INTERVIU PSIHOLOG

CONTINUTUL SI STRUCTURA CONVORBIRII:

NUME:TANASE MIRELA VIOLETA

VARSTA:48 ANI

GENUL:FEMININ

MEDIUL DE PROVENIENTA:URBAN/TARGOVISTE

STUDII SUPERIOARE:ABSOLVENT FACULTATEA DE PSIHOLOGIE,MASTER PSIHOLOGIA MUNCII.

1. Cum va descrieti dumneavoastra in cateva cuvinte si domeniul  pe care il studiati? Descrieti pe

scurt psihologia din propria perspectiva.

Sunt o persoana orientata spre latura sociala, imi place sa cunosc oamenii si sa inteleg comportamentul,

emotiile si nu in ultimul rand gandurile fiecaruia. Domeniul pe care l-am studiat si il studiez in continuare

fiind un domeniu in care inveti toata viata, adica psihologia, este o stiinta care nu te lasa sa te plictisesti,

te ajuta sa te dezvolti cat mai mult ca persoana si sa ajungi cat mai aproape de cel/cea care iti doresti sa

fii. Psihologia ca stiinta se refera in principal la studiul procesele psihice si al  comportamentului uman si

este focalizata pe doua domenii mari: sanatatea si boala.

2. Ce parere aveti despre perceptia omului din ziua de azi asupra vietii,familiei,prietenilor si ce

credeti ca il poate influenta?

Daca in trecutul indepartat omul era procupat de a-i ajunge mancarea, apa,  a avea un adapost si a se

reproduce, sarcinile si telurile noastre actuale s-au schimbat foarte mult. Viata este mult mai complicata,

dorintele rigide pe care le avem in legatura cu viata, familia, prietenii ne fac de multe ori sa resimtim

emotii negative puternice. Omul prezent pune foarte mult accent pe viata implinita; majoritatea dintre noi

ne dorim o viata placuta, o familie frumoasa si multi prieteni care sa ne fie alaturi. Omul de astazi este

mult mai reflexiv. Datorita faptului ca in prezent ne putem asigura nevoile bazale, tindem sa urcam si mai

mult pe ierarhia nevoilor si sa punem accent crescut pe satisfacerea nevoilor de apartanenta, de respect, pe

dorinta de a ne depasi limitele si a ne autorealiza.In cateva cuvinte putem spune ca suntem influentati de

tot ce e in jurul nostru, de la atmosfera de acasa, pana la normele comunitatii in care traim.

3. Inca de la inceputul evolutiei psihologiei asupra societatii,oamenii au privit cu suspiciune

persoanele care apelau la un psiholog.S-a schimbat aceasta atitudine?

‘’Nu ma duc la psiholog, doar nu sunt nebun”, aceasta este conceptia care s-a inradacinat in trecut si cu

care inca ne luptam..O problema care apare este referitoare la faptul ca nu se face diferentierea corecta

intre un psiholog si un psihiatru, diferenta care e vitala in luarea deciziei de a consulta unul din cei doi.

Daca psihiatrul este un medic care va face o consultatie si va prescrie medicamente, psihologul are ca

arma principala conversatia si diverse tehnici care tintesc emotiile, gandurile, comportamentele si

simptomele fiziologice. Psihologul te poate ajuta sa intelegi si te va aduce in punctul in care vei fi capabil

sa te ajuti singur. Din fericire s-au realizat mai multe campanii de informare, multe persoane intelegand

adeavarata natura a rolului unui psiholog.

4.  Cat dureaza, in medie, terapia?

 Durata consilierii sau a psihoterapiei variaza in functie de natura problemei si tipul de abordare

psihoterapeutica ales. In mod firesc, terapia se incheie atunci cand obiectivele terapeutice stabilite in

prima/primele sedinte impreuna cu pacientul (clientul), prin contractul terapeutic, sunt atinse. Dar, durata

terapiei mai depinde, din pacate si de disponibilitatile financiare ale clientului, terapiile de lunga durata

fiind evident mai costisitoare financiar.

5. As dori sa va intrebam daca vi s-a intamplat un vreun moment sa va atasati de pacient?

Din experienta mea pot spune ca relatia terapeutica este extrem de importanta pentru eficienta terapiei.

Intre terapeut si pacient exista o comunicare empatica, un schimb afectiv, emotional (in psihanaliza se

vorbeste de transfer si contratransfer, de exemplu) dar nu putem vorbi de atasament, in sensul in care ne

atasam de un prieten drag sau de membrii familiei. Daca simti ca incepi sa „te atasezi” de pacient (client),

este ok sa incepi un proces de auto-analiza cu un terpeut supervizor si eventual sa il redirectionezi pe

pacient catre un coleg cu mai multa experienta

6. Cum reusiti sa tineti minte toate detaliile povestilor? Va ajuta notitele sau pur si simplu aveti

memorie exceptionala asupra tuturor persoanelor cu care ati avut pana acum contact?

