Anul XIV. Arad, Mercurî. ÏÔ|"?3 Noemvre lOîO Nr. 241

ABONAMENTUL Pe un an . 28 Cor. Pe un jum.. Ы « Pe o lună . 2-40 «

Nrul de Dumineci : Pe un an . . 5 Cor.

Pentru România ;i America . . 10 Cor. Nrul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci.

Leo Tolstoi t . Pustnicul delà Iasna-Poiana, contele Leo

Nicolaevici Tolstoi, a murit ieri dimineaţă, în vrîstă de 82 de ani, în sala de aşteptare a unei gări, departe de palatul măreţ al strămoşilor săi, departe de bogăţia lumească a încăperilor împodobite.

Asemenea bardului norvegian Björnson, şi contele Tolstoi a murit de două-ori. Cu cinci zile înainte, murise din graţia unei te­legrame premature, care-i anu ţa sfîrşitul ; dar abia ieri dimineaţa i s'au închis pleoa­pele pe veci. Apostolul vieţii simple, cucer­nice şi patriarhale a voit să-şi sfîrşiască zi­lele în liniştea sfântă a unei mănăstiri, ferit de sgomotul lumii şi de frământările ome­neşti, împotriva cărora şi-a ridicat glasul cu atâta tărie A fugit de-ai săi la porţile mănăstirii ca, descoperit, să şi reia pribegia înspre o ţintă necunoscută şi să moară în drum....

Cu zile înainte, lumea civilizată a fost surprinsă de o ştire neînţeleasă şi misteri­oasă : Tolstoi a dispărut din castelul pă­rinţilor săi, a plecat în miez de noapte, în întunerec, spre o ţintă necunoscută, aproape fără însoţitori. Azi abia cunoaştem desle-garea tainii: simţind apropierea sfîrşitului a fost stăpânit de-o singură dorinţă — să treacă pragul lumii celeilalte în liniştea cu­cernică a singurătăţii mo acale. Biserica or­todoxă îl excomunicase din sînul ei, dar »ereticul« nu încetase niciodată a fi un vrednic urmaş al celor dintâi apostoli, care

nu numai vestea frumuseţile virtuţilor creş­tine, ci le înfăptuia în pilde strălucite. A fugit de lume ca să împace o realitate du­reroasă împotriva căreia înzădar luptase. El, duşmanul proprietăţii individuale, era mare moşier; el, care spunea că bogăţia nu poate aduce nimic bun vedea cum zi de zi i-se sporesc milioanele ; el, care vestea celibatul era tată a 9 copii şi bunic alor 15 nepoţi Şi voia, ca măcar sfîrşitul să-i fie în armonie cu învăţăturile: o moarte simplă, departe de fastul lumii şi luxul or­bitor al bogăţiei.

Tolstoi a murit creştin adevărat, deşi sfântul sinod 1-a anatemizat şi i-a închis toate porţile de întoarcere. Tolstoi a fost un creştin ideal, care niciodată n'a propo­văduit decât adevărul. In nenumăratele lui scrieri nu se găseşte un singur cuvânt scris împotriva învăţăturilor marelui revoluţionar al lumii religioase. El a fost învăţăcelul lui cel mai credincios, care a urmărit idealul de-a reînfiinţa pe pământ împărăţia lui Dumnezeu şi a înlocui instituţiile egoiste şi inspirate de ură cu o viaţă frăţească şi că­lăuzită de dragoste. Şi mijloacele pentru ajungerea acestei ţinte Іе-â căutat şi găsit în evanghelie. Insuş Tolstoi spune des­pre sine şi munca sa : «Trăiesc ca să împlinesc voinţa celui care m'a chemat la viaţă. Iar voinţa Lui e să-mi desăvîrşesc su­fletul pînă la cel mai înalt grad al dragostei şi să înlesnesc astfel unitatea dintre oameni şi toate fiinţele din lumeţ.

Supunerea aceasta desăvîrşită voinţei lui Dumnezeu, uitarea şi părăsirea formelor

RED\CŢIA şi ADMINISTRAŢIA : Deák Ferenczu'cza 20.

IN^ERŢIUNILE •e primesc la adminis­

traţie. Mulţumite publice ţ i Loc d e . ichis costă fiecare şir 20 fi!.

Manuscripte nu să îna­poiază.

Telefon pentru oraş fi comitat 502.

externe goale i-s'au părut ţinta şi datoria fiecărui om-

Şi pentru ideia aceasta umanitară a mun­cit cu toată puterea convingerii şi a minţii sale uriaşe. In scrierile sale numeroase, traduse în toate limbile lumii, a combătut de­şertăciunea vieţii. A cunoscut slăbiciunile omeneşti, a cunoscut grozăviile războaielor; a cunoscut taina formelor goale, nimicinicia a tot ce numim noi »mare* ; a cunoscut minciuna civilizaţiei convenţionale — şi a luptat împotriva lor în toate scrier le sale. In monumentalul » Război şi Pace* se mani­festă mai vădit dispreţul lui pentru mări­mile lumeşti, creiate şi ridicate pe cele mai înalte trepţi de strălucire, de împrejurări norocoase şi merite nejustificate. El mă­soară lumea şi oamenii cu măsura evan­gheliei : Binele şi Răul. Plin de amărăciune se întoarce împotriva > marilor « cari jert­fesc pe câmpiile de bătălie mii şi sute de mii de vieţ în războaie crâncene şi fără scop. Pentru el nu este nimeni mare, dacă nu e călăuzit de >curăţenie de suflet, bu­nătate şi adevăr*.

>Oare într'adevăr e prea strimt locul pentru oameni pe acest pământ frumos, sub nesfîrşita boltă cerească înstelată ? Şi în natura plină de vrajă oare poate încolţi în sufletul omului gândul răului şi al urei şi dorul de-a strivi semenii săi ?« zice îndu­rerat, văzând ororile războiului şi începe să vestiască antimilitarismul, dezarmarea ge­nerală, înfrăţirea universală....

F O I Ţ A Z I A R U L U I » T R I B U N A c .

Luni seara.

Aegri H o m n i n.

Bătrânul profet se ridică din aşternut, speriat dibuind prin întuneric până să aprindă lampa, j

Tremura în tot trupul şi abia reuşi să aprindă, după multe sforţări mucul de lumânare

Visuri urîte îl urmăreau de vreme îndelungată, figuri desprinse din paginile scrise de el — fi­guri aşa de vii şi de cunoscute, încât le s imţa res­pirarea şi desluşia pasul lor pe parchetul camerei.

Ţăranul Nichita din »Stăpân şi slugă» îi apăru cel dintâi, cu căciula în mână, purtând urmele groaznicelor clipe trăite sub mormanul zăpezii. »Am venit, Leo Nicolaevici, — îi spunea el — să te întreb ce mai e cu mine laiă, în noaptea, când am adormit sub povara zăpezii, cu care viscolul ne troenea, am simţit delà o vreme că mă uşurez, că moartea se apropie.

Nichita scoase o carte soită de sub cojoc şi, spre marea uimire a bătrânului scriitor, începu să cetească:

Viaţa Iui Nichita nu fusese o sărbătoare, ci dimpotrivă o muncă nesfârşită, de care începuse a se osteni . . . Ii era aşa de frig, par'că ar fi fost în cămaşă, avu o simţire de , spaimă ! »Tu tată din cer« rosti el, şi con- 1

ştiinţa că nu e singur, că cineva îl aude şi j nu-1 lasă, îl linişti. {

Mujicul se opri de cetit, îl privi cu ochi mari şi mustrători :

— Vezi, tu le-ai scris astea, Leo Nicolaevici, şi eu n'am murit, ci am rămas să curăţesc şi pentru mai departe ciuboatele stăpânului meu, să i adăp vitele, să slujesc la alţii... In altă viaţă o să fie mai bine, Leo Nicolaevici. eşti bătrân şi tu, ia-mă cu tine, să mergem împreună...

Bătrânul se înduioşa pe o clipă. înţelegea că Nichita creşte în proporţii uriaşe, că se desface în mii şi milioane de Nichiţi, cari simbolizau mo-jicimea de pe întinsul târîm al Ţarului.

Se ridică din aşternut, se încinse şi îi zise cu hotărîre :

— Vino cu mine — Ii întinse mâna, dar vedenia dispăru fără

veste. Se întinsă pe pernele moi, fără să sufle In lu­

minare. Simţi cum o mână rece îi mângâie fruntea. Se

sprijini pe coate şi privi la femeia, ce i se părea cunoscută.

