ÎP E S T ’A >

: Joi l30 main <

' 11 ju n in J

Foia enciclopedica si beletristica cu ilustratiuni.E se to tu a o p t’a di

Pre tin ln pentru Anstrinpe J a n . - ju n ............................. 4 fl. —

Pentru Rom aniape J a n .—ju n . u n u galben ii.

Cance lar i’» reilactinneiStrat’a lui L e o p o l d u Nr. 4.

unde su n t a se adresa, m an u sc rip te le s i ban ii de p ren u m e ra tiu n e .

Annlu

IV.

1868.

ICk A i $

Velulu venetu se ’ncretiesce, In suflarea de zefiri — L un trea de la malu plutescu

Cu doi m ir i :

Unu pastoriu cu p lete dese P reste um eru d raga lasiu Si-o princesa din princese,

Crinu gingasiu.

, (M isca cârm ’a baietiele Se ne pierdemu preste lacu ! Nopţile cu focu de ste le

M ultu mi p lă c u !

„Suntem u singuri si pe urm a, N u n e vinu pism uitori;IJita lume, uita turm a,

V in’ se m o ri!“

Pastorasiu lu in tăcere L asa rem ulu trem urându ; Si-o saru ta cu plăcere

C u v en tan d u :

„Jo su in fundu lu ap e i line,E unu m alu mai fericitu,E unu m alu cu d rag i lum ine

R aiu d o r itu !

„Josu o luna stralucesce Stele ridu in g iuru lu e i !Vin’ acolo si ’ndulcesce

A nii m e i!

„L unei tu se fi regina,Si eu steleloru pastoriu, Y ino-angeru dulce, v in a ! . . .

Voiu se moriu . .

Apoi prinde cârm ’a ’n m ana Si-amendoi can tandu d ’ am oru, TJsiurelu prin cetia m ana

B are’a loru.

L u n ’a 'n ceriu gelindu se stinge Sferele din can turi tacu,D a r ' unu rege stâ si plânge

L anga Iaca.I. Lapedatu.

218

8 & « v & v m m mm i î s k s .(N ovela is to rica .)

(U rm are .)

Apoi încetă resunulu si fu tăcere ca in pa- m entu.

— Oh diei nem oritori, voi sciţi dorerea re ­gelui, voi sciţi, câ Deeebalu ad6ra libertatea patriei, si unu sim tiu inocentu, si o ic6na dulce si mangaît6re, — si voi sciţi c red in ti’a poporu­lui Daciei. Oh deschideţi scăpare d insuferin tia, tram iteti scu tu in tem p u de tempestate, in 6r’a de p ro b a ! — Continua regele cu patim ’a dorerii sale.

— Ad6ra inc6n’a ce-ti lum inedia sufletulu si dîlele vieţii, adora geniulu ce-ti am aresce vieti’a, ce-ti indulcesce dorerea , — ea e m andra si frum osa ca lum in’a, si — ea e favorit’a diei- lo ru ; dar stim cdia g ra ti’a poporului D ac ie i!

R esunetulu dince-ince m ai tem pitu, tacu.— Poporulu Daciei blastem a dulcea mea

suferintia, oh g ra ti’a poporului si am orulu De- lilei nu se pote stim â de odata. Oh diei nem ori­tori, deschideţi calea m ântu irii!

Si statii regele m ultu tem pu, dar dieii tacura.

Apoi au m editatu si au suspinatu cu o la­m entare vie, rogatu-a dieii u rla tu -a ca leulu v u lnera tu inzedaru, dieii taceau ca pam entulu.

M ergi Decebale, m ediulu nopţii vine, se incliidu misteriile pentru m uritoriu . Scola D e­cebale si m ergi! s’au d î o v6ce lina din dereptu. A cest/a fit v6cea betranu lu i Cheira.

In m ediulu nopţii ap aru um brele regiloru p rin m isterii si conversedia cu dieii, — atunci nu p6te stâ de fatia omu m urito riu , num ai pro- topop’a celu betranu.

D eeebalu se scolii in piti6re, si stergandu-si fruntea de sudori — esî din misterii. lasandu pop’a albu ca ndu’a, ce parea câ dorme — langa u rn a siediendu. — Apoi fu tăcere morm entala.

B etranulu C heir’a esî pe usi’a pe unde m6rse regele, apoi se u rcă pe trepte si ajunse in tem pla de unde esî in tu rnu , s6u mai bine dî- candu in tr ’ unu foisioru si privi la luna.

E râ m ediulu nopţii.B etranulu se cobori era pe trepte in m iste­

rii, — iipoi in cel’a cea cu perdele unde se ju ­deca preste vietia si m6rte, se asiediâ in fruntea mesei incetu.

M intenu se iv iră popii Daciei toti in haine albe, si se puseră m uti ca petr’a pe langa mesa.

Apoi doi se iviră m ai ta rd îu aducandu intre ei o feti6ra alba, inve litacu velu pana josu. Oh câtu erâ de gratîosa, catu vinea de blanda, ca m ielulu la jungliiare. Popii cei doi deschiseră

jperd^ua, fetior’a si p lecâcapulu si in tră ; dr’per- •; deu’a cadiu in u rm ’a loru. h Aici se judeca pecatele si m6rtea . . . . .1 Serm ana Delila, frumosa Delila! . . . .

III.

Noptea se estinde negra preste lume, ca si superarea preste unu sufletu iubitoriu. T6ta lu ­mea, t6ta n a tu r’a si obieptele ci dorm u si s’alina, num ai spiritele cele nevediute um bla prin acru incrucindu, si sburandu d in tr’o stea in tr’alta, si versandu din aripele sale rouă pre pam entu.

D6rme D aci’a, dorme Sarm isegetus’a;_dar nu d6rme D eeebalu regele Daciei si dorerea lui.

A tunci candu si stelele păru câ se domolu, candu si vibrarea aeru lu i se pare câ înceta, in palatu lu regelui la lam pa m oribunda medita Deeebalu cu sufletu lu greu de dorere.

Oh diei nemoritori, am ara e sortea lui De- ceb a lu !

Poporele străine, si dacii, si dieii, si sortea, si anim ’a lui singura e conjura ta in contra lui.

Poporu poternicu si-scola taberile, si vine s’asterna câmpiile Daciei cu sânge, se potopdsca copiii daciloru, se franga armele loru si se calce livedîle frumdse. A tunci apare ca unu tram isu alu ceriului am orulu cu lance de auru , •— — si

■ candu anim’a si-pretinde alu seu dreptu in vi 6- tia — poporulu Daciei lovesce inocentele si inaltiat6rele sboruri ce sufletulu din ceriuri le castiga, — si rasipesce poterile sufletului, si sim- tiu lu si voi’a lui Deeebalu. A ldrga la diei, si dieii deschidu g ia iu lu si d îcu : Adora angeru lu ce-ti lum inedia sperantiole si dîlele tale, ea e favorit’a d ieiloru ; dar stim edia g ra ti’a poporului Daciei. — Oh ce svatu misterioşii, ce contradî- cere in svatu îu vostru d ie i!

M editarea lui era profunda, si in sufletulu lui se lup tau cele d6ue mai tari simtieminte pe lum e: iubirea patriei si a poporului seu ca rege, si am orulu unei animi na ltu simtît6re.

Instin tu lu , im pulsulu ce dieii, n a tu r ’a l’a produsu in sufletu — ap a ru ca aliaţi ai am oru­lui si-si pretindu dreptulu natu ra!u ; o idea nalta, unu visu divinu a fi dom nitoriu si rege cu cre- dintia unui poporu b ra v u , a conduce stindar­dele lui in victoria, a suferi cu dinsulu in ta ru lu tem puriloru i viforose, a pastrâ fal’a arm eloru Daciei si virtutea si b ravu r’a stram osiloru — apareau ca aliaţi se abd îca de celu moi tare simtiem entu pe îume, de araoru. — Astfeliu ca- deau cugetele pre sufletulu lui ca norii, astfeliu m editâ regele Daciei cu anim ’a p lina de dorere.— Oh dîlele lu i pentru s6rtea Daciei, pentru am orulu Delilei, erau am are!

219

S trabatu tu -au inimicii in sinulu Daciei, si in trig ’a loru se incrnsca si se respandesce prin D aci’a.

I-a disparutu cei mai bravi eroi, nu sciâ nim enea unde, nu sciâ nimenea ce s’au facutu?— Si apoi prin nopţi secrete apare o um bra intu- nec6sa, negra la fere st’a palatului, — si o mana necunoscuta i intinde pe feresta capete de omu sangiose si struncinate, si le arunca pe padi- m e n tu : — capetele braviloru sei, capetele frun- tasiloru Daciei.

Si dem aneti’a candu se scola — capetele braviloru diacu in foisiorulu palatului ta iate de catra truncb iu , si struncinate — — si totu ast- t'eliu si eraastfeliu de aparintie si semne sinistre.

