ce lu-seceraramu,

17) Admirabile remasîtie si amintiri despre de­prinderile agricole la Români, de la cari ne-au remasu atâte lucruri. In adeverii, <;ta versurile lui Virgiliu din Georgice :

„Agricola incurvo terram dimovit aratro:Ilinc anni labor, hine patriam parvosque nepotes Sustinet, bine armenta boum ineritosque juvenos.“

Da, aci e munc’a anului, din ea susţine pe nepo- tie i: acesta e patri’a, din ea, prin ea, prin agricultura, amu remasu si suntenm ceea ce suntemu adi. Cine nu scie câtu iubesce Romamilu agricultorii tierin’a si vi­tele sale ? . . .

1

4 F A M I L I A . Anuluu X II ’

Lu-treieraramu Cu optu jugani jugăniţi,Totu suflandu de osteniti: ,8)

Pe unde calcau,Pietre sdrobiau,Ce câ diu’â luminau.

Dupa ce lu-treieraramu,Lu-venturaramu Si’n saci lu-bagaramu :

Sacii in caru amu urcatu,Cu toti la mora-amu plecatu.

Trosniţi mei,Hai, hai!

Hodoroncu___troncu____Ajunseramu la scocu.— „Frate19) moraru,„Mei macinaru,

„Am u venitu se macinâmu,„R ot’a morii se-ti spelâmu!“

Er elu, cam ne ’mbracatu,20)Man’a sub mora-a bagatu

Si tarîti’a sărăcieiO dete ’n gur’a vijeliei,Si cu tariti’a urîciosa,Fugi si iern’a lenevosa21)

Hai, hai. . .Trosniţi m ei! . . .

Si macinaramu,Caru ’ncarcaramu,Si sosiramu la asta casa,Pe care belsiugulu n’o lasa;Si sosiramu la asti omeni bogaţi De daruri sfinte incarcati.Amu mai orâ, amu mai ora,Dar nu-stemu de ici-colea,Ci suntemu de la munţi,Unde suntu fraţii mulţi,Unde paiulu de grâu e micu Si Ilomânulu e multu voinicu.

Hai, hai!Trosniţi m ei!

Pamentulu este cam uscatu,Fierele ni s’au mâncatu.

Pemcntulu e cam glodorosu Si fiarele ni s’au roşu,

Si veseli acum asceptâmu Dreptu ostenela ospetiu s& luâ,mu.3î)

’8) In unele versiuni, figureza cai in locu de boui. Versurile aceste ne aducu a minte pe celu din Virgi- liu : „Nosque ubi primus equis Oriens afflavit an- helis.“

lft) llomanii, din cele mai vechi timpuri, s’adre- sau unulu catra altulu cu „frate.“ Vedi Bul. Instr. pub. an. I. p. 620, „Fraternitatea si unirea“ de B. P. Ilasdeu.

20) „Nudus ara, sere nudus.“ Virg. Georg. Cart I, v. 290.

21) Ar dice cine-va, câ poesi’a poporului romanu e p’alocurea traductiunea celei latine. Ore acestu versu nu e „Hiems ignava colono“ alu lui Virgiliu?

22) Aceste versuri ne amintescu pe cele din V ir­giliu, Georgice, cartea I, v. 300.

Acestu colindu, pe care noi l ’amu audîtu din chiar gur’a colindatoriloru, are variate ver­siuni, căci chiar si obiceiurile diferu fdrte in numeru si in modulu de procedere, in acceso­rie. „Celelalte obiceiuri atât’a sunt deosebite, câ. si aerulu in cele mai multe parti ale tierii“ dîce Cantemiru.23)

(Finea va urma.)G- D Teodorescu.

Muntenegru si locuitorii sei.(Vedi ilustratiunea de pe pagin’a 5.)

Cetitorii diuarieloru politice, mai alesu in timpulu din urma, au cetitu adese ori despre miculu Muntenegru, care — in legătură cu Hertiegovin’a —• amenintia si acuma pacea Eu­ropei si mai alesu a Turciei, si de unde in fia- care dî sosescu sciri resboinice. Asiâ dara va fi tocmai la timpulu seu sfe ne ocupămu câte­va mominte cu acesta tiera.

Mititelulu cuibu de stanca, retrasu si mo- rosu, incâtu chiar poporulu seu l’a nuinitu Muntenegru (Kara Dagh, Cerna Gora,) for- m^za unu punctu f6rte interessantu in orien- tulu Europei.

Curiosa tierisiora este acestu Muntenegru! Poporatiunea sa crede, ina a si dovediţii de multe ori, câ este de totu independenta; pe candu sultanulu turcescu ar voi cu totu pre- tiulu sfe faca a crede, atâtu ea, câtu si lumea, câ atârna de la elu , câ locuitorii ei sunt su- pusii lui.

Aceste păreri opuse, si acele feliurite ca- pacitâri pentru innaltiarea la triumfu a pare- riloru, au produsu apoi in decursulu diecimi- loru de ani, multe si nentrerupte lupte, cari acoperira cu sânge si flacare vâile sterpe si d^lurile neamicabile ale Muntenegrului.

Intregulu Muntenegru consta din nişte stanei neproductive, pusthie si ingrozitorie. Ele sunt vrednice continuări ale alpiloru car- niani, cai’i in Dalmaţia deja sunt cunoscuţi sub numele de albi Dinarini. Nimicu nu este dara mai naturalu, decâtu câ locuitorii, sei traiescu in sarac’ia cea mai mare; si acesta saracia for- meza radiemulu de capetenia alu libertâtii si neatârnării loru. Fiindu câ muntenegrinii n’au multu de perdutu, se indestulescu cu putînu, si sunt neste omeni vânjosi si deprinşi cu lipse : sub atacurile turciloru ei potu sb tra­

„Frigoribus parto agricolae plerumque fruunturMutuaque inter se laeti convivia curant.“

23) Cantemir Dem., in „Desci'ierea Moldovei“ Cap. X V II . p. 259.

Anula XIL F A M I L I A . 5

i^sca luni intregi prin codri, cu atâtu mai ver- tosu, câ nu au a se teme nici de aceea, câ turcii li voru aprinde satele, de 6ra-ce in acele nu se afla nimica de ceva pretiu mai mare.

Incâtu privesce professiunea loru, mun- tenegrinii se ocupa cu pastoritulu. Averile loru cele mai scumpe sunt porcii, oile si caprele; au ei si vite cornute, inse in proportiune nu multe. Unde pamentulu e mai bunu, ei ducu si economia. Dar ei mai alesu pentru aceea se plangu de tier’a loru, cânatur’a n’a provediut’o

de de multu a crediutu, câ elu domnesce peste 100,000 de dmeni, intre cari se afla 20,000 capa­bili de a purta arma. Acuma cu positivitate putemu sfe diemu, câ numerulu locuitoriloru din Muntenegru se urca la 150,000.