— Sânt Maslova... femeia pierdută, a cărei viaţa ai descns-o Prinţul Necludow, care m'a împins pe drumul păcatului şi-a ispăşit greşala, cerindu-mă de nevastă, şi urmându-mă în Sibe­ria Tu vei avea pe suflet multe Maslove, cari s'au pierdut din cauza ta, ridică-ie şi tu, şi-ţi ispăşeşte greşelile. Doar tu ai scris aşa de fru­m o s : «învierea».

Bătrânul sare din aşternut să cuprindă ge­nunchii acestei femei, ca să se încredinţeze că nu e o arătare numai... şi chipu i-se strecoară printre degete ; îi alunecă ca o negură diafană...

Stă întins pe podele, gâfâind sub povara amin­tirilor, simţind cum viaţa îl părăseşte încetul cu înce tu l . . . Ca prin vis i-se părea că aude gâfâi­tul unei locomotive, vede ochii de balaur ai mon­strului şi o femeie frumoasa, o femeie pe care o iubise pe vremea când era ofiţer în Caucaz — Ana Carenina — se aruncă înaintea trenului. în­cercă să ţipe, dar rămase încremenit, când re­cunoscu mu ira pocită a mojicului, ce rînjea, ui-tându-se la femeia cea frumoasă, prăvăi tă înain­tea monstrului, ce avea s'o sfărîme în bucăţi.

Pufuituriie s'auziau toi mai desluşite şi el în­chise ochii, la gândul că monstrul re să-1 stri­vească şi pe el, curmându-i acest vis de oroare.

închise ochii. Acum se simţia din ce în ce mai uşor; nu

mai a^ea viaţă în el — o linişte binefăcătoare II împrejmuia ; o linişte cum nu mai cu soscuse în via tă . . .

Zadarnic încercau să-1 mai trezească din letar­gie atâtea şi atâtea figuri cunoscute: Prinţul An­drei, Petru, Levin, smintitul din «Sonata Kreutzer» şi însuş Napoleon. . .

El dormia acum, liniştit şi greu, cu convinge­rea, că n'are să se mai trezească nici od tă din acest somn atât de binefăcător. Nici umbra lui Shakespeare nu îl mai jignia acum, deşi îi striga în ure> hi cu ironie :

— A muri a dormi, p o a t e a visa ! Auzi, bă-trânule,: poate a visa! Să nu-ţi închipui, că te vei odihni, de veci. Ne mai întâlnim noi !

«

A stat, aşa în neştire, vreme îndelungată, ne­cutezând să respire măcar, ca să nu mai tre­zească vre-o vedenie, de cari se înfricase. Zăcea

Pag. 2 « T R I B U N A * 23 Noemvre n I@l§ Tolstoi n'a fost întotdeauna marele apos

toi cum l-au cunoscut deceniile din urmă. Educaţia îi predestinase pentru altă carieră, cea a plăcerilor şi desfătărilor uşoare pe cari le poţi cumpăra cu banii. Şi Tolstoi a gustat din toate plăcerile acestea cu belşug, ca deodată, scârbit de minciuna vieţii con­venţionale din jurul lui, să părăsească viaţa strălucită de ofiţer şi să caute singurătatea, pentru a descoperi rostul vieţii. La vrîsta de 50 de ani, bogat, având o femeie care îl iubeşte, copiii cari se j x a u pe genunchii lui, răsfăţat de critici pentru scrierile lui — se gândeşte la sinucidere... Şi-atonci, în si­hăstria delà Iasna- Poiana, face cunoştinţa ţăranului rusesc care în trudă şi lipsuri ne-srîrşite tînjeşte o viaţă întreagă şi nu se răsvrăteşte împotriva sorţii care i-a hără­zit numai necazuri şi griji. Ochii i-se des­chid şi înţelege rostul vieţii : adevărul, iu­birea, dreptatea! Şi începe să lupte pentru noua împărăţie a dreptăţii evanghelice, ves­tind întoarcerea la stările primitive şi pa­triarhale.

»Ceea ce oamenii culturei numesc pro­gres e folositor numai pentru ei şi se îm­potriveşte interesului maselor mari« zice şi predică numai cultura inimei. » Patriotismul e un sentiment nefiresc, iraţional şi strică-cios« zice şi începe a învăţa oamenii să înţeleagă că ei nu sânt copiii unei singure patrii, a unui singur guvern, ci ai lui Dum­nezeu.

E aproape o anarhie religioasă şi poli­tică noua învăţătură vestită de Tolstoi : n ;-micirea totală a statului şi a societăţii mo­derne şi întoarcerea la stările primitive, ale societăţii la proprietatea comună şiobiăduirea patriarhală. Statul? Statul nu se gândeşte decât la sine. E susţinut de indivizi şi nu vrea să-i cunoască. Statul nu se gândeşte decât la interesele sale proprii şi ale celor sus puşi. Ce-i pasă statului cum circulă banul, numai să circule. Ce-i pasă cine e bogat şi cine e sărac, dacă întotdeauna rămâne a-ceiaş cantitate de contribuabili bogaţ i?

Propagandei lui Tolstoi este a i-se. atri- ) Contele Khnen despre reforma bui în parte mişcarea revoluţionară din j electorală. In firul discuţiei ce a avut loc anii din urmă, deşi a fost ua duşman tot \ ieri în comisiunea financiară, asupra pro-atât de neîmpăcat al revoluţiilor şi răscoa- ] itctu'ui de indemnizare, primul ministru, lelor sîngeroase ca al militarismului. Pentru f contele Khuen, la insistenţa urnii deputat

opozîţianîst, & atins în răspunsul său şi [ chestiunea de cea mai cardinală importanţi I a politicei, chestiunea reformei electorale şi \ a făcut următoarele declaraţii : l — Legiuirea dreptului electoral e o chestiune \ atât de importantă. încât nu trebuie expusă pre-[ sîuriei altor chestiuni şi tocmai pentru aceia ea \ nu poate fi abordată decât înir'un timp, când va \ fi cu putinţă deliberarea ei în sineşi.

! Cu alte cuvinte, reforma electorală a fost j părăsită de attualuí guvern în mod nu se ! poate mai ruşhio?, dbşi ea a fost tocmai

ajungerea idealului visat, el admitea o sin­gură armă: împotrivirea negativă, nesupu­nerea, neascultarea. Şi mii şi sute de mii peregrinau la patriarhul delà Iasna-Poiana, ca să-i asculte învăţăturile şi să le ves­tească mai departe. Şi mii nenumărate re­fuzau să ia arma în mînă, să se facă sol­daţi, preferind să sufere osânda cea mai grea, decât să păcătuiască împotriva po­runcii »Să nu ueizi«. învăţăceii lui erau pri­goniţi, scrierile lui erau sechestrate şi oprite, dar el era liber şi în Rusia autocratică. Chiar şi samavolnicia rusească a fost cu- \ ş ; r a programului său. Căci nu va sosi nici-cerită de cinste pentru munca unui om care ( 0 f j a t a timpul, când rezolvk'i-a ei să nu fie a adus numelui rusesc atâta mărire şi lucire.

» Altul poate va avea norocul să vîrşiască opera începută de mine!« bătrânul patriarh cu barba albă, pe de moarte instalat, în pripă, în sala de aş tepíare a gării din Astapovo. Şi » Milioa­nele de oameni...« i-au fost ubimele cuvinte cari au vestit lumii dragostea lui pentru omenime, pentru masele mari, pentru cei mici şi oropsit', pentru mucenicii necu­noscuţi.

Si e ciudat şi, în aceiaş timp, parcă atât de firesc că a murit într'o gară, în una dintre staţiunile unei întreprinderi de co­municaţie, unde călători se coboară şi se urcă... Par'că în coaglăsaire cu învăţăturile sale, prin moartea aceasta ar fi voit să spună că şi viaţa întreagă e o călătorie pe care nu trebuie să o facem încărcaţi cu tot felul de nimicuri de prisos... Ajunge curăţenia de suflet care potoleşte patimile şi bunătatea care nivelează marile ne­dreptăţi...

stră- ! jnfiueaţată de interesele claselor feudale S şi de cele ale grandomaniei panmaghiare.

Şi noi пе -ьт mai mtui îndoi o clipă, desă- \ că guvernul contelui Khuen n'ar fi deter-a zis j minat In intenţiile sala de criteriile guver-patul j nelor din trecut ; perfidia, duplicitatea şi

" minciuna ! Sâ sperăm însă că impetuozitatea necesitaţi istorice care reJamă aceasta re-foraiă democratică, nu va respecta declara­ţiile coiiklui Khuen.

