Aly Steinmetz

INTOARCEREA DIN IAD

Edilie ingrijiti, prefa[i qi note:

Paul Farkas

Cuvint inainte:

Ioan Aurel Pop

LIMES

2016

CUPRINS

cuvANT lNerNm....

rnnrllA - lNtoEncsREA DrN rAD - povEsrEA

uNUr JURNAL DE racAn....... .......................................... 17

ALY STEINMETZ - POVESTESC DRAGILOR MEI

nAnrNlr gr FRATr DEspRE rADUL MAGHTARo-HITLERTsT ......... 3e

ANDc.........................:.. .......... 183

201

Aly Steinmetz

Povestesc dragilor mei pirinfi gi fralidespre iadul maghiaro-hitlerist

39

Aly Steinmetz

Greutatea noastre a inceput de cum au intrat ungurii lq

Cluj. Diferite restricfii, batjocuri qi altele. Toate au mai trecut,

pinl a venit ordinul de concentrare. In luna itnie L942, au fost

chemali in mare parte comercianlii qi cei cu o stare mai buni.

Totul a fost'aranjat de sindicatul ,,Baros$" pentru a putea pune

mina pe pr[vlliile gi conturile eweiegti. Acegti oameni au fost

trimigi in Ucraina unde au fost nimicifi aproape to]i. Mai

departe, in acelagi an, a venit ordin de prezentare pentru 10

contingente. Deci, in 15 decembrie 1942 am fost chemat la Baia

Mare unde era cercul de care apartineam.

4L

Intoarcerea din iad

42

Alv Steinmetz

intotdeauna am fost optimist, dar in cazul acesta m-am

schimbat complet. Primirea nu a fost prea cilduroas5'; dupi ce

s-au distrat honvezii unguri pe socoteala noastri. toatd. ziua,

seara ne-au lnchis intr-o moari p[r[sit[, fhri lumini. Eram ca

intr-un furnicar, nu exagerez, dar in aceeagi noapte au trecut

peste mine vreo 3000 de persoane. Ce era mai interesant din

toate, aceqti soldali nu vorbeau altceva decit de civilizalia gi

cultura apuseani ca o mare binefacere pentru noi (ar fi putut-o

duce pe alte meleaguri unde era poate mai necesar). DupicAteva zile gi nop(i petrecute in moari am fost selecliona[i,

imp[rfili in companii gi trimigi la Misztolfalu,lingi Baia Mare.

Era curios de vizut cu aceasti ocazie vizita medicall, erau cu

noi tuberculogi in stare gravl care scuipau sAnge, toli au fost

buni pentru munc[. Doctorii spuneam ci un eweu nu mai

conteazi.

Am fost impir{it in compania a 19-a. Eram 220 de

oameni. in fiecare zi ie;eam la asa-zisa instrucfie. Ne

invArteam pe loc, fhceam mars,uri gi cAte alte prostii. Honvezii

nu erau rli dar aveau ordine stricte cum si se poate nu noi,

aga ci ne fhceau mizerie din oficiu. Trebuia s[ fugim, sl ne

:ivilim prin zipadl, si ne dim peste cap qi cite gi mai cite

nascoceau; aveam program pentru inainte de masl qi pentru

dupi mas[, a$a c[ ni s-a prea urit de toate. Mincare

43

Lntoarcerea din iad

1

i

I

44

Aly Steinmetz

nu ne prea dideau, era numai varztr gi cartofi uscali care erau

plini de nisip a;a ci ne stricam dinfii mincind; noroc ci mai

glseam prin sat cAte ceva. Am avut ca comandant de pluton un

fruntag din Cehoslovacia, anume Linka, un om mai ln virst[; era

foarte bun cu noi, observam de multe ori cit il doare ci trebuie

s[ ne faci aceasti mizerie. Sambetn seara cind aceqti solda{i se

imbltau, atunci eram o pradd, ieftini. in noaptea de Crlciun, de

exemplu, au frcut alarml, a trebuit s[ iegim afarl numai inclmagi, la ug[ agteptau 4 soldali cu centura gi care cum iegeam

eram lovifi din toate p[$le. Ca si nu mi. giseasci m-am ascuns

lntr-o guri gi am stat mai bine de o jum[tate de ori culcat pini a

trecut furia soldafilor, cu toate ci era numai miezul noplii nu

m-am mai putut incdlzi pini dimineata, eram sigur c[ o s[ miimbolnlvesc, dar totugi am rezistat. Un camarad a plfit-o insifoarte ri.u, primind o lovituri in ochi, aqa ci bietul urla grozav de

durere, nu se putea cunoagte daci i s-a scurs ochiul sau nu; abia

dupl o luni de zile s-a refrcut. intotdeauna ne fhceau morali gi

aritau c5. sunt deosebit de corecli, dar am vbzut, mincarea o luau

pentru ei in mare parte, de asemenea ne spuneau numai ci am

primit pachet dar noi nu il vedeam. Lisau acasi pentru 2-3 nle pe

aceia care aduceau albituri (cum spuneau ei, pentru cei mai slraci)

45

Lntoarcerea din iad

46

Aly Steinmetz

dar nu a vbzut nimeni nimic. Distrac(ia acestor honvezi era, de

exemplu, ca chemau pe cineva seara la birou, mai ales dintr-aceia

care voiau si aduci lucruri de acasi gi-i intrebau ce ar face dach

rine un avion inamic, acesta rispundea: mi culc la pimint;atunci soldatul spunea: vine avionul... s-a dus, vine, s-a dus,

rine, s,i aqa de weo suti de ori, pini ce bietui om era ud leoarcl;

atunci il l6sau la locuinli, care era destul de departe, trebuia s[

meargi in frig;i pe intuneric. Era greu gi plictisitor cAnd trebuia

in timpul margului si te tot culci, cici tot venea avionul, cum

ziceau ei. De multe ori ci.ram pietre de Ia api in drumul firii, ne

inghe{au miinile cu ciratul, altedate aduceam lemne dinpidure, fhceam 11 km cu doui lemne in spate. Nu aveau ce face

cu noi ;i asta ne-a durut grozav, ci suntem numai de batjocuri.

Totugi am fost mulpmili c6,nd am vizutla compania de linginoi c[ scoteau pietre din api in luna ianuarie gi cipitau bltaie

grozavi; aceia aveau ca paznici nigte soldafi saqi din Bistrifa.

Comandant al companiei am ayut un tflnir de 27 de ani, nu prea

era filosemit, ne linea mereu discursuri ce vltimitori suntem

pentru societate qi cdte altele. Pe atunci ei se simleau foarte tari

pe lAngi nem{i, aga ci noi trebuia si inghilim de toate. Odatlunul din noi nu a salutat un honved, ne-a linut un

47