Locuitorii Muntenegrului aparţinu rassei sudoslavice. Sudoslavii, de si sub feliurite nu­miri, toti vorbescu aceea-si limba, si a nume dialectulu seîrbescu; au toti aceea-si talia fru- mdsa, nalta si venjosa; datinele inca li sunt acele-si; pe scurtu — in venele tuturora curge

M u n t e n o s f r i n i .

cu fosforu si salitru, câci fara de aceste nu se p6te face pravu de puşca, — si-apoi ei sim- tiescu o mare predilectiune pentru pravulu de puşca. La ei nu aurulu, ci pravulu de puşca e „nervus rerum,“ si d^ca unui cersîtoru munte- negreanu i-arau daruitu nişte bani sunători, elu inca totu ni intinde peleri’a zdrentiosa si ne rdga cu t6ta umilinti’a sfe-i dârnu vr’o ddue umpleturi de pravu de puşca.

Numerulu locuitoriloru este altfelu in- semnatu in fia-care statistica. Unu vlădică mai

acel’a-si sânge ferbinte sudo-slavicu, si pe toti i caracteriseza acel’a-si temperamentu sangvi- nicu si naturelu resboinicu.

Slavii din Croati’a, Slavoni’a, Banatu ase­mene se numera intre aceşti sudoslavi. Intre aceste soiuri specifice deosebirea e asiâ de mi­ca, incâtu aceea la o eseminare superficiala nici nu se pote observa. ,

Moravurile si datinile muntenegriniloru sunt mai in tdte privintiele identice cu ale sâr- biloru din Turci’a si Ungari’a, si celu ce le sexe

<> F A M I L I A . Anulu X II .

aceste, cunosce in generalii si pe ale muntene- griniloru, cu acea deosebire, ca aceştia au unu spiritu mai selbaticu.

Muntenegrinii sunt indresneti si resboi- nici. Ei porta totu-de-una la sine armele loru, câ hyenele dinţii, si totu insulu — chiar si plugariulu si pastoriulu, cersîtoriulu si eelu mai micu baiatielu, d<$ca numai pdte dâ de vr’unu pistolu câtu de ruginiţii — este inar- matu din crescetu si pana ’n piciore.

Ca mai tdte popdrele nomadice, resboinice si totu-odata saraee, asia si muntenegrinii sunt forte ospitali, si in onorea dspetiloru ei junghia cea mai buna capra a loru, pe care apoi o pre­para tocmai asiâ, c<4 si acei mancatori de carne de capra, pe cari betranulu Homer i-a cantatu.

Cu tdte aceste muntenegrin^nului i place tare st} jefuiesca si sfe se certe. Resbunarea de sânge la dinsii a prinsu radecini adanci, si vlă­dicii din urma indesiertu s’au nisuitu a o stin­ge din arcim’a poporului loru.

I)e si saraci, de si in lupta continua cu nefertilitatea pamentului loru, cu miseri’a, lip- s’a si afara de tdte aceste cu turcii, si astfelu spiritulu loru in generalu e inclinatu spretris- tetia, totuşi ei posedu o bogata vena poetica. Poesi’a si cantulu totu-de-una i invoiosi^za. Ei canta tdte cu câte aude a face; dar sujetele de frunte a poeslei loru sunt scdse din luptele eroice cu turcii. Si dt$ca eri vr’unu locuitoru din Muntenegru a sevârsîtu vr’o fapta eroica, deca s’a purtatu vitejesce in contra turciloru : astadi guzlarulu (cantaretiulu poporalu) canta prin versuri sonore, din satu in satu, bravur’a naţionala. Aceste cântece inse, ina inca si acele cari n’au unu sujetu tristu, form^za unu mij- locu intre canturile din biserica si de la ingro- patiune, si melodiile loru melancolice numai prin esclamatiunile resboinice intercalate de- vinu mai viale.

Arangiamentulu caseloru, seu mai bine alu colibeloru loru e oelu mai simplu ce se pdte intipui. Casele sunt asia construite câ si coli­bele muntdse din Savoya si in văile francese ale Elveţiei: paretii din nişte bolovani duri de stanca, cu acoperisiu de jiaie, si in locu de fe­reşti cu nişte găuri spre a pnttS impus că din ele. Deci nu trebue se ne spariâmu tare, deca cetimu in diuarie, câ turcii au de vas tatu vr’unu satu muntenegreanu, seu câ au prepaditu o vale intrega. Deca muntenegreanulu a apu­caţii la munte, ddca si-a pututu mană turm’a acolo, si deca a ajunsu de si-a pututu ascunde soci’a si copiii in peşterile muntiloru, avendu la sine pravu de puşca si nişte bani de argintii

câştigată cu suddre, — nu-i pasa multu ori ce vom face turcii in satulu lui.

Chiar si Cettinje, capital’a Muntenegrului, consta numai din câte-va edificie. Punctulu de frunte alu orasiului Cettinje este o mănăstire, pe care vlădicii pentru aceea au ales’o de resie- dintia, eâci intr’ins’a se aflau in destula depar- tare si siguritate — de turci, si astfelu nu se puteau teme de atacuri neaşteptate.

Astfelu s’au facutu apoi in giurulu mă­năstirii acele câte-va colibe si case, cari form^za capital’a Muntenegrului.

Manastirea incungiurata de muri tari, fu întemeiata de „Ivo Negrulu“ la 1478. Ea se in- naltia la picidrele unei stance innalte, in v§r- fulu careia stâ unu turnu rotundu si tiu- tiuiatu.

In biseric’a mănăstirii sepastr^za mdstele sântului vlădică Petru I ; ^r in visthiena se mai afla capetîn’a lui Mahmud, unu următor iu renegatu alu lui Ivo.

Palatulu principelui e unu edificiu de pe­tra, cu unu etagiu, incungiuratu de unu muru innaltu.

Mavcu Emiliaira--■♦I <«■■■■

Frundie de inmortale.— Do La Rochufoiicauld- —

Schimbarea desa a tineriloru e eflussulu sângelui ferbinte; <5ra statornicea betraniloru urmtSza din datina.

Passiunile tineretiei sunt chiar asia de stricacidse pentru buna-stare, câ si trendavi’a betraniloru.

Nebunii betrani sunt cu multu mai mari nebuni decâtu nebunii tineri.

Betranii aceia, cari odata au fostu frumoşi si nu potu uită că nu mai sunt, usioru se potu face de risu.

Omulu cu caracteru slabu nu pdte se fia nici odata sinceru.

Celu ce se ocupa totu cu lucruri merun- tiele, pentru lucruri mari arare ori are timpu.

Luxulu de la ingropatiuni este inchinatu mai multu vanitâtii celoru vii, decâtu memoriei mortiloru.

Adeverat’a elocintia consiste in a spune totu ce este necessariu, dar numai atât’a.

Omului de omenia nici odata nu-i este ru­şine, deca alţii critica faptele dinsului.

Acel’a e barbatu in adeveru, care nici odata nu este pr£ simtîtoriu.

Omulu face multe bune, ca ncpedepsitu sb pota face si ceva reu.

R A N E L E F â T I U N I L— Komanu, de JOSIFU VULCANII. —

Tomulu I.

A l e g e r e a de deputatu.i.

