J k x m i a r v i IISMlsieeă, 2/15 Noemvrie 1908 Nr. 45

iPf

p f 3j|

li

V - J

y'‘\% t

: 1

Wrmţwl nfeoat«u»«K*&Miti» t® «ss as» ...................... .. . 4 set. 40 baiu..f» * fi* »* , . i so*. 20 bani.&g»&ate, Aamfa» şi «te tfri iMas i l so;. anual

ga te fs „TSpysf ag IL Stltzvr, Slbiin

P o a t e f&©Iitl©&.

&p$x<& în flecar© Bnmineoâ.

INSERATEIi« prisuc In biroul adminlstraţlunll, (itij

Măcelarilor ni. 12).

Un ţir garmond priavdată 14 bani, a dooa-oară 12 ban a treia-eari 10 bani.

H o ţ i r ă z b u n ă to r i.

La multele hoţii şi spargeri, ce să iac

& silele noastre, să întâmplă uneori, că hoţii

rămân păcăliţi, adecă nu pot pune mâna pe

jaf, pe banii, ce nădâjduiau a-i fura.

Aşa s’a întâmplat săptămâna trecută cu

ueşte spărgători. Miercuri noaptea au întrat

mai mulţi inşi în deregătoria de dare din ora­

şul Ciongrad (Ungaria), care este vecină cu

cazarma de gendarmi. Ei au spart uşa din

curte a deregitomi şi nu i-a observat ni­

menea.

. In lăuntru s’au apucat să spargă caasele

de fer wertheimianc, în cari s& aflau la o ju­

mătate de milion cor. Au cercat cu aăcuri, cu

rude de ier, dar n’au isbutit de loc. Atunci

în năcazul lor au zdrobit tot, ce au găsit în

chilie, au ffleut ţăndări mesele,şi scaunele, au

slârticat şi împrăştiat scrisorile şi cărţile3 cu

socoteli şi s’au depărtat numai după ce n’au

mai găsit nimic, ce să strice.

A doua zi deregJtorii au aflat odaia, de

gândeai că au dat Tătarii pe acolo.

- Chipul nostru ne arată pe hoţi în munca

lor de rSzbunare.

490 FOAHA P O P O E T O 0 IMt, 45

P roiectu l lui A n d râ ssy în dietă.Ia sfârşit s’a întâmplat! Ca toate

opintirile, protestele şi cererile noastre, ale celor n e m u lţu m iţ i cu proiectai de alegere a lai Andrâ»sy, Majestatea Sa şi-a dat învoirea, ca proiectai să se prezinte Ia dietă şi să se desbatâ.

Aceasta Insă nu însemnează înce­tarea laptei împotriva proiectului. Din- potrivă, lupta cea mai înfocată acum Începe, laptă de s ne înţeles, pe teren legal, Intre marg nile ce ne permit legile. Vor lupta împotriva iui deputaţii noştri şi alţii, ch ar deputaţi unguri în dietă şi in afară de dietă, ca proiectai să fie respins sau schimbat. Dacă n’am isbuti, nici atunci nu vom descuraja!

Proiectul a fost prezentat în şe­dinţa de Miercuri 11 Nav. c a dietei. Şi păcă a 1 publica tn întregime, dăm următoarele informaţii despre el.

Proiectai.Ia proiect să statoreşte mai întâiu,

că fiecare cetăţean ungar, care a îm­plinit 24 de ani şi e statornicit de un an în vre-o comună, este alegător.

In acest pasagiu e exprimat votul universal şi dacă acesta singur ar forma proiectul lai Andiâssy, ar fi desăvârşit. Dar el este schimbat şi redus mai la nimic prin paragrafii ce urmează şi cari hotărăsc următoarele:

Acei alegători, cari nu ştiu scrie ş i ceti’ aa drept nemijlocit de alegere, adecă tot zece inşi aleg câte un alegător, care are drept de un vot.

Andiâ^y a zis, că de aceea a fost de lipsă să o facă aceasta, căci neştiu­tori de carte sunt foarte mulţi, adecă tocmai aceia, care sunt mai uşor de aţîţat şi aşa a trebuit să le dea numai li 10 inşi câte un vot.

Asta i una la mână. Vine acum votul plural, adecă dreptul ca unii ce­tăţeni să aibă câte doue şi trei voturi.

Doue voturi vor avea toţi aceia, cari sunt de 32 de ani, au fost soldaţi şi au trei copii.

Doue voturi vor avea lucrătorii (me­seriaşii), cari au lucrat la unul şi acelaş măiestru 5 ani neîntrerupt.

Tot doue voturi vor avea aceia, cari au absolvat 4 clase gimnaziale sau reale şi plătesc o dare directă de cel puţin

, 20 cor. la an, apoi măiestri, cari lucră cel puţin cu un lucrător (calfă)

Trei voturi vor căpăta cetăţenii, cari au absoivat o şcoală de mijloc (gimn. reale etc.) sau cari plătesc 100 ccr. dare anuală directă.

Cam să vede, votul plural să va valora cu deosebire In oraşe, unde sunt cei mai mulţi da aceia, cari împlinesc condiţiile de mai sas. Astfel el va fi stricăcics cu deosăbire muncitorilor, adecă clasei de mij'oc.

Proiectul dispune, ca votarea să fie deschisă, cu vorba şi nu secretă, cum este în toată Europa. Prin aceea, c i votarea să face cu gara, să dă un mijloc celor dela putere a teroriza, a înfrica pe alegători şi a-i face să vo­teze după porunca cutărui Măria Sa.

Pe lâsgă acest proiect despre drep­tul ds siegere, să va mas prezenta unul despre împărţirea cercurilor de alegere,

care acum e In pregătire. Cercurile de alegere vor fi împărţite in cercuri de votare, cam după oraşe şi notariate. Fiecare cerc de votare na va cuprinde dapă putinţă mai mult decât câte 1000 de alegători.

Prezentarea proiectului.Miercuri, în ziua prezentării pro­

iectului, deputaţii erau aproape toţi de faţă, galeriile dietei îndesuite de public. După deschiderea şedinţei, să ridică con­tele Andrâîsy şi p re z ntă proiectul elec­toral, însoţsndu-1 cu o vorbire mal lungă, îndată la început de pe băncile depu­taţilor naţionalişti să aud strigăte:

—Cuvântul de onoare! Cuvântul dat!O larmă şi învâlmăşală groaznică

să naşte în urma acestor cuvinte. De­putaţii şovinişti sbiară:

. La ordsne! Cine a fost obraz­nicul ?

Prezidentul face cu greu linişte, şi zice, că acela care a strigat, dacă are curagiu bărbătesc, să ee spuie Atunci să scoală slovacul M.lan Ivanca. Strigăte sălbatice: • Afară cu vânzătorul de pa­trie*. Prez dentul îndrumă la ordine pe Ivanca.

Vorbeşte apoi mai departe Andrâ 3sy. E întrerupt adeseori de deputaţii naţio­nalişti, deputatul democrat Pet6 îl nă­căjeşte mult La sfârşitul vorbirii socia­liştii aruncă de pe galerii ţiduli tipărite, în care să zice, că regele a făgăduit vo­tul universal şi dieta să se ţie de acea­Bta făgăduinţă. Socialiştii au fost scoşi de pe galerii.

Deputatul socialist MfzoS cerând cuvântul zice, că prin prezentarea pro­iectului în d*etă, Andrâ <sy a călcat în picioare sfinţenia cuvântului regesc . . . E îndrumat la ordine.

In sfârşit la propunerea lui An- drâisy să hotăreşte a să da proiectul spre studiare unei comisii de 31 de inşi. Membrii comisiei a’au ales în şedinţa de Joi.

Kossutliiştilor nule placeproiectuLIn clubul partidului kossuthist s’a petre­

cut Marţi următoarea scenă: Szentivă^yi Ar-

pâd a zis, câ lu i nu-i convine proiectul lu i

Andrâssy, e silit însă a să supune împreju­

rărilor, dar nu ştie pentru ce trebuie să în­

ghită bucătura cea mai greţoasă partidul

kossuthist ?La cuvintele aceste a sărit secretarul de

stat contele Hadik şi cu glas răstit a zis, că

ori e ban proiectul şi atunci nu aduce nime

jertfă pentru el, ori e rău şi îa acest caz tre­

buie respins în dietă. AtunciSzentivânyi strigă:

Haid să facem un partid (adecă cu constitu­

ţionalii) altcum ura rămâne iarăş asupra par­

tidului kossuthist.Contele Andrâssy, ca să-i împace le

spuse, că proiectul nu are alt scop, decât să

slujească singur ideea ds stat maghiar.

Asta-il __________

Sibiiu, 13 Noemvrie n.

C u r id ic a t a . Guvernai ungar e mare

meşter în a opri intrarea în »lericicita« Un­

garie a toilor şi cărţilor din alte ţări, cari na

scriu după pofta şovinistă. Cu deosăbire din

România sunt oprite multe foi şi scrieri şi

opreliştea merge înainte. Acum însă a venit

rândul şi la Sârbia. Ministru! Kossuth a oprit

intrarea următoarelor Ioi Sârbeşti în Ungaria *

Odiek, Samuprav», Vecernapost, Zveno-Zao-

cina, Politica, Pravda, Trugowinski şi Glaanik.

Adecă 8 de-odată, cu ridicata!

N on m inister în Austria. IaAustria a isbucnit săptămâna trecută criză

(încurcală) ministerială, din pricina tulburări­

lor ce au fost de curând in Praga şi cari por­

nind din dieta Boemiei, s’au sfârşit cn bătăi

pe uliţe între Nemţi şi Cehi. Ministerul Beck,

care a condus cârma Austriei de mai mult

timp, a abzis şi împăratul ■ însărcinat cu al­

cătuirea noului minister pe baronul Bienerth,

care a şi început lucrările în privinţa aceasta.

T elegram e de m ulţum ită. Scriem în alt loc al foaiei, că prinţul George

al Sârbiei, venind din Rusia, a trecut cu trenul de-a

lungul României, dela Ungheni până Ia Tumu-

Severin. Faţă de prinţul deregâtoriile de tren ro­

mâne s’au purtat foarte prevenitor. De aceea prin­

ţul, îndatăce a sosit la Belgrad a adresat rege­

lui Carol o telegramă în care ii mulţumeşte

de avansul prietinesc ce i-s’a făcut cu prilejul

trecerii sale prin România. Guvernul sâtb a trimis o asemenea telegramă guvernului român.

A dunări în România. Ziltle din

urmă s’au ţinut multe adunări de cetăţeni

din România, fâră deosăbire de partid, în

cari s’a luat poziţie contra Austro-Ungariei

pentru uneltirile ei faţă de România şi pen­

tru apăsarea şi prigonirea Românilor din Un­

garia. Guvernul a fost provocat să rupă le­

găturile de prietinie cu Austro-Ungaria. Ast­

fel de adunări însufleţite s'au ţinut în Bacău,

Bucureşti, Craiova, Buziu, Tumu-Severin etc.

Socialiştii pe lucru. Foaia so­cialiştilor »Nepszava« convoacă prin un apel toată muncitorimea din Ungaria la un mare congres sociahst la Buda­pesta pe 22 Nov. c. La congres vor lua parte toate organizaţiile socialiste, prin trimişii lor. In congres să vor dez­bate doue lucruri: Greva generală şi Ţinuta socialiştilor faţă de alegerile viitoare, cari ar avea să Be facă pe te­meiul proiectului lui Andrâssy.

Poate să se hotărască greva gene­rală sau pasivitate faţă de alegeri, ori amândoue.

— Socialiştii din Fiume an hotă­rît greva generală, d n csusa proiectu­lui Andrâssy, şi de Marţi dimineaţa cincisprezece m ii de muncitori nu lu ­crează în nici una dm fiabricele din Fmme. Agitaţia e mare In oraş. Tru­pele stau gata, pentrucă e temere de co-niri. _________

Adunări ds protestări.A fost o luptă legală frumoasă făcută

împotriva proiectului lui Andrâjsy, de toţ

acei cetăţeni, cari nu aproabă acest proiect?

părtinitor numai pentru unii. Lupta s’a dat

prin adunări poporale de protestare, la cari a

luat parte însemnată şi poporul nostru de pre-

totindinea.Acum proiectul s’a prezentat în dietă,

dar lupta împotriva lui continuă şi să va tace

şi în afară ds dietă.Afară de adunările, ce le-am înşirat te

nrul trecut, s’au mai ţinut următoarele:

Ia Ileanda-mare, unde au vorbit dnii Dr. V. Pop şi Dr. Cl. Bjrbnl. — In csrcul Sebeşului s’au ţinut adanări în Lancrăm, P*an, Răchita, Râhiu, Câlnic, Săsciori şi Şugag. — In Crişcior (Za-

Nr. 45WQAIA P*g. 491

rând), unde an vorbit dep. V Dămian şi Dr. Nerra Oncu. — In Cugir, vor­bitori an fost I. I. Lâpădatu şi dep. Dr. Vlad. — In Ilia şi Dobra, unde au cu­vântat poporului dep. Dr. St. C. Pop,părintele I. Moţa şi St. Chirtlovici.__In Şaroşul săs. şi Giacos (pe Târnave) vorbind vrednicul adv. Dr. Alex Morar şi Dr. A. Aciu. — In Şinca-veche şi Viştea de-jcs (comit. Făgăraşului), ţinând vorbiri mai mulţi franţa şt, Intre cari vi* carul Macaveio, prot. Borzea, dep. Dr. N. Şerban, Dr. O Vasu, Dr. Borcea, păr. G. Tulbure, ţăranul fruntaş G Boier din Ohaba ş. a. — In Beclean (comit. B;siriţa-Nâs.) vorbind Dr. Pavelea adv. şi pâr. Cotuţu — In Dej au vorbit dep. Dr. T. M hali, Dr. L. Micşa, Dr. Che- recheş şi Dr. Iosif Boca. — In Bănat a’ao mai ţirut adunări în Sărăzani (a vorbit dep G. Popoviciu) în Herendeşti, Pogăneşti, Coş teiul-mare, Bocşa-română, Alibunar, Petrovaeila, Tcvanul-mic şi mare, Răcăşdia, unde au cuvântat între alţii deputaţii Brcdiceann şi Novac, cum şi în alte câteva locuri

Socialiştii asemenea au avut întru­niri, intre altele o mare întrunire la Arad, la care au luat parte şi au vorbit şi Români, între e» dep. Dr. St. GPop Dr. Suciu.

In Budapesta partidul socialist a voit sâ facă Marţi sara, în presără pre­zentării proiectului lui Andrâssy, o plim* bare pe uliţe. Poliţia nu le a dat voie. Cu toate aceste o mare mulţime a de­monstrat pe uliţe, având ciocniri cu poliţia.

Partidul radical unguresc şi partidul plugarilor au ţinut Duminecă adunări de protestare In Ciomacoz, Balmazcjvâros, Verbo etc.

