VERONICA TURCU$, $ERBAN TURCU$

irrlrnE cULTURA, 9ANTAI gI sProNAI

ACCADEMIA DI ROMANIALA CREPUSCUT(L947-L955)

STUDIU $I DOCUMENTE

Cluj-Napoca,2017

CUPRINS

Cuvdnt inainte.... .............5

$coala Romdnb din Roma qi aproximarea sffirqitului ...................7

Sfhrgitul institu{iei Accademia di Romania......... ........19

Palatul Accademia di Romania intre qantaj qi spionaj ................27

Documente.............. ......53

Noti ..........55

$coALA ROMANA DrN ROMA$r APROXTMAREA SFAR$rTULUr

Este de notorietate, pentru studioqii istoriei culturii interbelice, c5perioada de maxim randament pe care l-a avut $coala Rom6nd din Roma a

^fort in timpul directoratului profesorului clujean Emil panaitescul.

Inlocuirea brutal5 a acestuia de regimul legionar a dus la dezechilibrarcadefinitivd a funcfiondrii Ei prestigiului $colii2. Tentativa de remediere asifua1iei, prin numirea lui Scarlat Lambrino3, a asigurat aqezdmdntuluiromAnesc din Cetatea Eterni un climat qtiinlific decent qi o conducere

I Emil Panaitescu (1 I februarie 1885 - 20 februarie 1958) a fost un istoric romAn, profesorde Istorie Anticb la Facultatea de Litere si Filosofie a Universiti{ii din Cluj, director alInstitutului de Studii Clasice si al Muzeului de Arheologie din Cluj. S-a distins ca elev alprimei genera{ii a $colii Romdne din Roma si cel mai performant director al acesteia intreanli 1929-l940.veronica Turcuq, Emil Pqnaitescu (1885-1958) si gcoata Romdnd dinRoma, in ,,Anuarul Institutului de Istorie <George Bariliu din cluj-Napoca. SeriesHistorica", 2009, XLVII, p.261-298; Eadem, Din raporturile intelectualitdyii universitarecluiene interbelice cu elita qcqdemicd italiand: Emil Pqnaitescu in corespondenld cuGiuseppe Lugli, in,,Anuarul Institutului de Istorie <George Bariliu din cluj-Napoca.Series Historict',2011, L, p. 135-188.2 Veronica Turcug. $erban Turcug, Romdniq Legionard Si impactul asupra instituliilor deculturd. Studiu de cqz - Accademia di Romania din Roma, in,,Anuarul Institutuluide Istorie <George Bariliu Cluj-Napoca, Series Historica, 2013,LII,p.26l-284.' Scarlat Lambrino (16 august 1891 - 30 august 1964) a fost un reputat istoric alAntichitSlii, membru corespondent al Academiei Romdne din 1934. lntre anii 1923 qi 1925s-a aflat printre membrii $colii Romdne din Franla de la Fontenay-aux-Roses. A funclionatin calitate de cadru didactic laUniversitatea din Bucureqti. A fost gef de sdp[turi pe

;antierul arheologic de la Histria (1928-1940), iar in perioada 1 august 1938 - 20 iulie 1940a fost gi director al Muzeului Nalional de Arheologie. Director la Accademia diRomaniadinRoma intre 1941-1947. in 1947, dupd ce a pirdsit postul de director laAccademia di Romania, la solicitarea Universitdlii din Lisabona, Scarlat Lambrino, aactivat la catedra de epigrafie de acolo, unde qi-a continuat qi incheiat cxiera.