Si band’a intrigantiloru Romei incrusca pam entulu Daciei, si regele si poporulu dacescu se incrusca in latiulu Romei, si nu-i afla cape- tu lu , si nu afla band’a cea secreta, si nu p6te prinde unulu pentru crancena si esem plara is- benda.

Nopţile sunt n eg re , se pare câ si ceriulu s’a conjuraţii in contra Daciei, — si p rin nopţi um bla secretele Romei buiguindu si alergandu prin tote unghiurile Daciei ca spirite necurate.

Si apoi ic6n’a ce adora regele Daciei, lu- min’a si aparin ti’a ce-i apare lui prin somnurile sale —• meairi, nicairi.

D upa serbat6rea arderii a d isparutu De- Jil’a, — candu si unde nu scie nimenea pro pa- ment.il. D eputatiunea asiriloru a ajunsu iu Asi- r i’a cu vestea, câ Delil’a fii rapita prin regele Daciei. Oh lum ina si lăm urire diei nem oritori! ( )h cine a rap itu sacram entulu credintiei mele de o fericire pe pam entu, icon’a ce o adora re­gele Daciei V! —• H ah, se se resipesca tronuri, s’apuna popore de bratiele daciloru, si se arda tieri si im perâtii si se se verse sânge inm urm u- ru lu isbendei crâncenului D ecebalu.— Oh diei, inca o invingere, inca unu norocu, — s’astrenu inca odată o vetra de sânge, — din sânge se adurm ecu capetulu intrigei,si intunereculu unde a, ascunsu in trig ’a ic6n’a mea ce o adoru — pe D elil’a.

Si de unde pedeps’a d ieiloru? Au n’a fa- cutu D ecebalu destulu pentru D aci’a , pen tru voi’a dieiloru si a poporului ? au n ’am facutu mai m ultu ca toti regii lu m ii, candu am res- pinsu cu abdîcere pecatosa, unu sufletu singura m angaitoriu pe lume, unu sufletu in trun itu cu alu meu — o feti6ra frum 6sa ca glori’a, si far- mecatore ca trium fulu braviloru, — au n ’a fa­cutu destulu Decebalu o diei nem uritori?!

T ronu si am o ru ! m edita Decebalu. Oh fru -\ mosa e m arirea se siedi in tronu lu antecesori- \ loru cu fala de rege, im betat6re e glori’a ajunsa ) prin fapte nobile, zelu si consacrare de sauge i pen tru unu poporu iubitu, — frum osu e d6mne a fl rege in fruntea unui poporu bravu, ce in lup ta si-are placerea, in victoria m ultium irea, in liberta te fericirea si in sclavia si-are mârtea, — frum osu e a domni cu m ărire in tronulu Daciei;— dar’ ah, s§ ucidi voi’a si nesuinti’a dieiloru in sufletu oltu ita cu a tâ ta putere si flacara, s§ stai in contra ina ltu lu i destinu abd îcundu de am oru candu dieii vreu am orulu, candu ei l’au oltu itu in sufletu, sâ iese omulu din sine, din n a tu r’a si chiam area sa si se se fac a mai p u tîn u ca anim alulu ce iubesce — se se faca sti nea ■ s6 respingi fericirea candu dieii te-au facutu pentru fericire, candu in lum e e num ai o fericire — amo­ralii, — ohnu-e acest’a pecatu diei nem urito ri?!

Oâ-ci ce-e fericirea? M ultium irea sufletu­lui si repausulu pro pam entu. Si pote fi ore sufletulu m ultiam itu in tronu cu gloria, in tr i­umfe măreţie, — candu nu este in lum e unu sufletu cu sim patia sincera ce adora g lori’a, ser- batorea trium fului si dieulu ce le elupta.

D ar totuşi ah, Daci’a se incinge in sânge nu preste m ultu, taber’a inim ica va veni ca or- canu lu ce scu tura tote elementele naturei, — li-vei tu capace Daci’a mea, tiera scumpa, ro­m antica si incantatore — ii-vei tu capace a con­trasta puterii n ed u s îto re?—■ — Oh D acia D acia, Decebalu pote singura a aperâ vietia ta de morte.

D ar era — oh d ie i! Au nu-si aduce Asi- ri’a puterea si armele, si svatu lu , au nu-si aduce auru lu si tronu lu la aperarea Daciei, — au nu e frumosa Delil’a ca nim bulu sorelui, — ce g ra ­tia mai ceri tu Dacia pentru regele si tro n u lu teu? Si a tunci candu orizonulu Daciei rosiesce a sânge si negresce a m6rte — oh pen tru ^ce frângeţi pu terea sufletului lui D ecebalu atunci, candu ta ri’a e de lipsa, candu e pecatu a prim i in sufletu dorere sen sentiem entu afara de pla- nu lu invingerii, de dorulu gloriei. Au dora tu D acia m andra speredi câ vei ucide suvenirea ei in sufletululu regelui teu, in acestu sufletu — Oh, in veci — in v ec i!

Astfeliu medita Decebalu, apoi se scula in- ; cetu si luâ de pe mesa o liartia si prinse a ceti. Acest’a eră epistol’a asiriloru in care cereau pe D elil’a rap ita de 1 )ecebalu, si prom iteau resbu- nare crancena pentru rap irea Delilei.

Apoi era pasiâ câţi-va pasi, si privea pe fe­resta in nopte, si era m ergea pana lam 6sa, si era la t’eresta. — pana pe urm a se asiediâ pe unu scaunu si se aprofundâ in cugetări.

1 9 *

220

E pisto l’a lu-turburâ, crancenu — hei, nu erâ invetiatu Decebalu cu am enintiare si cu fric’a batalifi — — apoi si-aducea am inte de D elil’a, si 6ra se mai domolea.

„Oh rege, inse n ’a suferitu D acia ruşinea a fi apera ta prin b ratie s tra iaou —- dîse betra- n u lu daciloru langa altariu lu dieiloru la ardere,— oh dreptu ai tu betrane, tu mai ai sufletu pentru lupta, putere pen tru a rm a , si credintia de învingere, cil n ’ai cunoscutu perdere in vic- tia ; ce dauna câ nu iubesci si tu ca mine, ce dauna câ n ’ai iub itu candva in vietia — ei, tu n ’ai iub itu in vietia dacu voinicii — — — —

Bine-e V — voiu mai pune o je rtfa pe al- terele tale Dacia, cea mai m are si cea din urm a ' in vietia -— Voiu mai asista la o lupta sange- ro s a , de-a peri D aci’a, se vedu m ortea ei, de-i învinge ticra scumpa, se vedi mortea regelui teu, si atunci se se incliine fanatism ulu popo­ru lu i, se p lâng a pe m orm entulu b ravulu i D e­cebalu.

Voiu suferi inca pana la morte -— num ai unu cu v c n tu , unu cuventu de m angaiare sS scriu laD clil’a — : unu cuventu se sufere câ nu peste m ultu tem pu ne vom u în tâ ln i ca stele lu- minose in ceriu. D ar oh spuneti-m u diei nemu- rito ti care angliiu a naturii, care stenca, care frundia, care secretu si in triga ascunde fericirea visuriloru mele, obieptulu dulciloru mele dureri, pe D elil’a cea scumpa ; se sguduescu popore si puteri mari, — sS deriinu tronuri si se urdiescu unu teatru de sânge, se sc încrâncene poporele si dieii atunci candu va torm enlâ resbunarea crâncenului Decebalu. Oh, câ-ci nu-m i stati spre dispunere elementele naturei, sorele pe ceriu ce strabate in tote atdmele, lu n ’a ce cunosce misie- liile nopţii, si ven tu lu ce int6rce fruudi’a, si ge-

• nii si spiritele ce ratec-escu prin s te n c i, — s§ strige D ecebalu iu negr’a lui m ania, si s@ se adune t6ta fiinti’a vediuta si nevediuta, sâ-i spună lui Decebalu unde au aseunsu in trig ’a llomei si lum ea cea misiela pe adorat’a regelui pe Delil’a mea. Oh diei putern ici ce u rd îti sor­tea Daciei p rin m is te rii, are ta ti cale si midiloce, se descliidu secretele pam entu lu i, >se scrutediu to ta lum ea pentru dulcea mea adorata, pentru D elil’a !

Astfeliu se fram entâ crancenulu Decebalu pasîndu prin ch’lia repede si furiosu ca unu ti­gru — si era mai sta in locu cu pum nii incles- tati s tringandu cu d in ţii, si in torcandusi ochii sangeosi ca o hiena set6sa de sânge. Apoi dupa fram entare lunga si zedarnica se asiediâ langa m£sa aprope de lam p’a ce respandea o lum ina mortar6tia — si-si punea fruntea cea obosita pe

mana, lasandu si capulu indereptu si p riv indu de a supra ca cum aru vrea sâ-si caute o l u ­mina in cele celu framenta.