Mare adunare în Arad. Fruntaşii români din Arad, într’o ifatuire ţinută în 12 Nov. c. lulnd cu părere de râu la cunoştinţă aprobarea proiectului, au Iiotârit a lupta împotriva lui cu puteri unite. Spre acest scop au convocat o mare adunare la Arad, pe Duminecă, In 15 Nov. c. la care vor lua parte tri­mişi din toate comunele comitatului, vor fi de faţă deputaţii noştri şi sunt invi­taţi şi socialiştii. Convocarea e Iscălită de preste 70 de fruntaşi români.

Aşa merge lupta înainte î

F o i t a .C O R B E A .

— Baladă. —

(Urmare şi fine.)

Foicică şi-o lalea,Domnu aşa de-mi auzea,

Dupăce mi-ac gândea,

Si mi-se mai mai socotea,

La Corbea că-mi trimitea

Şi pe Corbea mi-1 scotea

Din temniţă mi-1 scotea

Şi la curte’l aducea;

Barba mare-şi pieptăna,

In haine mândre 1 îmbrăca,

La dalbă masă-1 punea,

Cn boerii alăturea: %

Şi mi-şi bea şi mi-şi mânca,

Şi tare să veselea.

Dar când fu despre beţie,

Despre dalba veselie,

D ’alei, Corbea ce-mi făcea?

„Asuciajiunea" pentru ţărani,Pentru răspândirea ştiinţei de carte în

şirurile iubiţilor noştri ţărani, şi anume a co­

titului şi scrisului, fără de care omul e numai

pe jumătate om, ba şi mai puţin, >Asociaţiu-

nea* a trimis directorilor despărţămintelor ur­mătorul circular:

Domnule director! Una dintre pro­blemele cele mai însemnate aîe Asocia- ţtunii e răspândirea culturei la sate. Cei grupaţi în jarul acestei instituţiuni să şi strâduese de multă vreme sâ lu­mineze ţărănimea, Eă o Imprietinească cu cunoştinţe, cari să i poată înlesni o viaţă mai uşoară, mai fericită. Cu toate străduinţele frumoase ale Asociaţiunii şi ale altor instituţiuni culturale de a veni în ajutorul ţărănimii, vedem că ea se eflă şi astăzi pe o tresptă cultu­rală foarte inferioară. reperul român are cei mai mulţi analfabeţi şi se soco teşte de cel mai înapoiat în cultură dintre toate popoarele Ungariei. Ţără­nimea noastră trâeşte şi astăzi o viaţă primitivă, năcăjită şi patriarhală, aproape ca în vremile când era lipsită de şcoale şi de coducători luminaţi.

Una dintre căuşele principale ale inferiorităţii noastre culturale, e necu- noştinţa de carte a ţărănimii. Mai ales astăzi această scădere a ţărănimii poate avea urmări foarte păgubitoare pentru interesele naţionale dm viitor ale popo rului românesc. E timpul suprem deci să ne încordăm toate puterile pentru a împrieteni ţărănimea noastră cu ce- titul şi scrisul, înlesnindu-i prin acea­sta posibilitatea de a-şi câştiga cuno­ştinţe folositeare în lupta pentru viaţă.

In urma decisinnii adunării gene­rale din Şimleu şi a comitetului central, vă rugăm, ca în cursul iernilor viitoare să învitaţi preoţ mea şi învâţâtorimea să ţ nă In fiecare comună de pe teri- torul despărţământului dvosstre cursuri cu ţăranii, în cari si-i înveţe cetitul şi scrisul.

Comitetul central al Asociaţiunii dă cinci premii de câte 50 cerosne acelor învăţători şi preoţi, cari vor do vedf, prin directorii şi comitetele cer- cuale ale despărţămintelor, că au in- struat mai mulţi analfabeţi în cursul ternei viitoare.

£ 1, măre, mi-se scula,

Lângă Domn s’alătura,

Şi din gură aşa grăia:

— >0, Doamne, măria tal

Cele haine de pe tine,

Ia să le dai şi pe mine;

Cel hanger din brâul tău,

Ia să-l înfig într’al meu;

Cel cuşman din capul tău,

Ia să-l pun şi într’al meu.

Să-mi dai frâul cu inele,

Şi şaua cu zângănele,

Să dedea*) şargul cu ele, Că de-1 vei trage la scară,

Să nu-ţi facă vre-o ocară;

Şi de-1 sta a 'ncăleca,Să nu păţi cum-va ceva*.

Foicică ş’o lalea,Şi Corbea ce-mi mai făcea?

Din vorbă mi-1 aducea,

De lire mi-1 înmuia,

Şi Domnul se hotăra, Frumos mi-se desbrăca,

*) Să se deprinză.

Vă rngăm să daţi şi dvoastră din averea depărţătnântultn mai multe premir, ca tă îndemnaţi şi prin aceat mjloc ţinerea cursurilor de analfabeţi. ;

Sbiiu, 26 Octomvrie 1908.Prezdiul Asociaţiunii:

Iosif Şterca Şuluţu.

Din Răsăritul Europei.Cerul înorat din Răsăritul Europei

nu voieşte a se însenina. Eh uneori să pare, că să întunecă mai tare. Nimic na e sigur în Balcani, de când cu alipirea Bosniei şi neatârnarea Bulgariei. Acum vin iarăş ştiri îngrijitoare. Sâ ştie acum cu siguranţă, câ Anglia şi Rusia nu văd cu ochi buni alipirea Bosniei şi nu o recunosc. De altă parte încep şi mişcări războinice. Mntotrul de r£zboiu al Tur­ciei a mai trimis 6 batalioane de sol­daţi în sandjacu), părăsit de auBtriac», fiind informat, că bande mari de Sârbi şi Muntenegrini vreau să năvălească acolo. De altă parte Sârbia şi Munte- cegru, încurajate de ţinuta Angliei şi mas cu samă a Rusiei, fac neîntrerupt pregătiri de râzboiu- In Sârbia sosesc arme şi tunuri noue, iar Muntenegru în curând va pune pe picior de bătaie 75 mii de soldaţi Ds presemnele aceste sunt cam îngrijsţi politicienii noştri au- stro-ungari.

Sârbia şi Rnsia.Am amintit, că Sârbia turburată

mai cu seamă pentru alipirea Bosniei la monarchia noastră, a început o lucrare pe cale diplomatică, spre a câştiga ceva. Spre acest scop ministrul de externe

-sârb a plecat ia Berlin, Londra şs Pariz, să arete acolo starea ţării, iar prinţul moştenitor George a mers la Petersburg, la Ţarul. ;

Cu călătoria prinţului George să ocupă îndeosebi foile, căci prinţul a sosit numai zalele trecute acasă. Prinţul a fost primit foarte bine in Petersburg şi la curtea Ţarului, dar să zice câ Ţa­rul şi cercurile politice i au spus, că Sârbia să nu provoace vre-o încurcaiâ, căci sumai aşa va putea fi ajutată.

La întoarcere prinţul a trecut prin România spre casă şi sosind în Belgrad, a fost primit de o uriaşă mulţime ds oameni.

Şi lui Corbea că le da.

Şi Corbea mi-se ’mbrăca

Şi pe şargu ’ncăleca,

Mâna ’n brâu măsei punea.

Lângă el o azvârlea,

Şi din gură aşa grăia:

— »Tin’te, maică, strâns de mine,

Nouă zidari sai cu tine*.

Apoi calu ’şi încura,Curţile încunjura,

Boerii încremenea.

D’alei, Domnu ce-mi zicea?

El la inigeri striga:

»Ia întăriţi porţile,.

Şi puneţi zăvoarele,

Că hoţui neînfierat

M’o lăsat gol dezbrăcat*.D’alei, Corbea ce-mi zicea:

»Ia nu ’ntâriţi porţile,

Nu puneţi zăvoarele,

Că Corbea ne’nfierat,

Cu şargul neastâmpărat,

N’o deschide porţile,

Ci-o sări zidurile*.

Pag. 492 ?©â3&\Mr. 45

Prinţul a ţinut iarăş o vorbire războinică mulţimii. A zis, că la Peters- burg a căpătat convingerea, câ cere* rile îndreptăţite ale Sârbiei vor fi luate In samă.

»Dacă totaş — a încheiat el vor­birea— spre ruşinea secolului al 20-lea, Europa civilizată ar lăsa să se calce In picioare drepturile unui întreg po­por, atunci pacea ne va părea mai apăsătoare ca războiul şi va fi mai bine pentra noi să ne jertfim, decât eă du­cem o viaţă fără nădejdi. De aceea noi ne pregătim pentru războiu, fără a în­treba cât de tare este duşmanul, ci unde este el«.

Când prinţul a întrat în România; la

gara Ungheni, un corespondent al foaiei »Ade-

vărul* a vorbit puţin cu dânsul, Intrebândul

unele şi altele.Iată cum a dtcurs vorbirea lor:

— Cu ce impresium (păreri) vă întoarceţi din PeterBburg, Alteţă? am început eu vorbirea Bcrie corespondentul.

— Minunate, minunatei— Unde veţi face primul popas în

România şi pentru cât timp?— Din nefericire nu pot să mă

opresc de loc. Voi rămânea numai 15 minute la Iaşi şi câteva minute la Chi- tila. Poate să fiu silit să stau mai mult la Severin, deoarece sunt informat că apele Dunărei sunt scăzute. La Peters- burg am fost in oraşul, unde mi-am pe­trecut anii de şcoală. Am fost între slavi şi fraţi. Sper să am ocaziuDe dea cunoaşte mai deaproape ţara dv., re­gret, că pentru moment mi e imposibil, deoarece Bunt rechemat de interese mari la Be’grad.

— La Be?grad, Alteţă, Bau la Kra- guievaţ ? întrerupsei, făcând aluzie la şti­rile ziarelor, că se va mcta Capitala dela Bilgrad în oraşul Kraguievaţ.

— Ştirea e în parte adevărată, zice prinţul. Ia ce priveşte mutarea Capitalei, trebae să ştim, că Belgradul n'a com- petat nici odată decât ca un muz.u al Sârbiei, iar nu ca un oraş lesne de apă­rat în timpuri grele. Ştirea privitoare la mutarea băncii naţionale circulă Insă de trei săptămâni fără a avea nimic se­rios la bază.

— In telegramele de azi ale z a- reîor româneşti se eflă programul con- ferenţei puterilor după propunerea gu­vernului rus — spusei eu pentru a încerca să schimb vorba.

Apoi calu ’şi încura

Şi tare-1 ’nfierbânta,

Şi la Domnul că-mi privea

Şi rîzînd aşa striga:

— »Rămâi, Doamne, sănătos,

Că la mână eu ţi-am iost,

Şi vrednicul nu mi-ai fost*.

D ’alei, Domnul ce-mi grăia?

— »Umblă, Corbao, sănătos,

Că la mână tu mi-ai iost,

Şi vrednicul nu ţi am fost.

Ia vezi, hoţ ii neînfisrat,

M’a lăsat gol dezbrăcat^

Fără caftan ds ’nbrăcat;Fără hîmger ferecat;

Cu calul ne’nfrânat,

Numai cu fesul în cap«.

»Albmac. Const. N. Matccscu.

La aceste cuvinte prinţul răspunse după o clipă de cugetare:

— Ca şi toate programele apărute pănă acum, programul ros, nu este de­cât al foilor, cari fac phnuri.

Prinţul părea din ce în ce mai obo* sit şi vorbea încet

— Cu toate acestea conferenţa va avea los — întrerupsei eu cele câteva clipe de tăcere.

La acestea prinţul George, cu ochii mari desch şi, având aerul de a fi stă­pânit de o cugetare, care ’1 opreşte de a vorbi, zise:

—■- Noi sperăm mult dela D zeu! — şi privirea vagă ’i rămase aţintită par’că în căutarea unui punct 6x în spaţiu, pe care părea că nu-1 găsise în misiunea aa diplomatică, aceasta jadecând dapă aerul de evidentă îngrijire, cu care ai- culta întrebările şi dădea răspunsurile.

Scrisori sociale-pedagogice.VIII.

Stimate Prietine !

De muiteori ne cuprinde un sen­timent de ruşine, când vedem pe ţăra­nul nostru dsn Ardeal, cum îşi desvăleşte capul Înaintea oricărei zdrenţe negre şi ca capul descoperit îşi spune păsurile sale. De multeori merge cale lungă în urma acelei cirhoaîe tot cu pălăria amână. Na ştiu pe alţii, dar pe mine mă re- voaltâ o aşa manifestare de umilinţă^ Ţăranul nostru încă n’a sjuns la cuno­ştinţa demnităţii omeneşti. El încă şi astăzi mai trăieşte în umilinţa, pe care i au imprimat-o veacurile barbare ale lobăgimei. El şi azi trăind în condiţii Bărâcâcioase şi asupritoare, simte dea­supra sa puterea apăsătoare a celui mai tare, celui mai bogat şi preste tot a stăpânitorului. Suntem binişor înaintaţi in veacul civilizaţiei şi eliberării şi totuşi în sufletul lui nu s’a format acea con­vingere psichică, care săi inspire: în­credere, tărie şi caraglu pentru a păşi în lume ca om, care ţine ceva la vred­nicia sa. Acesta e un semn de rămânere îndărăt şi un motiv în favorul răuvoi- torile noştri, cari şi astăzi nu ne ţin ca­pabili de a ne învrednici de cinstea, ce se cuvine Bă o dâm la tot insul, ca fiinţa lui Dumnezeu, înzestrată ca egale drep­turi naturale.

Mâi tare ne supără acest fapt, când îl întâlnim, că se practică fiţă cu domnii de român.

Inteligenţa română e chemată s5 lu­mineze pe poporul nostru şi în privinţa a- ceasta. Na i permis unui domn de român să sufere această umilire In faţa sa, ci să-l îndrepte, spunându-i, că e lucru umilitor a sta cu pălăria în mână pe drumuri şi a merge astfel, după nn advocat, judecător, medic, preot etc. E de ajuns, dacă dă b neţ?, cum se cuvine şi apoi îşi pune pălăria şi ascultă cu cuviinţă ceeace i-se spune, ori fşi spune el rugămintea sa. Am trecut preste vremiîe acelea, când unii erau socotiţi mai pe jos decât ani- male’e. Astăzi e proclamată libertatea şi egalitatea individului pe toate tere- nele vieţii omeneşti. F.e-sare prin hăr­nicia şi prestaţiunile sale se poate avânta pănă la cele mai înalte trepte.

Vor z"'ce un ii: aşa e tn teorie, dar i în practică suntem fosrte departe de

aşa stare. Recunosc, că aşa e. Sunt multe chiţibuşurile vremii, cari apasă şi împedecă estinderea suspomenitelor prin­cipii morale.

Datorinţă avem Insă de a lucra noi cărturarii români să luminăm poporal asupra vredniciei sale la toate ocaziile, căci alţii nu o vor face de bună samăl Popor român: Sas capetele 1 Sas ini­mile!!! Dr. Petru Şpan.

profesor.