*

Sfat şîtnl s e s iune! de legaţi on ale. Duminecă a árút ioc la Viena cea d.n urmă şedinţă adîle-

cu ochii închişi, în aşteptarea morţii, a binefăcă­toarei morţi, cu care se împrietenise de acum.

Şi cum sta cu ochii închişi, s'a auzit deodată un părăit slab. Tavanul a dispărut deodată şi bă­trânul îşi deschise ochii. Nu-i mai era frică; simţia că a sosit clipa solemnă a trecerii din lume. Ste­lele se vedeau desluşit prin spărtura tavanului, clipind din genele lor argintate. S'a făcut deodată lumină... şi un om cu înfăţişarea blândă, cu un nimb de raze împrejurul pletelor lui blonde, se scobora încet-încet din slavă, pe o rază de lună.

Purta o haină albă, încins cu o frânghie — şi era desculţ,

— Pace ţie, Leo Nicclaevici!

din aşternut, se îmbrăcă în pripă ; porunci slugii să înhame caii.

— incăirău mergem, întrebă sluga? Bătrânul nu răspunse, ci arăiă numai cu mâna

înainte : — Mână ! El pleca pe urma razei de lună, cum magii

delà răsărit s'au luat pe urmele stelei minunate, care i-a călăuzit la ieslea, unde era pruncul...

Jurnalele scurmă cu multă lipsă de pietate cli­pele din urmă ale unui om mare. Desvălesc cer­turi familiare, interese băneşti, cari au provocat

Bătrânul s'a ridicat în genunchi, a dat să să- \ aceste certuri ; editori lacomi şi riporteri cur oşi rute picioarele însângerate ale omului

— Mă cunoşti? — Tu eşti Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Bărbatul în haine albe s'a ridicat în clipa aceea,

pe raze de lună, în slavă, spunând.î-i : — Eu sânt calea, adevărul şi viaţa. Şi bătrânul a sărutat ţărîna atinsă de picioarele

sfinte, şi iaciimi mari picurau în pulbere, în vreme ce ei spunea cu convingere :

— Tu eşti adevărul ! Se pomeni între perne, plin de sudoare. Sari

turbură clipele din urmă ale acestui om genial, f care s'a refugiat într'un claustru, ca să-şi pe-l treacă acolo clipele din urmă, în căutarea I celei mai mari corn ri, pentru care a ridicat pi-I rarnida măreaţă a operelor sale : liniştea sufle-j tească. ! Lăsaţi-1 în pace pe acest bătrân ostenit, să se ' împace cu Dumnezeu, căci el nu mai trăieşte în I lumea noastră, de care a avut destul prilej să se I scârbească în zbuciumata lui viaţă de optzeci şi « doi de ani ! Al.

gsţuiiii ungäse, în prezintă celor trei miniştri curmuîii şl 8 mhtişirilor ungari coatele Khaen şl Ladlslat? Luká:s. S'a du citire adresei ddegsţiu-nii austriaca şi raportorul comisiei de revizuirea consistat că hotă î'ila eduse de cela două dele­gaţii'ni sâat converg m te. Bsroiul de Burian mlrdslru! finarîţeio? comune a ßdus delegaţilor, în 'numele monarhuiui, laude pentru activitatea desfăşurată.

D a r ă cum anunţă comunicatul oficios ce s'a dat d;spre consiliul de miniştri comun de Du­minecă, delegăţiunile vor fi convocate din nou şl încă probabil către sfârşitul anului curent. Noua sesiune dtlegaţională va dura probabil până în Feb.-шге 1911. Memb.ii viitoarelor deiigaţuni vor fi tat aceiaşi, căci Sn baza transacţiunii un­gare, delegaţi unguri gg aleg pantru durata se­siunii parlamentare.

ZisreUî vk-ne/.e cânt informate, că In programul di mun..ă &! Viitoarelor délégation!, e cuprinsă construirea cdor trei Dreadnoughte, precum şi exeendknîul de 10 până fn 12 milioane sl budge­telor armatei şi marinei. Nous lege militară va fi prezintată camtrílor numai In 1911 şi nu se va pmt in aplicare decât în 1912. Contigentul de recruţi ittusi va kănuâne neschimbat şi în 1911. Construirea celor trei Deadnoughte va costa 180 de milioane şi suma aceasta va fi împărţ tl pa tid ani. Cea dintâi re?ită a cheltuielilor d« con*,tru;ţiune, dimpreună cu excedentul anual al chfltuie'.iior amiatti, se va cifra în anul 1911 U 50 milioane de coroane.

Atelier artistic pentru fotografii ORADEA-MÂRE palatul SAS.

Consi l iu dő minştri comun. Duminecă a avut ioc, îa ministerul ds externe din Viena, un consiliu dî minfşlrî comun, lâ care au participat din р.чгіса guvernului tiiîgar primul ministru KhuenHédervAiy şl Lsdi.blsu Luká s, iar din partea guvernului austriac primul ministru Bie-nerih şi mini unii de imanţ* BWnski

Favor extraordinar începând cu azi.

6 buc. fotografii matte format cabinet 12 Cor, 6 buc. fotografii matte format vizit.. 6 Cor,

Fotografii esecutate splendid pe pânză tot atât Pentru fotografiile de nuntă, cadrul gratuit.

23 Noemvre n. 1010 Pag. 3

(Consiliul a discutat budgetul comun pe 1011 ţi a hotirlt s l ceară un provizoriu. In acest scop dilegaţlunile vor fl convocate la curând, iarlşl, probabil In răstimpul deli Crăciunul pini la Anul nou catolic

Moartea lui Gheorghe Panu. Din Bucureşti ne vine trista veste a morţii

lui Oheorghe Panu, distins scriitor şi băr­bat politic, gazetarul poate cel mai de seamă azi în presa românească şi oratorul spiritual şi original care a fost o podoabă a tribunei româneşti.

Moartea sa lasă profunde emoţii în lu­mea politică, îndeosebi în cercurile familiei national-liberale a cărei membru era, şi re­grete unanime în lumea intelectuală şi în cercul larg de cetitori ai revistei >Săptă­mâna*, redactată exclusiv de dânsul, în care se rostia asupra oricărei chestii la or­dinea zilei, cu o competenţă de multeori discutată, dar cu o vervă şi spirit totdeauna neîntrecute.

înzestrat cu o putere de muncă extraor­dinară, Gheorghe Panu, a înfăţişat la noi desigur tipul cel mai desăvârşii al gazeta­rului, nu numai prin calităţile ci şi prin defec­tele sale. Un atât de vast spirit enciclopedic, cum a fost el, era cu neputinţă să nu àibe şi greşeli multe, dar o minte ageră ca a sa era şi atunci spre folosul discuţiunii, prin chiar puterea negativă a argu­mentaţiei sale scânteietoare. Astfel nu era totdeauna norocos în aprecierile sale asupra luptelor noastre, pe care fie că nu şi-a dat silinţa să le cunoască în toată com­plexitatea amănuntelor, pentru care spiritul a&u era refractar, fie că s'a încăpăţînat de ale judeca şi tracta de dragul originalităţii, dintr'un punct de vedere al său, care însă se deosebia de cel adevărat, care era al tu­turor.

Bărbat cu idei înaintate, Panu, a fost şeful grupărei radicale, care a însemnat o epocă în istoria politică a României con­timporane.

Vrednică de deosebită menţiune este şi activitatea sa literară, care cade îndeosebi pe vremea petrecută Ia »Junimea«, din care ne-a lăsat două frumoase volume de >Amin­tiri*.

Oheorghe Panu s'a niscut In anul 1848 la Oi!a|i.

El şl-a făcut studiile la Iaşi, unde a şi fost numit profesor, la glmniziul Alexandru-cel-Bun, de istoria şi limbi români.

In 1875 a fost trimis la Paris., ca bursier, unde a urmat cursurile des Hautes Études, împreună cu C. Conta, Lambrior, etc.

Intorcânduse In ţari, Panu şi « reluat catedra de istorie la gimnaziul Alexandu-cel Bun.

In curlad, g ls induse Intru'un cerc prea strâmt, a părăsit catedra şl a Intrat In magistraturi, fiind numit prlmprocuror la Iaşi. Când Costache Ro-sttti a venit, Ia 1881 ministru de interne, 1-a luat pe Oheorghe Panu pe l ingi el, ca şef de cabinet.

In 1884, clnd s'a ficul revizuirea art. 24 din Constituţie cu privire la libertatea presei, Panu era deputat al colegiului II. Iaşi.