Apoi e-i intetia privirea, se parea câ i se inpainginescu ochii, se parea câ se uita de sine, si asie trădiu se pomenea ca domnitorii!. Atunci se aprofunda in cugetele cele mai grele, — si dorerea si fantasi’a esagerata invingundu preste tred i’a natu ra la lu -inbetau cu unu farm ecu mi- steriosu nepricepuţii.

Si i se ivea superarea ca negur’a si câte si mai câte vedenii, ce starea straordinaria i pro­ducea int-r’o varia tiune mistica somnuala.

I apareau toti pe rondu eroii si bravii da­ciloru, a caroru capete le aducea lui um br’a cea negra in dîlele din urm a. Se parea câ capetele cele struucinate se redicau asie infioratore, cu ochi inpainginiti si cu trupu lu , si aretau cu m an’a la rane: câ pe elu acolo l ’a inpunsu acolo la inima. Se păru câ scotu sabi’a cu care fura ucişi sangeosa si are ta câ cu aceea i-a ucisu, — si-si acusau ucigătorii ca tra regele Daciei si-lu provocau la resbunare crancena, — apoi dispa­re» u um brele si nu mai vedea nim ica, si siedea asie tem pitu.

Apoi dupa unu tempu era i nalucescu îna­intea ochiloru vedenii dorcrose. Acolo inunglvi- u lu cela . . . langa usia apărea o um bra nalta in chipu de fetioia cu haine albe pana. in pa- m entu, si sta neclatita ca o mumia, apoi se pa­rea ca se mişca incetu, se parea ca o ie o bore lina asie trecea fara pasi pe de’uaintea lui pana in celalaltu ungliiu, apoi vedicii manile si desfa- siurendu-si fa ti’a ce asie era de alba ca inarm u- rulu, are tâ cu m an’a o corona pe capu, se pa­rea câ vrea se d îc a : eu suni reg in ’a daciloru icon’a regelui Decebalu. Apoi privea, m ultu tem pu cu o privire infioratore catra rege, apoi din ce in ce era mai oscura pana sc parea a sc disolvâ in acru apoi disparea.

In sala era tăcere grea, tăcere muta, numai um brele cau tau perenele daciloru atunci, candu lu-dorea anim ’a de s6rtea patriei si de s6rtea sa. Apoi se miscâ odata repede, in tim pinatu de unu sentiu afeptuosu, se parea câ se trediesce si sus­pină si-si ştergea fruntea de sudori, si era umbla prin sala obositu.

Si cugetâ si se fram entâ.Apoi statii repede si punendu-si m an’a pe

frunte eschiam â cu unu sentiu de b u c u r ia : ah diei, o sperantia inca : oraclulu va fi povetiui- to riu lu regelui, oraclulu daciloru.

(V a urm a.) V. E,. Buticescu.

222

Scrutări mitologice ia Romani.(U rm are.)

Dfscantecu de mnscatnln sterpiEorn.Sub o tufa iu poenitia

Este-o fan tan itia Si-infantana o petricica,

Rece, vinetîca,Si sub petra unu sierpurelu

Cu d in ţi de otielu,Dinţii apucu de piele, pielea de carne,

carnea de osu Si prin trupu trece unu fulgeru veninoşii, D a r’ cum iese d in tre nori Fulgerii strălucitoriAsie se iesa din osu, din carne, din piele M uşcaturile rele D e din ţi do otielu Celui sierpurelu,Ce stâ sub petricica In fan tan ’a mica Sub tufa selbatica.

Cu aceste cuvinte se descanta o cofitia noua cu apa neînceputa, in vrem ea cc vragito- rea tu rb u ra ap 'a cu trei vergutie de alunu. Apoi se desierta cofiti’a descantata pe ra n ’a m uşcătu­rii, dîce V. A lesandri, publicandu acestu des- cantecu in .,Poesiile poporali^. In leg ă tu ră cu acest’a reproducem u urniatoriu lu pasagiu din „Descriplio Moldamae“ in care Dom nulu Cante- m iru ne amintesce de unu casu la care dîce, câ a fostu m artoru cu ocliii se i;:::) „C am erariulu fericitului mieu părinte, dîce dinsulu, posiedea unu calu tare scumpu, care m uscatu fiindu pre campu de u nu sierpe, asie de tare se imflase, in- eâtu se parea câ nu se mai pote vindeca. Se tra- mise dupa o vrag itore betrana, care venindu dîse la stapanulu calului, ca se caute unu is- voru, din care se ia apa in tr’o cofitia si s’o adu- ca câtu mai iute; din apa inse se nu guste ni- mene. Fiindu câ cam erariulu voia sâ-si tram ita pre unu scrvitoriu alu seu, bab’a-i dîse ca in susi stapanulu s'alerge la isvoru, deca voiesce s§-i rem ana calulu invietia. In urm a elu asculta si aduse bctranei unu vasu m are plinu de apa, V ragitorea dupa ce niurm ui preste apa unudes- cantecu neintielesu o dede teneru lu i copilu ca se o bee. E lu se supuse ori ce a ti', de si nu cu voi’a deplina fiindu câ apa adusese cam multa. Dupa ce o beu sem tî de odată câ calulu lui ce nu diacea de p arte de elu tang îtu pre pam entu si mai mortu de dium etate începe a capeta pu­tere. B aiatu lu inse se imflase si-lu cuprinsera

*) P . III. c. 1. not’a (x).

; nisce doreri crâncene. B ab’a si-repetî de nou ! descanteculu ei si nu mai m ultu ca intru unu

pa tra riu de 6ra calulu fii deplina sanetosu, er’ teneru lu copilu dupa ce tu rn a ap’a numai sem tî neci o dorere.

Diferinti’a intre cele ce dîce A lesandri si Cantem iru stâ in tru a tâ ta câ in casulu antâiu num ai se desidrta ap’a descantata pre ran ’a m uş­căturii, era la Cantem iru avu de a suferi dom­nulu din preuna cu calulu.

XIII.

P re cum la Romani Sal/inii si Manii erau inblanditorii sierpiloru, astfeliu sunt si adi unii la noi cari sciu se adune sierpii de prin 116a m unţi si era se-i imprascie. Aceşti descendenţi a M arsiloru veclii ne spunu câ incantandu ei sierpii in tru unu anum itu tempu, ei se aduna si începu o lup ta gigantica, cam pulu bataii se îm ­ple de spume din care apoi se face petra scum ­pa. S§ nu ne m irâm u de aceste amfibii tical6se candu insusi poporele joca ro lu lu loru nebunu, dorere inse câ pătr’a scumpa se reserva totu de una pentru m anticulu demonicii.

Cugetu a fi necesariu a vorbi aici ceva si despre asie num it’a ierb’a sierpelui si istori’a ei.

Sunt tare multe povesti poporale cavi ne sp u n u : cum câte o tenera impevatdsa e persecata de in trig ile unei socre vitrege pre candu barba- tu lu ei se lup ta de parte prin bătălii. M altrata ca o sclava in urm a i se ucidu pruncuţii ei g e ­meni, i se lega de gâtu si i se da calea in lume. A m blandu astufeliu tener’a im perates’a cu ei strinsi la pieptulu seu de mama, vede de odata o sierpoica ce ducea o buruena in g u ra ; ea bi­ata anim alcula m ergea sâ-si învia puii sei ce-i calcase o ro ta de caru. D upa ce vede im pera­tes’a câ sierp6ic’a atingandu-si puii cu burudn’a acdst’a num ai decâtu i invi'a, se folosesce si dinsa totu de ea dandu vietia erasi mici loru sei boboci. Acest/a este istori’a acestui m itu popo­ralii care inse ne vâ parea cu m ultu m ai in tere­sanţii deca aflâm u totu acest’a credintia la po­porulu grecescu înainte de acest’a mai cu vre o trei mii de ani.