O rugămintecătră. membrii »Reuniunii române de agri­

cultură din comitatul S ib iiuc.

Comitetul Reuniunii rom. agr. din Sibiio,

adresează o rugare cătră membrii şi binevoi­

torii reuniunii, cerânda-le sprijinul. Comitetul

arată sporul, lucrările şi nizuicţele harnicei reu­

niuni, cari sunt bine cunoscute cetitorilor no­

ştri, deoarece în coloanele foaiei noastre am

urmărit pas de pas toate lucrările şi între­

prinderile ei, făcute spre binele şi înaintarea

ţăranilor noştri.

Rugămintea să continuă apoi astfel:

Dacă e3te vre-un ram agricol, pe care Reuniunea noastră să nu-1 fi îm­brăţişat cu căldura recerută, aceasta este a se atribui Bingur mijloacelor bă­neşti neîndestulitoare, căci bană voinţa, însufleţirea şi Bimţul de jertfire la câr­macii ei nu lipsesc. Dovadă împrejura­rea, că ei an de an cutrieră satele In lungul şi latul comitatului, aci la întru­niri Agricole, aci la expoziţii, Ia plan­tări de pomi, la cursari de altoit pomi etc.

In asemenea împrejurări ne adre­săm cătră membrii noştri cu acea re­spectuoasă şi frăţească rugăminte, să bmevoiască a nu ne lipsi nici pe viitor de Bprijinul valoros şi îndeosebi să iee la cunoştinţă, că cu scop de economi- sare şi de mai multă uşurinţă, ne am adresat cătră oficiile noastre primpreto- riale cu rugarea, să binevoiască a în- cassa prin organele ce le stau la dis­poziţie, tsxele pro 1908 dela membri şi oă binevoiaBcă a răscumpăra chitanţele.

In fine ne permitem a ne adresa cătră preoţimea, învăţătorimea, cătră no­tarii, primarii şi ceialalţi fruntaşi ai no­ştri, cari Încă nu sunt membri, să bi­nevoiască a se înrola în şirurile noa­stre, căci prin aceasta, pe lângă câ vor beneficia de roadele Reuniunei, dar şi sprijiness o causă din cele mai arză­toare ale noastre a tuturora. Să luăm pildă dela Saşi, cari ţin de deosebită cinste a fi membri ai vreunei societăţi şi în d:osebi ai Reuniunei economice săseşti.

Sibiiu, 1 Nov. n. 1908.Comitetul central al »Reuniunei

române de agricultură din comit. S biiu«.Pant. Luouţa, Vie. TordăflttiB,

prezident. secretar.

„Câlindarul Poporului8 pe 1909 ieşind în tipar zilele aceste, facem luă- tori aminte pe onor. noştri cetitori, că mai uşor să poate cumpăra, trimiţând preţul lui de odată cu abonamentul la foaie, prin ceeace să cruţă porto trimi­terii banilor. Cruţare să face şi atunci, dacă se însoţesc mai mulţi şi comandă Câlindarul. D. p. dacă să însoţesc 5 inşi, îi costă pe fiecare porto banilor1 cr. şi nu 5. Porto pentra Călindar (5 bant) trebuie totdeauna trimis, aşa­dar 45 bani.

Nr.,45fOAEA P©F©1OTLI®I Pag. 493

: - ■ - Pentru stupari, - -

Cum se poate păstra ceara netopită?De mukeori se întâmplă ca primă­

vara Ia eorăţstu! stupilor, eatt vera, la trântoritcl lor, fie că* avem puţină us- eâtură, fie eă timpul nu Be îng.' due ca eă o fierbem nnmai decât, o lăsâm timp îndelungat, ca gândul că o vom fierbe când vom putea. Ca gândul acesta pu­nem uscătura Intr’on loc unde stă până când avem vreme i ’o topim. Ce' să în­tâmplă Insă? Când deslegăm sacul, ca să o punem "la fiert, ne loveşte un mi­ros da totul neplăcut. Uscătura din albă şi curată cum era, o găsim prefă- făcută într’un fel de lână, încărcată cu necurăţeniile onor viermi (găselniţi), care foesc îa fundal sacului

Cauza se ştie că sunt unii fluturaşi de noapte sari, dacă apucă a întră în- tr’on stup de sistem vech5, mai cu seamă Io cei slabi, depun ouă fn celolele goale ala fagurilor. Din ouă se nasc viermi (găselniţe) care In scurt timp pră­pădesc fagurii şi mierea, iar albinele sunt silite a fugi

Aceşti fluturaşi stau toată ziua pe funde 1 coşniţei, sub captare, iar după apusul soarelui ies din aceste locuri, sbor împrejurul stupilor şi unde găsesc urdi­nişuri fâră strgjă, ori vreo gaură tn pereţi, sau la gara stupului. întră'nnmai decât1, depun ouă în celulele fsgariîor şi stupul • fie slab, fie puternic în câtva timp e nimicit cu desăvârşit

Un mijloc de stârpire a acestor fluturi, e ca §â luăm binişor captare’e în timpul zilei, cel puţin odată pe săp­tămână, şi găsind fluturii pe fundul stu­pului, sau pe captare să i omorlm.

Intru cât priveşte păstra tul uscăturii, unii opăresc fagurii, li 'storc bine de apă fâcându-i boboloţi şi pe urmă li usucă îa soare.

Procedeul acesta nu e bun din cauză că, după ce uscătura se usucă se pre­face toată într’un fel de făină, care şi perde mult din cellate şi cantitate,-dân- du ne la punerea în stupâre, un fel dex ipamâ, care, după ce se întăreşte se macină uşor. Cel mai bun şi mai les­nicios procedeu este următorul: în ziua când scoatem uscătura din stup, lăsăm fagurii la soare până ce încep a se muia;

— #@ifs ilsmsall e eiî Pa pat alai*.

etutdi îi strângem fâcându-i boboloţi. Cu chipul acesta cclulele se strică, gă­selniţele nu pot creşte şi mor, iar flu­turii, ne mai găsind celule, n’au unde mai depune ouă. Cu EBtfel de procedeu putem păstra urcă ura cât voim, numai să fie ferită da şoareci şi de umez? ală.

Când fagurii sunt prea uscaţf, cum se întâmplă primăvara, iar căldura soa relui nu e îndestuhtoare ca eă-i moaie, atunci ’i punem lângă foc, căci altfel se sfărlmă şi nu se pot boboloţi.

„A ii." __________V. I Luca

Gândacul sâmănăturllor.In terenurile de cultură, !n vii şi

în gr6dmi, chiar şi în fânaţele naturale, să găseşte un vierme subţire şi lung, de coloare galbenă şi pe care nimeni nu Tar bănui că aduce vreo psgubâ, Urmărindu l însă de aproape, uşor «ă poate convinge ori cine că ere de a fade cu un duşman din cei mai periculoşi.

Acest vierme este larva unui mic gândac, numit în ştiinţă Elater (Agriotes tegetis). Insectul perfect are o lungime de 10 mm. Corpul său turtit puţin, de culoare neagră cenuşie, e acoperit peste tot cu perişori galbeni foarte scurţi j coapsele picioarelor scurte şi lătăreţe.

O însuşire particulară ne permite de a I recunoaşte uşor: d>n cauza pi­cioarelor scurte şi a conformaţiei cor­pului Eău, dacă 1 am pune pe spate nu poate să sa întoarcă decât sărind In sus, cam pănă la 10—12 cm., operaţie ce să repetă de mai multe ori, pănă cade în poziţie naturală şi atunci să pune pe fugă. Când sare să aude o uşoară clămpănealâ, cn mic zgomot; acelaş zgomot să aude şi când il ţinem între degete şi caută să scape.

Sub această formă gândacul sămă- năturilor este inofensiv pentrn culturi.

După împărechere femeiuşcă depune ouăle In ţărînă sau chiar la suprafaţa terenului, în imediată apropiere de plante. Larvele îndată ce ies, încep a roade rădăcinile tinere. Când ajung la matu­ritate au o lungime de 20 mm. şi o grosime de iy 2 mm• Corpul lor cilin­dric format din 12 inele — din care primele trei provâzute cu câte o pereche de picioare — este foarte tare, din care catză să şi numeşte viermele sârmă

In ţigăneasca desagă

—- »No acuma drumul frate ;

Să te duci şi dus să fii 1

— »Că mă duc sărutuţi aâna

Dar fiind cules de vii;

Te-aş rega d-un pic de strugur

Sau Un pic de must dulciu} ’

Cspoi zău mă duc de aicea

Şi mai mult, zSu nu mai viu.*

Şi i-a dat. S'a dus purdelul

Şi -am rămas iar amândoi. .

— »Vczi! mă iartă cu ţiganul

Vă asatcăn eu pe voi*.

— »Cum aş*? — scuzele mele?

D-şoară seu glumiţi?— »Ba nu zău, dar d-vosstră

Cereţi multe când pe ţîţi!

— »Dară cerem! — nu gândi 1

Eu aş cere de exemplu!

Două lucruri numai; zău!

Două numai ? care ar fi ?. ..

Cri dintâiu! »avere mare«,

Şi-apoi! »mâna d-tale*!Petru O, Orlăţamu

(nemţeşte: Dralwurm; fr.: ver fii de fer). Cspol turtit e prevăzut cu şa*e firişoare mici, prin care Bă deouebeş’e de larvele aitor elateride. Larvele crese foarte încet şi nu să cunoaşte precis timpul ce le trebue pentru a să transforma Sn gândaci: să socoteşte în general de 5 ani.

Lsrvele acestea sunt foarte lacome şi nu cruţă nici un fel de cultură. Să- mănăturilor tinere de grâu, de orz sau de ovăs le mănâncă rădăcinile sau le rosd', coletul şi firele, »bia eşite dm pământ, sâ usucă îndată. Na prea observa fgrieuitorii aceast», căci cerealele mai înfrăţesc şi golurile făcute de insecte să complectesză.

Ia grâdmile de legumi, la raazâre, bob, lăptuci etc. pagi;bele nu să mai repară şi grădinarii mai uşor pot să prindă de veste şi să ia măsuri de apărare.

Ig pepinierele de viţă şi în viile ce sânt în primul an de plantaţie, aduc prgube mari şi pot să conpromită cu desăvârşire prinderea.

Să ştie, viţele altoite să pun în şcoală (pepinieră) pănă să le dea ră­dăcini, iar spre a impedeca uscarea altoiului să acopăr cu ţărînă, aşa, câ lăstarul ce dă din altoi trebue sâ stră­bată printr’un strat de pământ ds 5—6 cm. Larvele gândacului să îngrămădesc împrejurul altoilor şi, îndată ce lăstarul iese, încep a-1 roade, făcând nişte găuri mici, rotunde, prin care să Introduce în Interiorul lui şi astfel provoacă ru­perea tinerei mlădiţe. Tot aşa să întâmplă şi cu viţele altoite plantate şi cărora, In primul an, li se acopere capul sprs a nu sâ usca. Cum rădăcinile şi lăstarii să formează la început ps socoteala materiei de rezervă îngrămădită In por« taltoi, acesta slăbeşte şi chiar dacă altoiul e prins, alt lăstar nu mai poate da şi să uscă.

Mj toacele de distrugere să reco mandă multe, rămâne ca fiecare să aplice unul sau altul, după împrejurări. Cel mai uşor şi care să poate pune în practică de fiecine, e adunatul gânda» cilor sau insectelor perfecte, pe care ie vom căuta prin semănături, prin vii şi grădini unde vedem că viermii fac str căciuni. Cu asta împedecăm înmn!-

B f & r a n ţ l ş i u r i »

Singurul hoţ din odaie 1

Un bogătaş culcându-să i*se pare câ â auzit zgomot îa odaie vecina. O fi intrat ci"

neva?. . . Sună clopoţelul. Servitorii vin cu

toţii şi bogătaşul le zice speriat:— Trebue să fie un hoţ ascuns în odaie.

După căutări zadarnice, servitorii vreau

să se retragă.Dar bogătaşul nu-i lasă.

— Dar staţi şi mai căutaţi. Trebue să

fi iost aici un hoţ în odaie.

— Boerule. Numai D-ta ai fost în odaie.

Alt hoţ n’a fost, — răspunse un servitor.

De-ale vânătorilor.

închipuieşte-ţi, frate, plee 821 la vână­

toare de iepuri şi d’odată îmi ies în cale doi

porci săibateci, şi eu . . .

*— Ştiu, ştiu: minciuna asta mi-ai tnal

spus-o odată I

— Nu să poate, şi eu am auzit-o nu­

mai eri» .,

Asămânare.»Dsşoară! ţucuţi ochii

Şi cerceii din ureche!

Cam aşa’ncepu purdelul,

D-şoarei, să se roage

Ca să-i dea vre-o bucăturâ

Mămăligă; sau vre-o coaje . . .

Pâne, brânză sau slănină

Ouă, lapte sau făinâ.

— »Dă-mî, sărutu ţi pSrul galbin!

— Taci, că ţi daui

Dar cs să-ţi dau?. . .

.— »Ce vei vrea, aceea iau!

Ţiră pită, ţiră brânză

Şi vr-o ţiră de făină,

D-zeu, să-ţi facă parte

Tot de bine şi hodină . *.

D-şoara de astă dată

A avut o mână largă

îndesase câte toate

ftsf. 494

ţirea. Larvele sunt mai grea de urmărit: corpul lor e prea mic şi repede să ascund In ţărână, aşa că nu le putem aduna cu aceeaşi uşurinţă ca pe larvele cărăbuşului: totcşi e bice ca la arăturile adânci de toamnă, să meargă copii pe brazdă şi sâ adune pe cele scoase de plug.

Cu cât terenul e mai sfărâmat, cu atât culturile Bunt mai txpuse strică­ciunilor viermelui*sârmă. Pentru semănă­turile de primăvară, tăvălugind locul îna­inte şi după semănat, putem împedtca deplasarea larvelor pănă ce plantele 6ă mai întăresc.

Pe suprafeţe mici putem să le atragem în cursă: grădinarii englezi recomandă a se îngrămădi trunchiuleţe de lăptuci, vrejuri de cartofi etc. şi cum ele sunt lacome, vin să-şi caute hrana aci; dimineaţa să adună şi să omoară. In acelaş mod le putem momi cu cartofi tocaţi, îngropându-i în pământ 1a 5 cca. şi la distanţă de 1 50—5 m. şi însemnând locul. Ua lucru să se ştie: corpul acestor vermi e foarte tare şi au să poate Btrivi între degete; de aceea să nu sâ creadă că strângându i în mână or câlcându-i cu piciorul i-am omorât: trebuiesc aruncaţi în foc, ori opăriţi cu apă fiartă. I. Pricină.

(Econ.) ------ -

N O U T Ă Ţ L.'*T ............ - . ' '' n

Ocuparea Insulei Ada-Kaleh. »Dra- pelul* scrie următoarele: Autorităţile militare austro-ungare au ocupat Marţi insula Ada- Kaleh, unde au dus şase tunuri, precum şi un mare număr de soldaţi. Insula a iost le­gată prin telefon cu Orşova.