Pregătirile de nunta,Istori’a, care se va desfasiura pe pagiuele urma-

torie, e simpla. ATu are nici mcritulu de a fi noua. Din contra e pr<5 vechia si cunoscuta. Ea s’a iutem- platjy^e multu, dar se repetiescc si acuma adese-ori, inieliiirite forme, dai cu acea deosebire durerosa, că jdai la fîa-care repetitiunc devine mai trista.

Povestindu-o, nu voiu adauge nimica de la mine. Voiu reinane unu fidelu interprete alu autorului care a creat’o, alu sortii. Voiu descrie-o asia, precum s’a intcmplatu.

Sum sigurii, câ deca veti ceti-o, veti dîce, câ ac<5st’a s’a intcmplatu la dvostre; pentru că istorii de aceste — de si nu in tote detaiurile sale asemene — s’au intemplatu in multe locuri.

Ou adanca durere trebue s<b constatâmu, câ ele mai alesu iu timpulu din urma au deveniţii nişte in- templâri de tote dîlelc la noi. Romanii dincoce de Carpati!

Orasiulu, in care apucâmu firulu istoriei nostre, zace in partea resaritena a Ungariei.

Nu-i voiu spune numele, pentru câ astfelu asin dâ prilegiu la unele superkri, ceea ce nu este voin- ti’a mea.

Scopulu acestoru sîre nu este d’a .spinteca ranele vindecate, nici a caimu tulburarea coiisciintiei alinate

celu putinii in aparintia, seu a schimba — ceea cc nu se mai pote — evenimentele petrecute mai de multu.

Am ruptu o foia din istori’a negurosa a vieţii nostre naţionale si sociale, spre a o aretâ generatiunii noue, s6 o cetesca, se o studieze si se profite de inve- tiaturele ei.

liita uniculu meu scopu!Se lasâmu dar nenumitu orasiulu unde incepemu

istori’a nostra! Ce e dreptu, s’a intemplatu acolo, dar s’a mai repetîtu si in alte locuri. Asia dara numele orasiului nu ne privesce.

Numai atât’a voiu spune, câ in vremile betrane acclu orasiu a fostu mai totu romanescu; incetulu cu incetulu inse Romanii, cari — mai alesu negutia- torii — au avutu casele lom iu Jocurile de frunte din piatia, si-au vendutu proprietăţile lom si s’au retrasu pe la sate.

Astfelu fizionomia orasiului s’a scliimbatu de totu, si aceea a devenitu jidano-ungur^sca; 6r Roma­nii, putini câţi au mai remasu, s’au ascunsu si aceia prin suburbie, departe de piatia, unde numai biserie’a a remasu romancsea. Dora, câ sb gel^sca decadinti’a popoteuiloL-u sei.

Intre putinii Romani, cari inca nu s’au prepa- ditu, tineniîu advocaţii Stefanu Zimbranu ocupa unu locu onorificu.

Părinţii lui, murindu tocmai atunce, candu elu facu censur a de advocatu la tabl’a regesca din Pesta,i lasara o avere destulu de frumosa.

Elu se rentorse numai decâtu a casa, si regu- landu moştenirea parinti^sca, deschise o cancelaria ad- vocatiala.

Anulu X II . V A M I L I A.

Sirguinti’a-i neobosita, caracterulu seu acomoda- bilu, si tractarea sa afabila cu clienţii, i câstigara in timpu sc-urtu o mulţime de processe.

Cancelari’a lui advoeatiala ajunse vestita, ave- rea-i se aporia, si nu-i mai lipsiţi nimica pentru com­pletarea fericirii sale, decâtu numai o socia buna si iu­bitor ia.

Intr’o gem din ern’a anului ÎS** multu cauta- tulu nostru advocatu tineru siedea in odăi’a sa, unde lucra numai elu singuru ei primiâ clienţii sei.

De asta-data inse elu nu siedea la mes’a de scriau, ci se prcamblâ cu pasi mari, fumandu o tîgareta.

Elu parea adancitu in nişte meditatiuni profun­de, câci preamblandu-se si-ficsâ ochii in continuu in josu, ca si candu ar voi se caute o idea, pe care inse n’o gasesce de felii.

Din candu in candu se opriâ înaintea mesei, si luandu in mana o epistola, o cetiâ eu atentiune mare; a2>oi 6r o punea josu, si se preainblâ mai departe, totu cuprinşii de gânduri grele.

Ore ce idei i îngreunau sufletiilu ? Medita elu ore a supra unei replice, pe care trebuia s’o facă iu curendu?

Anevoie credemu, câci hartlri’a de colorea ro­sei, la care se uita câte odata, nu ne pre îndemna a gândi la vr’o replica de procesu, ci mai bine de amoru.

Si nu ne insielâmu in acesta presupunere din ur­ma. Dinsulu crasi luâ in mana acea epistola, si de as­ta-data o ceti cu voce 'nalta :

„Iubite Stefanu!„Cu bucuria te insciintiezu, câ mereuri’a viito-

ria voiu merge dimpreună cu iubiţii mei părinţi la . . . (aice era numele orasiului, pe care noi nu voimu se-lu îiuinimu,) câ se cumperâmu uneltele trelluinciose la maritisiulu meu.

„Vom u fi in cvartiru la otelulu „Melciulu de auru“ , unde noi si de alta-data avemu «latin’a de a descalecâ.

„Ne aştepta dar acolo, câ apoi se putemu alege dimpreună tote cele ce ni vom treimi in ferieit’a vie- tia, ce avemu inaintea nostra.

„Tînu multu la gustulu teu, si nimica nu voiu se-mi alegu, ce nu va av6 si complacerea ta. Numai ceea ce si tie ti-va conveni, mi-va place si mie.

„Me bucuru inca de acuma de momentulu reve­derii si de minutele ce. le vomu petrece la olalta, câci te iubescu si voiu romane pana la morte a ta

Aurora.“Si dupa ce dinsulu ceti pana’u capetu acesta

epistola, o redic.â la buze, a sarutâ ferbinte si apoi o depuse erasi pe mesa.

Dupa aceste, câ incheiandii meditatiunile sale, dîse eu voce nalta :

— Asiâ dara minutulu fericitu s’apropia! Am s& fiu si eu deplinii fericitu. Voiu ave si eu o socia iubi tor ia.

Atâtu epistol’a de a supra, câtii si esclamatiunea lui Stefanu, ni punu in positiunea d’a află, câ lui nici soci’a iubitoria nu-i mai lipaiâ pentru com­pletarea ferîcerii sale, câci elu a gasitu-o deja, si nu mai urmâ altu ceva, decâtu câ amorulu loru e<5 fia sigi­laţii inaintea altarului prin o legătură vecinica.

E bine, înainte de a eontiunâ mai departe firulu povestirii nostre, — trebue se spunemu, cine este aceea ?

Stefanu Zimbranu, advocatulu bine cautatu, fa-

8 F A M I L I A . Anulu XII.

cea escursiuni adese ori prin provincia, in căuşele sale advocatiale.

Astfelu intr’un’a din dîle avendu unu terminu in comun’a departata Livada, fu silitu a merge si acolo.