EI şl-a dat demisia din Cameră şi a scos zia­rul «Lupta», care a făcut epoci. «Lupta» a aplrut ii început numai de trei ori pe s lpt imlnl pentru ci la 1886 s l ajungi zilnici, având bluroul In Bucureşti. Panu a mal avui, ca orice om, şi unele momente de rlticire In lunga şl laborioasa si via{i. Aşa, Intr'o vreme a atacat cu furie pe M. S. Regele.

In urma unui articol intitulat «Omul Primej­dios» a fost condamnat Ia doi ani închisoare.

Nu şl-a făcut Insă osânda, căci a plecat la Paris.

Când s'a reîntors In \vi a fost ales din nou deputat, de asti dati al colegiului II de Cameră, şl apoi, Ia colegiului II de Senat In toate legisla­turile pânl la 1805, ca reprezentant al grupului radical.

In Martie 1898 a fost ales senator al Oala ţllor.

In 1805 a scos ziarul «Ziua», care a apărut pânl Ia 1896.

In ultimul timp Panu scotea «Săptămâna», re­vista scrisl numai de el şl care era foarte mult apreciată fn lumea politici şi literari.

Ei a publicat «Portrete şi tipuri parlamentare», «Chestia Impozitelor», «Studii asupra sufragiului universal», «Chestia agrari», «Chestia curenţi», «Amintiri delà Junimea», «O mistificare isto­rici», etc.

Panu a fost unui din cei mal de seamă ziarişti ai noştri şi unul din cei mai neobosiţi scriitori.

Sindicatul ziariştilor români deia noi a adresat azi familiei urmltoarea telegraml de condo­leanţe.

Familia Panu Bucureşti.

Deplângem împreună ea dvoastră moartea ce' lui ce a fost o podoabă a presei române şl Vă rugăm să binevoiţi a primi expreslunea profun­delor noastre condolenţe.

Sindicatul riariştilor români din Transilvania.

Şedinţele Camerii. Discursul d-lui Dr. Ştefan C. P o p . — Ches­t iunea croată. — Adoptarea codului civil.

In şedinţa da Sâmbătă, în firul discuţiei generale asupra reformei codului civil, după cum am amintit, a luat cuvântul şi depu­tatul român, dl Dr. Ştefan C. Pop, rostind un energic rechizitoriu la adresa guvernului şi în special la adresa alcătuitorilor refor­mei.

Punctul de vedere românesc a fost sus­ţinut de dl Pop şi d-sa a criticat proiectul cerând eliminarea paragrafilor ce concreti­zează tendinţele de cucerire ale panmaghia-rismului, în jurisdicţiune Deputatul român a fost ascultat cu sentimente împărţite, cu multă atenţiune însă, de toate partidele un­gureşti. Dăm acest discurs în părţile lui esenţiale :

Dr. Ştefan C. Pop: Declari Indail delà început c i respinge proiectul, deoarece In multe din dis­poziţiile sale e In contradicţie cu legile cardinale ce garantează drepturile a 12 mliloine de ceti-ţ?nl nemeghliri, e In contradicţie cu drepturile garantate naţionalităţilor In legile fundamentale ale constituţiei. Aşa paragraful 134 dispune că acţiunile trebuie flcute In limba ungureasca, iar paragraful 137, c i numai petiţiile In ungureşte pot fi admise la judecătorii. Paragraful 229 ig­norează sărbătorile cari nu sânt indicate In că-lindarul gregorian şi instituie interpretarea In ju­risdicţiune, cu toate c i legile cari recunosc şi asiguri întrebuinţarea oficiali a limbilor naţiona­lităţilor, nu sânt Inel abrogate. Ungurii fac eclat In faţa striinitiţil cu aceste legi »liberale«, In realitate însă nu Ie respect! şi Ignorează cele mai elementare drepturi ale noastre. Daci s'ar în­toarce din mormânt Deak Ferencz ar exclama, că moştenirea lui e călcată de piglnl.

Dr. A. Vajda-Voevod - întrerupe. Sümegi: Mal cuteazi să vorbească acest tri*

dator de patrie: (Sgomot) Preşedintele: Cer linişte. Sümegi; (adresându-se d lui Vtida): Dta mal

Indrizneşti i i vorbeşti! Fie ţi ruşine!

Preşedintele : Rog pe dl deputit Sümegi să abţle....

Ştefan C. Pop: Nenorocirea e c i prea sânt mulţi aici patrioţii şi prea sânt mulţi salvatorii patriei.

Polemizează cu raportorul, care a afirmat că proiectul va restabili unitatea de drep! nu numai In Fiume, ci şi In Ardeal. Legea uniunei nu se respectă. Reforma n u i face parts şl pe cetăţenii nemaghiari de avantagiile ce cuprinde, deoarece judecătorii trebue s i afle delà tălmaci păsurile Împricinaţilor şi nu-şi pot forma o părere ne-influintati.ee p r / e ş t e cauza In litigiu? Prin dis-posiţia aceasta a legii se abrogi in mod sumar 8 pină In 10 din paragrafii legii de naţionalităţi. Legea de naţionalităţi era Insl menită tocmai să apere drepturile fireşti ale naţionalităţilor. (Neli­nişte). Dreptul limbii e dreptul cel mai elementar al unul popor şl nu este popor atât de incon­ştient, care să renunţe fa acest drept sfânt al său. Marii bărbaţii din 1868 crezut au oare cS prin Introducerea procedurii orale nemlljocite se vor distruge chiar elementele cele mai fireşti ale pro­cédure! nemijlocite: înţelegerea limbii şi (ratarea dlrecii cu partidele? Daci veţi ceti părerile unul Deák, în chestiune, v i veţi convinge că ceea ce Încercaţi acum e de-adreptul un atentat. Deák n'a spus niciodată că limbile română, slovacă şi germană n'au Ioc, In cadrele statului, ca limbi ofi­ciale, a spus Insă numai atâta, că limba maghiară e lîmba oficiau a stttuiui, Iar ce priveşte cele­lalte limbi, s'au luat dispozijluni pentru a fi adop-tite la o întrebuinţare oficiali. Cere ca su mirele judecătoriilor de prima Instanţă să poată fi făcute şi !h limbile naţionalităţilor şl declari că de s ba teriie în faţa acestor judecătorii să se facă aşiş­derea în limba poporaţ unii. Fiecire popor are dreptul de aşi căuta adevărul In limba sa,

Arată că inlenţiimea legii e să abroge legea de naţionalităţi. Legea aceasta înşiră în mod apodictic cazurile, în cari se admite desbaterea în limba poporaţiunilor în majoritate şi e cu consideraţie pentru drepturile fireşti ale limbii. Oteşte mai mu'te aliniate din legea de naţiona­lităţi şi compaihdu-le cu dispoziţile reformei, scoate în relief tendenţiosifatea ei. Reforma vo­ieşte să ne caseze şi puţinele drepturi ce ni s'au garantat în constituţie — Vorbeşte despre felul cum se fac numirile judecătorilor. In ţinuturi na­ţionaliste sânt numiţi oameni străini de limba şi sentimentele poporului, judecătorii români sânt transferaţi la rîndu! lor în ţinu'.uri ungureşti. — Critică instituţiunea tălmacilor, care va cauza în viitor tot mai multe rele. Cere respectarea sărbă­torilor bisericilor române.

Deák a făcut Românilor promisiunea că drep­turile lor vor fi respectate de a-pururi. Ministrul de justiţie ignorează acum făgăduinţa solemnă a lui Deák. Vom cere însă fără încetare punerea în aplicare a legii de naţionalităţi şi nu vom lăsa să treacă în conştiinţa poporului legile ne­drepte, înainte d e a sfârşi, cere Introducerea va­canţelor de vară la judedecătorii şi ilustrează cu exemplu din alte state avantagiile acestor va­canţe.

C h e s t i u n e a c r o a t ă . Tot In şedinţa de Sâm­bătă, prlmul-mlnlstru, contele Khuen-Hédervâry, a dat un răspuns remarcabil In chestiunea croaţi; Ia interpelarea deputatului Barta ő i ö n . A spus că legea sei viciului delà ciile ferate trebuie revi­zuită. Dacă legile transacţlunli cu Croaţia sânt defectuoase, nu e e! devinl. Speri ci vor înceta cauzele veşnicelor crize din Croaţia şl că relaţiile croate cu Ungaria se vor consolida. Ce priveşte vizita binulul Tomasics la ministrul de externe, contele Aehrenthil, a spus c i între cei doi băr­baţi de stai există de mulii vreme o prietenie intimă şl că vizita n'a avut un caracter oficial, ne-aducându se nici o atingere legilor constituţiei ungare.