S'au dat instrucţiuni musulmanilor asu­pra ţinutei lor în caz de războiu şi asupra lo­cului unde ar putea să se refugieze.

Insula Ada-Kaleh să află în mijlocul Du­nării, cătră Orşova şi să ţinea cu numele de Turcia.

Medie român în Cluj. Ni-să trimite ur­mătorul anunţ: Imi permit a face cunoscut, că după un şir lung de ani petrecuţi ca me­dic militar, şi în serviciu de spital, am început activitatea ca medic civil în Cluj. Vă rog sS binevoiţi — la caz dacă D-voastră sau cineva din cercul cunoscuţilor kţi avea lipsă de cură Bau sfat medical — a Vă adresa cu toată în* crederea cătră subscrisul. Dr. Toma Ma* dincea, medic. Bocskay-t^r Nr. 3.

Atragem luarea aminte â cetitorilor no­ştri asupra noului doctor român.

Mulţumită. Pentru biserica din Boz au mal intrat următoarele daruri: Dela comuna bisericească Rod 26 cor. Dela comuna bise­ricească Cacova 17 cor. Dela iubiţii noştri sSlişteni domiciliaţi în Rîmnicul* Vâlcea (Ro­mânia) 171 lei. Dela comuna bisericească Si- biel 28 cor. Dela comuna bisericească Căpâlna 44 cor. Dela dl comersant Nicolae Răcuciu, Vingard 10 cor. Pentru care sume de bani dăruite în numele bisericei 'mi exprim cordiala mulţămită publică şi pe calea aceasta. Boz la 20 Oct. 1908. — Ioan Stângu, paroch.

Sat îngheţat. După ştiri sosite abia acum, în iarna trecută la malul de mează- noapte a Siberiei au îngheţat toţi locuitorii eschimoşi a unui sat. In vara aceasta neşte Indiani au cercat satul, dar n’au găsit acolo nici un om viu. Probabil, că bieţilor esch moşi li s’a gătat mâncarea, căci B’au găsit roşi pă­reţi! colibelor, făcuţi din piele de câni de mare (foce).

Foe marâ de păduri a fost săptămâna trecută în pădurile din ţara Oaşului, comitatul Sătmar. Câteva mii de iugSre de pădure au iost nimicite ds loc. Oraşul Baia-mare sufere mari pagube. Nu să ştie încă cum s'a iscat focul.

Schimbat. In 4 Noemvrie, la concertul elevilor dlui Heldenberg în sala dela Musik- verein a fost schimbat un palton greu. Să roagă reschiinbarea lui, Wiesengasse 39.

Respectarea limbei roocânesti în bisericile din Basarabia a căpătat o nouă dovadă. Incă acum 2 ani episcopul Vladimir a dat o circulară, prin care să împunea clerului să înveţe limba românească, în caz că majoritatea poporenilor sunt români şi să oficieze liturghia în limba românească. Nu de mult cântăreţul Nicanor Holdeviei din satul Văsieni, a fost mutat fără voia lui la altă biserică, deoarece el nu ştie limba românească, sau cum să zice acolo, moldovenească, iar satul Văsieni (judeţul Chişinău) e locuit numai de români moldoveni.

Luptă, cu nn spărgător. In una din nopţile trecute un om a spart bolta de fer şi ds arme a negustorului Kulcfâr din Vesprim. El îc sâ a fost observat şi urmărit de poliţie şi apoi de gendarmi. Spărgătorul s’a băgat în pivniţa boitei şi de aici puşca asupra gendar- milor. Ii era uşor, că acolo să afla magazinul de revolvere şi cartuşe. Neputându-se apropia nime, a fost chemat un batalion de honvezi, cari împreună cu poliţia şi gendarmii au în­ceput o luptă strajnică cu primejdiosul om Lupta a ţinut mai multe oare, să făcuse ziuă şi mii de osmeni stăteau în jurul pivniţei, când spărgătorul, rănit de un glonţ, a fost prins.

Virili ştii români ai comitatului Si­biiu pe anul 1909 sunt următorii: Exel. Sa metropolitul Ioan M* ţianu, 4487 cor. Parteniu Cosma directorul »Albinei« (Sib iu) 3041 cor. Dr. Octavian Rusu advocat (Sibiiu) 1720 cor. Nicolae Vidrighin poprietar (Răşinari) 1534 cor Ioan B. Boiu paroch ort. (Sibiiu) 945 cor Ioan de Preda advocat (Sibiiu) 938 cor. Ioan Mihaiu hotelier (Sibiiu) 854 cor. Alex. Lebu proprietar (Sihiiu) 840 cor. Petru Comşa comerciant (Sălişte) 792 cor. Ioan G. Bozdoc proprietar (Veştem) 746 cor. Dr. Ioan Ele- kes medic (Sebeşul-săsesc) 666 cor. George Imbăruş inginer (Sibiu) 600 cor. şi Ioan Dră- gan notar public r. (Sebeşul-săsesc) 572 cor.

Dăscăliţele să nu se mărite. In con­siliul comunal din Fiume a făcut un membru propunerea, ca dăscăliţele dela şcoalele de fete de pe teritoriul oraşului Fiume să fie oprite dela legarea căşătoriei. Propunerea a fost dată spre judecare consiliului şcolar, care a propus respingerea el, dar ajunsă să fie det bătută în şedinţa consiliului, a fost pri­mită,şi ridicată la valoare. Dăscăliţele din Fiume nu se pot deci mărita în viitor, decât ftumai aşa, dacă renunţă la postul lor.

Pedepse cu grămada. Protopretorele Hălmajului a pedepsit cu câte 300 respective cu câte 200 coroane pe protopopul Cornel Lazar din Hâlmaj, pe preoţii Ioan Nicula, Ie- remie Sîrca, A. Gligor, Buducan, V. N. Bulzsa, G. Burdea, N. Hardua şi A. Florea, pe motiv că nu au pus pe şcoale inscripţiile maghiare, după cum prevede legea Iui Apponyi.

Alegerea de prezident in America. Alegerea de prezident al Statelor-unite să face în 2 Dec. c. dar deja să ştie aeum hotărît cine va fi ales. Anume alegătorii de prezident, cari îşi vor d* votul în 2 Dec. au fost aleşi zilele aceste de cătră cetăţeni. Aceştia sunt aşa numiţi »electori*. In maioritate au ieşit electorii republicani, cari vor vota pe Tafft, candidatul, care e susţinut şi de prezidentul de acum Roosewelt. Celalalt candidat serios, al democraţilor, Bryan va rămânea în minoritate.

La fondul »EplseopulN. Popea pentru masa învăţăceilor meseriaşi* au mai dă­ruit: Ioan Hodărnău (originar din Bârghiş) îav. cism. 1 cor. notarul D. Munthiu din Reciu, din prilejul expoziţiei a 3-a de copii (din Po­iana), a adunat cu pălăria 9 cor. 44 bani; Nicolae Brezaiu, învăţăcel cismar (Alţina) 1 cor. şi Vie. Tordăşianu, presid. 10 bani.

Părăsirea sand jacului Novibaiar. Cum ştim, decodată cu alipirea Bosniei la monarchia noastră s’a hotărît şi scoaterea trupelor noa­stre din sandjacul Novibazar. Acesta e un ţinut spre meazăzi dela Bosnia, între Sârbia şi Muntenegru, în care administraţia era tur­cească şi pe lângă trupele noastre, erau şi trupe turceşti. Săptămâna trecută ţinutul a fost părăsit şi de cele din ttrmâ trupe ale noastre.

F O A IA P Q P O B O L O I Hr. 45

Din acest prilej la Plevlje, oraşul de frunte, s’a dat un banchet de rămas bun, la care au luat parte toţi oficerii turci din Plevlje.

La fondul „Victor şi Eugenia Tor- dăşianu" pentru înzestrarea fetelor sărace au mai dăruit: Mai mulţi preoţi întruniţi în con- ferenţa preoţească a tractului Iliei, 3 cor.; Niculaie Suciu, paroch în Balomir, 1 cor.; Nicolae Mohan, cui. tipogr. în retragere, în amintirea soţiei sale Elena n. Mărgineanu, 2 cor. şi Ioan Dordea, pantofar, totodată con­ducătorul şcoalei de pomi comunale din Bun- gard, 20 bani.

Biserica lui Horia. Sub acest titlu foaia Conservatorul din Bucureşti scrie: Cu prilejul călătoriei ce a făcut, în vara anului trecut, în Transilvania, dl I. Brătianu a vizitat şi ţara Moţilor. Vizitând Albacul, care este satul de obârşie al lui Horia, ministrul de in­terne „a rămas surprins de frumuseţea şi ori­ginalitatea stilului micei biserici de lemn, în care marele revoluţionar român a primit bo­tezul şi care poartă şi astăzi numele lui si şi-a exprimat dorinţa de a o cumpărâ. Ofe- rindu-i-se în cinste, deoarece Românii din Al- bac şi-au zidit o măreaţă biserică. Dl Brăteanu a primit cu bucurie darul, făcând comunei o donaţiune de 500 coroane. Desfăcută în bu­căţile din cari eră compusă, capela istorică şi glorioasă a lui Horia a fost transportată în ţară şi adusă la moşia Brătienilor dela Flo- rica, a fost teconstruită. Astăzi' ea decorează parcul vilei, care câştigă astfel o îndoită im­portanţă istorică. Pe lângă mormântul unuia dintre iluştrii oameni ai ţerii (Ion Brătianu) vizitatorii mai pot încă admira şi mica bise­rică, în care Horia a primit botezul creştinesc.

„Săpunul Schicht", Marca Căprioara, să lăţeşte repede pe locuri mari, străbate prin ţisătură şi curăţă repede şi temeinic, fără a ataca mânile şi rufele: căci pe cât de intensivă este puterea lui de curăţit, pe atât de blând e efectul lui.

Comunicaţie. Linia ferată dintre Braşov şi Făgăraş a fost dată acum în circulaţie în întregime.

— Podul de fer de pe Olt, dintre Avrig şi Brad (I. Sibiiu) făcut de stat, a fost dat în folosinţă în 30 Oct. c.

Toate mamele să interesează pentru >Emulziunea Scott* despre care am scris de mai multe ori în coloanele noastre. Aceea este un renumit preparat de uleiu de peşte, pe care îl iau bucuros copii şi le aduce aju­tor mai repede şi mai sigur în toate cazurile în cari pănă acum să folosea uleiul obicinuit de peşte. Să capătă în farmacii.

Pentru stoăg. înainte cu două luni s’a întâmplat în Brăila un mare scandal, care a năcăjit foarte mult publicul. Bulgarii Nedelcu I. Gantceff şi M. Stanceff au insultat un drapel româncsc, pe care l'au sfârticat în bucăţi. Duşi la tribunal au fost condamnaţi fiecare la câte 5 luni temniţă.

Catalogul de roze al lui Mtthle. Ni s’a trimis catalogul de roze apărut acum al vestitei firme de mare*cultură de roze Arpad Miihle din Timişoara. Eleganţa şi forma es* ternă succeasă, cum şi executarea internă a acestui catalog, compjjs cu mare iubire şi cu­noştinţă de specialitate, ridică acest op mult preste listele de preţuri de toate zilele, alcă* tuite după şablon. întreaga cultură, creştere şi îngrijire a rozelor e expusă cu scurţime lapi­dară şi îndrumări bine marcate, din cari ami­cul rozelor poate scoate adeseori mai mult sfat, decât din explicaţii lungi, minuţioase. Descrierea soiurilor de roze, pe lângă toată forma concisă, este asemenea deplină şi presta 1000 de soiuri sunt luate în aceasta lucrare. Acest asortiment de roze este supraveghiat în cultura de roze din Timişoara cu grija cea mai mare şi plantele crescute după o metodă de cultură raţională şi de model. Framseţa şi bo­găţia în desvoltare a acestor roze să bucura de un escelent renume departe preste graniţele monarchiei.

Acest catalog, care este o carte folosi* toare pentru orice prietin al roz?lor, să trimite la dorinţă gratis şi franco. Să ne adresăm ia Cultura în mare de roza a lui Arpad Miihle !n Timişoara.

Kr 45 FOAÎA P O P O IO L O S Pas . 495

Logodnă. Dl Petru Cipoiu teol. abs. Înv. In Luncşoara şi Dş. Mîrioara Filip din .Achiş (Comitatul Sălaj) vestesc logodna lor.

Moştenitorul da tron al României, principele Ferdinand, va merge pe la mijlocul acestei luni la Viena, că aă ieliciteze în nu­mele regelui Carol pe Mai. Sa, din prilejul jubileului său.

Magazine militare aprinse. In Kor- neuburg (1. Viena) au ars doue mari maga­zine cStSneşti, făcându-se o pagubă de vre-o 3o0 mii cor. In urma cercetărilor s’a aflat, c* focul a iost pus şi anume de neşte Sârbi din Sârbia. De câteva zile 5 oameni streini au tot umblat pe lângă magazine, iar acum ei au perit fără urmă.

Paşca gendarmilor. O patrulă de gen- darmi a intrat săptămâna trecută în curtea locuitorului Niehita Braicu din Topliţa rom. •(comit Murăş-Turda), căutând lemne furate. Braicu cu câţiva soţi ar fi atacat pe gendarmi, aceştia au puşcat şi Braicu a rămas mort pe loc.

Castene-Anker de petrieele pentra •edificat. Deşi castenele-Anker de petricele -sunt cunoscute şi folosite în cele mai multe iamilii, totuş facem atenţi, că acest de joc şi ocupaţie a iost în anii din urmă perfecţionat anai departe şi anume prin castenele- Anker de podari. Amănunte aflăm în lista de pre­ţuri a castenelor de edificat, care să trimite gratis şi franco dela firma F. Ad. Richter Cie, furnisori reg. de curte şi camerali în "Viena I. Opsrn-gasse 16 O nutate driguţă sunt jocurile escelente de aşezat >Saturn< şi » Meteor*, cum şi aparatele de vorbit ii instru­mentele de muzică ale lui Richter.

Şi doamnele — în temniţă. Cum ştim dna Anuţa Dr. Vlad, soţia deput. Dr. Aurel Vlad, a’ fost osândită de tribunalul din Deva la 1 lună temniţă de stat şi 300 cor. amendă în bani, pentru că ar fi agitat contra limbei ungureşti la un esamen dela şcoala poporală din Bobâlna. Osânda s’a re;urat la tabla din Cluj, care însă în 5 Nov. c. a în­tărit judecata tribunalului.