[11 G rec ia adeca erâ unu profetitoriu cu num ele Polyidu despre care poetisara in lungu si in la tu Escbilu, Sofocle si Euripide dar mai totu de una aducandu-lu in legătură cu Grlaucliu unu fiu alu regelui Minu de Creta. Istori’a e u rm at6 rea :

(îlauc.lm jocandu-se odata ca copilu (bine 1111 se scia cu pil’a seu cu popiculu , câ-ci com entatorii germ ani nu se unescu in păreri)

cadiii in tr ’o bute cu miere.*) Minu in daru lu- j totu cau tă in coce si in colo câ nu-i mai dede de urma. In tru aceea se in tem pIacâC uretii**)vinu si spunu lu i M in u , câ in c iu rd ’a sa de vite se afla o vaca, ce-si schimba de trii ori col6rea pre anu, de ora ce mai an tâiu e alba, dupa aceea roşia si in urma devine de totu negra. M inu cu­g e t i câ cine-i va potea află ic6n’a adeverata a acestei schimbări de colore, va fi in stare sâ-i spună si despre sortea fetiorului seu. E lu con­vocă pre toti m anticii sei, dara neci unu lu nu­lii potu m ulţi urni. U nu strainu din A rgu cu n u ­mele Polyidu i des leg a acest’a în trebare euig- mateca asem enandu vac’a su o fraga care mai antâiu e alba dupa acea roşia si in urm a e ne­gra ; acum Minu lu-silescc ca sâ-i caute copi- lu lu lu i celu pierdutu. Polyidu lu si află cunos- i'undu din sburatu lu paseriloru catra celariulu unde G lauchu si afla mortea, si unde ele se b a ­teau in continuu cu albinele ce veniau la butea cu miere. D upa aceste Minu pretinde ca Po- ly idu se-i si invia copilulu si fiindu câ elu se opunea lu-infundâ cu mortu cu totu in tr’o prin- s6re subterana. Acolo vede P o ly idu unu sierpe câ s’apropiă de mortu. E lu lu-ucide, in urm a vine al tu sierpe cu o buru^na cu care inviâ pre sierpele celu mortu. Acum Poly idu se folosesce si elu totu cu acestu m idilocu, ucide sierpele i-ia buruen’a si invia pre Grlauchu***).

Astu-feliu a fostu in vechime si este si astadi ierb’a sierpe lui o buruena cu care se invia ce-i morţi. P oporulu se folosesce cu dinsa si la des­cântecele de m uscatulu sierpiloru. Vedemu aici o dovada noua pen tru anticitatea clasica a m ul­to ra m ituri si povesti poporali.

X IV .

Dcsi’anfccu dc «leocliin.F ag i deochiu D intro ochi

i a te-ajunge-o vaca negra Cu cornele se te sparga Se te-asvîrle p reste m are In pustiu in departare,

Acolo se peri Ca diu’a de eri,Ca r6u’a de flore Ca spum ’a la sore

E r capulu celu deochiatu Se rem ana lum inatu C ura tu, de boia scapatu

''V v "*• *) L a orientali vine icdn’a acest’a tare de multe'■■■■* . ' ori, roai cu soma din datin ’a de a unge seu a inmoiâ

\ chiaru in miere pre cei morţi. — **) P reo ţi de a lui Joe.*L ***'' P reller Griech. M yth. Tom. II. p. 478.

223

Ochii cei vatem atori Si de focu săgetă to ri în v e liţi se fie cu perdele albe Se num ai privesca la obraze dalbe.*)

Deeohiarea fu in vechime to tu asi£ de sim- t î ta precum e si la noi astadi. P reste to tu se credea câ sunt unii omeni cari p rin influinti’a privirei potu s£s casiuneze m orburi, ba chiaru si morte se aduca. P lin iu ca unu na tu ra lis tu m are in tem pulu seu, vorbindu despre deochiu d îc e : E de insem natu câ aceşti omeni au câte d6ue pup ili in fia-care ocliiu.**)

F iin d u câ locuitorii Pontului aveau nisce ochi m ari melancolici, ardenţi si seriosi dedesc ocasijine la mai m ulţi fisiologi din vdculu clasi- citâtii ca se se ocupe mai in adinsu cu eruarea . causeloru pentru cari acestu poporu era asie re­num iţii pentru deochiare. P lin iu ne si amintesce de unu anum itu F ila rc liu care astfeliu scrie de­spre e i : Dupa cum se scia, ei au in tru unu ochiu o pupila gemena, era in celalaltu ic6n’a unui caln.

Precum in vechime la Romani, asi6 si la rom anii Daciei de astad i d ereu lu acest’a suferu m ai m ultu pruncii cei mici si frumoşi. De câte ori cineva privesce la ceva erum pandu in cu­vinte de lauda, de a tâ tea ori obiectulu intenţio­naţii e in periclu a fi supusu fata lita tîlo ru de- ochiarii. Astufeliu patim escu nu num ai baiatii cei frumoşi dara chiaru si sem enaturile câm pu­lui***) si mielusieii turm eloru s. a.

Credinti’a ac^st’a cunoscuta Greciloru ca „oyjid-celfios paqxccvog" (Plat. Conviv. I. Quaest. 7) si la Romani ca „obliquus ocu lus“ (H orat. Ep. I. 14 , 37) adi e res la tîta la t6te pop6rele E uro ­pei, avendu unu caracteriu universalii.

(V a urm ă) Nicolau Densusianu,

m, m m mfatia cu continuitatea romanitâtii Eomaniloru nordu-danu-

biani in Daci’a traiana.(U rm aro .)

T 6te aceste aserţiuni a Dr. Roesler sunt false, pentru câ astadi in lim b’a R om ana se afla mai m ulte num iri locali, care cu putiena s tram u tare ne esenţiala’ au fostu in usu s i la Romanii cei vechi, si care num iri num ai sin­g u r u prin continu’a esistintia a Rom aniloru nordu-danubiani in D aci’a tra iana s’au potutu conservă in lim b’a rom ana pana in tem pulu pre-

*) Â lesandri Poesii pop. p. 9. nota. — **) Ilis t.N at. 1. V II. c. 2. — ***) Asemenea si la A ul. Gelliu injjNoctes A tticae“ IX . 4:

7 .,

224

sente, d intre acelea num iri locali mai insem nate sun tu urm atorelc :

a) N um irea sa tu lu i: D ensusiu aflatoriu in tien u tu lu H atiegului, care num ire a fostu in usu si la Romani precum sc scie din Di6ne Ca- siulu in care la X iphilinu se scrie, câ Longinu ducele Rom aniloru s’au ingropatu la loculu : „Densas“ din care s’au formatu num ele sa tu lu i: D ensusiu precum scrie si scriitoriulu K ovâri L. in an ticitatîle A rdealului la pag. 20 .

b) N um irea : Cerna a riu rilo ru aflatore in A rdealu, si in Banatu, care num ire a fostu in usu si la Romani precum areta inscriptiunea in istori’a B anatului (scrisa do L eonhardu Bolim tom. IT. pag. 278 ); in geografi’a poporeloru de la D unăre (scrisa de lvatancich libr. V III. pag. 233 si la alţii) publicata, in care inscriptiune ocure num irea Tierna, si Dierna, sora cu Cerna.

c) Num irea riu lu i din T ransilvan ia : So- mesiu, care num ire a fostu in usu si la Romani in Daci’a traiana precum docum entedia inscrip­tiunea rom ana de Carolu Torm a in apendicea sa despre D aci’a nordica la pag. 34 publicata, in care inscriptiune ocure riu lu Sanus cu reg iu­nea Transvalana.

d) Num irea r iu lu i: Berzava aflatoriu in tie­nu tu lu Banatului, care num ire s’au folositu la Romani si pe tem pulu lui T ra ian u im peratulu dupa cum ne areta fragm entu lu rem asud in co­m entarii perduti alu i T raianu Im peratulu , care fragm entu conservatu in cariile lui P riscianu suna precum urm edia : înde Bersobim, de inde Aixi processimus (ved. si A rchivulu reuniunii pen tru litera tu r’a Transilvaniei din 1845 , tom. 1 fasc. 3 pag. 21.);

e) N um irea O rasiului: .Jasiu aflatoriu in tie r’a Rom anesca in Moldov’a, care num ire a fostu in usu si la Rom anii cei vechi in Daci’a tra iana precum are ta inscriptiunea Rom ana in geo­grafia poporeloru de la D unăre (de K atancich scrisa) publicata la pag. 213 libr, 8, in care inscriptiune ocure C. Clodiu ca prefectu mili- tariloru D aciloru Jasian i. („C. Clodius prae- fectus m ilitum Dacorum Jassiorum “);

f) Num irea tie n u tu lu i: Maramoresiu, care num ire a fostu in usu si la Romani sub ast’a forma : „M arim orusaa precum potem u vede ch iar din trac ta tu lu de sub ceştiune a Dr. Roesler la pag. 31.

N um irile locali pana rc î specificate, si con­servate prin continu’a esistintia a Rom aniloru nordu-danubiani, si alte num iri inca era conser­vate de pe tem pulu Romaniloru, si a num e: ca­lea lu i T ra ianu , salinele (seratura), Meadia, Go- ganu, Papia, si altele apriatu areta, câ f h -. Roes­

le r se insidla, candu crede, câ neci unu num e rom anu din vechime nu aru ii remasu in lim b’a Rom aniloru de astadi, si ratecesce candu d îce câ D aci’a tra iana a fostu tabula rasa de la Au- re lianu im peratu lu incoce pana in seclulu a 13-le.