Necunoscutu in acelu satu, elu voi se se ren- t6rca inca in s&r’a aceea. Inse ospetariulu i spuse, câ de s&ra la elu va fi baiu, unde se va aduna tota inteli- ginti’a din acelu pregiuru. Deci, câ unu tineru ce iubesce petrecerile, caruia i plăcu fetele frumose si care vr^ se se insore, Stefanu inca decise iute a remane si dinsulu acolo.

Balulu reesî forte splendidu. Elit’a inteligintiei din acele pârti tota se afla adunata acolo. Nici o fa­milia mai de frunte nu absenta. Dantiurile, conversa- tiunile viale, toaletele pompose si damele frumose, tote contribuira, câ balulu se producă suvenirea cea mai plăcută in anim’a celoru ce luara parte intr’insulu.

Intre toti inse nu era nici unulu, carele se fi dusu a casa suveniri mai scumpe, decâtu tinerulu nostru advocatu Stefanu Zimbranu.

Intratu in baiu cu sperantie frumose si cu ilu- siuni incantatorie, elu se simtî forte fericitu, câci spe- rantiele-i se realisara si ilusiunile-i nu-lu părăsiră.

Se aflâ in mijlocidu unei societâti forte alese si frumose, care i promitea o petrecere pre vesela.

Si nu se insielâ.Ceea ce n’ar fi pututu crede, in acestu baiu a ve-

diutu intrunite asiâ multe fete frumose, incâtu ele aru fi facutu onore ori si cărui baiu dintr’unu orasiu mare.

Dar intre tote una i facil impressiunea cea mai mare. O tinera copila, cam de optu-spre-diece ani, cu figura iunonica, cu ochi negri si plini de melancolia, cu farmeculu inocintiei in espressiunea fetiei sale, — era acesta fiintia.

Stefanu i fu recomandaţii prin unu amicu, si mai t6ta noptea o petrecu in giurulu ei.

Candu o vediu pentru prim’a-ora, elu simtî o bucuria mare, câ celu ce gasesce ceva ce de multu a cautatu totu insedaru. Dinsulu simtî, câ fiinti’a pe care o cercâ de atât’a timpu totu insedaru, fiitori’a lui socia, numai acesta f^ta va put^ s& fia.

Si cu câtu petrecu mai multu cu dins’a, cu câtu se adancira mai tare in desfetârile unei conversatiuni viale: cu atâtu elu se convinse mai resolutu, câ in ade- veru acesta copila e menita de sorte a-i fi soci’a.

Si candu dinsulu se deaprtâ din baiu a casa, de­cise, câ nu peste multu va vini se faca ei o visita.

Abia peste o septemana dinsulu se si infatîsiâ in comun’a Pruneni, unde siedea ales’a animei sale.

Elu fu bine primitu. t [ Părintele fetei, A 1'0116 Albinescu , era unu pro-

prietariu bine cunoscutu in acele parti; elu se bucurâ de unu renume bunu in tota privinti’a.

Dinsulu avea unu caracteru firmu si nepetatu; diregatoria n’a voitu se primesca nici odata, câci — precum dîcea — nu putea se sufere caciulirile si seca- turele mai-mariloru; de la părinţii sei mostenise o avere frumosîca, la care si dinsulu mai adause prin sirguintia; era oniu iubitoriu de dreptate; ajutora pe saraci, si i aperâ in contra persecutiuniloru nedrepte.

Ceea ce inse mai pe susu de tote lu-destingea, erâ caracterulu seu romanescu , verde si pronunciatu.

In privinti’a acest’a putea servi dreptu modelu.Nu aparţinea elu acelora Romani mai bogaţi,

cari pana candu nu risca nimica, ma inca dora si-facu

popoi'alitate, bucina in lumea larga romanismulu loru; nu erâ nici din aceia, cari numai acolo si-descoperu simtiementulu loru nationalu, unde nu se temu câ se voru compromite; nu facea parte nici din taber’a ace­lora, cari originea loru roman esca si putînulu simtie- mentu nationalu ce-lu au, le intrebuintieza dreptu curse pentru bun’a credintia a connationaliloru, si dreptu scara de înaintare pentru person’a loru.

Sunt mulţi intre noi de tote aceste categoriile;dar micu e numerulu aceloru Romani, c a r i__bogaţis(5u saraci, aristocraţi s<5u democraţi, betrani s^u tineri— in ori ce impregiurâri sâ tîna cu demnitate la ve- chiulu stindardu nationalu; cari să aiba totu-de-uaa curagiulu a marturi credinti’a loru chiar si fatia de pedecile si amenintiârile cele mai mari, — si pe cari se nu-i poti abate prin infricare seu prin coruptiune de pe terenulu pe care au stătu si protoparintii loru.

Unulu din aceşti putini erâ si Arone Albinescu.Numele lui erâ bine cunoscutu in totu comita-

tulu. Toti scieau, câ dinsulu este unu Romanu verde câ stejarulu ; unu omu de principiu; unu caracteru cu­raţii de ori ce bănuieli compromitietdrie.

Deci toti lu-stimau.Din caus’a acest’a cas’a lui arare ori erâ fara

ospeti. Chiar si contrarii lui politici lu-cercetau cu bucuria, câci ospitalitatea-i emulă cu simtiementulu seu nationalu.

Cea mai mare plăcere a lui erâ d’a vede tineri­mea inaintandu pe terenulu bunului si alu frumosului. Candu avea ocasiune se vedia, câ cutare tineru roma­nu esceleza prin cunoscintiele si simtiemintele sale na­ţionale, se sirntiea forte indestulitu. Si candu apoi câte unulu dintre aceştia se abatea pe Ia mosî’a lui, elu erâ forte fericitu, si nu-si lasâ ospele a se departâ iute.

Astfelu i facu o suprindere forte plăcută si vi- sit’a lui Stefanu Zimbranu. Lu-cunoscea inca mai de multu, si sciea, câ acel’a nu numai e celu mai abilu advocatu romanu in generatiunea noua din acelu co- mitatu, dar câ totu-odata e si unu bunu romanu.

Deci lu-imbratîsiâ, lu-sarutâ, si i spuse, câ mai iute decâtu o septemana nu-lu va lasâ se i(‘sa din cas’a lui.

Acesta primire facu impressiune buna a supra lui Stefanu, si cu tote câ la prim’a amenintiare a lui Albinescu, i respunse, câ nu va put^ s& remana atât’a timpu acolo,elu totuşi numai peste diece dîle se departâ.

Dar cum ?Câ mire.In dîlele petrecute acolo, dinsulu se convinse, câ

fiic’a lui Arone Albinescu, domnisior’a Auror’a, este in adeveru acea fiintia pe care dinsulu atâtu de multu o doriâ si cautâ, menita de Dumnedieu a-i fi socia, a impartesî cu dinsulu plăcerile si suferintiele unei vieţi întregi.

Elu o iubiâ, si in o ora de confidintia descoperi si Aurorei acestu secretu, pe care ea lu-sciea deja. Co- pil’a fericita i marturi, câ si dins’a lu-iubesce.