Caz de moarte» Vineri îa 30 Octom­brie a. c. s’a sfârşit unul din fruntaşii comu­nei Săcel (tract. Sâliştei), comerciantul Ilie Platoş, — un fiu al antecedatului paroch de acolo Ioan PJatoş, în etate de 48 ani. Re- pausatul în Dnul a fost mai mult timp şi membru în diregătoria comunală, în timpul

-din urmă însă în urma morbului greu s-a re­tras din viaţa publică. înmormântarea i-sa fă­cut Duminecă în 19 Oct c. (1 Nov. n ) cu multă jale; aproape tot satul a venit să dea mortului sărutarea din urmă, petrecândul la locul de vecinică odihnă. II deplâng nemâ"!- găiata soţie şi trei orfani. Odihnească în pace!

Abonaţii noştri, a căror abona ment B’a gâtat cu sfârşitul lui Octom­vrie căi. nostru, sunt rugaţi a şi-l în noi tn curând, căci altcum li să opre­şte foaia. Ei nu mai primesc decât acest nr. care este preste abonament,ieşind în 2 Nov. v. c.

„Economia1*. Din vrednica foaie pentru plugari »Economia« ce apare la Caransebeş, a ieşit Nr. 21 din a. c. cu cuprins de mare iolos pentru economi. Din articole remarcăm: Brumar, (lucrările din Nov.); Maşine pentru tăiatul nutreţului; Gândacul sămânăturilor etc. Pe acesta din urma îl găsesc cetitorii repro­dus în nr. de azi al foaiei noastre. >Econo- mia* iese de 2 ori pe lună şi costă pe an 4

• cor. pe J/j an 2 cor.Deputaţi congresuali. Asum s’au fă­

cut în mitropolia noastră gr.-or. alegerile pen­tru congresul naţional bisericesc, care să va Întruni la toamnă în Sibiiu. In archidieceză au fost aleşi următorii deputaţi din cler:

1 . In cercul Sibiiu Dr. Ilarion Poşcariu, archim. vicar archiep. în Sibiiu, 2 Cercul Alba-Iulia Nicolae Ivan, asesor cons. în Sibiiu,3. Cercul Deva Avram P. Pâcurariu, protop. în Hunedoara, 4. Cercul Ilia Dr. Miron E. Cristea, protosincel în Sibiiu, 5. Cercul Abrud Vasile Dămian protop. în Brad, 6 . Cercul Cluj Dr. Eusebiu R. Roşea, protosincel, direc­tor semin. în Sibiiu, 7. Cercul Dej Teodor Herman, protop. în Dej. 8. Cercul Mediaş M. Voilean, asesor cons. în Sibiiu. 9. Cercul Bra­şov Vasile Voina, p r o t o p . în Braşov, 10. Cer­cul Făgăraş Nicolae Borzsa, protop. în Făgăraş.

De-ale redactorilor. Procesul »Ţâriin.« pertractat Marţi, s’a sfârşit bine. Dl Oct. Goga a iost achitat Atât dânsul, cât şi dl Dr. Morar, ca apărător, au ţinut vorbiri de apărare frumoase şi energice.

— Dl Const Savu, redactorul »Tribunei« a fost luat prins Sâmbătă noaptea şi dus din Arad la Orade, probabil pentru vre-un proces in curgere. După ascultare a iost eliberat.

Despre adunarea oprită din Feneşul săsesc despre care am dat ştire în nrul tre­cut, ni să scriu următoarele: Pe 1 Nov. n. a fost convocată adunare poporală în cauzi vo­tului universal în comuna Feneşul săsesc, de lângă Ciuj, dar a fost oprită. In 30 Oct a. m. au fost încunoştinţaţi convocStorii pe telefon că e permisă ţinerea adunărei, ear în scris tot cu dîtul de 30 Oct. a fost încunoştinţaţi din partea protopretorului din Gilău, că adunarea e oprită pe motivul, că în comună ar bântui boale lipicioase. Apucătură!

Ca nu cumva adunarea să se ţină şi fără concesiune, Feneşul a foşt înpoporat în1 Nov. cu o mulţime de jindarmi călări, iar din partea antistiei comunale a fost vizitată chiar şi şcoala şi locuinţa învăţătorului, ca nu cumva >hoţii de olâhi* să ţină adunare secretă. Să le fie de bine 1 Iată dreptul vostru, români, ce vi-1 face guvernul de azi.

Introducerea paroehulul şi protopo­pului catolic sl Sibiiului a prinţului Egon Ho- hinlohe, s’a făcut Duminecă, în 8 Nov. c. în biserica cat. din piaţS, cu frumoase ceremo­nii. L-a întrodus episcopul cat. din Alba-Iu- lia, contele Msilat. Noul protopop Hohenlohe a sosit la Sibiiu Sâmbătă după ameazi şi a fost primit cu pompă frumoasă. înaintea bi­sericii ii s’a ridicat un arc de triumf, cu bră- ■ det. El a făcut numai decât vizită pela frun­taşi, între alţii şi Metropolitului nostru.

S’a omorât din dragoste. Flăcăul Pe­tru Zăvoian din Suceni — după cum scrie »Sever.« — acum trei ani, când a plecat la cătănie, a stors dala drăguţă-sa făgăduială, că-1 va aştepta.

Fata l-a şi aşteptat si când a scăpat în toamna aceasta acasă s’au şi pregătit de nuntă, care era să fie în 18 Oct. Fata însă naintea cununiei a iugit, iără să se ştie unde. Adânc mâhnit pentru aceasta flăcăul Zăvoian s’a spânzurat.

In panorama imperială din Sibiiu, Piaţa mare, Nr. 9 (lângă palatul Brukenthal) să va vedea săptămâna viitoare 16—22 Nov. Constantinopolul, vederile cele mai frumoase. Panorama e deschisă dela 9 ore dim, pănă la 91/* sara. Intrarea 40 bani, băieţi, studenţi, soldaţi 20 bani.

Când es copilului dinţiidaţi suferindului EMULSIUNEA • SCOTT»

care-i curmează nopţile fără somn.

Dinţii es fără dureri şi fără per­

turbaţii de intestine şi cresc albi,

drept şi tari. Copilul va lua bu­

curos

Emulsiunea-SCOTTMistuirea întru cât va fi conturbată,

se ameliorează.Veritabil numai cu această marcă — pescarul — ca semn de garantă

al procedurei Scott,

Preţul sticlei originale 2 cor. 50 bani.

i 9i 10-28 Să află de vânzare în toate farmaciile:

Teatru german. Mas ţi seara s’a repetat vechea, dar cunoscuta şi plăcuta operetă: »Der Obersteiger*. De amintit suat dl Grasselly, te- norist şi Saiden Lotti, cu sopranu-i argintiu. Miercuri s’a repetat »Vater und Sohn*. Joi escclenta comedie: »Mademoiselle Iosette, ma femme*. Luni s’a predat comîdia: »Der Sshwa- benstreich*. E un adevărat humor german; »gemutlich« cu acest cuvânt, ce nu se poate reda în limba noastră, am putea caracteriza mai bine piesa. Tesa piesei e faptul, că fiecare om, fie el cât de cuminte, tace îa viaţă o prostie cu coarne, un »Schwabenstreich*. Dr. August Wifiksiberg speculează â conto ambiţiei dile- tactului literat Sorsch' Situaţii comice cu duiu­mul să nasc de aici, ce sunt îatreţăsate de

ambiţia d-nei »care vrea să-şi mărite f ita dup* un principe«. Dragostea, care se sfârşeste bine, cu căsătorie, bine înţeles, între Marthaşi Schwy- burg, rolurile principale,' trece prin întreagă piesa, formând legătara. Jocul a fost perfect. Viebach şi Delorm Miţi au fost de admirat Twerdy şi părechei lui, Anna Selhoier ca tot­deauna şi mărit a fost succesul prin easemblu armonic a tuturora, a d-nilor Otto Stenzsl, Otto Golda, Carlo Felda şi damele Thea Har- tenfels, Emmy Golda. Marţi 8’a repetat piesa: »Der Teu fel* de Molnar. Miercuri lumea cla­sică a lai Schiller a fost representată prin fru­moasele versuri ale piesei »Die Braut von Messina*. Joi, Gasparone, operetă.

pentru »Cel mai escelent mijloc de nutri­ment pentru copii de ori ce etate, să­nătoşi şi bolnăvi­cioşi, rămaşi îndă­răt în desvoltare.

Promovează desvoltarea de muşchi şi oase, ne fereşte şi delătură, ca nici un alt leac, diarea,

mânarea foaielui, catarul de intestini etc.214/2 1—4

man

Sineate oipit&litatleest

9 35-4i & iui Sargorsnă «o diaţi BeÎBOsaJisrat de lipsă, pfatn&sS

dinţa conţi, albi ţi sEnătopi.__________

posfâ BiMsţm şi ăB iiiifiiţiii.

/. 1. C. în Jidv. Mulţumim ds toate, le-am primit, am şi dat din ele, dar numai pe rând pot veni, având multe poporale.

Ură ia u duşmănie. Cu greu am putea-o publica în întregime, căci ai da faţă cu pro­curorul, ceeace credem, că nu vreai. Vom fo­losi poate ceva din ea. Altcum mulţumite şi când scrii poţi să dai cât de tare în guvern» dar nu în un popor sau în o clasă.

V. I O. abon. în Lup. Negreşit cS e prea multă darea. Trebuie să faceţi recurs 1# direcţiunea financiară din Deva. Să vi-1 facă. un ştiutor de treburi de aceste, d. e. un no­tar ori advocat. Pe recurs nu trebuie ştempeL

D . Oa. în Tălm. A mers scrisoare.

Proprietar, editor şi redactor responsabilSilvestru Moldovan

Tiparul „Tipografiei41 Henric Meltzer.

Garanţă. pentru curăţenie

30.000 coroane.

In bucât&rie şi în casase curăţă tot ce î*i general ss poate cu­

răţ! şi spăla, numai cu

Săpyiul-Cerb aiul ScfiîchtEl este rezultatul unui studiu de zed de ani bine îngrijit şi conştienfios. EI posedeo extraordinară putere de apălat şi e curat şi liber de orice alte mesteefituri strică- cioase, ceeace se garanteazS. De aceea se poate folosi fără grije la orice s~op de curăţit, şi acolo se poate folosi unde săpunul obicinuit abzice sau unde trebue o

d ’osrbită grije. 144 A 8—8

P*g 496 45

8 noroculla 1

Sârguinţa, manca, inven ţioz:tatea şi cruţarea ne s jută sâ ajungem Ia bani după timp mai lung, dar a ne îmbogăţi repede, pe neaşeptate, nu e posibl decât prin mare coroc, mare cfşt'g. Da aceea cumpără cei mai mulţ! oameni losuri, fiindcă prin aceasta au speranţă statornică, a deveni repede bogaţi.

Cu deosâbire losunle de clssă reg. ung. priv. sunt iubite pretotindenea, fiindcă din 125.000 lozuri puse Injcircuîaţîe câştigă 62.500 astfel câştigă negreşit tot al doilea loz.

Şansele da câştig s unt unioe în felul lor, nu esistă in lume un plan de loterie, care sâ ffe aşa de sold şi favorabil.

Atât la emisiune, cât şi la trageri controla şi supravegherea o face guvernul unguresc şi din cauza aceasta*publicul are cea mai deplină încredere faţă de lozurile de clasă.^§§ Norocul e inoaloulâbil! Dela întâmplare atârnă norocul mai multor oameni. In viaţafiecărui om a fost şi sunt momente, când îşi poate fntexceia sorocul! Faceţ» şi Dv. o încercare de noroc, cu acel număr, care stă lângă numele D/. sau a persoanei inbite de Dv. care la tragerea mai apropiată va fi probabil trasjŞcu un câtig mai mare.

Cercati-Vă ionicul la noi, d d i M A R E n o r o c u l l a K I S S

CAROL KISS & Comp.L I S T A "

Societate de banră pe acţii. Colectura principală a loteriei de clasă reg. uug. priv.

Biroul central: IV . KogSUth LujoS U. 13.Filială: Rukoczi ut 55. şi Erzsebetkiirnt 22.

209 5—5

celor 62.500 de câşt guri ale loteriei de clasă reg. ung. pnv.

a XXIII-a, cari vor fi trase în

decurs de 6 luni d n cele 125.000 lozuri,

C U M Y Ă C H I A M Ă ?Aceşti numeri numai la noi să găsesc.

Coroane(Un milion Coroane),

1 Premia 6000001 câştig 4000001 n 2000002 n 1000002 n 900002 9 800002 n 700002 r r 600001 9 500003 n 400003 9 300006 r r 250009 s 20000

13 » 1500044 » 1000061 » 500022 a 3000

475 9 2000961 9 1000

1635 9 500165 9 300

39675 9 2005325 9 1705325 n 1308765 » 100, 80, 40

62.500 câştig şi premiu Coroane

Adela 78262 Caroîina 20184 Emma 89B79 Ibolyka 45558 Mano 21364 Roland 29464Adolf. 24770 Carol 91C95 Endre 9 4920 Ida 78322 Marceli 7493 Rozalia 96881Adrian 92489 Cazmer 106000 Ema 20176 Ignate 24443 Margareta 66924 Rosa 119440Adrien 17023 Cătălină 89570 Ernestin 13034 llca 3369 1 Maria 90795 Rudolf 51250Agnes 60142 Celemen 8223 Erro 87667 Ilie 105976 ; Marioara 34078 Salamon 28122Ago st 96085 Clara 22154 Ervin 3365 I!mi 93674 j Marcu 8186 Samson 91902Akos 447S9 Clctild 98327 Elisabeta 29464 Ileana 46779 Maria 92600 Samuel 8644Aladar 110545 Conrad 102539 Etel 96831 Irimie 67657 Martin 105994 Sândor 57784Alajos 93377 Cornelia 51178 Eugenia 119440 Irina 8139 Mateiu 51334 Sarolta 18692Albert 22195 Cornel 29463 Eva 51250 Irma 22442 Malvin 13624 Scbastian 10473Alfons 8159 Cristpf