Şed in ţ a d e Luni . S'a adoptat proiectul refor­mei codului civil, In general. Ministrului Székely a răspuns oratorilor susţinând proiectul. Nici un incident deosebit n'a tulburat mersul monoton al discuţiei. Dintre celelalte discursuri ce s'au ro­stit In şedinţa aceasta, s'a remarcat numai ce! al fostului ministru Píósz, care e raportorul proiec­tului şl autorul Iul original.

Pag. 4 *f ШI ö U N Ä* 23 Noemvre n. itlf

Delà UniversHafea din Bucureşti.

D e s c h i d e r e a cu r su lu i d e f i lo log ie roma­nică. — R a p o r t u l d i n t r e f i lo logie şi i s to r i a l i t e ra tu re i . — Ce s e c e r e u n u i i s to r i c lite­

r a r ? — O n o u ă î n d r u m a r e .

Bucureşti, 19 Noemvre.

Astă seară dl Ovid Densuş ianu şi a ţ inut lecţia de des hidere a cursului ds filologie romanică din anul acesta. Atât prin ideile nouă, cât şi prin felul cum au fost expri­ma te aceste idei, prin ironia şi sarcasmul tăietor, cu care au fost e x p r i m t e , această l e c ţ e iese din cadrul obişnuitelor lecţiuni de des hidere, de multeori seci şi fără d e nici un avânt.

In ciu£ur>ic din »n\\ trecut' — zice dl Den su Ş'SÎUI — arn îrstîî In amănunte diferite literaturi tomrnlc?, cs cea provansa ă, spuiiolâ şi reto­romană. An făut-o aceasta nu atât în vederea unor storsuri pur filologice, ci mai ales pentru a aràia până unde se extinde domewul acestei vssts ştiuţi», care cuprinde In sine şi istoria li-tersturei.

Voi rău ta «rum si sri i cum trebuie interpre­tata i)elogia >a şi Moria literaturei şi cari *ânt fenomenele literale şt f lologlce ceri iie? fac s i nu despărţim scest'.' două ramuri ale actlfit&ţei su fîeîui'ii omenesc.

U rmărind ori şi ce epocă lite ară, vom vedea că materia u! literar stă totdeauna în legătură strinsă cu fondul suf etesc al scriitorului. Tot ast­fel şi fenomenele filologice srau în legătură cu anumite stări sufleteşti

Astăzi filoiogia nu mai trebuie înţeleasă cum o înţelegeau cei vechi, ca o cercetare de etimo­logii şi fenomene fonetica, ci filologul trebuie să caute şi motivele sufleteşti, cari au determinat acele fenomene şi tiansformări. In ace^aş timp trebuie să studic-ze şi cauzele sociale, cari au cauzat acele sari sufleteşti.

Mai est? însă un punct, asupra că>uia inzist şi acesta formează subiectul lecu'unei de azi.

De obiceiu istoricul literar se ocupă numai cu faptele literare din trecut Nici un istoric literar nu ajunge mai departe de prima jumătate a se­colului al 19-lea. Despre curenteie actuale, cari domnesc în literatură, despre imp rtanţa acestor cu ente nici unul nu vorbeşte. Am căutat să rup cu acest obicfiü atât anii tetcuţi, cât şi acuma, Căci importanţa сигешеіог şi-a scoabelor literare actuale est : u mult mai mare decât a celor din trecut,

Câod anii trecuţi яаі ţinut la Universitate cursul despre simbolism, mu ţ* dintfe co:eg)i mei m'au atsrîit pe moi v prorog niste ides me­rj; te a p&rverti suf eîeîe tinerrtuhti. Nu sa putca răspunde s»ce«tor atscuiJ. Vedeai? bine eă este o n-'resifa:e a rt'ps cu obiceiurile dm tre *ut cari au tiranizat si m i ti'anszeazâ şi acu л minţile stat la noi, cât S;î în site ţiri.

Inviţimăotul universitar sufere de prea marea păstrare a spiritului strimt de altădată, de acei păcat, tare a făcut pe und sä creadă că idealul om-msc tie viiţăe întrecut, dupicum se credea ortata câ ra'ul a exist-t în trecut şi nu se v# nai întoarce Acetsş concepţie a dsmiîîgt şi In mani fe 'ănie inîelectusle.

învăţământul nostru universitar este o derivare a ^plinului care au ioú conduşi aceia cari su întemeiat primi Se un-versiteţ». Ei v>:d«&u • idealul exclusiv in an te taie. Aceasta a fost cauza ur.tla-Seraiítítíi -nvstămantuiui universitar Şi de perpe Ui'.uTif y e<u< spint suferim şi acum. C? яй ve­dem că trebuie ?& ne emancipaţi de scest spirit, e d< s(Lîi să inurnim pe ori şi cs profesor ds is tot ia literaturei : Recunoaşte ci un anumit curent are o valoare şi o impo tanti? Si fim siguri că 6й va fers s i dea un rs p >ns categoric. De si

gur el tiu va putea spune ci activitatea literară actuali nu me ită nici o importanţă.

Orice ar zce , un fait ггтапе Тп-i: ci Pro­di« ţ<a lit'rară aciua<», ca rezultatul oricărei «vo iuţ'i este su eno*ră celui din trecut Din cauza rut<«et T^s* ist rtcii literari nid nu se Interesează de mişcările literare a tua'e. Şi, d*că s'ar întreba de ce o fa : aceasta, ar t-ebui s i reçu oas ă sin­guri cit sânt de Inauoiaţ1. Cici dacă e vorba de a forma gustul literar al tineretului, se poate dovedi că !n primul t ind producţiiie literare ale t'mpulul de faţa sânt th mate s i desvolte acest gust.

Ideia că trecutul este ehernst să formeze g m tul literar «1 tne-etului este cu iotul Invethtă. Ceiace ne interesează In primul t ind este lun:ea In care tràim noi. S»fietela cu cari venim In on tact d'rect le putem Ir ţelege m»i uşor. Tocmai de*ceia trebuie să ne adresam a tuailt»tel tând t vo ba de formsrea gustului literar. Mal muit treb ie să ne Intereseze un poet de ггі, decât unui din trecut. Pentrucă ac? sta trăieşte stiluri cu noi, are s e c a ş i preocupări şi doruri. Numai suflet ie scriitorilor contimqo r*n» le putem t< ţe le g b №. Şi tocmai de a eia tn bute sâ nr* adre-£ äm lor, când eite voi ba de formarea gustului literar.

Ar fi deci de dorit ca ma* întâi să se cunoască producţia literari din piez nt şi spoi s i t rec m la ceia ce a fost. Astăzi se pocedează Insă toc ma' invers.

Mai este sl altă împrejurare, care arată că un bto ' ic literar, d*că ar fi cunoscător al m todei, Ura «i vrea гг atu g* actualitatea.

Să punem cazul că un istoric t'terar s'ar ocupa cu natu alsmul, c'ar vorbi despre Flaubert si Zoia şi de toţi mani reprezentanţi ai aceste) ş oale Va trebui sà se ocupe cu geneza acestui curent, va arăta epora de înflorire şi de decădere a Iul. Şi vo» bir-d de deciderea nat ralismulul, va trebui sa vorbe«s~â d?sp-e o nouă scoată, de p e simbo­lism. Tocmai spre a explica dcctdtnţ i nsnu?a%-mulul, va trebui să se ocupe cu şcoala acht Ій a simbolismului.

Acestea sunt câteva împrejurări, cari srată că iâtoricii Iterari trebuie să dea mai mabă impor­tanţi actialitîţil.

Se va obiecta că nu este uşor pentru dnevâ să In tarea sei vdoriie de azi, că numai tmpui este în stsre să le сІачіЬсе La adăposmi a-cestt-1 scuze istoricii literar) aşteaptă ca scriitorul - i fie mai întâi dus ia cimitir şi »poi sè I studieze. A ess 4a e de altfel mai mult un fel de scuză a leneviei intelectual?, de care numiţii istorici s» fere.

Căci există nn т ф о с de a cunoaşte valoarea setib ferului actual. Irt timpul romantismului n'au fosi cunoscuţi, n'a fost anr*ci»tă va'o«rea Híe'a'í şt &riissică a lui Victor HJgo şl Musset? Obi^cţl* câ nu poţi f xa ѵчіоагеа unui scriitor până câ-d trăieşti ahturi cu el, e falşi.