L a pagin’a 79 liter’a e) Dr. Roesler mai aseresa si aceea: câ num irile r iu rilo ru : Oltu Temesiu, Muresiu in lim b’a rom ana s’aru fi for­m ata dupa ungurie, si câ prin urm are Romanii nordu-danubiani num irile riurilo ru acestora li aru ave de la U nguri.

A ce st’a aserţiune a D r. Roesler e eronea, pentru câ dupa cum se scie din scriitorii cei ve­chi (din Pliniu, Jo rnande, din Guido de Ravena si din alţii,) num irile riu riloru acestora in lim ­b ’a rom ana (seu la tina) cea culta au esistatu in Daci’a tra iana si inainte de venirea U n g urilo ru in U n g ari’a, si asi6 e certu, câ U ngurii au im- p rum utatu num irile riu rilo ru memorate din lim­b’a rom ana, si nu Romanii de la U nguri.

(Va urm a.) Gavrilu Popu.

Internulu unei case din Abisini’a.(Cu ilu s tra tiu n o pe p ag . 221.)

Resbelulu, ce l’a portatu de curundu An- gli’a contra lui Todoru regelu i de A bisinia, a descoperitu europeniloru o tiera m ai cu to tu lu neconoscuta. R esbelulu de com unu nu aduce a ltu ceva decâtu miserfa si nefericire a supra poporeloru si natiuniloru, dar’ de aici a casci- ga tu sciin ti’a. Scopulu espeditiunei ori si câ tu a a fostu de ego istu , totuşi sciintiele geografice si etnografice au caseigatu forte multu, de si nu chiar a tâ ta câtu din espeditiunile lui Napoleonii in Egiptu, unde pe langa tunuri si a lte in s tru - minte omorit6re guvernulu s’a ingrig itu a duce si 6meni de sciintia.

Poporulu abisinianu si (latinele lu i cu a tâ ta ne intereseza mai ta re , câ-ci e uniculu poporu crescinu in Afric’a, si tipulu lu i, de si n e g ru , abate cu to tu lu de tipulu celu uritu a negriloru. F a ti’a loru cea caucazica e inpre- su ra ta cu barba frunuisa , ce la negri lip- sesce cu totulu , perulu li cretin , si s ta tu r’a robusta.

Icon’a, carea o aretâm u acum a 011. lectori, representa internulu unei case din Abisini’a, depinsa de M’D ow all, care asîsderea a lu a tu parte in espeditiunea acest’a. Colib’a acest’a se- racu tia e locuinti’a unei persone de rangu mai inaltu , a decanului besericei de Sera fin.

225

Conversare cu cctitorelc.— în c e p u tă iu Orudo , fin ita la B e iu s iu . —

(R adiele prim e, — buchoto vescedîto , — siod in ti’a p u b lic a a socie­tă ţ i i do lo p tu ra , — academ ia lim b is tica , — n o p te bun a , — la

sc a ld a , — n a iv ita te , — pe d ru inu , — in sa tu lu n a ta lu , — la B e iusiu .)

Radiele prime ale auriului sore s trăb ă tu p rin per­delele ferestei mele in chili’a mea candu incepu se scriu aceste orduri. E dem aneti’a la p a tru ore. Sunte- m u in Oradea-mare la otelulu „A rborele v e r d e . M e - m ori’a mea, ca o pasere usiora, sbora indere tru pe cam- pi’a trecutului m ai de aprope, si-si revoca m om intele plăcute din n6ptea abie trecuta. E r in a in tea m ea pe m esa buchetele de flori vescedîte mi-sioptescu cu dulce despre o suvenire scumpa a nopţii espirate.

A sora se tienii siedinti’a publica a societâtii de lep tura din O radea mare, carea sub conducerea am icu­lui nostru d. Iu stinu Popfîu si-lua unu sboru inbucura- toriu.

S ied in ti’a se ’nccpu sdr’a pe la 7 si dium etate. Publiculu num erosu, adunatu si din cele mai indepar- ta te locuri, um plu inca de tem puriu sal’a cea spatîosa din otelulu „A rborele verde“. E ra o bucuria a vedd pe atâtia rom ani adunaţi la olalta. A ice se ’n ta ln ira cu­noscuţi vechi, cari nu se vediura de m ultu, — amici buni, — preoţi, civili, — d6mne si domnisi6re, — be- tran i, barbati, si juni, din m ulte locuri. II. S a dlu epis- co])u losifu P . Selagianu asîsdere a onoratu cu presin- ti’a sa acest’a productiune a tenerimii.

D espre deeursulu siedintiei publice o se vi vor- boscu numai putînu . Amintescu num ai a tâ t’a, câ tote productiunile au succesu in tr’unu modu stralucitu .A plau- sele si espresiunile de complacere se in treceau dupa fia-caro piesa. C ântecele eseeutate de corulu vocalu de- osebitu facura sensatiune m are, — dr discursulu de deschidere entusiasm â pe toti, — disertatiunea in titu ­la ta : „Lips’a unui in stitu tu rom anu pentru educatiunea feteloru in O radea-m are“ afla resunetu viu in ascul­tă to ri.

D upa siedinti’a societâtii , in pausa m em brulu onorariu dlu Paulu D raga , dechiam â cu focu si cu g e - sticulatiune precisa „ In g ra tu lu “ de Teutu.

Apoi urmă, academi’a lim bistica a alum niloru se­m inarişti, asîsdere dupa p rogram ’a publicata in n ru lu trecu tu . D in tre dechiamatiuni mai bine succesera cea m agiara ita liana si rom an’a a dou’a, poesia de scriito- riu lu acestoru sîre. Publiculu ap lauda cu plăcere, si dam ele onorara cu buchete de flori a tâ tu pre dechiam a- tori, câ si p re autoru. E râ p re in teresan tu a vede cu ce p lăcere so u itâ unu tieranu rom anu spre tribuna, unde fiulu seu dechiam â in limb’a ita liana. Oh, ce fe­ricire, ce bucuria potea se unduleze in anim’a lui in m om intele a c e le ! Produptiunile m usicale satisfacura ori co dorintie si ju n ii diletanti fu ra aplaudaţi cu en- tusiasmu.

D upa finitulu productiunileru, cam pe la 10 si dium etate, se incepu petrecerea de jocu, — care de­curse pana dem aneti’a la pa tru ore cu vioitiune m ulta. Roman’a se jocâ de doue ori, A rdelean’a odata. D em a­neti’a la pa tru publiculu se im prasciâ, ducandu cu sine suvenirea unei nopţi plăcute, — era eu me retrasei in chilia spre a p reparâ pen tru stim abilele mele cetitore fotografi’a oreloru din urm a. Sciu pre bine, câ fotogra- fi’a m ea e debila si pre defectuosa, — dar, rogu-ve, nu

pretindeti mai m ultu de la o p en a somnor6sa si de la unu sp iritu o b o s itu ...........

Nopte b u n a !Inse indesiertu me incercai a dorm i. P este câtu-

va tem pu carale incepura a face sgom otu pe s tra d e ; deci, lauda pardoselei din Orade, fui silitu a me face diliginte si astfeliu peste doue ore eram drasi in piciore.

T ota diu’a o petrecui in O rade, visitandu pre unii cunoscuţi si amici ai mei, — si in alta d î jo i in socie­ta tea amicului Popfi'u făcui o escursiune, la scald’a epis- copesca ce zace in departa re de o ora scurta, in o re ­g iune forte rom antica si p itoresca,— dupa mediadi tre- curam u in scald’a num ita „Felice“ unde se ticnea ma- ialulu tenerim ii gim nasiale.

Petrecuram u tem pulu pana sdr’a delectandu-ne in joculu teneriloru fii a i M useloru. M i-placea m ultu se studiediu naiv ita tea si sinceritatea juniloru . U rm atori- ulu dialogu rostitu cu naiv ita te nevinovata facil a supra m ea o im presiune pre frag ed a :

— Domnisi6ra, dîse copilasiuln ca tra o copilitia, te rogu se nu uiti apoi cadrilu lu alu doile. E s ti anga- g ia ta cu m in e !

— Nu te teme, nu-lu voiu u itâ . T e-am insem- n atu in ordinea jocuriloru . Spusu-m i-a m am ’a se gri- gescu.

Sub deeursulu pausei se red icara mai m ulte toaste. D in curiositate m’apropiai si eu s’ascultu. U nu m agiaru inchinâ pocalulu in tru saneta tea rom aniloru din Biha- rea. „R om anii-m agiari din B iharea — dîse elu — nu sunt ca ceialalti rom ani. E i ni-su fraţi adeverati. I a 48/9 candu rom anii din T ran silv an i’a se lu p ta ra in con­tra nostra, — fra ţii noştri rom ani din B iharea se şco­la ra (?) cu noi d inpreuna in contra fratiloru lo ru .“ M i­nun a ta la u d a !