Cristina95025 Fabian 23122 Istvân 18363 Matilda 8228 Simon 84079

Alfred 57514 8379 Fani 81902 Ivan 73848 Mâtyâs 21375 Stefania 2 983Alice 73360 Cristian 13028 Felicia 8544 Ivor 32072 M - linda 91094 Stanislau 48152Amalia 90707 Corntlia 78348 Felix 57734 Izabela 94209 Melchior 100968 Serena 94244Ambrus 102204 Constantin 8331 Ferdinand 13692 Izidor 50631 Mici 8522 Sidonia 8893Andor 33815 Clenentin 95025 Francisc 107473 Izs6 2812 Mihai 90799 Szilârd 6E007Andreiu 70340 C'arissa 39579 Flora 34079 Iacob 68015 Miksa 1080<5 Toma 807f0Anna 9801 Cesariu 57527 Florian 27983 Ianca 73120 Milan 8399 Tasilo 102251Antalca 54793 Ce cil ia 68015 Florea 48152 Ioân 53382 Moritz 13028 Teofil 2329Antonia 94933 Carolina 22222 Fodor 94244 Ioanichie 67672 Naci 21636 Teodor 29441Aranca 106058 Camila 90779 Francisca 8393 Iolan 4957 Nandor 94984 Teresia 51228Armin 39499 Bocske 3365 Frida 68007 lonas J0496 Natalia 119167 Terca 23645Arnold 21052 Borisca 119440 Frideric 90760 Iozsa 59153 Natan 50562 Tihamer ( 5204Aron 90847 Daniil 21393 Filip 102251 Iosif 37794 Neli 95339 Tiberiu 74126Arpad 13661 David 94913 Gabor 2329 Iudita 48143 Nesti 10805Î Titu 90801Artur 78258 Dumitru 67617 Gabriel 29141 Iuliana 53387 Net ti 11919R Tivadar 106157Atila 91937 Damian 4967 Gaspar 51228 Iuliska 64234 Nicolae 12707 Tobias 32076Augusta 4417 Daneş 93342 Gedeon 18645 Ludovic 13643 Nina 8313 Todor 54404Aurel 119449 Desideriu 21374 Grigoriu 5.>04 Ladislau 20554 Ol?* 53395 Ulric 23147Aurelia 22289 Domocos 67336 Gertrud 74126 Lazar 90828 Olivia 92576 Urban 94983Balajiu 73367 Dora 20046 Geza 90801 Lenard 107497 Orban 8454 Valentin 8206Balint 94210 Dorotia 106184 Gida 10157 Lenke 45594 Oscar 58079 Valeria 1080 >ABandi 92491 Dome 21352 Gizela 32076 Leo 8194 Ottila 91814 Venzel 95830Barabaşiu 21358 Dimitriu 67326 Gottfried 54404 Laura 67617 Odon 106164 Vendel 58136Beatrice 13663 Eberthard 53395 Gustav 23147 Leontin 21637 Otto 51230 Verona 20181Bela 106196 Edith 92576 Gyârfâs 94983 Leonora 98488 Paul 22222 Vidu 51221Benedict 64617 Edvin 8545 Guido 8205 Lidi 108115 Paula 90757 Victor 119427Beniamin 616 Eduard 58579 George 108024 Lina 8383 Petru 8354 Victoria 29594Bernat 94923 Elck 91314 Gyozo 95330 Livia 19119 Piroska 60094 Vilma 27186Berta 94200 Elemer 106164 Gyula

Ghiţă58136 Lorant 48131 Pista 45568 V'liam 12710

Bertalan 34291 Eleonora 51230 20181 Lipot 94241 Pongraţ 102232 Vmce 9i089Bertold 94227 Eiias 22222 Hedvig 51221 Lorenţ 22157 R^chel 50565 Walter 32069Blanca 21075 Ella 90757 Ilelena 119427 Lucia 5213 Rafael 89*79 Wladimir 45558Bodog 108041 Elvira 8364 Henric 89594 Ludmila 78243 Regina 94920 Zoltan 78322Bol di] ar 20050 Elsa 60034 Hermann 27186 Lucaciu 90826 Rene 20i76 Zseni 22448Borbala 4204 Emanuil 45568 Hermina 12710 Ludovic 2319 Rezso 13034 Zigmond 3369Calman 92583 Emil 102232 Hubert 91089 Luisa 92476 Richard 67667 Zofia 105976Camil 76008 Emilia 50565 Hugo 82069 Magda 119200 Robert 8866 Zuzana 93674

Ne rugăm a procura cât mai în grabă, ca să nu sâ epuiseze nrii doriţi !

o optime

o pătrime

jumătate

întreg .

PREŢUL LOSURILOR I. CL

. . . . . . Cor. 1.50

3.—6.—

12.—

Tragerea:.la 19 şi 21 Noemvrie

Yă rugim a tăia acest bilet şl a ni-l trimite:

B I L E T DE COMANDĂ.

La cassa de schimb CAROL KISS & Co. soc. pe acţii.BUDAPESTA, IV., Kossuth Lajos nr. 13.

Rog a-mi trimite..................... losuri L clasă XXIII. loterie

şi planul oficios.

îl trimit anex în maree poştale. : deodată cu avis postai,

per rambursă.

(Ce nu doriţi, Vă rog a şterge).

Adresa ( Numele: ..................................... { Localitatea str., n-rul casei: ....

esacta . | Posta ultimă (comitat): ..............

n ■ i i n f îl trimit anePreţul de Cor.. . . . . . . I îi trimit deoi' 1 să-l ridicaţi

•{

Wr 45$

F O A IA P O P O E O L m Pag. 497

Cheag natural —vz?—Important pentru fabricarea de caş.

Chaagul natural al D-rului Blumenthalîn formă de praf,este cel mai bun şi mai

eftin mijloc pentru închegarea laptelui, che- mice curat, întrece mult toate mijloacele de închegare de pănă acum.

Acest cheag este preparat din cei mai buni culici de viţei. El este abiofut liber de fetide, colorante sau mucoase provenind din culici; de acide sau alte substanţe întrebuin­ţate prin conservarea cheagului obicinuit.

Prin această curăţenie absolută, recuno­scută de fabricanţii cei mai corrjpentmţi în brân- zături, cheagul natural nu împedecă de loc fermentaţiunea normilă a brânzei, îi dă o tăie­tură foarte fină, evită umflarea şi prin îndepărta­rea mai perfectă a zărului produsul e mai bun.

O încercare ne convinge.

Singura vânzare de cheag natural de-al lui Dr. Blumenthal pentru fabricarei de caş, pentra

- Galiţta, Bicovina şi Ardeal la - ■

M. LINDEMANN, agenturăS to ro z y n e tz (B ucovina).

Dose de probă gratis şi franco rog a se cere dela 97 22 -26-

M. Lindemann.Storozyoetz (Bucovina).

c r -li r-Y

R E C L A M Apermanentă, cu scop şi practică este su­fletul, factorul dătător de vieaţă pentru ori-ce fabrică, întreprindere comercială, industrială şi de negoţ. Cum, unde şi eând se poate insera mai cu efect, mai

bine şi mai ieftin se poate afla în

Espediţia de anunţuri

I u l i u L e o p o ldBudipesta, VII., Erzsfcbet-klirut 54,

unde se mijloceşte cu conştienţiositate, punctualitate şi ieftin publicarea insera­telor şi reclamelor în toate foile şi că- lindarele din Budapesta, provinţă şi străi­nătate. Planuri şi prelim. de spese gratis.

Case de vânzare.Să vând din mână liberă casele află­

toare în Sibiiu, Fingerlirgsplstz sub Nr. 1 şi în Wo fgasse sub Nr. 20 şi 22.

Inform ţii *ă‘ pot lua în cancelaria advo- caţială a dlui D-. Vasilie Dan. 240 l- l

Sârţi poştale ilustrate eiSport =

Fl«ri ===

A r t i s t i c e

Peisage

Porniri poporale —

Ş>Cărţi poştale umoristice

în asortiment foarte bogat.

Tipografia MELTZER = S I B I I U =Strada Măcelarilor Nr. 12.

MevSnzetorii capetă rabat. -"P 8

Tipografia HENRIC MELTZER, Sibiiu.

0

"JKsejjT

P . T.Am onoare a face cunoscut onor. public, că preiau şi duc în

deplinire ca specialist şi cu preţuri solide şi reale tot felul de lucrări

aparţinătoare

specialităţii tipografice,cum sunt:

tipărire de cărţi, ziare, placate, circulare, ori-ce-fel de bilete, tot soiul de tipărituri şi lucrări de accidenţe

î n o r i - ce c o lo a re .

In urma unei praxe de mai mulţi ani, sunt în stare a ţinea concurenţa

cu ori-care tipografie," şi rog onor. public la trebuinţă a onora cu comande

tipografia mea.

PUF* JPreţujri corespunzătoare.

Recomandându-mă în bunăvoinţa onor. public românesc, semnez

Cu deosebită stimă H E N R I O B E E X . T Z E B

Sibiiu, str. Măcelarilor 12.

Aviz de prăvălie. rSubscrisii ne luăm voie a face cunoscut onor. noştri muşterii şi

public orăs&nesc si dela ţară, că în localul de comerciu fiaţa-mlcX Kr. 3t nainte proprietatea firmei franz Jahn Sohne, (Cocoşu roşu) am deschis o

p. t., mai

# IC ide făină, producte dela ţară, articli de aluat de-ai lui UM ş* de îîudweiss, urez, fructe păstăioase, fructe sudice, aromate, cacao de-al lui Kşesţlm Şl bisquit, miere si toate celelalte mijloace necesare pentru pregătirea prăjiturilor.

’ Noi ne vom da silinţa a mulţuni pe onor. noştri muşterii cu articli

buni şi cu preţuri moderate.Filiala noastră pentru făină, pâne şi fructe păstăioase, piaţa mică Jflr. 25

coltul dela treptele fingerling, continuăm a o ţinea pe mai departe.

S ib i iu , în August 1908. _16114_ . Cari & I. Spangler.

Industrie indigenă!Prima fabrică transM de stearin şi săpun,

dela preluarea conducerii ei de cătră institutul „ V e r e ln s b a a k “ a r d e le a n , de nou adiustată şi provezută cu cele mai moderne maşine, lifercazl toate soiurile de lamiui de

stearin, cum şi ca specialitate deosebită

săpun de spălat neutral,praf veritabil da săpun şi diferita alt® soluri do săpunîn o calitate aşa de csccleată, încât aceste pot susţinea comparaţia cu ori-ce producte dc concurentă, chiar şi cu cele din străinetate.

Noi recomandăm ded procurarea acestor product» indigene, cari esceleaaă pnn

bunătatea şi vrednicia lor. '

16 22—Prima fabrică transilvană de lumini. I

Pag. 498 P © P © E T O P 2 Nr. 45

„Snoursala băncei comerciale ungară din Pesta, Sibiiu"P ia ţa , m are N r . 2 .

înfiinţată In anal 1841. • Centrala In Budapesta. • Cspital de acţii de rezerve 93 milioane Coroane.

Primeşte bani cu libele e depunerepe lângă cea m ai favorabilă percentnare,

cumpără şi vinde rente, scrisuri de amanetare, acţii, losuri, cum şi monede de aur şi argint, primeşte hârtii de preţ pentru păstrare şi administrare, încasează cupoane şi efecte sorţite, asigurare contra perderilor de curs la sorţiri procurare de cauţiuni de căsătorie pentru militari.

198 7W * T o a te Informaţiile dorite să dan cn plăcere. -Wl

Sz. 3615/I90S 239 1—5

Pâlyâzafi hirdetmeny.Szebenvârmegye szâszsebtsi jârâshoz

tartoz6 Rehd kozs£gben uresedesb* j6tt kozsegi jegyzcSi âllâsnak betoltese czeljâbol [ diyăzatot hirdetek. Ezen âlîâs javadalmazâsa

1. 1600 kor. fizet£s.2. 100 kor. lakber.3. 120 kor. utiâtalâny.4. 60 kor. irodai âtalăny.5. 40 kor. vilăgitâsi dtaldny.6. A„iragânmunkâIatok£rt szabâ'yrende-

letilfg megâllapitott d j=k.Felhsvatnak mindazok, kik rzen âllast

elnyerni ohaţtjâk, hogy az 1883 6vi I. t.-zc. 6 §. illetve sz 1900 6vi XX. t.-cz. 3 §-âban kc5ve- telt minSsiies kct (îs eddigi alkalmazkodâsukat igazolo okmănyckkal f lszerelt kervenytlket 1. e. november ho 30 dig annyival is inkâbb adjâk br, m rt a ke Sbb e-k zett kervenytket figyelembe venni mm fogom.

A vâlasz âsi hilâridîS utolsg fog k;- tuzetni.

Szâszsebes, 1908. evi novrmber ho 7.

A jâ âsi fSszo'gabii 6.

Hann

Nr. 709/1908 241 1—1

Publicaţiune.PrimXria comunei Hâssâg (com. Târnavei-

mari) face cunoscut, că în 19 Nov. st. n.a. c. la orele 1 1 a. m. va da în arândă pe anii 1909—1911, prin licitaţie publică verbală, mo a r a de a p ă , care formează proprietetea comunei.

Preţul strigării: 1800 cor.

Cond:ţii!e sâ pot efla în cancelaria co­munală şi la oficiul notarial din Şeica-mare.

Hasssg, în 3 Nov. 1908.

Istiâ n ffy L â szlo , Ioan Oltean,cot. c. primar (birău).

Instrumentele muzicale aîe lui Hupfeldîn privinţa construcţiei practice simple, a durabilităţii fară margini, a esecuţieielegante în colori escelente, a redării minunate a muzicei, bogată în schimbări __stau neajunse la locul prim. ’

233 II. 1—6

Fiecare hotelier, cafegiu şi birtaş, care vrea să-şi mărească circulaţia în stabi­limentul său şi prin aceasta sa urce trecerea mâncărilor şi beuturilor, să ceară mica broşură „O sută de atestate asupra operelor de muzică ale lui Hupfeld“, care i- trimite gratis şi franco.

sa

Ultima novitate:

H e l i o s O r c h e s t r l o mmânat cu electrică. Suplineşte o capelă

militară mai mică.

F h o n o l l s z t - H u p f e l dcel mai bun pian artistic din lume. In­vestire splendidă de capital. Distracţie ori

când pentru oaspeţi.

A apărut

Câlindarul Poporuluip e 1 9 0 9

cel mai răspândit Călindar românesc ca material bogat şi frcmoase ilustraţiuni.

Preţnl 40 bani.

Fiecare instrument să poate pune singur, aşa că şi clavirul cântă singur. — Prospecte gra­tis şi franco. — Cel mai mare favor posibil de plată. — La plătire per cassa rabat mare-

L T J D O V I O H U P F E L D , SOC. DS ac tii.Viena TI. Marlaliilferstrasse 7/9.

Prima şi cea mai veche fabrică din Europa de clavire şi orchestrioane electrice, 47 premiiprime, 750 de lucrători.

Depozite de mostre:Martin Iosif, Budapesta, VIII. Kenyermezo-utcza 6. Mtiller Fer. Timişoara, teatru electric.

Maşine de sămănat.Aparat de sămănat după sistem american. R e g n k re a să face fără sclhîmtîarea roa­telor de m ânat, numai prin

aplicarea unui scripăţ.

Maşină de semănat cu mân?,tăietori de nutreţ, mori de napi, tăie­tori de napi, mori de uruit, mori de urnit coceni de cucuruz, toate pentru mână sau mânate cu forţă, de ese- catia cea mai ieitină şi mai bună.Cuţite pentru tăietoarele de napi şi _ _ _ _ —

nutreţ. — Pumpe pentru zama de gunoiu şi împrăştietor de zamă de gunoiu.

' Paie presate în vălătuci XOO Kg. Cor. 7.—: P r e ţ u r i l a ce r e r e . ...