Dar ce ţt fo'oseşte cultura — dum'taie pro fssor universitar — dacă nu ţi poţi da seama de valoarea unui scriitor al timpului în care trăieşti. Sâ nu se ufte că nu ti m oul e dator c ă judece, ci omol însuşi. Dâră ar fi vorba sä I fixezi pe scriitori In categofli ar fi foarte greu. C*ci ratt-giil scriitorilor variază după fluctuaţiile gustului publicului, htoricul llierar este Insă dator să site câ d un scriitor s'a impus şi se Impune pu bliculul.

Introducându se acest nou metod de a se studia literatura, s'ar evita urî mare picat : Laşi tatea intelectuali. Căci ceia ce împiedecă pe is toricu! literar să se pronunţe asupra curentelor actuaîe In literatură e t e tocmai această laştate. Dând importanţa cerută actuaütát?!, se va înlă­tură acest pScsî. In schlinb s'ar aştepta simţul respons>blitlţei, simţul careţi dictează o atitu­dine іЫа.

Pe de a'tă psrte prin cuvî itul autorizat sl pro­fesorului s'ar grSbi procMul de alscompunere al díferit'-lor curanta. Iinoresiüe literare ar putea fi consrolatp, compUcitîtea 'n j rut mtnciunei ar dls-p a e , ra-cunoscíüdü se adevărul

Os to ru l am'nteste zgomotul ce a făcut In Franţa declaraţiile lui F g jet cu privire la sim­bolism.

Complici'atea la minciună trebuie lecuită. Ore e rermdiul? O-Icare prof sor de Hter»turi si do­vedea* ă m*l întâi că e с»р*Ы s i apre irze o mişcare literară ac'talâ. Cunosşterea cefor din trecut nu e*te n ga-anţie că poţi s i Ь cunoşti şl pe cei de azi. Act asta ar trebi I s i l ise spună chi»r şi profesorilor de bt^ ' ia literaturilor clasice, Căci cum vei înt leg»- pe Omer, cind nu înţelegi un scriitor din z tete taie ?

Rolul u^iversittţii este s i formeze gustul ar­tistic şi literar. A c asta o va face cu succes nu-mal formând deia a t"alit*te. Dară trecutul nu trrbuie de«prrţuit, <u atfit mal mult actuetitute?, слге ne iace &ă întrevedem viitorul, trebuie re»-pţctstă... Corespondent.

Moartea lui Tolstoi. - 1 8 2 8 - 1 9 1 0 . -

Patru zile după ce telegraful vestise, pre­matur, moartea bât'ânului natrarh delà las-naia-Potana, contele Leo Tolstoi, a murit în gara deb Astepovo, deplâns nu numai de poporul rusesc, căruia i-a fost una dintre gloriile neptritoare, ci şi de întreaga lume civilizată.

Ca şi la prima veste, prematură, a morţii Iui, presa din întreaga lume tons «eră arti­cole lungi activităţii lui literare şi evanghe­liei umanitare propovăduite de el prin scri­erile sale.

înmormântarea Iui va avea loc, !a pro­pria donnţă, pe o coimă din Iasnau Poiana, »unde a petrecut atâtea clipe senine, în jo­curi vesele de copil*.

Viaţa lui To?stol. Tolstoi s'a născut în lasna'a Роіава Ia «nul 1828,

pela începutul stăpînirii tarului Necnlai I, odraslă a unei vechi familii nobile din Prusia, rusită cu vre­mea, ai cărui strămoşi veacuri dearîndul au fost sluj­başi credincioşi în vremi de pace şi război. Prin că­sătorie strămoşii aceştia au întrst în legături de înru­dire cu cele mai vechi familii boereşti din Rugia. Mama şi bunica lui Tolstoi au fost ducese, iar tatăl său era omul de încredere al {arului Alecsandru şi a luptat pentru {ară contra lui Napoleon în răsboiul franco-rus, pe urmă s'a retras la ţară. La vrîsta de trei ani muri marna lui Tolstoi şi cu toate că era într'o vîrstă cind loviturile sorţii nu-ţi lasă urme dài-nuitoare, pierderea aceasta l'a mişcat atit de mult în­cît numai la adînci bătrîneţe s'a împăcat cu gîndul morţii. Găsim urmele acestei lovituri în toate scrierile sale unde zugrăveşte în culori înfiorătoare ravagiile mor­ţii. In curînd, după şapte ani, îi moare şi tatăl şi Leo ajunge împreună că ceilalţi fraţi sub epitropia unei măture. O vreme rămase la Mo-cova, urmînd şcoala, şi după ce-i muri şi mătuşa asta ajunse la alta, care sta în Cazan. In scurtă vreme îi mor cei din urmă proteguitori, o lovitură grea pentru o fire împresio-nista şi sentimentală ca a Iui Tolstoi. Ajunsese trist şi fricos, nu mai înţelegea bucuriile lumei, cu toate că stăpînea o avere uriaşă şi cu bogatele legături ce a-vea în lume, putea să-şi facă toate pofide. De aci îşi ia începutul pesimismul său. Umbla bijbăind prin în­tuneric, fără nici o ţintă şi la vrîsta de douăzeci de ani plecă delà Universitatea din Cazan şi ee întoarse la ţară, cu gîndul să facă fericiţi pe robii pămîntului său. Dar el singur nu ştia cum iar putea face feri­ciţi şi ţăranii încă se codeau să urmeze învăţăturile lui. Şi a rămas iarăş singur şi fără nici un prieten, dar mai ales fără nici un rost, întocmai ca atunci cînd părăsise universitatea din Cazan. Nu ştia încotro s'apuce, cînd şi-a adus aminte că are un frate ofiţer în Caucaz. A plecat deci Ia frate-său şi s'a înrolat şi el în armată. Acesta a fost păsul decizător din viaţa scriitorului, căci firea patriarhală din Caucaz a tre­zit într'însul pe poetul, ale cărui calităţi dormiau încă ascunse în întuneric. înainte de ce ar fi venit aici se svîrcolia ca minat de puteri nevăzute, acum sim­ţea nevoie de muncă; instinctul se trezise într'însul.

ziiier imre mare prăvălie în Ora dea-ma re • Hagy ¥ árad.

Recomandă on. or« oţi, învăţ-ton şi subie >ku înirligent u n i a t urele mărfuri d>n prsv.-na S Í : materii de m o d ă femeiascä, m l r í a r i Із m o d ă bărbătească, pân?e, albituri, trusouri pentru mirese , covoare , perde le claoohe, învali-tor pecrru pau.ri м masaie, c;o api, mânuşi, îmbrăcăminte de desubt s is tem Jäger , specialităţi de lucruri de mfiră, aţe pentru brodat şi împletit, msrfun de pieţe şi oţel, n i rurţ işuri . — P iheiCiC postale peste 20 cor. st exped azi frencate.

A s o r t i m e n t b o j ç a t t ! F » r e ţ u r l i e t t i n e f i x a !

Nr. 241 1910. »T R I B U N A« Pag. g

Scria nuvele din viaţa plină de aventuri a cazacilor, cu o putere de imaginaţie şi descriere, cari trădau un scriitor bine închegat. Ajunsese deodată cunoscut şi iubit, dar fără să-şi fi dat seama cum şi de ce. în­drăgise mult Caucazul şi vroia să se statornicească aci, unde cea dintîiaoară fusese fericit; a şi cerut în căsătorie pe o fată de ţăran cazac, dar acesteia nu-i ardea de sentimentalul conte şi s'a măritat cu un om de seama ei.

După această nevinovată idilă, Tolstoi pleacă în räsboiul Crimeic, unde înfruntă zi de zi moartea. Nu se putea împăca cu ea, dar nici nu-i era teamă.

Scîrbit de cruzimile cari îi pătaseră sufletul, se des­parte de armată îndată ce se isprăveşte răsboiul. Pe urmă pleacă în straiuătate, cutreierînd Germania, Franţa şi Italia. Cu toate acestea nici aici n'a găsit c« căuta şi era nenorocit. Alerga după fericire, nu numai după à lui, ci a tuturor. Căuta ţinta şi înţelesul vieţii; încerca să pătrundă taina morţii, dar n'a găsit pe ni­meni ca să-i fi dat ajutor în deslegarea acestor enigme.