In tr ’aceste unu protopopu rom anu se si scolâ se-i respunda. D a r eu nu-lu mai ascultai. Me sa tu ra i pe de- p linu de toastulu ungurescu, — si fiindu tem pulu cam in a in ta tu ren to rnaram u la Orade.

In a lta-d î desu de dem anetia plecai a realisâ o vechia dorin tia a mea, a vede Beiusiulu si frum osele lui regiuni, pam entulu meu natalu . T recu ră mai siepte ani de candu nu visitasem acestu asilu alu sc iin tie lo ru ; de atunce se facura m ulte schim bări in v ie ti’a sociala po­litica a rom aniloru de acolo, — doriam d ara din adan- culu anim ei se potu petrece câte-va dîle in acestu orasielu rom anescu, — doriam se vedu pe vechii m ei amici si cunoscuţi, si nepotendu resiste dorului, plecai a-lu realisâ.

D rum ulu ca tra Beiusiu ne conduce to tu p rin re ­giuni rom antice. O panoram a dupa a lt’a, care de care m ai frumosa, ne delectâ cu prospeptu lu loru frumosu. A eru lu erâ curatu , ceriulu lim pede, codri si pădurile verdi, riu rile sierpuiau cu m urm uru melancolicu, pase­rile can tau in Coru imnulu loru, — tote aceste la olalta m i-farm ecara vederea si m i-im betara audiulu. Ah, fru ­mosa e, Dom ne, n a tu r’a in sim plicitatea sa grandiosa.

E râ dem aneti'a pe la 10 ore, candu diarii satu lu Holodu, pam entulu meu natalu . O sim tîre dulce, suava si sacra cuprinse totu in ternu lu meu. A ice fui nascutu, in satulu acest’a petrecu i anii prim i ai copilăriei mele, in locurile aceste invetiai a rosti mai an tâ iu numele de „m am a“ si , , ta ta “ . P am entu santu , locu sacru p en tru mine, salute tîe !

Nu peste m ultu ajunseram u in satu si ne opri- ram u inaintea casei parochiale. Ne coboriramu, si in a ram u. M an’a-mi trem u râ candu deschisei usi’a anim ’a-

19*

226

mi pa lp ita rapede, si in ochii-mi se iv iră doue lacrime, L e lasai s§ stralucesca. Nu erâ in g iu ru lu meu neci unu omu din a ta re orasiu mare, ca se rida de mine.

D lu parocu localu, d im preună cu stim abil’a-i so- c ia , ne p rim iră cu ospitalitate sincera, rom anesca. E ra eu me pusei la feresta si aruncai o p riv ire a supra re g i­unii. Jo su se estindea o vale m anosa, in midiloculu ei unu riu rapede, tu rbedulu Holodu m anâ undele sale spum egatore. Mai la vale renum it’a m ora — am intita de a tâ te ori p rin d iurnale — ni spunea de suvenirea nem oritoriului V ulcanu. In d ep arta re codrii si m unţii maestosi „si-ascundeau frun tea in nori/', form andu o sem icununa d in tre cele mai frumose. Era din stan g ’a ventulu usioru ni aducea pe aripele sale accentele doi6- se ale unei doine poporale.

D upa pausa de o ora continuaram u drum ulu ca tra Beiusiu, in tre regiuni si mai frumose si mai rom antice decâtu pan’acum a.

T recu ră doue ore candu din departa re d iariram u tu rn u rile bescriccloru din Beiusiu si peste câte-va m i­nu te sosiram u la loculu doritu.

CE E NOU?A (Principele Napoleonii), care de presen tu pe­

trece la V ien’a, pe sam bata se asce'pta in P est’a. Cale- torindu in incognito precum in V ien 'a asie si aici va fi in cuartira tu in otelu. Aici in P es t’a se aude câ va fi in otelulu „ la E u ro p a" ; si se vorbesce câ va cerceta s ica- fan ’a ,,la c o ro n a “ , unde unchiulu seu — im peratu lu N apoleonu de acum — in 1831 s’a jocatu forte m ultu la b iliardu , asceptandu acolo scirile despre resu ltatu lu revolutiunei polone unde e râ chiam atu ca coman- dante.

A (Mai. Sa imperates’a'), prim ’a preum blare cu ca re tr’a a facu t’o sam bata in pad u riti’a orasiului. F i­indu inse tem pu ploiosu si tina, publicu n ’a fostu de câ tu in num eru forte micu. A dou’a pream blare a fa ­cu t’o dum ineca in carutia deschisa. Mai. S a erâ inbra- c a ta in vestm inte albe si p rosp itîâ forte bine.

V (Mai. Sa imperates'a) a datu 1000 florini pen­tru ared icarea m onum entului lui M asimilianu in T riestu .

A (M. Sa Carolu) dom nitoriulu rom aniloru va face acuşi o ca le to ria mai la tote curtîle europene.

X (Maialu). T enerim ea rom ana din gim nasiulu de Beiusiu a tienu tu a tre i’a d î de Rosalie m arţi in 2 ju n iu m aialu seu m ai bine ju n ia lu in paduritia . L a asta p e ­trecere a asista tu unu publicu num erosu si frumosu. D auna câ petrecerea acest’a s’a tienu tu chiar in tr ’o d î cu siedinti’a publica din O radea-m are si astfelu din Beiusiu nim ene n ’a po tu tu partic ipâ la aceea con- ferintia.

A (Tenerimea romana) stu d io sa la gim nasiulu din O resti’a, a mai datu acum in 20 m aiu unu concertu in fav6rea biblioteoei ju n e i socîetâti a loru. Y enitu lu cu- ra tu d in ambele concerte e 43 fl. v. a. d in carea suma se voru procura cârti. Societatea m ai are si pana acum a 120 tom uri, cari s’au ad u n atu din bunavoin ti’a inteli- g in tie i d in locu si din p reg iu ru .

V (Meteori). In lun’a trecu ta a p icatu langa Sla- vetici (in C roa ti’a) doi m eteori m arisiori; (periferi’a unuia e cam de unu policariu) unu lu e in p rop rie ta tea p reu tu lu i din S lavetici, era celalaltu nu se scie, la cine se afla.

A (Sambata noptea) unu locuitoriu d in s trad ’a lui Em eriou s’a tred îtu in tîvliturile unei fem ei; si ui- tandu-se pe ferdstra a observatu câ in caruti’a ce trecea pe sub ferestra este tra n tita o femeia si câ tiene cineva de ea, era cocisiulu m ana asp ru caii. Femei’a avea pe capu o peleria alba de paie si inb racata elegantu. F ap - tu lu inse si pana adi e neconoscutu.

A (In Mediasiu) unu oficiru de a rm ata s’a inpus- catu . Candu l ’au aflatu nu m urise inca. Caus’a sinuci­derii nu se sci'e.

A (Tribunalulu) din Y ien’a a tram isu institutului de dam e din B run, ordulu asasinatorei Ju li’a E berge­nyi, ce l’a avutu ca dam a a institu tu lui aceluia. Prio- res’a institu tu lu i inse a ord inatu câ, de ora ce proprie- tare's’a aceluia, l’a spurcatu , se se venda ca sen u -lu m ai porte n im e; »{l’a si p redatu plebanului locale ca pen­tru d ium etatea pretiului aceluia se faca misa pen tru su- fletulu asasinatei, er’ cea la lta dium otate se o im parta in tre seraci.

A (Generalulu baronu Koudelkd) a fostu transpo r­ta ta in dîlele trecute in fo rta re ti’a de la Laibach, unde are a-si inplini tem niti’a de 8 ani.

A (Colorile cele multe) si deosebite ce aveau osta- sii la grum adiu si mani inca se delatu ra , si de aci ina- in te to te regim entele voru ave in tr’o forma. Asie' la dragoni va fi galbenu, la ulani rosiu in tunecatu , la pe- destrim e rosiu deschisu. D eosebirea in tre regim ente se va conosce num ai din num erii do pe bumbi.

A (Archiducelui Albrechtu) nu-i plăcu procesele de presa si a ordinatu, ca generalulu Philippovits se-si re tra g a procesulu in ten ta tu d îariului „Sontagszoitung", si se com planeze caus’a pe calo amicala.

A (Scaldîle din Teplitz) sun t forte vi6ie si si pana acum a au 1400 de ospeti. Cei m ai m ulţi sun t din Pru- si’a, Sasoni’a si Poloni’a. C u deosebire sun t forte m ulţi oficiri prusieni. T o tu acolo e si Amalia princes’a do B avari’a, principele A uersperg , Clacy si alţii. Mai na- in te se vorbiâ câ si m inistrulu B ism ark va petrece ver’a acolo, acum inse dupa unu telegram u de curundu, nu va m erge acolo fara la Biaritz.