CAROL F. JICKELI, Sibiiu şi AlbaCaranala da usapiiaiftt Otto B&er, Dresd»—Bndapesta

Nr. 45 Adaos la „FOAIA POPORULUI» nr. 45 Pag. 499

JEliOgg cefeţt fi-ancoprospecte şi mustre din cel mai bun

postav ştirian pentru domni şi dame,pentra vânat, pădurărie şi turistică, cum şi mostre

din toate stofele de modă pentru! vestminte de

băiaţi şi domni, pardessii, ulstere, dela calitatea cea

eftină pănă la cca mai fină, dela firma de esport

de postav, ca reellă, ca cea dintâiu şi mai mare

VINCENŢIU OBLACKfumisor de curte c. şi r. de postav

GRAZ, Mnrgasse Nr. 9/a.193 9—10

» w m » » M » »t» »"'»»<

Marca de scutire: _Anker“.

Liniment. Capsici comp.,Înlocuitor pentra

Ank@r-Pain-Expellereste un leac de casă valorat de mult, care sS foloseşte de mulţi ani ca fricţiune sigură = la podagră, reumatism şi răceli. =

£tenti6. cau2a imitaţiilor de puţină vă­ii loâre să fim precauţi Ia cumpărare

şi să primim numai sticle originale în şatule cu marca de scutire „Anker“ şi cu nomele Richter. Cu preţul de 80 fll., C. 1'40 şi Cor. 2-— să capată aproape în toate far­maciile. Depozit principal la Iosif Torok,

farmacist în Budapesta.

Farmacia Ini Dr. Richter la :: „Leul de aur8 în Praga. ::.... Şoseauâ Elisabeta Nr. 5 nou. =

Espediţie zilnică. 199 7—42

■rLa guşe, serofule

lipsă de sânge, boală engl. bubiţe de-ale pielei, boale de grumazi, de plumâni, tuse năduşitoare şi măgărească, reuma, rodagră, pentru întări­rea copiilor cari au lipsă de sânge, sunt slabi şi rămaşi îndărăpt în desvoltare şi studiu, re­comand o cură cu

uleiul de peşte al Iui Lalinsen

Cel mai bun, cu efect şi mai iubit uleiu de peşte. E uşor de suportat. ’ Cel mai bun timp de cură August pănă îa Maiu. Să cumpărăm numai pachete originale, preţul Cor. 8 59 şi 7.— cu numele de scutire patentat „Jodella“. Toate celelalte să le respingem, ca neveritabile.

Singurul fabricant:

Farmacistul W ilh. Lalmsen în Bremen»

Să capătă întotdeauna proaspăt în toate far­maciile în Sibiiu. 204 1—12 _

llfe re azărecunoscut

itoare silOGomoDi

Cea maim are garanţă I Condiţii de plată fayoraMe!

Fabrica de  P motoare = IL u.

nna din cele mal vechi şi mal marâ

f a b r i c ă d e m o to a reeele mal perfecte

durabile precîze ş| sigure

oarl funcţionează oele mal Ieftine de manai

de gaasugaf? de benzi Et de g*z de uleiu orus? de acetyien

Reprezentanţa generală şi depozit:

G E L L £ R T IGNACZ 6s T ârsaBudapesta, Ter&korut 41. = = Telefon Nr. J&-SI.

125 19—20

„ B A C O Ţ A N A "^ i n s t i t u t de c red i t şi e conom i i s o c ie ta te pe a c ţ iu n i ^

Şdca-niare (Nagyselyk) (Nagykiikulti m )Filiale: Media?, EUsabetopoIe. 236 2-6

Primeşte depuneri spre fructificare şi dă deponenţilor 5% pănă la 500 Cor., pentru depuneri stabile dela 500 Cor. în sus 6u abzicere de 30 zile 5Va %• Darea, după capitalele depusă o plăteşte institutul separat.

Depuneri pănă la 3000 Cor. să pot ridica şi — după starea cassti — să ^ plătesc lără abzictre. — Depuneri şi ridicări să pot face şi pe cale poştală cu cecuri. ^■ ▼ Acordează credite cambiale, personale, hipotecare si de lombard în modul cel ^

mai culant. D IR E C Ţ IU N E A .

Gustav Dîirrm e ohan ic .

Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,M bU a, Plaţa-m ar® 1®.

***% Recomandă depositcsl seu mare fi bine uortst‘v:i eu toate felurile de w&ş imi de casat mai renumite

din fabrici străine şi indigene pe lângă an p*eţ foarte moderat. 15 37—

. Ca specialitiţi ss reeosaasd§ ssaşinils da eusut

; ' vf \ w 8§îi§l fiManuala, i. M.Pfaff. -w*; .j Toate @®aretafMs w şmiloe de casat de ori-ee

• * ’ s ld pmmm Me, cnrel iM ir i fise şi sitele se afli întotdeauna In depoeitoi sten. Reparaturile ta maşinile de casat de ori-ee fd sânt eaecatate pr@mpt, ieftin şi eoaştieaţi®» ea garanţie. Pentsofieeat® .«.şină nonă â® ettsat eampăratâ «lei» «atne dao & ani jparaittir

A N U N Ţ .„POPORUL” institut de credit şi cassă de schimb, soc. pe acţii

î n S ă l iş t e .

Cumpără şi vinde tot felul de bani străini după cursul zilei.

Acoardă împrumuturi de ori-ce soia cu procentul net de 61/*—8. Taxe, cum sunt: previziuni etc. nu să încasează.

Primeşte depuneri spre fruct ficare, după cari institutul plăteşte darea. Interesele se compută din ziua următoare depunerei, pănă in ziua pre­

mergătoare ridicărei.„ D IRECŢ IUNEA .

La toţi proprietarii, economii, morarii etc.O forţă de lucrare î w i ă , ieftiră şi figură ofere

locomobilele original „Otto PetrolinSunt neîncusBjuiat de lipsă la treerat! 213 3—

Gata imediat pentru lucrare! Nu sunt scântei 1 De aceea nu e peri­col de loc 1 Nu să recere maşinist cu esamen! In Transilvania şi Un­garia la dorinţă să pot vedea puse

în lucrare »locomobile Otto* ale noastre. ’

„Motoarele Otto“ originale întocmirile^ 2 Gaz SBgatiYsa “ T s S * sssăPreste 775.000 de forţă de cai!

pusă în lucrare de astfel de întocmiri ale producţiei noastre.

Motoare mânate cu poemă.Roprosentanţ general

k Andreiu Torokfabrică de motoare : . . CTt.tTTT

VIENA X. Laxenburgerstr. 53. » fabrică de maşini. în SIBIIU.

Langen & Wolf,1

.i ~i\ fiitîi--"r

Psg. 500«r. 45

r ^ F f

ir j i f iI i *M m S &*-' 4

Cu patent S„ , Cheile. H JSâ capătă în toate prăvăliile mai mari

The „NOXIfM" Co,B u d a p e s t a V I . : 57 85_50

Gebriider Hoehsinger.

Le@ i@ g i i i fcu doue Conturi de stradă în Hoplen şi FJussgssse, în mărime de 1000 de stânjeni □, în întregime sau în părţi este de vândut cu preţ convenabil. 223 4 -5

Informaţii mai de aproape să dau în strada Cisnădiei Nr. 17 etagiul I.

20 jugăre livadădirect lângă casarmi de cavalcrio ce să z!deşte acum, astfel ascelent ca Io; de zidit, să află de vânzire.

Informaţii mai de aproape dă admini­straţia acestei foi. 220 5 -5

Suferind de boală.Subszrisul, îa vârstă de 30 ani, pitimesc

din anul 1903 de o boală la amândouă picioareb la talpe, care în decurs de un an de zile cel puţin de trei ori să vindecă şi după vindecare iară.ş sparg?, să strică. Cer­cetând toţi doctorii din împrejurime şi ne­putând căpăta deplină tămăduire, rog pe aceasta cale pe un doctor sau alt om meşter de acest lucru, ce s ar afla şi s’ar Ir ga a ’mă vindeca, căci îl voiu mulţămi cu plată cinstită.

Nicolae Grigore Valeu,234 2—2 din Porcsesd Nr. 211.

p n. Vere*torony.

■ A XXVII-a I

LOTERIE de STAT de BINEFACERE ireg. ung. pentru scopuri de folos public şi de binefacere. — Loterii aceasta are 11.969 de câ­

ştiguri, în preţ total de 365.000 Coroane, cari să plătesc în numerar.

C â ş t ig u l p r in c ip a l 1 5 0 ,0 0 0 C o p ,Mai departe:

1 câştig principal de . . Cor. 20,0001 » » » , . » 10,0001 » » » . . » 5,0005 câştiguri â . . . . . » 2,000

10 câştiguri â 150 » > 300 » »

1500 » > 10000 > >

Cor. 1,000 100 50 20 10

Tragerea irevoraM la 80 Dec. 1908. = Ua loz costă 4 Cor.să,an! la Direcţiunea de loterie reg. în Budapesta (Oficiul principal de vaml), Ia toate

oficiile poştale, de dare şi de sare, Ia toate game şi în cele mai mnlte trafici şi casse de schimb.

222 8-6 Direcţiunea ces. reg. de loterie.SSJ2SHS

In fine cel adevărat!Aşa vor esclama unele mame, văzând ps copii lor cuprinşi de bucurie a să iuca

cu p,encele: dc edificat din castenele-Anker, donate lor şivîzând, ci sub mânile b r si fa.c ,tot. ma.' fumase zdiri. Şi dacă mii departe au observat, că copii alte iucării

Itunci zic cuSdrcp[ e ?i Să °CUpi nUmai cu b a n a tu l joc de edificare-Anker

Castenul dg petricole de edificata n k e k 221 4—9

este datul nu numai cel mai instructiv, dar şi cel mai ieftin. De aceea nu sa poate îndestul de inteţitor a să recomanda tuturor mamelor, cari vreau sa facă esperienţs favorabile cu dacurile lor de Crăciun, a lăsa să

ramirân l-a v " 1!0 A(l; 1{)?,jter & Co > furnişori de curte ces. şicamerali in Viena I.Operngise 16, lista mai nouă de preţuri asupra caste-ai i1- n- F? n:elc . ds ed>ficat-Anker şi a jocurilor mii noui de aşezat ale lui Richter, ca in deplina linişte să poate alege castenul cel mai potrivit. L's.a de preţuri bogat ilustrata cuprinde o descriere precisă a fiecărui casten şi o espheare a ordinei geniale dc întregire, prin ceea-ce să face posibil, a mari după p.an fiecare casten de petricele de edificat-Anker.

La cumpărare să fim atenţi I» marca de sentire „Ankor“.

I

Institut de credit funciar d in Sibiiu.P i a ţ a m a r e N r . 3 —5 .

tapisaturi Mpetera pa aonităţl.ftm o is a jre »

Ecotlte de dSrl.

ca «ă pot lombarda In băncii austro- nngară, sâ pot depuno la toata tribuna- Islo angara ds stat drept cauţiune şi vedici şi ca cauţiuni ds căsătorii raUitara.

Depuneri spre fructificare.Dajdia Is Interesele dsla depanări o o]i.

tcţt* iastltatal,

Iseeaiptar© ds eambli.

Avansuri p© ©fost® publie®.Credite de cont-curent

ooatra întabulări şi sită garanţă.

da Secara afaceri de bancă şl do laralli prin

Cassa de schimbSub coadiţianl colanta, nai ca neasitS:

curnpfircroa ţi vânzarea de efeot® pnbUeo monoto străine,

rSscampîram cupoanelor fi efectelor testate,

Incasarsa âs cambii, checuri şl sseanărl,predare* da asasinări ţi bilete de eredit

pentru străinătate,

îngrijirea de coaie de cupoane.luarea tfesteter tn depcslt epra păatrsrs,

Lsoiiirlareâ de resorturi de cassa de ferfslft dspeslts), tigure contra incendiul oi

fi a spargerii, etc. 5 23—26

Informaţiuni asaenunţitc sS dau ca banSvoinţS şi fSră spese. **1!S1Ş

Sâ se adreseze,

cine doreşte a cumpăra

■rt&tr- Pomi roditori altoiti,\! 1 1 ’ L" £ 5 '

c a l i t a te a î . a r b o r i d e p r o m e n a d ă , tu fe d e , o r n a m e n t , a c a t i g le d ic l i , c o n l f e r l ş a. precum şi

Viţă de vie altoită,v iţ ă d c v ie e u r o p e a n ă s i a iu e rl-

c a a â e u ş i f ă r ă r ă d ă c in ă .

Cataloage trimite gratuit şi franco.

f v * •* > l . ^’w-

rr'

237 2—2 O F E R T .Roman în etate 27 ani, necăsătorit, cu

practică de boltă, doreşte a lua în conducere • o boltă sau o cârciumă la un sat, sau orăşel în Ardeal, sau aiurea, vorbind numai româneşte, având şi un mic capital, dorind si căsătoria «u o tinără Română, tot în cond ţiuni de mai sas. Doritorii să se adreseze la »Foaia Po­norului* în Sibiiu sab iniţialele I. N. B.

pfrAAdWhirffr iriiAiifbiA Mitrei

Pene de patboeme Ieftina!

5 Kilo : noue, scărmănate cor. 9’60 ; mai bune cor. 12.— ; îlbe, moi, pufoase, scărmănate cor. 18.— ; cor. 24.— ; Slbe ca zăpada, moi,

pufoase, scărmănate cor. 80.— ; cor. 36 —.

Espedarea franco cu rambursă. Schimb si reprimire să admite pe lângă rebonificare de porto. 238 1 6

Benedickt Sachsel, Lobss 184.posta P i ls e n , Boemia.

ypiMMlkilMMMIIUMB

Pentrn vinderea rezervelor ofer

Ş co ale le de pomiaîe Iui Fr. Caspari et Comp

Mediaş (Transilvania)

cu preţuri scuzate toţi articli din şcoala de pomi, snums : pomi cu .iructe nobile de tot soiul, agrişi şi strugure', smeurâ, frăgari, tufe de decor, pădureţi, plante

pentru gard viu, conifere, roze etc. Listă de preţuri Ia dorinţă franco.

211 6—16

««®®®©®®®®®®®6®®®®«*®®s®®®®®®a®§1 Liniment. Capsiei comp., g8 înlocuitor pentru ®

§ Anker-Pain-Expellsr.

,J1 La cumpărarea acestui leac de fricţiune recuno-©____ scut de cel mai escelent şi almator de du-

reri, care să capătă în toate farmaciile, sa neI (T ii uităm întotdeauna după marca „Anker '^a JU/I Farmacia Iui Dr. Richter. g

'lă£©s i ©©§© so® t @s @©@ s^gossos

I Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie

O R EN D T G. & F E IR I W .(odinioară Societatea curelarilor.)

______Str. Cisnădiei 45. S I B 11U. Heltauergasse 45.

Magazin bogat în articole pentru

căroţat, călărit, venat, sport şi voiaj, poclăzi şi procov6ţuri, portmonee şi bretele solide

şi alta

= = = = = articole de galanterie ——... —cn preţurile cele mai moderate.

13 21-

Cnrele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi)permanent în deposit.

Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se esecută prompt şi ieftin.