Nu obisnuiesc sa iau notite. Sunt prezenta si atenta la omul din fata mea, atata tot. Nu cred ca este vorba

de o memorie extraordinara, ci de o participare empatica, afectiva, dar in acelasi timp detasata si lucida,

lipsita de superficialitate ..

7. Care considerati ca sunt cele mai mari probleme psihologice cu care se confrunta oamenii in

zilele noastre?

Ne putem raporta in principal la problemele de anxietate si depresie aceste doua motive aducand

majoritatea persoanelor in cabinetul psihologului. Fie ca este vorba de ingrijorari exagerate, de atacuri de

panica, fobii sau obsesii, frici legate de contextul social  sau stari de deprimare profunda, aceste probleme

sunt greu de suportat si le afecteaza viata celor care le resimt intr-un mod major.  O parte dintre aceste

persoane au puterea de a admite ca au o problema, incearca sa o rezolve singuri si in momentul in care nu

reusesc cauta un ajutor specializat si intra in cabinetul unui psiholog.

8. Credeti ca retelele sociale au o influenta negativa asupra oamenilor?Cum se poate manifesta

psihologia in cadrul acestor noi tehnologii comunicationale?

Retelele sociale sunt un domeniu de studiu apreciat de psihologie, dupa cum putem vedea din numarul

mare de articole sau studii publicate.Dusa la extrem, comunitatea virtuala ne poate desprinde de

comunitatea reala, si astfel ne poate afecta negativ viata profesionala, familia, prietenii reali.

9. Care este parerea dumneavoastra despre contactele interpersonale?La ce ajuta acestea?

Pentru mine ca psiholog, contactele interpersonale sunt cele care imi dau cea mai mare cantitate de

informatii despre o persoana doarece ele iti ofera contextul in care poti aborda orice tema doresti atata

timp cat exista o deschidere inspre a comunica.

10. Ce ganditi in legatura cu faptul ca omul ar trebui sa faca anumite compromisuri pentru a putea

fi acceptat in societate?

De cele mai multe ori societatea ne cere sa facem compromisuri si sa aderam la normele pe care ea ni le

impune deoarece societatea in care traim se dezvolta din ce in cel mai mult pe zi ce trece. Unele

compromisuri pe care le-am facut ca oameni pe parcursul dezvoltarii ontologice si pe care inca le facem

sunt create pentru a instaura un echilibru in mediu, pentru a face mediul mai putin impredictibil.

11. Cu siguranta ati reusit sa rezolvati foarte multe cazuri ale persoanelor care v-au cerut ajutorul.

Ce ati invatat in urma intervievari gamei atat de variate de personae cu care ati intrat in contact?

Cel mai important lucru pe care l-am invatat a fost faptul ca omul are toate raspunsurile in el, psihologul

este doar persoana care ghideaza descoperirea. Initial suntem acolo pentru a alerga impreuna cu clientul,

apoi el va invata treptat cum sa alerge singur si incet incet noi ne vom putea retrage.

12. Cum ar putea oamenii sa-si mentina calmul si sa gaseasca o cale de relaxare cat mai eficienta?

Pentru a ne mentine calmul chiar si atunci cand lucrurile din jurul nostru nu sunt atat de placute pe cat ne-

am dori este important sa avem o gandire flexibila care poate face fata oricarei provocari. Este important

de asemenea sa avem proiecte personale, sa stim de fiecare data pentru ce luptam si ce ne dorim in

domeniile importante pentru noi. Este la fel de important sa ne facem timp pentru lucrurile care ne plac si

sa  nu uitam niciodata ca si relaxarea este vitala intr-o viata implinita.

13.Ce credeti ca ii impiedică pe oameni să nu isi atinga obiectivele?

In primul rand ii impedica mediul in care traiesc si educatia care sunt cat de cat legate.Parintii, prietenii, scoala, mass media au de asemenea un rol important. Acesta este mediul si din pacate mediul nu e aliatul nimanui. Nimeni nu vrea sa fii tu cel mai bun, cel mai frumos, cel mai destept.

14.Ce e rau in a plange sau a fi trist?

Traim intr-o societate in care a fi trist sau a plange sunt considerate o dovada de slabiciune, de

vulnerabilitate. Cine are nevoie de o pesoana cu slabiciuni, cu vulnerabilitati, cand exista atatea „imagini

perfecte” in jurul nostru?