A (Pertractarea procesului) lui C horinsky in Miin- chen se va incepe in 22 1. e. — D in Vion’a siepte spre dieco insi au a se presentâ ca m artori pe atunci in Miin- chen, er’ din Szechen loculu naste re i lui E bergenyi doue d iec i, precum si insusi E bergeny i inca va trebu i se fia de fatia.

A (in locuia, lui Muhlfeld) Vienesii voiescu a alege de depu tatu pe ministrulu G iskra .

A (Inventiune lotresca). In Bud’a-Pest’a se ob­serva unu nou soiu de lotri, cari in limb’a loru se nu- mescu „Scocberi“. Acesti-a cerceteza dem aneti’a casele p riva te si ospetariele sub pre testu , câ cauta p re cutare si cu tare persona; si in casu, candu nu afla pre nime­nea a casa, seu dormu ospetii, atunci ocupatiunea loru e secura, d ecad au inse preste cineva, lu-saluta indata cu „buna dem aneti’a“ si-i adm anua unu biletu cu numo necunoscutu, facutu numai dupa fantasi’a loru si me- n itu a seduce pre omeni. C apetandu respunsu nega tivu se roga de iertare si se departa.

A (Sinucidere). Unu barbatu bine im b raca tu trecu n d u eri, pre la 4 6re, preste puntea d’in tre Bud’a si P est’a, la midiloculu punţii se opri si sari in D unăre. C aus’a desperatiunii lui nu se scie inca.

A CPoliti'a din Vien’a) cerca se p rin d ă o dama carea, dandu-se acolo de contesa a comisu m ai multe insielatiuni. E a erâ totu deuna elegan tu inbracata si

227

umblă to tu in care tre . S’a im tem platu m ai adeunadi câ suindu-se in tră su ră , si vediendu in apropiarea calesei sale unu ju n e gavaleru , — a facutu se-i cadia din bu- sunariu ta r t i ’a. T eneru lu observandu acest’a, a m ersu de a aredicat-o ca se i-o deie indere tru , dam ’a inse cum s’a su itu in carutia s’a si departatu . In ta r tia n ’au fostu bani, fara nisce notitie despre venitulu ei anualu si o b ile ta , pe care-i eră scrisa locuinti'a. T eneru lu cu- ge tan d u in câtu-va la notitie, dar mai m ultu la dam ’a frum osa si tenera , a cugetatu câ, cu acest’a are unu modu forte bunu, prin care pote a r si pote lega cono- scintia cu e a ; deci s’a si dusu la locuinti’a dam ei sâ-i predcie obiectulu perdutu . In trandu la ea, l’a prim itu forte bine a tâ tu dam ’a tenera si frum osa câtu si mam ’a ei si conoscinti’a a fostu ca si facuta. P recandu eră se se depărteze, s’a rogatu de dame câ fi i-ar ie rta tu se le m ai ce rce teze ; damele i-au prim itu rogarea bucurosu ; si asie tenerulu a inceputu a umbla la casa, pana mai in urm a a si petîtu-o si a facutu incredintiarea. In tem - pulu câ tu a um blatu la cas’a loru, si mai vertosu dupa ce a si incred in tia t’o, junele i-a facutu mai m ulte pre- sente pretîose. O data numai s’a tred îtu teneru lu câ dam ’a si m ircs’a lui a fugitu din V ien’a, atunci s’a dusu la politia si plangundu si patim’a s’a rogatu de acest’a se um ble se-i aduca prdtîdsele cu cari a fostu insielatu. D e sigurii ju n ’a dam a a folositu mai de m ulteori ta r ti’a ca cursa.

A {Infricosiat’a ioon’a a ticăloşiei de rachiu). U nu barbatu , care cunoscea tristele urm âri si ticalosîele, la cari aduce rachiulu pe omu, dîce in p riv in ti’a acesta : D eca am u pote noi adună femeile si pruncii betîv ilo ru pe o scena de privire, e ra in pregiurulu loru am u pune pe ferbetorii si vendietorii de rachiu, si i-am u tiene p an a a r povesti fiestecare m am a si fiestecare copilasiu is to ri’a patim eloru sale, precum si scapatarea loru din avere sî îndestu lare, apoi caderea din vedia si noroci­rea casei la saracia si am ara tic a lo s îa ; deca s’ar pote poftori in trigele , im parechiarile si necasurile casei, deca s’ar pole face ca se sune la urechiele loru bataiele, s tri­gările m am eloru si vaietele nevinovatiloru prunci, ce le pricinuise tiranu lu si selbaticulu loru părin te , — care mai na in te eră, f6rte p lacu tu ocarm uitoriu si ape- ratoriu; dupa ce s’a r propune, dîcu, acelora rugatiunile caseniloru, dîlele si nopţile loru cele pline de am ara- tiune, de necazu, de ticalosîa, de grigia, si g r6za; candu s’ar pote infatiosiâ p riv ito rilo ru acelor’a fric’a m orţii, care a strim toratu sufletele acestoru suferitori, precum si spaim’a, trem urarea si ingretiosiarea, ce a trebuitu se o sufere de la barbatii loru, ce ducu o vietia asie necum petata, asrâ si rugatiun ile cele ferbinti ale fia- carei soţie pentru barbatulu ei, ca se-lu p6ta scapă de le g a tu r’a isp ite lo ru , ce l’au capiatu cu totulu, si in sfirsîtu candu s’a r pote a re tă la vedere lacrimele, ce s’au versa tu do acestea a casa, in vrem ea ce galgaiâ la rachiu barbatii lo ru : atunci de buna sem a nu a r fi neci unu fe rb a to n u seu vendiatoriu de rachiu, care stâ in leg ă tu ră cu acestu reu, ca din ce'sulu seu diu’a aceea se nu se ho taresca a se lasă de m eseri’a spurcata si am estecat6re de veninu.

Literatura si arte.A (4 esitu de sub lipariu) o p u lu : C ercetări de­

spre romanii de din colo de D unăre, tradusu d in lim b’a greca de dlu Sergiu H agiad i. Se afla la tipografi’a na­ţionala in Craiov’a.

A (Compendiu de pedagogia), opu pen tru p ă rin ţi educatori, inve tia to ri si toti barbatii de sc61a, scrisu de dlu I . Popescu. P retiu lu 1 fl. v. a. P renum era tiun ile se potu face la autoriulu in Sibiiu.

A {Armat'a romana) e titlu lu unui opu de curundu esitu de sub tipariu , si se afla depusa spre vendiare la t6te librariele din Bucuresci. — O scriere care trac teza cestiunea a tâ tu de im portan ta si care desvolta to te m anoperele pe trecu te astad i in oştire, este de unu in teresu a tâ tu de m are, câ tu e superfluu a fi recoman* datu cetitoriloru.

Din strainetate.A (Celu din urma baiu micu) in cu rtea de Tuile-

rii s’a tienu tu m arţi s e r’a. Im perates’a E u g en i’a a in- tra tu in baiu pe la 10 ore. Im p era tu lu n’a lua tu parte , câ ci a fostu ostenitu. A fara do no tab ilita tîle si dam ele de cu rte au fostu de fatia to te femeile am basadoriloru. ■ L a 1 ora a fostu cin’a, la carea, im perates’a a m ancatu la o l ’lta in o sala com una cu toti ospetii. B alulu s’a fi- nitu la 2 ore.

A (Nero), canele celu p lacutu a lui N apoleonu a m uritu , si la acest’a „L a P ressa“ adauge in ironia, câ acest’a a fostu mai m odestu si mai nclingusitoriu in tre toti c u r te n ii; 6ra foile din V ien’a, aşişderea to tu in ironia, d îcu : câ in diu’a aceea candu a m uritu , im pe­ra tu lu de je le si superare nu a luatu parte in senatulu m inisteriale, si candu i-au sapatu g rad inarii g r6p’a in unu coltiu a g rad inei a versatu lacrimo.

A (Garibaldt) audîndu câ generariu lu papale T eves a m ersu in A m eric’a, ca se aduca de acolo voluntirii v erbovati; a scrisu o epistola c a tra am icii sei din New- Y ork , in carea condam na pe to tu am ericanulu care va veni a aperâ scaudulu papalu.

A ( Unu monstru). P e insul’a E ube’a o femeia a nascutu unu pruncu fara capu. Pe p a rtea de asup ra a trunchiului erau tre i ochi, doi m ai m ari si unulu mai micu. U rech ile , degetele si m anile erau asid de m ari ca la unu orau mare. Tndata dupa nascere a si m uritu si s’a tram isu museului d in A ten’a.