Astu-felu nu mai lipsiâ decâtu binecuventarea parintiloru, ceea ce asemene urmâ in scurtu timpu.^

Tinerii erau forte fericiţi. Dar nu mai putîau erâ atare si stapanulu casei. Elu din doue cause se bu­cura : antâiu, pentru câ fiic’a lui si-a gasitu unu mire potrivitu, — si a dou’a, pentru câ acel’a erâ unu Ro­manu cu ardinte simtieminte naţionale, întocmai ca elu.

De atunce trecură doue luni. Unu intervalu

Anulu X II . F A M I L I A .

scurtu acest’a pentru alti muritori, dar unu secolu pentru pareclii’a iubitoria.

X)iu';i cununiei era decisa. Pregătirile se faceau din ambele parti, si — precum vediuramu la ince- putulu naraţiunii nostre, — Stefanu tocmai aştepta pe părinţii Aurorei si pe dins’a, câ se vina a cumperâ mobiliele trebuinciose.

Dupa ce dinsulu ceti epistol’a, dora a sut’a ora, si dupa c« o sărută. — dora a mi’a ora, sc6se orolo- giulu din busunariu, si privindu-lu esclamâ:

— Ah ! indata voru fi siepte ore ! Trebue se me ducii la „Melciulu de auru“ se vediu, deca n’au sositu doriţii mei 6speti! ?

Apoi îmbracă iute gheroculu seu de erna, si lu- andu-si pelerfa si baatonulu, plecă, indata la otelu.

Celu putinii de diece ori a fostu dinsulu deja acolo in diu’a acest’a, câci — fiindu tocmai mercuri — asteptâ in totu momentulu sosirea iubitiloru sei. Si totu insedaru !

In urma si portariulu lu-primiâ totu zimbindu, căci sciea si dinsulu, câ ce doru îndemna pe Stefanu se vina a intrebâ de atâte ori.

Chiar in momintele acele sosi a casa de la otelu mai pe urma, in cari noi lu-vediuramu cetindu si sa- rutandu epistol’a Aurorei. Si eta abiâ siediii acolo, unu patrariu de ora, se si repedî de nou la otelu, se mai intrebe inca odata de portariu, câ. n’a sositu inca dom- nulu Arone Albinescu?

Inse, durere, respunsulu portariului si de asta- data fu negativu.

Stefanu se spariâ. Intardîarea ace.st’a lu-nelinisci forte. Se temea, câ ei au patîtu ceva nenorocire pe cale. D om restoraatul Ah ! deca s’a lovituAuror’a !

Elu de ea se ingrigiâ mai tare.Ce se faca ? A casa nu mai putea merge, câci

n’avea stare si odihna. Abiâ ar fi sositu acolo, numai decâtu sar fi rentorsu. Asiâ dara decise a remanc la otelu, si a asteptâ acolo, pana ce dinsii in urma totuşi voru sosi

Intrâ dar in cafenea. Luâ o cafea si incepu se cetesca diuarie.

Adecă numai voia se cetesca, câci ochii lui erau tîntiti totu spre ferost’a de catra p6rt’a otelului. La celu mai micu sgomotu tresariâ, si aruncâ cu nerab- dare privirea sa spre porta. Inse cei asteptati totuşi nu mai viniau.

Trecură si optu ore, si Stefanu si-perduse deja tota speranti’a, candu de odata sunetulu unui clopo- tielu lu-desteptâ din visârile sale.

Elu cunoscea acelu sunetu.Era clopotielulu ce totu-de-una lu-pui-tâ unu

calu alu lui Albinescu, candu stapanulu seu iesiâ un- de-va cu trasur’a, câci in acele parti este datin’a a nu caletori nicairi, fara câ celu putînu unu calu se nu ai- ba in grumadi unu clopotielu.

Stefanu tresari. La momentu aruncâ diuariulu din mana si alergâ in porta. Pe atunce deja caruti’a lui Albinescu sosi tocmai acolo, si betranulu zarindu pe Stefanu, lu-salutâ cu aceste vorbe:

— Asiâ dara câ amu intardîatu!> — -Arn si fostu forte neliniscitu din caus’a aces-

ta. M’am temutu, câ ati datu de vr’o pacoste pe cale, respunse Stefanu sarutandu manile domnei si a

domnisiorei.— N’amu patîtu nici o nenorocire, — reluâ <'rasi

betranulu vorb’a, — dar candu ai se caletoresci cu fe­mei, nici odata nu poti plecâ la timpulu seu, si asiâ amu intardîatu binisioru.

— O h ! eu am fostu gata, pentru mine n’ati as- teptatu nici unu momentu, — se escusâ indata Auror’a, aruncandu o privire de amoru spre mirele ei.

— Nu, n u ! — respunse betranulu in tonii gln- metiu, — tu mai de graba ai fostu gata.

Apoi betranulu strinse man’a lui Stefanu, si lu-imbratîsiâ si lu-sarutâ ferbinte.

Intr’aceste servitorii din otelu carara susu in etagiulu primu tote hainele, cuferele si scatulele. Da­mele si domnii inca mersera susu, si ocupara odâile cuprinse inainte prin Stefanu pentru ei.

Si bucuri’a si fericirea reintrâ in anim’a lui Şte­fanii, de pe fati’a lui se reflectă indestulirea, câ-ci se aflâ in societatea adoratei sale.

Ei petrecura pana tardîu, si in alta dî apoi mersera se alega si se cumpere cele trebuinciose la maritarea unei fete.

Noi inse nu-i vomu petrece in cumperaturile loru, câci avemii se continuâmu firulu intemplaminteloru nostre in alte parti.

II.0 conferintia naţionala-

La o septemana dupa cele povestite in partea precedenta urmara eveniminte importante la ordinea dîlei in tota tier’a, prin urmare si in comitatulu unde se intempla acesta istoria.

Corpulu legiuitoriu si-a incheiatu durat’a hota- rita de lege, si guvernulu a publicatu alegerile noue pentru camera deputatiloru.

Si dupa aceste, conformii datinei stravechie, s’au pornitu in tote părţile agitaţiunile electorale.

Fia-care partida si-a puău candidatulu seu, — seu mai bine : fia-care individu, care a voitu se-si puna candidatur’a, si-a formatu partid’a sa.

Acesta-i o procedura deja incetatienita in vieti’a nostra politica. Nu talentulu, nu studiulu si nu mis- siunea (lecidu la candidarea unei persone : ci positiu- nea lui sociala, influinti’a aceluia in anumite cercuri si nu arare ori starea lui materiala.

Deputatî’a — la cei mai mulţi — nu mai este o missiune innalta, onorea cea mai frumosa pentru unu cetatianu : d’a represintâ interessele confratiloru sei; ci a devenitu o meseria, unu mijlocu de traiu, o scara pentru înaintare la ranguri si măriri.