Şi fiindcă nu a aflat portiţa prin care ar fi putut să între în aceste încăperi necunoscute s'a întors ne­mulţumit acasă. Aci ar fi găsit teren destul de vast pentra o muncă intelectuală, care ar fi putut să pre­ocupe pe un intelectual de duzină, dar el alerga după fericire, care consta în deslegarea tainelor ce-1 preo­cupau de mic. In sfîrşît, după multă şovăială se în­soară la vîrsta de 32 de ani, cu fata unui profesor delà universitatea din Moscova şi trăieşte la ţară vre-o douăzeci de ani în şir. In intervalul acesta şi-a scris toate operele monumentale, ale căror subiecte îl ur-măriau de tînăr. Lucra la începutul »Marelui roman* sau cum îl botezase mai tîrziu »Decabristii« (partici­panţii la marea răscoală contra ţarului Neculai I în Decemvre 1825). A şi tipărit cîteva capitole din acest roman, dar apoi 1-a abandonat. Intre anii 1865—9 apare apoi monumentalul iRăsboiu şi Pace«, făcînd adevărată revoluţie în lumea literară şi ridicîndu-1 Ia rangul de cel dinţii scriitor at Europei. încă de pe cînd lucra la »Rasboi şi Pace« îl frămîntau gînduri de pedagogie şi cînd şi-a isprăvit cartea s'a pus cu tot dinadinsul pe studiul pepagogiei poporale. A în­fiinţat apoi o şcoală liberă în Iasnaia-Poiana şi a re-digiat o revistă de pedagogie, lucrînd singur cărţi de lectură poporală. In răstimpul acesta însă nu-şi pără­seşte masa de scris şi chiar alături de activitatea-i pe­dagogică a început prin 1873 să lucreze Ia al doilea roman al său «Ana Karenina«. Romanul apare în 1877 şi cu tot uriaşul succes ce-a avut, Tolstoi se depărtează tot mai mult de literatură, ocupînduse cu filozofie şi teologie.

Cu încetul se reliefiază părerile lui despre lumea, pe care o numeşte slumea străveche creştină«, şi care cu toate acestea nu e decît un amulgam particular de naturalism, cu liberalism modern, alături de puritanis­mul apostolic. Se dedică apoi cu totul acestei con­cepţii filosofice, pe care o urmează consecvent în în­săşi viaţa sa, întocmai ca eroul din »Invierea«, roma­nul său de mai tîrziu. Dă lumei o mulţime de cărţi în cari face profesie de convingeri : »Credinte«, »Ce să facem s »Ce-i arta« şi umblă desculţ şi îmbrăcat ţărăneşte prin popor, luminîndu-1 şi învăţîndu-1. După sMoartea lui Ivan răsboinicub scrie »Sonata Kreutzer« care a ajuns cunoscută în toată lumea şi însuş fiul său i-a dat un răspuns în «Praeludiul lui Chopin«. In 1898 apare cel mai puternie roman al său »In-vierea«, care a răscolit întreagă Rusia şi din cauza căruia a fost anatemizat de sfîntul sinod. întreagă viaţa marelui scriitor a fost o muncă continuă în căutarea adevărului, a cărui filozofie scurmată de el şi-a găsit în toate părţile o întreagă pleiadă de urmaşi.

Moartea Iui Tolstoi .

O ielegrsmă oficială aduce ştirea că uriaşul deia Poiana, după ua sbucium crâncen de câteva zile s'a stins Duminecă dimineaţa tn gara delà Astspovo. S'a siins într'o gsrä mkă dsntr'o linie de provincie cel mai mare scriitor ctre fixare fn cadie sigure frământările veacului a! XlX-iea. Cu douăzeci de ani în urmă ге retrăsese la ţară înlre iătenii lui, obosit şi alungat de sgomotu! iunie?. Douăzeci de ani In şir a stat sici ne mişcat, suferind, bucurăndu-se alături de se­menii săi şl contempiânduse pe sine. Dar din ce pătrundea mal adânc cu gândirea din ca sim­ţea msi mult nevoia unei sihăstrii complete şi un dor de armonia veşnicei linişti. Mânat de do rinţa aceasta a fugit delà al săi, cu gândul să se retragă Ms'o mănăstire. Pe drum însă Га ajuns bosla, poate povara celor optzeci şl două de ierni, cari îl apăsau gtm şi care ia f ânt apoi întocmai cum frânge furtuna stejarul ce stă mândra şl înfruntă vijelia.

Parsonalitatea uriaşi a lui Tobto şi învăţăturils profesate de el vorträi însă în veci în conştiinţa lu j mei civilizate El a fost simbolul ce tinde veci- j nie spre culmea p«facţiuni! şi drumul spre a-ceste culmi 11 găseşii dibuit în toata s'ritriie іак, fără deesebire de egra^er, chiar c«a dia j urmă fază d'n viaţa sa — fuga — a fost mani- 1

fi stare a de msi bine. Vroit s'sjungă binele şl gradat, comparativul acestuia. Şi î i pragul morţi, cu conştiinţa Inc'eşîată da mâna de fier a intu-nerecului, fntrebândul copila sa Tat ana : »Eşti msi bine ? a răspuns *Mai binele e duşmanul binelui*.

Pe urma a detestat luxul cu care I ineun jurau zicând : >Nu aşa mor ţăranii... şl puţin mai târ­ziu şi a dat sufletul.

I m p r e s i a m o r ţ i i lui T o l s t o i . Duminecă dimineaţa г sosit ştirea despre mosr-

tea Iul Tolstoi la Moscova Toate ziarele au apă­rut în ediţii speciale,' încadrate în negru, şi pe drum se împărţeau placarde funebre cari anunţau că seara acelei zile nu se va ţine nici un spec­tacol. Douăzeci de reprezentanţi tn dieta provin­cială a guvernameniciar, adunaţi la Moscva, au comemorat moartea Iui Tolstoi prin ridicarea în picioare, şl adunarea a trimis telegrame de con-deîesnţă contesei văduve,

Duminecă seara s'a predat o piesă teatrală !n teatrul imperial din Petersburg. Intre acte direc­torul a vorbit despre Tolstoi şi întreg publicul I a ascultat în picioare. Când ştirea despre moar­tea Iui Tolstoï a ajuns şi Ia Poiană peste întreg ţinutul s'a coborît o umbră de jale. Ţăranii au VÎnit cu sutele ia castel, ca ia un Ioc de rugă şi căzând in genunchi se rugau pentru el.

Tolstoi a murit înainte de ce s'ar fi împăcat cu biserica în mod oficios. Sfântul Sinod însă a dat ordin episcopului din Optina să meargă Ia patul suferindului şi dacă va obţine declaraţia iui de pocăinţă, să-1 deslege de anatema arun­cată asupra lui. împăcarea însă a venit prea tîr­ziu, căci pe Tolstoi l-au găsit mo:t. Cu toate acestea — după intervenţia guvernului — e si­gur că biserica va deslega pe Tolstoi, mai ales că populaţia rusească e hotărîtă să pătrundă cu fo ta în biserică şi să silească preoţii să facă mortului slujba din urmă.

Alegerile din mn%t%%%\m A r a d u l u i .

Arad, 22 Noemvre.

Azi au avut lor. alegerile pentru congre­gaţia Aradului. Alegerile au fost precedate da aceleaşi nelegiuiri, ingerinţe şi presiuni din partea administraţiei, ca acelea de astă-primăvară la akgerHe de parisment. Din droaia de plângeri câte ne-au sosit ieri şi azi ia redacţie, vedem că abuzurile sub era actualului guvern cu lozinca împăcări», se practică pe o scară şi mai neruşinată ca mai 'nainte.

Nu ne putem forma încă o ideie defi­nitivă asupra rezultatului general al alege­rilor de azi, fiindcă ne lipsesc rezultatele din mai multe cercuri, unde scrutiniul s'a prelungit până târziu în noapte. In momen­tul acesta prin urmare nu ştim dacă alegerea de azi înseamnă măcar comparativ o întă­rire ori o slăbire a poziţiunii noastre nu­merice în congregaţia Aradului, dar în mod absolut chiar şi rezultatul general este neîndoios: o nouă înfrângere a noastră.

Am pierdut şi de astădată mult, întregi ţinuturi româneşti ni-au abandonat candi­daţii noştri şi au scos învingători candi­daţii unguri şi jidovi. Ruşinos de tot s'a purtat valea Murăşuîui, unde am căzut pe toată linia, pe urmă ţeara românească a Haîmagiului, unde am căzut asemenea aproape în toate cercurile. Boroşineuî, Bo-roşşebeşul, Buteni, Iosăşeî, Guci, Hălmagiu, cercuri curat româneşti au ales candidaţi străini.

Purtarea acestor cercuri a fost cu dea-dreptul ruşinoasă, ea în orice caz nu se poate scuza numai au abtzutile administra­ţiei, chiar dscă acestea într'un loc sau al­tul, au trecut într'adevăr toate marginile în- ;

chîpuite. O s'ngură scuză i-am putea poate acorda: insuficienţa organizaţiei centrale, care de astădair a Jost mai slabă ca oricând. într'adevăr, nu avem ce să îmfrumseţăm lucruriie, responsabil în întâiul loc pentru înfrângerile acestea este organizaţia din centrul comitatului, care nu şi-a făcut da­toria. De aici n'a mers nici duh şi nici îndemnuri instruiţii suficiente prin cercuri. Unde totuşi am învins, meritul este exclu­siv al cercurilor. Cu o astfel de activitate şi organizaţie, o spunem nu se pot câştiga lupte.