A (.Polemia interesanta). O foia din N ew -Y ork cu alta din W ash in g to n m ai 1rei septem ani in treg i a to tu polem izatu p en tru nisce isvore de petroleu, despre cari, cea din N ew -Y ork a dîsu câ au secatu cu to tu lu . L a inpartesirea acest’a f6i'a din W ashington a obser- v a tu pe scurtu , c â : E m inciuna, si câ m ai crede se fi secatu d in capulu aceluia ce a scornit’o acest’a aceea ce se n u m esce : „m inteu. Foi’a d in N ew -Y ork tieneu- du-lu de necuviintiosu acestu respunsu a respunsu estu m o d u : „M ai au d ît’a cineva astfeliu de obraznicii de la unu d iu a ris tu ; asie vorbescu omenii cultivati ? Acum vedem u câ coleg’a nostru din W ashington nu num ai e fara minte, d a r e plane nebunu. D e ce nu se eschidu astfeliu de 6meni din societate. Noi, la asie necrescuti le aretâm u usi’a. Si cu acest’a dorimu a fini, câ-ci coleg’a din W ashington nu e dernnu a ne m angî on<5- rea cu elu“ E ra cealalta f<5ia a rep licatu c â : coleg’a lui din N ew -Y ork neci nu p6te ave locu in o societate onesta, câ-ci mosiulu lui a fostu p rin pădurile de pe m alulu riu lu i A m azonu — m aim uca.

A (Dupa omorirea lui Lincolri), soci’a sa si-a ven- du tu to te pretîoseie si lucrurile scumpe. A cest’a fapta a ei nu si-o pote esplică nimene, câ-ci se m iră ori si cine, câ cum de femei’a lui a devenitu asie curundu in

228

lipsa asie m are de bani, incâtu sâ-si venda totu ce are. Acum de curundu inse a esitu unu opu „B ehing the Scenes“ (D upa culisa) de Ia fost’a cosetoresa de casa a lui L incoln si amic’a femeii sale, cu numele E lisabet’a K e c k le g ;— din care se vede câ d6mn’a L incoln a fostu o fem eia forte lucsuri6sa si predatore, si câ a avutu o d e to n a de 27000 dolari, de carea barb a tu lu ei n ’a sci- u tu nimicu.

A (Novela gigantica). N u de m ultu a esitu de sub tipariu , de la pă rin te le literaturei Japanese o novela de 106 tomuri.

A (Tesauru literariu). Acestu tesau ru insem natu e o opera a lui Grlucli, carea s’a aflatu de curundu in Parisu si de carea pana acum a n’a sciutu nime. D e <5race in treg u opulu e scrisu de m an’a sa proprie, nu sufere indoiala câ e si a lui.

A ( Venitulu unui curatitoriu de caltiuni). U n u ca - letoriu fiindu in unu otelu din M elbourne (A ustrali’a), si voindu a caletori mai departe, a sciricitu de la unu am icu alu seu ce aşişderea e râ acolo incuartira tu , câ <5re cam câtu presen tu (trinkgeld ) se deie servitoriloru. „H m — respunse acesta — aceea dieu nu sciu, sciu inse a tâ ta , câ venitulu cu ratito riu lu i de caltiuni se suie la anu la 1600 punţi s terlingu .“ (16000 florini v. a.)

A (Foile din străineiate) scriu câ causatoriulu p rincipalu alu resbelului abisinianu a r fi fostu unu ji- dovu din U ngari’a cu numele S tern . E lu s’a dusu din U ngari’a in Londonu, de unde apoi ca m isionariu a caletoritu in A bisini’a.

A (Imperatesa Carolina). D espre nefericita fost’a im peratesa a M exicului se scria câ, de tre i luni n ’a po- m enitu num ele barba tu lu i seu. Se v ed ecâ de totulu i-ar trece din m inte suvenirea M exicului. Sem nele nebuniei d in candu in candu num ai din aceea se vedu câ, in- tran d u in vre-o chilia s t r ig a : „va i ce neordine, ce ne- c u ra tie n ie ; cu ra tîti dupa olalta pe aici“ . Servitorii se si apuca num ai decâtu, si ea serac’a atunci se molco- mesce.

A (Din Moskva) se scrie urm at6rea istoriora. în a in tea de acest’a cu pa tru ani, a inceputu ore cine,— despre care inse num ai a tâ ta se sciâ câ e ceva notabili­ta te din S pan i’a, — a si edifica unu palatiu frum osu in una din cele m ai frum ose strade. P ala tiu lu se edifică iute si cu pom pa Mai in urm a s’a sciutu câ l’a edificatu contele Silasori din Spani’a, unu omu micu, pe care ade­seori l’au vediutu um blandu pin tre lucratori in vest­m inte cam slabe. D upa ce palatiu lu a fostu ga ta betra- nuî;; si-a luatu o chilia lunaria in casa ce era chiar lan­ga palatiulu lui, era palatiu lu s ta tea golu. D atina acest’a a contelui li-au p lacutu la Moscovieni si vorbeau m ultu despre elu. In urm a s’a sciutu câ Silasori pen tru ceva amestecu in revolutiunea lui P rim de m inisteriulu lui N arvaez a fostu judecatu la m drte si asie dinsulu si-a cau ta tu refugiu in R usi’a. Cu nim e nu veniâ in coatin- g e re si numai prin o f6ia francesa se conoscea cu lum ea. B etranu lu a fostu cam sm intitu de m inte si num ai dupa ce l’a apucatu mai ta re defectulu acest’a l'au dusu in cas’a nebuniloru, unde a si m uritu. A sintiendu-si finea vieţii a dîsu câ vre a face testam entu in care, palatiulu l’a lasa tu fiului seu, pe sem’a caru ia l’a si facutu si cu care asceptâ - dupa fiulu seu ca se sos^sca cu m ires’a.

F iu lu seu inse nu mai traiesce, câ-ci a fostu p rinsu si ucisu. T eneru lu conte abie a fostu de 28 de ani si ul- tim ’a m laditia a fam iliei de Sirasoli.

(«âcitrara de semne de Cornelia Vulcan.

***** * * * * !* * # — tf* . A - ? ! • - 4*4- A ? l

;»** 4*4 -:-:.*• ***•*/! ?■*** *• % -V tt! ■

,%!*** t t . « - ;.** t t - 4*4- #***

* : * * *ţ__

A. 4*4-

4*4.4*4*% # .‘4*4? #!:=***#*% . D-A-—***—A

***: ;4*4—V t t — tt» ,•. * *t * _ţo * ţ. * .__•■* * •* * * *•!*

D eslegarea gâciturei de semne din nr. 16.R om ani! aveţi o R om ania;D e va foptf, dati v ieti’a pen tru e a !Câ ’n lumea, carea va se fia,Spre nem orire veti reinviâ

E lia T ra ila .D eslegare buna prim iram u de la d6mnele si

domnisi(jrele: H ersili’a M agdu, M aria B u d a i , M aria Stancoviciu, L u iza M urgu, E m ilia G aboru, A nastasia Leonoviciu, Sofia Isfanescu, C arolina Bolocanu, Corne­lia Cadariu, Roşa A rdeleanu, D rag ina C iorogariu, Ju - lia C hristianu, C leopatra Miculescu, Ju lia Suciu n. Da- rab an tu ; si de la dom nii: Joanu S turza, V. Baritiu,, S te fanu M unteanu, Jan cu Miculescu, U rodie Cernescu N estoru O preanu.

T ablon ln natinnaln : „A lesan d ru I D om nu a lu M oldovei p rim esce in sem n e le dom niei d in m an ile so lilo ru im p e ra tu lu i Jo a n u P a leo lo g u 11, c a re se d â ea prem iu p re n u m e ra n tilo ru aces te i foi, e g a ta , s i e sp ed area s’a si in cep u tu , — d a r in t r ’o d î n u se p o tu os- p ed â d e c â tu n u m ai 25 — 30 de esom plare, de aco ea no rogâm u, ca s t. n o ş tr i p ro n u m eran ti se nu rec lam eze in d a ta . P a n a ’n finea lunoi se vo ru e sp ed â t6t,e esem plarele.

Panteonillu Homann n ec i acu m a n u so po te tip ă r i, câ-c i l ia r ti ’a n ’a so s itu in c a din fa b ric a . D â c a v a sosi, t ip a r ire a se va incope in d a ta .

Lngosin . M ultiam ita p e n tru a r tic o lu lu t r a m is u ,— seva p u b lic a in d a ta ce n i v a perm ite sp a tiu lu . T ram ito -n i c â tu m a i a dese o ri asem ene lu c ră ri.

Busiacu- A sositu . M u ltiam ita . A scep tam u ce lu p ro m isu la fine. _________ _

Proprie tariu , redacto ru respund ia to riu si ed itoriu : IOSIEU VULCANII.

S’a tiparitu in Pest’a 1868. prin A l e s a n d r u K o c s i (in tipograli’a lui ItlrkBvi, Galg’âezi si Koesi.) Piati’a de pesci Nr. 9.

\