Cerculu electoralu inse, in care se afla comun’a Pruneni, unde siedea Aronu Albinescu, inca nu erâ teatrulu unei agitatiuni generale.A * •Acestu cercu, mai curatu romanescu, m cele din urma adunâri ale tierii a fostu represintatu totu-de-una prin deputatu romanescu. De asta-data inca erâ con­vingere generala — intre Romani, câ erasi se va alege unu Romanu, câci asiâ cere dreptatea si fratîetatea, apoi nici ungurii — de cari nu erau in cercu nici cinci-dieci de insi — nu voru voi se schimbe acestu usu incetatienitu la alegerile trecute.

Nici nu se audieâ de felu, câ ungurii aru fi fa- cutu vr’unu pasiu spe a pune vr’unu candidatu de alu loru.

Si fiindu câ ungurii nu faceau nimica, nici Ro­manii nu se simtieau îndemnaţi a incepe de timpuriu o acţiune electorala.

(Ya urmă.)1

10 F A M I L I A . Anulu XII.

Calindarulu septemanei.Dimiinec’a înaintea Botezului, Evang. Marcu I st. 1— 8.

Duniin.LuniMartiMercuriJoiVineriSamb.

4 16 Adun. celoru 70 Apost. si Cuv.Teoctist.5 17 Sf. Teopempt si Tlieona (postu.)6 18 (|) Sf. Botezu alu Domnului Nostru.7 19 ( f ) Sf. I’ rof. Ionu Botezatorulu.8 21) Ouv.Muc.Domniea si Cu v.Par.George@

21 St. Martini Polieuctu.22 Sf. Par. Grigorie Episcopulu Nişei.

L A A N U L U N O U .Dîlele trecute asistaramu la o festivitate mare.

Unu june, plinu de sperantie, a muritu, — si la ingro- patiunea lui a participatu unu publicu forte numeroşii.

Ni aduceinii a minte, câ ce bucuria mare ni-a produsu nascerea lui. Erâ o nopte de erna. Neua aco- periâ pamentulu pre-totu-indene. Ventulu vijeia stri- goiesce, gerulu se afla. la culmea puterii sale, si lupii urlau cumpliţii la marginea sateloru.

Si cu tote aceste, omenii nu se ascundeau de ern’a cea mare, frigulu nu-i infricâ : ci toti se aflau pe strade, preamblandu-se cu nepasare, conversandu vialu, sen petreceau in cercuri familiarie bucurandu-se si veselindu-se toti.

Oh ! erâ o frumosa nopte aceea! Erâ. monientulu bucuriei si alu veseliiloru.

Atunee s’a nascutu elu, junele mortu acuma.Dinsulu a avutu unu părinte reu. Acel’a ni-a

promisu multe bune si frumose. Inse ne-a insielatu grozavii. De aceea nici n’amu plânsu la mortea lui.

Ma ne-amu bucuratu, câci elu ni-a lasatu unu urmatoriu tineru, de la care amu asteptatu multe bune si frumose. L ’aniu si intimpinatu cu bucuria, sperandu câ, dinsulu va realişti tote sperantiele si illusiunile nost re.

Inse amarii ne-amu desamagitu. In ourendu ne convinseramu, câ si dinsulu este unu ama-âtorui, care tîne înaintea ochiloru noştri unu oebianu, ca pnntr’iu- sulu se vedemu lumea iu colorea u-sei : sî candu apoi priviramu lumea — fara acelu oclii.ui i, v.;-uiuramu, câ aceea a reinasu totu cea. vechia, plin i de ura, invidia si reutâti omenesci.

Amu speraţii, câci elu ni-a promisu, câ va usiorâ sarcinile nostre, va fermeca dîlele nostru si ni va pro­cura unu raiu pamenteacu aice pe pam< ntu : dar eta nici una dintre aceste aspiratiuni sublime nu s’a. rea- lisatu.

Amu crediutu, câ elu va fi bunu s! iubitoriu de dreptate, care nu face deosebire intra o am si oniu, ci pretiuiesce pe toti asemene si care acorda tuturora acele-si drepturi : inse elu a devenitu, întocmai câ protoparintii sei, unu slabu, stricata! reutaciosu, duş­mănoşii, erudu, pe scurţii — unu tiranu Impelitiatu.

De aceea bucuri’a ivita la nascerea, lui in ani mele oineniloru a si disparutu iute, ocupau-lu-î loculu dis- pretiulu si ur’a nemărginită.

Elu a devenitu person’a cea mai urgisita pe fa- ti’a pamentului rotogolu.

Nimene nu-lu mai iubiâ, toti lu-uriau, — ma se aflau si de aceia, cari doriau chiar si mortea lui.

Dorinti’a acestora se si realisâ in eurendu. N7>u- nascutulu nu se putu bucurâ de o etate mai Iun «-a. Par’ câ pecatele lui l’au striviţii, abia trai unu anii. Numai 365 de dile putu se numere vieti’a dinsului.

Si elu a muritu! . . .Si mortea lui desteptâ o bucuria generala iu ani-

mele tuturoru oineniloru, câ si perirea unei fiiutie tsle, care a causatu omonimii numai neplăceri si dureri.

La mortea lui — in locu de trimbitie triste de doliu, resunara fanfare de veselia; in locu de tristetia, pe tote fetiele vedeai bucuria, — si in locu de haine de doliu, toalete de baiu acoperiau corpulu oineniloru.

Asiâ patiescu tiranii!Sortea repausatului nimenuia nu inspiră durere,

ci părere de bine, eâ a scapatu de elu.Dar omenii nu numai din caus’a acest’a se vese-

liau, pe dinsii i mai inspira si o alta intemplare. Pe candu junele celu de 365 de dile muri, se nascii altulu, placutu, sanetosu si vigurosn.

Asiâ dara o nascerc muia! . . .Standu la cosciugulu repausatului, si privindu

la leganulu nou-nascutului, omenii se înveseliră de nou, sperandu eâ ceea ce n’a faeutu mortulu — va pută nou-nascutulu, se-i — fericăsca.

O h ! câte sperantie, dorintie si illusiuni, sunt le­gate de acestu baiatielu ! Si toti speramu si credemu, câ elu le va realisâ. Toti dorimu, câ dii]>a asiâ multe ilesamagiri, se urmeze odata si o jvabfal-e /rumdsa si incantatoria!

Sub impressiunea acestui simtiementu omenimea intrega saluta cu încredere si. plăcere nascerea lui.

Deie ceriulu, câ elu se fia mai bunu, mai sincerii, mai fericitu decâtu'inainte-mergatorii lui!

Deie ceriulu, se nu reinaua nici o anima, care se aiba dorintie nerealisate, sperantie frânte si illusiuni vescedite !

Deie ceriulu, câ naţiunea romana, scump’a si adorabil’a nostra mama, se insemne numele lui intre putinele suvenir! de fericire ale vieţii sale!

Mortulu a fostu — anulu trecutu ; era nou-nas- cutulu este anulu acest’a, caruia in botezu i s’a datu numele — ,,1876.“

-

B o m b ă n e .Perlet, unu artiştii francescu, erâ forte useaciosu.

Câ se se mai ingrasie, mediculu lu-tramise la o baia «lin Pyrenei.