Vunomrca TURCU$, $rnnaN TURCU$

disciplinatd, care ins6 nu a mai putut corecta panta descendentd pe care o

luase $coala dupd defenestrarea lui Panaitescu. Mandatul lui Lambrino acorespuns in mare parte Ei evolufiilor negative corelate celui de-Al DoileaRizboi Mondial gi a consecinfelor nefaste ale acestuia pentru evoluliilei'publice romdneqti". Numit in vara lui 1941 ca director al $colii de la Roma,Scarlat Lambrino a preluat conducerea ei efectivd doar in luna decembrie1941. in aprilie 1942 acesta informa Academia RomAnd asupra stadiuluilucr5rilor bursierilor. A$a cum menliona directorul $colii, un maremdnurchi de studii ale bursierilor de la sfdrqitul anilor '30 se afla La

direcfiune, in manuscris, gata preg5tit pentru tipdrireain anuarele $colii.Activitatea $colii qi cercetdrile bursierilor au fost afectate de climatul

neprielnic provocat de rdzboi, cu incepere chiar de la dificultatea dedeplasare a bursierilor. Arhivele universitdtilor din lard indicd, in aniirespectivi, numele unor bursieri recomandali pentru $coala de la Roma, uniidintre ei acceptafi apoi de Ministerul de resort, care de multe ori nu au maiapucat s6 ajungl la aEezdmint, deqi aveau toate actele in regul[ pentru a ficonsiderafi membri ai Institutului. Unii nu primeau aprobarea forurilormilitare, iar comunicafiile erau foarte anevoioase. Avem ca exemplu cazullui Dumitru Marin. Acesta fusese numit in 1940 bursier al $colii din Franlala recomandarea Universit6lii din Ia;i ?nsd in condiliile rdzboiului, neputAndajunge acolo, a fost transferat la Roma, unde era acceptat de directorulLambrino qi pentru anul 1941-42 camembru al Accademia di Romania. inanul 1943 universitSlile solicitau bursierilor care se prezentau laconcursurile orgarizate pentru $colile de la Roma gi Fontenay-aux-Roses ,, odovadd cd au luptat cel pulin 6 luni pe frontul din Rdsdrit, in actualulrdzboi". Dfuectorul Lambrino intdmpina numeroase probleme pi cu bursieriicare reuqiseri sd ajungd la Roma, deoarece oficiaHtaflle militare romAneqtifrceau nenumdrate apeluri ca aceqtia sd fle concentrali gi trimiqi pe front.Amintim, in context, cd doi foqti bursieri ai $colii, Gheorghe Coatu gi IoanOnofrei, abia intorqi de la specializarea roman6, au murit pe front in varaanului 1941.

Solufia numirii ca bursieri a unor studioqi care se aflau deja in Italiaa devenit o practic6 in anii rdzboiului, pentru cd nu intdmplStor la 10 mai1946 Nicolae Turcan, licenliat qi doctorand in filologie romanicd alUniversitdlii clujene, aflatla $coala Romdnd din Valle Giulia in momentulrespectiv, solicita Universitdlii transilvdnene sd il propund ca membru al

a Veronica Turcuq, $coala Romdnd din Roma, Editura $coala ArdeleanS, Cluj-Napoca,2016,p.297-313.

ACCADEMTA Dr ROMANTA LA CREPUSCUL (1947 -Ls55)

$colii RomAne de la Roma, iar pe cerere decanatul punea apostila: ,!,adosarul propunerilor pentru $colile romdne din strdindtate atunii cdnd vaficazul". De altfel $coala Romdnd din Franta adoptase aceastd solutie in anul1943. ,,Datfiind cd am aqteptat zadarnic si anul qcesta, ca si anul trecut -arita constantin Marinescu', directorul $colii de la Fontenay-aux-Roses, inraportul sdu citre Academia Romdnd prezentatin gedinla dela 17 decembrie1943 -, sosirea membrilor recomandali de Focultdli, am propus - SiMinisterul Culturii Nalionale a biruevoit sd aprobe - ca tn lunile februarie simartie a.c. sd se recunoqscd drept bursieri temporari, noud dintre tineriiromdni a/ldtori la studii la Paris, fn afard de alli doi doctoranzi tn litere(d-nii Emil cioran gi Lucian Bddescu), destina(i ca bursieri de Ministerulculturii incd din 1942".In anul 1947 se ajunsese, de altfel, la situa{iiatipice, in Accademia di Romania fiind gdzduite in iunie nou6 persoane,dintre care doar doi membri cu burs6 (Horia T6n6sescu qi MelulaMiroslav-Marin). Ceilalli erau fie ospitanli, fie doar ,,g6zdti1i,,, in rAndulacestora din urmd numdrdndu-se un ,,ospitant" italian gi un doctor inmatematici.