Liste de preţuri, la cerere, se trimit franco.Comandele p rin poată se efectueac prom pt ţ i conştienţioa.

Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine pănă la cele ami flae coperitoare ftolari) de cai şi cofere de c i lor ie .

Osers şi Bauer aae'‘ 0t"“Yiena XX., Dresdnerstrasse 81~83/a. Depou principal: JJudapesfa VI., Podmaniczky utcza 18.

_________________________ _

Locomobile cu benzin85 32-52

Motoare ou benzin.

I

____________________ Motoare cu gaz sugativ.

Forţa de mânare cea mai ieftină din prezenţi Spese de mânare pe oară, după puterea de cal 2-3 fiii. Mai multe sute de aranjamente îa mânare! Condiţii de plată favorabile! Fabricaţiune solidă, de primul rang! Cu preţcurant şi preliminare de spese servim gratis.

In timpul din urmă am furnisat maşini următorilor:Schloşz Ioan & soţi, Sas-Veseuş 8 HP aranjam, de îmbl. Pap Jânos, Ihâros-BenSny 8 HP aranjam, de îmbl. ’ Nagy I. Pavel, Boglâr 6 HP aranjam, de îmbl. Takâcs Imre, propriet. de moară, Pâsztd 76 HP aranjam. de îmbl. Stenger Vilhelm, propriet. de moară, Topo- loveţul mare 50 HP aranjam, de îmbl. Rosmann Samoil propriet. de moară, Mociu (com.

Cluj.) 40 HP aranjtm. de îmbl. şi în alte numeroase domenii.

Institut indigen. Banca de asigurare

„TRANSILVANIA"10 44 —52 «lin

întemeiată la aiml t§88

îs, ®IM i®, strada C isnăd ie i m rnl 5 (ed ific iile p ro p r ii),Higarcmză tn calc mai ■VRateglonai condiţii:

' esst eo tra periodului de Incendiu'şi esplosfuii, c j ailMi Mea fel, uMa, ilrfiri, îl, antrefori fl alte pretate moiios efe»

P1T a s u p r a v i e ţ i i o m u lu i - c g . -

în tomt@ combinaţiile, capitale pentru casai morţii şi cu termin Ss, asi- garlei ds copii; de studii, de zestre, rent® p® vleaţa întreagă etc. ®tţ.

Jis ig n rărl ^©porsl© fă ră ©©F©©tere M@«ai©gslă g g r Aslgsrărl pa *pe«* ds înmamM&re ®a iv ir e a Iradiată a eapJfăÎEÎal. -ss'

feleri asigurat* eanft» iaosndMnl: Capital» adgm te «sapra vieţii:

@5,816.412 ©©s-o&b®. ||| @,882.454 CQFokno

Dela întemeiare institutul a solvit: pntfs topii. Sa lacendii 4,484.278.83 0 . pentrn eipitals aslg pa Tisiţă 4,028.113.12 c.

Oferte şl ori-ce Informâţinnl ss pst primi dela:

Direcţiunea în Sibii®, etr. Cisnădiei ar- 5 etagiu I., curtea I.J şi jţfin aganterlle principate din Arad, Braşov, Bistriţa şl Cluj, presata şl dela

snbigenţll din toate saoanola m&\ @arl.

$

fr-

► f>-

Psg. 502 P@-P@ISTOPB Nr. 45:

Ludovic Ferencs,croitor de bărbaţi,

Sibiia, strada CIsaădJoi ap. II*ncomtadS p. t, publicului

cele mal none stofe de toamnă in mare asortimemg

Kont&ţilesosite chiar asum, pemtra feima ie bărbaţi stofe eMglssfsşti, fraaţBseşti şi iadig@&8j dia eari sa eseentă dapă măsssră sgl® sasi ssodeme vestminte presasa: Saske, Jagaete, şl Maim® ă® «alea, m preţuri foarte moderate,

BeeseMiâ atemţ£mi@ aserită Hoatâţile de stole pentra slari şl BBagiam*, eşti es sfii totde&asa In deposit bogat

Astipra m « re x s ilo i< eoa- fesţfonsta în atelkral BS8Q m per mii a atrage deosebita atenţiona s oa. domni preoţi şi teologi sibsohrenţi

la easrari de nrffsnţi etafssţle- «ai nn rîaâ easapM de hsfe? ti mţ g® 14 9F9. 17 85-

Uniforme pentrn voluntar^ cnm şi tot felul de articli de nntformă, dnpă pre­scripţie croitura cea mai nonă.

Câteva cuvinte asupra boalelor secrete.

E trist, — dar în realitate adevărat că te vremea de ari e bătătoare la ochi mulţimea acelor oameni, a căror sânge şi sucuri trupeşti sunt atro­fiate şi cari in urma uşurinţei din tinereţe şi prin deprinderi rele şi-au săruncinat sistemul nervos şi puterea spirituală. £ timpul suprem ca acestei st&ri îngrozitoare Bă se pună capăt. Trebue si fie cineva care să dea tinerimei desluşiri bine-voitoare, sincere şi amănunţite in tot ce priveşte viaţa sexu­ală, — trebue să fie cineva căruia oamenii să-şi încredinţeze fără teamă, fără sfială şi cu încredere năcazurile lor secrete. Dar nu e în deajuns insă a destăinui aceste năcazuri ori şi cui, ci trebue să no adresăm unui astfel de medic specialist, conştiencios, care ştie să dea asupra vieţei sfaturi bune sexuale şl ştie a ajuta şi morburilor ce deja eventual există atunci apoi ya Înceta existenţa boalelor secrcte

De o chemare atât de măreaţă şi pentru acest seop e institutul renumit în toată ţara al D-rnlni PA L O C Z , medic de spital, specialist- (Budapesta VII, Râkoczi-ut. 10), unde pe lângă discreţia cea mai strictă, primeşte ori-cine (atât băr, baţii cât şi femeile) desluşiri asupra vieţei sexuale, nnde sângele şi sucurile trupeşti ale bolnavului si curăţă, nervii i-se Întăresc, tot organismul i-se eli­berează de materiile de boală, chinurile sufleteşti i-se liniştesc.

Fără conturbarea oeupaţiunilor zilniee dr. P A L O C Z vindecă deja de ani'de zile repede şi radical cu metodul său propriu de vindecare, chisr şi cazurile cele mai neglese, ranele sifilitice, boalele de ţeve, beşică, nervi şi şira spinărei, înce­puturile de confusie a minţei, urmările onaniei ş, ale sifilisului, crecţiunile de spaimă, slăbirea Duterei bărbăteşti (impotenţa), vătămăturile, boalele de sânge de piele şi toate boalele organelor sexuale feme- eşti. Pentrn femei e saJă de aşteptare separată f i eţire separată. In ceeace priveşte cura, depăr» tarea nu este piedecă, căci dacă cineva, din ori ce cauză n’ar putea veni în persoană, atunci cu plă­cere i se va da răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare (în epistolă e de ajuns a se alătura numai sarea de răspuns.) Limba română ce vor­beşte perfect. După încheierea curei, epistolele sa ard, orie la dorinţă să retrimit fiecăruia. Institutul se îngrijeşt şi de medicamente speciale. Visitele sa primesc începând dela 10 ore a. m. şi pănă la S orep. (Dumineca până Ia 12 ore a. m.) Adresa: Dr. 2* ALOCZ, medic de spital, specialist, Budapesta V il, Răkdd ut. 10. 18 35__

II0

Ii

S a lo n d e p ă lă r i i d e m o d ă

August GruberS i b i i u

Piaţa mare Nr. 19, etagiul I. |

Deposit de confecţiune de pălării fde modă de cele mai elegante şi articli ţ*de modă de toate preţurile, şi modele ori- |ginale vieneze şi pariziene. 21 8— ||

Magazin de confecţiune de rangul prim

R G R U N B E R G E RSIB IIU , Piaţa măre N r.3,4, 5 In palatul bănoll Bodenkredit.

Binevoiţi a fi atenţi la firmă căd lucraţi numai in in­teresul Dv., dacă Vă iaceţi cumpărările de la mine.

Vestmintele mele substituie pe deplin cele făcute după măsură.

Atelier propriusecţie separată pentru dame şi separată pentru domni

Preţuri strict fixe. .... . 1 1 ~

In confecţiunea de dame ţin în magazin bluze, jupo&ne, rochii şi spe­cialităţi în haine de băieţi.

wm- Mare asortiment, -*piRog a cerceta, fără a fi silit cineva să cumpere, magazinul meu de mantale

pentru serate şi antreuri de bal.Ca distinsă stimă

8 35— R . G-riinberger.

)P© 8 0 dL© z ile <1© p r o b ă~t ' ' trimit în toate locurile m onarhie i. ............ ..

Caşă de espediţie de maşine de cusut. Slrauss, Yiena, Yll. Stiftgasse 21.Wertheim Elektro, Cor. tO ' — cunoscută în toate părţ.le ca cea mai bună maşină de familie din prezent, care nu produce zgomot. Maşinele, cari în timpul de probă nu

să dovedesc de escelente, să iau înapoi. La învăţători, oficiali şi persoane private s’au liferat multe mii de maşine Wertheim de cusut şi pot fi privi'e pretotindenea.

şi liste de preturi Nr. 125 despre maşine de împletit ciorapi şi casse210 4—4 g

Cereţi recunoştinţe Werttheimiane.

ElfcgH W I -------

să c © t i ţ i sfat t> ii n !Vestea bună merge departe. ^Aceasta să adevereşte şi la »Forţ« -Spirtul sărat* a cărui veste cutnerat lumea întreagă şi pătruns şi la noi. Voim deci a împărtăşi şi st. noştri cetitori, din cari motive trebue să ţinem stabil în casă acest mijloc escelmt şi pentru ce este el în general aşa iubit.

„Foiţă-Spirtul sărat"ca protector al sănătăţi I

Fie omul june ori însurat, are lipsă întotdeuna de un mijloc de casă bun şi vrednic de încredere, pe carc să-l aibă Ia îndemână ca ajutor la vreun rău ce-1 năp deşte repede pe neaşteptate. Cu deosebire unde sunt copii, este de lipsă aceasta precauţie.Acum să simte unul rău, în ctliialt minut să plânge al doilea de durere de cap, al treilea geme iară de zgârciuri de stomach şi aşa mai departe. Ce bun este în astfel d< razuri „Forţă-Spirtul săratJ, cetim instrucţia de folos're minuţioasă şi îndată ştim, ce avem să facem.Aproape în fiecare familie este ci­neva, care sufere de insomnie, ner­vozitate sau e torturat de podagră, reumă, dureri de şele şi de spate, junghiuri în coaste etc. un altul iarăş îşi simte dispărând puterile, să simte slab, obosit şi eshauriat. Cât de des nu să întâmplă leşinuri? Şi adese­ori omul nu ştie ce să facă momen­tan In asemtnea cazuri »Forţă-Spirtul sărat» e mai preţios decât ori ce sîte'e, fiindcă el întăreştenu numai nervii şi muşchii, nu numai face pe om mai capab;! de lucru, ci face în adevăr servicii nepreţuibi'e şi în cazorile dureroase amintite mai sus, d?.că să foloseşte conform instrucţiei de întrebuinţare.

Şi_ oameni tineri lsborioşt adeseori sâ es- eshauriază lucru ostenicios încordat ţi după eshauriare urmează adese boală. De aceea e consult, ca fiecine, care lucră mult, dimineaţa şi sara înainte de culcare să-şi frece cu „Forţă- Spirtul sărat“ membrele, cum şi pieptul, şelele şi capul, după care simţim ca şi când muşchii ar căpăta noue forţe şi capacitatea de lucru

să manifestă îndoită Cine face voiagiu să-şi ia în buzunar o sticluţă de >Forţă-Spirtul sărat* şi nu să va căi. Cel puţin o sticluţă de »Forţă- Spirtul sărat* să fie totdeuna în casă, cu atăta e dator fiecare ora sănătăţii sale.;

Veritf biiul tForţft-Spirtnl săr*t“ să capătă2 Cor., dar să ne ferim de imitaţii şi să luă

229 3—10 de bărbat de mai sus sju să

„Foiţă-Spirtul sărat“ea m'jloe pentru Îngrijirea corpului I

Cunoşti Dta pe cineva care-'şi ma=>- seasă corpul cu «Forţă-Spirtul sărat* ? Dacă da, întreabă-1 ră ru să simte ca nou născut? Chiar şi oameni îmbă­trâniţi simt că Ii se re’ntorc forţele şi elasticitatea, dacă îşi masează re­gulat corpul cu »Forţă-Spi tul sărat*.

Ai văzut Dta cum să poartă iiina oamenii slabi? O zgriburire, o tre­murare, un îngheţ e întreg omnI! Dacă un astfel de om şi-ar frera dimineaţa peptu! şi tpatele cu >Forţa- Spirtul sărat* încălzeşte iarna întreg corpul şi vai a il răcoreşte, ca ghiaţa el depărtează şi asudarea. Ce neplăcut este, dacă subţiori, la mâni şi la picioare asudă şi să face insuportabil prin mirosul uricios de exudat. Prin spălarea cu sîrguinţă a subţiorilor, a mânilor şi picioarelor cu ’>Forţă- Spirtul sărat* alungăm atât sudorile, cât şi mirosul

Şi mirosul urît al gurii este şi mai chinuitor pentru mulţi oameni. Acest miros rău e cauzat de putre­zirea resturi or de bucate în găurile

dinţilor. Aceste fac nu numai gura rău mirosi­toare, ci aj ng adeseori şi în stomach, unde pot cauza boale. Cine îşi clătăreşte gara di­mineaţa şi după mâncare cu > Forţă-Spirtul sărat* amrsteeat cu apă, încunjură stricarea dinţilor, nu are dureri de dinţi, gura miroasă plăcut, mân­carea încă ne cade mai bine şi e scutit si gâtul de îmbolnăvire. La copii zădărnicim prin aceasta şi durerea de gât, umflarea glandulelor şi alte rele. Nu este vanitate, dacă ne îngrijim de păstrarea frum- şeţii pî rului^şi feţei, e aceasta chiar o bună calitate. Cine pune în apa sa de spălat şi de scăldat re­gulat veritabil „Forţă-Spiitul sărat* va a vea pielea feţii curată şi fină, dacă ne spălăm cu ea capul, împedecăm for marea de mătreaţî, părul devine frumos fin şi nu cade, fiindcă acest «Forţă- Spirtul sărat* împed ecăcăderea părului şi ne fe­reşte de-a încărunţi înainte de vreme.

pretotindiDea în sticle de 30 fll, 40 fll., 1 şi m numai sticle de acele, pe cari e vizibil figura comandăm la singurul fabricant:

„Kosmos<( laborator ehemie în Gyor,de unde să expedează 10 stele mici ţi 3 sticle mari franco, cu rambursă sau trimiţând înainte preţul

Păstra tipar iM pou ib J Malta«r. Cerc» la do ijsptiisest Otto Baer, Dres?.*— Budapesta