Perlet se duse, dar bai’a nu-i folosi de felu.— Paciintia, — respunse mediculu, — dta tre-

bue se te ingrasi, câci in bai’a nostra toti se iagrasia.Artistulu asteptâ cu paciintia.Intr’una din dile in odai’a vecina se instalâ o

dama de o corpolentia estraordinaria.Dupa ce ea petrecu vr’o luna acolo, artistulu

audî in odai’a vecina urmatoriulu dialogu :— Domnule m edieu , de o luna de dîle stau aice

si totuşi si acuma sum asiâ de grasa.

Anulu X II.

__Paciintia, domna, bai’a nostra folosesce celorugraşi. A ice toti si-au perdutu grasimea.

Artiştii Iu audîndu aceste, plaţi indata si inca iu diu’a aceea se departâ.

*Juristulu catra creditonilu seu: A h ! iubite

dom nule Kohnl Acuma n’am parale. Dar te rogu se vii peste patru septemani; atunci apoi ti-oiu put^ spune cu positivitate candu ai se vn,

*Actriti’a catra unu poetu : Pre bine, scumpulu

meu■ Ms voiu bucura, deca mi-vei serie sonete. Inse aeelo mimai asiâ voru ave unu pretiu mai mare pentru mine, d6ca le vei serie pe bancnote de câte 10 fl.

C E E N O U PAnu nou fericita ! Cu acesta dorintia , adres-

sata cetitoriloru noştri, incepemu acesta rubrica, do- rindu se puteinu insemnâ intr’ins’a multe soiri imbu- curatorie pentru naţiunea nostra !

Dlu joann Misiciu, deputatu in camera,precum anunoia diuariele unguiesci, este alesu de a fi nuinitu comite supremii in comitatulu Carasiu.

Diet’a Ungariei si-a reinceputu activitatea la 8 januarie, mai antâiu a inceputu a desbate legea de ad- ministratiune a comitateloru. Deputatii romani mai toti absent̂ za.

Comunicatiunea pe caile ferate de la miedia-di in dîlele trecute a fostu întrerupta, din caus’a nin- aorei mari. I).ir si pe alte linii s’au iutemplatu in— tardiari.

La Naseudu s’a alesu deputatu seeretariulu de stătu" Tanărky" Gredeon, unulu din cei mai cumpliţi duşmani ai Romaniloru, faimosulu urdîtoru alu con­fiscării cârtitorii scolarie romane.

Ddmil’a ii., care aparţine cercuriloru mai cu­noscute in Budapesta, si care e veduva de siese-spre- dieee ani, se va mărită in curendu dupa socrulu fiicei sale maritata in ver’a trecuta. Astfelu ea nu numai este mam’a fiicei sale, dar va deveni si socr’a e i ; er pentru ginerele ei, ea va fi socr’a si mam’a vitrega.

Mirele principesei Bismark amuritu. Din cau­s’a acest’a serat’a ce s’a tînutu de curendu la cancela- riulu a avutu unu aeru forte posomoritu.

Unu deputatu nebunu. Deputatulu italianu Mazzarella intr’una din siedintiele mai noue de odata a nebunitu. Se duse la presiedinte, si i predete o pro­punere incredintiata lui de Isusu Cristosu. Presiedin- tele numai deeâtu vediu, câ cu cine are de a face si ordonâ dispositiunile trebuinciose.

Unu usurariu om oritu. Din Maramuresiu se scrie, câ in comuna Borsia unu jidovu, cu numele WolfNeulender, de mai mulţi ani intr’atât’a a des- poiatu poporulu cu usurari’a, incâtu acest’a a ajunsu la sapa de Iemnu. Sunt caşuri, in cari dinsulu pentru o pretensiuue de 5— (3 fl. a incassatu 5— 600 fl. O ba- talîa de diece ani n’ar fi lasatu asiâ urme grozave, câ acestu monstru; blastemulu orfaniloru, veduveloru si alu saraciloru lu-însotieâ totu-de-una, si lu-va mai în­greuna si peste diecideani. In sfirsitu poporulu ajunsu la desperatiune si-a luatu elu satisfactiune si l’a — omoritu.

Vesuviulu — precum se scrie de la Neapolea —

^rasi incepe a scote prin craterulu seu fumu. In nop­ţile din urma s’a vediutu chiar si focu in interio- rulu lui.

D6ca ai norocu. Unu negutiatoriu de porci deaice voindu se-si schimbe o bancnota de 50 fl., se duse in o loteria, si câ se nu cera schimbarea fara d’a face vr’unu folosu negutiatoriului, puse câti-va sieseri pe loteria. Peste câte-va dîle dinsulu 6rasi trecu pe acolo, si vediu cu mare mirare, câ numerile lui esîra si din­sulu câstigâ. Ce este invetiatur’a din acesta intem- plare? Atunce se puni pe loteria, candu ai de a schim­bă o bancnota de 50 fl.

Sărăcire. Din comitatulu Somogy se scrie, câ pe acolo in unele parti poporulu intr’atât’a a saracitu, incâtu doue-dieci de familie din satulu Mike vreu se se mute in Slavoni’a, spre a caută acolo unu traiu mai bunu. Intre aceste familie, unele si-parasecu casele si alte pamenturi intravillane, câci nime nu vre se le cumpere. Grozava situatiune! A paraşi unu vechiu Canaan — câ cersîtori!

Cutremuru de pamentu s’a sîmtîtu la Bucuresci, in 9 21 decemvre ser’a la siepte ore, inse acel’a nu a tî- nutu mai multu de doue secunde.

Memori’ a iui Boccacio s’a serbatu la Floren- ti’a in 21 1. tr. Boccacio a muritu la 21 dec. 1375.

Rozsa Sân dor, in temniti’a din Gherla, se afla iu dog’a morţii. Elu s’a si marturitu si cuminecatu.

Fem ei betrane. In comitatulu Trenciuu dîlele, trecute s’a ingropatu o femeia de 112 ani, <5ra la Bor- sony una de 120 .

C a r n e v a l u .Priinnln hain de curte, in palatulu regeseu din

Buda, se va tinc5 la 16 januarie; damell voru ave toa­leta de mauve-lila-fail cu dantele.

Biserica si scola.Se cauta unu professoru la universitatea din

Zagrabia. Deja a dou’a ora se publica concursulu. Dar probabilminte nici acuma nu se va "găsi nici unu con- curentu. Respectivulu ar av^ se propună limb’a ungu- resca, dar plat’a lui ar fi numai 400 fl.

Biserica ieftina. In comuna Verbias, coinita- tulu Ung, a arsu biseric’a. Nimica nu s’a pututu mân­tui. Pagub’a se urca totuşi numai la 50—(50 fl.

Facultatea de medicina a universităţii din Bucuresci inca a inceputu a face promotiuni la gra- dulu doctoru. Primulu doctoru e dlu Alesandru Rado- viceanu, carele de curendu si-a abtînutu acestu tislu.

Socistati si institute.0 noua banca romana s’a formatu de curendu

la Bucuresci. Ea porta numirea „Banc’a de Bucuresci1' si s’a infiintiatu pe capitalulu de diece milione. Intre fondatorii ei se afla dnii: Dumitru Ghica, George Ger­manii, B. Boerescu, A. Ştirbei si Stefanu Ioanide.