]indnd seamd de dificultSlile r6zboiului, unii dintre bursieri solicitaudiverselor institulii, la fel ca in anii '30, ajutoare financiare pentru a-gi puteaprelungi sejurul la Roma qi definitiva cercetdrile. La 10 noiembrie 1941,$tefan Pascu cerea Academiei Romane o subventie de 3-4000 de lireitaliene pentru continuarea cercetdrilor, deoarece ajunsese cu o intfirziere dehei luni la Roma, din cauza dificdtafllor cu oblinerea pa$aportului, dup6 cefusese numitbursier la 1 noiembrie 1939.

cu toate consecinlele rdzboiului, Lambrino se strdduia sE fac6 dinAccademia di Romania un laborator al normalitdlii academice. Astfel, inanul universitar l94l-42, biblioteca $colii iqi sporise fondul de carteajung6nd la 13.000 de volume. Bibliotecar era Dinu Adameqteanu, iar$coala avea atunci 12 membri. Programul de conferinfe amorsat de vasilePdrvan cu doud decenii inainte nu este abandonat, ci i se oferd o continuitatede crizd,. La $coala Romand conferentiazd,, in 1942, personalitd{i de marc6,

5 Constantin Marinescu (11 august 1891 - I aprilie 1982) a fost un istoric romdn, membrucorespondent (1928) alAcademiei Romdne. lntre tSZ:-t943 a fost profesor de istoriemedievali la Universitatea din Cluj qi tot la Cluj a funclionat ca director al Institutului deIstorie Uliversald (1925-1943). in 1943 s-a transferat laUniversitatea din Bucuregti, incontextul in care, deja din- 1941, a fost numit director la $coala Rom6n[ de laFontenay-aux-Roses ( Paris). in 1948, dupd ce a fost demis din funclie qi exclus dinAcademie, s-a stabilit in Occident.

10 VEnoNrcR TURCU$, $unreru TURCU$

precum filosoful Francesco Orestano sau Amedeo Maiuri, arheologulPompeiului. Seria atuald de conferin{e s-a desftqurat in lunile februarie -mai 1942 cu colaborarea lui Roberto Paribeni, a lui Giulio Bertoni, aistoricului religiilor Raffaele Pettazzoni, a rectorului Universitdfii dinPerugia, Paolo Orano - inalt ierarh fascist, doctrinar al corporatismului,cunoscut pentru pozi{iile sale antisemite -, a prorectorului celei din Roma,Giuseppe Cardinali, al6turi, desigur, de membrii conducerii $colii. Seria deconferinle a fost deschisd la 17 februarie 1942 de conferinla lui Lambrino,La Scizia Minore e la Romanitd daco-getica qi a continuat la 5 martie cuprelegerea lui R. Paribeni, Mar Nero, Egeo e Mar lonio agli albori dellastoria, la care au fost prezen{i cardinalii Fumasoni Biondi qi Marmaggi,membrii Academiei d'Italia Peltazroni, Guidi, Volpe, Nogara qi Pace,minigtrii Romdniei pe l6ngd Quirinale gi Sf. Scaun. La 17 martie aconferenliat Sever Pop (subiectul ales a fost Parlate di Romania e parlated'Italia), seria continuAnd la 31 martie cu expozeul lui R. Pettazzonipe temaIl culto del Sole nell'antica Tracia. La 14 aprilie 1942 rcctod Orano avorbit bursierilor despre poezia lui D'Annunzio, iar la 2l aprilie, tncontextul sdrbdtoririi fonddrii Cetdlii Eterne (Natale di Roma, s6rbdtoareasumat5 in calendarul fascist ca zi nalionald), conferinfa romanistului G.Bertoni, Latinitd della lingua romena, a avut o dubl6 semnificatie,gtiinlifico-culturald gi politicd. G. Cardinali a prezentat membrilor $colii la28 aprilie o prelegere intitulatd Le origini del consolato e la costituzionepolitica di Roma, seria conferintelor fiind incheiatd, la 5 mai 1942, desecretarul V. VdtSqianu cu o expunere pe tema bisericilor din JaraRom6neasc6 in Evul Mediu.