L i t e r a t u r a.W tT " A- esîtn de sub tipariu, si se afla de ven-

diare la redactiunea acestei foi, tomulu alu treile din romanulu „Sclavulu Amorului" de Iosifn Yulcanu. —- Pretiulu acestui tomu e lfl., adeca pretiulu intregului opu, in trei tomuri, 3 fl.

Dlu (I. Sloiiu a inavutîtu erasi literatur’a ro­mana eu o lucrare forte pretîosa, acest’a e traducerea tiu >;eliei „IIoiMtiii” , de Corneille, facuta in versuri cu multu suocesn. Voiau reveni a supra acestui opu, si

11F A M I L I A .

12 F A M I L I A . Anmu X II.

pan’atunce inregistrâmu că. se afla de vendiare la au- torulu in Bucuresci, pretiulu 2 lei.

'■/ Dlu Dr. Paulii Yasiciu a inceputu se publice la Timisiora o noua foia scolaria, intitulata „Higien’a si scol’a“ , care va esî in fia-care septemana odata, con- standu pe unu anu 4 fl.

Dlu E. Andreescu, invetiatoriu in Beregseu, comitatulu Timisiorii, publica invitare de prenumera- tiune la urmatoriele opuri pentru invetiatorii noştri de la sate: Zoologi’a, Botanic’a, Mineralogi’a, tote cu câte 30 cr .; Fisic’a 20 cr .; Computulu din capu partea a dou’a 25 cr.

Capatin’a ungur(5sca. Unu professoru de la fa­cultatea de medicina a universitâtii din Budapesta va dâ in curendu sub tipariu unu opu, care va cuprinde unu studiu a supra capatînei omenesci. In acestu stu­diu, autorulu, dr. Lenhossek, vre a constata, câ, intre tote naţiunile din acesta patria ungurii au capatîn’a cea mai frumosa, prin urmare la ei se pote presupune mai multa inteligintia. Cuprinsulu acestui opu de si- guru va suprinde nu numai pe toti aceia câţi se ocupa de freneologfa, dar mai alesu pe aceia, cari cunoscupe— unguri.

; Dlu Pantazi Ghica va începe se publice la Bu­curesci unu „Dictionaru generalu de dreptu.“ Bro- siur’a prima, literile A . B. C. si D. va apare in janu- arie. Publicarea se face prin subscriptiuni. Subscrie- lire se facu la d. Pantazi Ghica in Bucuresci, strad’a St. Visarion nr. 16.

Erasi unu calindariuln. La Bucuresci a esîtu de sub tipariu „Almanaculu lui Nichipereea,“ ilus- tratu cu mai multe caricature. Unde se afla de ven­diare, si câtu e pretiulu, — nu scimu, câci noi nu l’amu vediulu.

Dlu Ioanu Tudescu, inventiatoriu in Lipova, prelungesce tCrminulu de prenumeratiune la opurile sale „Introducere in economia14 si „Istori’a Romani- loru,“ — câci — lucru firescu la noi Romanii — nu s’au adunatu inca destui abonanti pentru acoperirea speseioru de tipariu.

'■ Inca unu calindaru a aparutu la Bucuresci; acest’a e „Calendarulu Curierului" pe anulu 1876. Noi nu l’amu vediutu, nici nu scimu unde se afla de vendiare.

Operele satirice ale domnului N. T. Orasianu— precum cetimu in diuarie — au aparutu la Bucu­resci, si se afla de vendiare la librari’a Socec et comp.

IVI u s i c a.Celu mai mare choru din lume o fi fostu si-

guru acela, care la mijloculu lunei trecute a cantatu la Madras in onorea principelui de Wales himnulu en- glezescu. Acestu choru a fostu compusu din patru- spre-diece mii de cantareti. Pe acestu choru numai acelu orchestru americanu l’a intrecutu, in care rolulu dobei mari fu represintatu de unu tunu de doue-spre- diece pundi.

La Tăborszky si Parsch in Budapesta a apa­rutu de curendu următori’a piesa musicala: „A m Plattensee“ , valsu, de Filipu Fahrbach jun. Pretiulu 80 cr.

siarlotta Patti, care acuma petrece la Paris, precunu anuncia diuariele russesci, fu invitata a de­

buta trei luni de dîle in teatrulu din Calcutta. Dom- msior a Patti ar canta numai de doue ori in septemana, si pe trei luni ar capetâ 700,000 fl. Credia, cine pote!

Industria si comerciu.Mesurile cele noue, cari s’au introdusu la a-

nulu nou, a produsu mai multe inconvenicute, câ*ci poporulu nu le cunosce inca.

Vinu pe strade. O femeia a dusu dîlele trecute vinu la ter gulu din Versietiu, dar fiindu câ din ce in ce lu-cereau totu mai lesne, incâtu de si se facu sera totu nu-lu putu vinde, ea — de necasîta era — sc6se ce- pulu si lasa se curgă totu vinulu pe pardosela.

T r i b u n a I e.Procesu de pressa. Luni, la 10 januarie s’a

judecatu la curtea cu juraţi din Budapesta unu pro­cesu de pressa, intentatu de procurorulu regescu in contra diuariului „Albina,“ pentru unu articulu inti- tulatu „Politic’a celoru mari,“ si publicatu in nr. 65. Dupa o desbatere de patru ore, acusatulu, dlu V in- centiu Babesiu, fu achitatu 9 voturi contra 3. Tine­rimea romana, care a asistatu in numeru mare la acesta pertractare, a primiţii cu „se traiesca“ publicarea sentintiei.

Dlu I. C. Fundescu, redactorulu principala alu diuariului „Telegrafulu“ din Bucuresci, fu achitatu de curtea cu juraţi.

Suvenirea mortiioru.Stefanu Laday de Koros Sust, proprietariu in

Transilvania, fratele dlui Augustu Laday jude la cur­tea de cassatiune, a repausatu dupa unu morbu de inima abia de câte-va minute, la finea lui decemvre, in comun’a Petrisatu, in etate de 47 ani.

G h i c i t u r a .— de Pompeiu Gaelu. —

E unu nume romanescu Tare vechiu si stramosiescu.

Trei litere din inceputu E unu ceva pre placutu,

Dela micu pana la mare Lu-iubesce forte tare;

Câ sorele elu sclipesce,In focu cu greu se topesce.

Trei’a litera cu-a patr’a Si cu cea mai dinapoi

E strabun’a de la vatr’a De la car’ ne tragemu noi.

Patru litere din fineCompunu nume din vechime,

Unicu intre moritoriFu transpusu in ceriu pe nori;

Din ceriu dor va reveni,Cand noi toti ne-omu pre mari.

Din aceste se form^zaUnu nume de mare v^dia,

Care de l’asiu eredî,In eternu m’asiu ferici.

Froprietariu, redactorii respunciietoriu si editoriu : IOSIFU VllLCANU.

Cu tipai-iulii lui Alexandru Kocsi in Pest’ a. 1876. Calea tierei nr. 39.