Multe dintre conferinte erau prezentate publicului italian in cheiepoliticd, subliniindu-se gi valen{a propagandistici a acestora. in ,,Tribuna"din 7 martie 1942, de exemplu, se arSta cd academicianul Paribeni a vorbitla Accademia di Romania ,delle relazioni fra l'Italia e le regioni romene,

fattesi cosi vivaci e profonde durante l'impero di Roma e ora rinnovatesi suicampi di bottaglia dell'Esf'. Iar conferinla lui Sever Pop despre graiuri eraanunlati in presa italiand de titluri precum Come Roma vive dopo duemillenni nella lingua romrna6. Subsumatd propagandei romSneqti, careconsona in anii respectivi cu cea mussoliniand, pusd in slujba legitimdriiistorice a regimului fascist prin apelul la modelul imperial, a fost gi o altdserie de manifestiri organizate la Accademia di Romania in primdvara

6 ,,Il Giornale d'Italia", 19 martie 1942. Yezi pi ,,La Tribuna" din 19 martie 1942,,,L'Awenire" dtn22 martie 1942.

ACCADEMTA Dr ROMANTA LA CREPUSCUL (1947-1e55)

anului 1942, inclusiv recepfia oferitd aici de directorul Lambrino in onoareaprofesorilor N. L Herescu gi O. Onicescu.

ln paralel, cu ?ncepere din luna ianuarie 1942, a continuat qiobignuitul program de ,,ilustr6ri de monumente", ar.1ice qi medievale, vizitela muzeele romane, a sdpiturilor de la Ostia, activitdti desfiqurate subconducerea directorului Lambrino, a consilierului gtiinfific Lugli, asecretarului Vitdgianu.

La 2 iunie 1942 a fost inauguratE expozilia secliei artistice.Directorul Scarlat Lambrino t-a prezerfat-o regelui Vittorio Emanuele III.Au expus pictorul Eugen Drdgulescu, sculptorul Florea Stoica, arhitecliiVirgil Antonescu qi Ovidiu Coatu. in toamna aceluiaqi an Liviu Rebreanuviziteazd. $coala, la 25 octombrie.

Aniversarea a doud decenii de existenli a $colii Rom6ne din Roma,la 19 noiembrie 1942, i-a prilejuit directorului Scarlat Lambrino o trecere inrevisti a ceea ce s-a infbptuit in acest interval; au rostit cuvinte de salut qiRiccardo del Giudice, ministrul italian al Educatiei, Armin von Gerkan,directorul Institutului Arheologic German din Roma qi ambasadorul VasileGrigorcea.

Cu toate acestea, contextul bellic greva via[a a;ezdmdntuluiromdnesc. inci din noiembrie 1942 s-a ridicat problema orgaruzdriiactivitAfllor la $coa16 in condiliile unor eventuale atacuri aeriene: m6surilede salvare a edificiului qi a bunurilor, eventuala mutare a personalului qi abursierilor in afara Romei.

in ,ruru anului 1943 rdzboiul atingea direct ltaliaT , iar evenimenteles-au succedat cu repeziciune: la 10 iulie Alialii au debarcat pe coastelemeridionale ale Siciliei; la 19 iulie Roma (cartierul San Lorenzo) e

bombardatd de anglo-americani, care pdnS atunci o crutaserS; la 24 iulieregele Vittorio Emanuele III il destituie pe Mussolini qi il aresteazd,inlocuindu-l la conducerea guvemului cu Pietro Badoglio. Acesta incheiearmistiliul cu Alia{ii la 3 septembrie. La 8 septembrie Roma e ocupatS detrupele germane. In timp ce regele qi Badoglio se refugiazd in Puglia,pundndu-se sub proteclia Alialilor, Mussolini este eliberat la 12 septembriede germani qi intemeia zd, in nordul Italiei,,,Republica S ociald Italian6".

Vicepremierul Mihai Antonescu cerea, in septembrie 1943, s6 se

faci tot ce se poate pentru a menline activitatea $colii. Probabil cd se g0ndeaqi la acliuni de propagandd in favoarea Romdniei, pe care Accademia di

7 Pentnr detalii vezi Veronica Turcuq, Mihai Bdrbulescu, Iulian Mihai Damian, Accademiadi Romania din Roma 1922-2012, Roma, 2012, p. 143-148.

11

12 VsnoNrca TURCU$, $rnnaN TURCU$

Romania le-ar fi putut inlesni, intr-un timp cdnd acliunile propagandisticemaghiare gi bulgare se intensificau la Roma.

Situa{ia din sudul gi centrul Peninsulei Italice s-a precipitat in primajum[tate a anului 1944, in contexful avansdrii trupelor aliate caredebarcaserdla22 ianuarie 1,944la Atuio, in spatele frontului german. Dupdbdtdlia de la Monte-Cassino din februarie-mai acelagi an, incheiatd,la 17 maicu ocuparea localitdlii de cdtre anglo-americani, calea spre Roma a fostdeschisi, capitala Italiei fiind eliberatd la 4 iunie. Pe parcursul lunii iulie,alia{ii au eliberat Siena, Arezzo, Livorno, Ancona, iar la 22 august au intratin Floren{a.

Toate acestea au avut urmdri nefericite gi pentru $coala din Roma8.Ultimii bursieri au sosit in toamna lui'42, iar din anul urmdtor statul rom6nn-a mai acordat bursele. Prin urmare, in 1943, Accademia di Romania s-agolit, treptat, de membrii sdi. Romdnilor din Italia, care doreau sd se

rcpatrieze, le fusese pusi la dispozitie motonava ,.Transilvani*', care aplecat de la Napoli spre Constanta. Potrivit rememordrilor lui DinuAdameqteanu, directorul Scarlat Lambrino a plecat un timp in Portugalia,subdirectorul Sever Pop a plecat in Elvelia, secretarul Virgil VitSqianu aplecat la Cluj, iar in loco rdmdsese doar el (bibliotecar din 1942) gi bursierulIoan Gulia. Lambrino, Pop Ei Vdtiqianu au revenit, dupd intervale diferite detimp, la Roma qi au rdmas, cu varialii, pdni la inchiderea instituliei.

Un intens schimb de mesaje intre Accademia di Romania, MinisterulAfacerilor Striine qi Ministerul Culturii Nalionale gi al Cultelor, intre 5 qi 17

august, a solulionat problema pazei bunurilor qi conservdrii bibliotecii. S-aacceptat ca seuetarul V. Vdt6qianu qi bibliotecarul D. Adameqteanu sdrdmdnd la $coal6, iar subdirectorul Sever Pop sd procedeze dupd cum vadori, in condi{iile in care, cel pu}in in septembrie, directorul Lambrino eraincd in $coald. Dupd ocuparea Romei de cStre armata germand, inseptembrie 1943, S. Lambrino a sugerat autoritdJilor rom6ne ca, in cazlttlocupdrii Romei de Aliati, Accademia sd fie pusd sub ocrotirea SfbntuluiScaun, cum se pregitesc sd facd gi instituliile de culturd din Roma ale altorstate. Ceea ce s-a qi int6mplat, Sfhntul Scaun acorddnd o protectie moral6,iar Lega{ia ElveJiei, ca stat neutru, acorddnd protectia juridicd. in decembrie1945, atet directorul Lambrino, cdt qi subdirectorul Sever Pop solicitauautorit5filor italiene viza dus-intors pentru Elvefia, in vederea regldrii

8 Pentru toate aceste urmdri a se vedea qi Ion Bulei, Rudolf Dinu, L'Accademia Romena inRoma nel secondo dopoguerra,in Culturd romdneqscd in halia. 80 de ani de la creareaprimei catedre de limbd romdnd la Romq. Actele colocviului italo-romdn. Roma, 27-28martie 2 006, Instltuttrl Cultural Romdn, Bucuregti, 2006, p. 236-238.