Resuitatele pe cari le cunoaştem sunt ur­mătoarele :

In cercul Pecica au fost aleşi candidaţii noştri :

Vasilie Qoldiş, Dr. Aurel Novac, Vasilie Ciorogar, Teodor Orga şi Iota Şiculan.

In cercul Cermei au fost aleşi candidaţii noştri :

Sever Bocu, Dr. Cornel Ardelean, Cornel Ursuţ şi Ioan Popovici.

Ungurii au câştigat aici, două locuri din şeasă.

In Siria au fost aleşi candidaţii noştri :

Roman R. Ciorogar şl Dr. Emil Monţia.

Al treilea de pe lista noastră protopopul Luc.uţa a căzut şi a învins notarul StegeJ.

In Chişineu lupta a fost foarte frumoasă. Aici voturile româneşti sunt numai Ѵз parte majoritatea ungurească însă s'a fracţionat ş? a învins lista românească.

Au fost sieşi candidaţii noştri:

Ioan Ardelean, Ion Ţeran, Nicolae Grecu,

şi un ungur. In SJ.-Marten au învins candidaţii noştri :

Cornel Grozda şi Vasiie Mornăilă.

In Cinteiu au învins candidaţii noştri: Dr. Adrian Popescu, Ioan Jivan,

lista oficială căzută. In Comlăuş a învins numai părintele Vir­

gil Mikulin, pe lista noastră. In Agriş au învins candidaţii noştri:

Romul Moorca şi Gheorghe Pop.

In Otlaca au învins candidaţii noştri: Dr. Nicclae Oncu, Dr. Sever Ispravnic, George Balta, Vasüe Alp.

In Boroşineu, Boroşşsbeş, Bukni, Iosăşel, Ciuciu, Haîmagiu şi pe Valea Murăşuîui am căzut.

Alegerile din Năsaud. La alegerile din Năsăud pentru congregaţia co-

mit£tens5, efectuite în 17 I. c , >a triumfat» ur­mătoarea lista >rcmSrjea;căf :

Ciocan Iá no?, deputat diata!, Qhsţie lănos, dir. gimn., Oheţie Láízló, solglbkău, Valea Gyula na?, (cumnat cu biţii Ghsţie) Varîik György, зоі-găbirău, Ka jzonyi Lajos, jude reg., Oszmán Kál-jT-á i jude rí g , Gsvrüa Scridon prof., Emii Do-mide prof., Dr. Tudor Moisil advocat şl preoiul Ѵэкгіи Vâr tic, în total 11 serabri .

» T H 1 B U N A « 2 3 Noemvre я. 1910

Din aceasta listă < românească», Romaaíi pot conta între orice Imprejatărl la 2 maximum 3 inşi, Isr această > victor iisîrăfueJtă» grènikrii defa Năsâed, »ßl lu! Marte de pe Vaka Rodncic au ajuns-o ;n urma psctu'u! Imhda t cu administra ţi», csre s'a îndurat р к а graţios a da şi grani­ţ e l o r KlsaudsnJ 2 - 3 focuri!

In S ă t m a r . 1rs Sătmar Românii au pus candidaţi prin cir­

curi, dar listcie lor au căzut, în urma atitudinii celor delà conducere. S'au făcut multe recurse. Dar vor ajuta ceva ?

In c o m i t B r a ş o v u l u i . In comitatul Braşovului aiegeriie congregaţio­

nale se fac în 7 Decsmvre c. Dirigenţa partidu­lui naţional din comitat credem, că va lua măsuri urgente, ca ce! puţin în trei cercuri, unde avem bune şanse, să se pună candidaţi naţionali şi să reiasă.

— Matinéul domnişoarelor romîne din Arad. —

Matinéul organizat, Dumineca trecută, de cercul domnişoarelor române din Arad, în beneficiul viitoarei şcoli de fete, înseamnă tiît punct luminos — îafâiul punct luminos după o vreme msi îndelungată — în viaţa socială românească din Arad.

Trebuie să salutăm cu cea mas mare căl­dură această nouă mişcare culturală, cate, nu r e îndoim, va da îndemn spre muncă cultu­rală şi social i şi celorlalte elemente ale so­cietăţii noastre româneşti. Preocupări!* cul­turale, oricât de modeste, şi organizaţia noastră socială, oricât de primitivă, sânt de o IriipQîlarîţă mult mai mare, decât să poată ii măsurate cu măsura vulgară a celor cari nu se pot încălzi psntru binefacerile cul­turii.

Şi soci- iatea românească, nu numai din Arad ci şî din comunele învecinate, a în­ţeles chemarea nouă a cercului domnişoa­relor române din Arad şi a grăbit îa acest matineu, încurajând, prin prezenţa sa nume-îoasă, acest înctpui promiţător. Tot ce are Aradu! mai distins a asistat la acest matineu, pentru a petrece câteva clipe în gustarea unor prestaţii artistice de asupra prestat ilor obişnuite de dii tanti. Ţinând seama da dorinţa publicului, cercul domnişoarelor ro­mâne va organiza peste două săptămâni (dupăcum sântera informaţi), tot în sala festivi a seminarului, care le-a fost piuă !a dispoziţie, cu atâta bunăvoinţă, un nou matineu.

Asemenea succesului moral, şi succesul material a fost pe deplin mulţumitor.

Clapele pianu'ui tremuri, o muzică duioasă porneşte, e «Impromptue de Reinhoid, executata cu dibăcie şi virtuoseste de domnişoara Onora Luca, care răpeşte tot mal mult farmec. XJimtzm un »Monolog« recitst dejdo.unişoara QIna Papp, cu multă delicateţă şi nuanţare In mimica.

Cu o voce sonoră, curaţi şl nu lipsită da far­mec dşora Veturia Petran, cântă romtnţa din » Mignon* de Thomas, »Stil tu mândre « de Oh. Dima şi »Bega Doamne luna 'n norii de T. Bre-diceanu. Mai cu seamă aceste două bucăţi ro­mâneşti au plăcut publicului. L« urmă jocurile mţîonele »Ardekana«, »Lugojansc şi >H*ţegana« au fost dat {de g k g a ş de Liili Ardeiesn ş: Stella НегЬ&у. Matineu! In îctrrgime a fost bine. Pu biicul a plecat entuziasmat, cu bucuria ia suflet că a genunea Începuturi frumoase şi artistice por­nesc şi delà societatea noastră românească.

Finim mmnmmîul lui Lut&er.

Primim apelul de mai la vale, adresat din partea unui comitet al Românilor din Viena cătră obştea româueseă, invitând-o să contribuie îa colecta ce s'a deschis pen­tru ridicarea unui monument lui Caro! Lueger, regretatul prieten ai Românilor. Nu ne îndoirii, că apelul va găsi un c*ld ră­sunet în iniu.iie recunoscătorului nostru po­por şi că vor grăbi cât mai mulţi cu fiicrii lor sä des dovada acestei recunoştinţă na­ţionale, Ia care marele nostru prieten s'a în­vrednicit pc deplin.

lată apelul:

»Onorai public românesc! Recunoştinţa e o datorie ce trebuie să ni-o îm­

plinim nu numai h\i de si noştri, ci şi f«ţl da binevoitorii străini, in primăvara anuiui 1910 a trecui la cele eterna primarul Vlenei Dr. Ksrl Lueger, care între străini a fost unul dintre cei mai sinceri prktensi ai Românilor. Aceste simpatii Ie-a dovedit nu prin frsze, nu la pocalul cu bere, ci prin fspts, cum a fost b. o. primirea Memo-randştiîoî, prin cuvântări prietena şti în paria ment şl Ia deîegaţiuni, în viaţa publică, unde I s'a dat numsi ocazie. Iar acums, când Vienezii vrea să f ridice un mouument drept mulţumită pentru faptele safe nobile îa favorul lor, nu e oare diiorla noastră, a Româaiior, sä ne sritâm şi noi recunoscăioii, cordííbuind după puteri, punând fie chiar cea mal modestă piatră In &c st monurnsnt ?

Mulţumii!! geniului acestui blibst oraşul Vkna i\t pSáfreazS ţi acuma aceleaşi simpatl*. Aceasta o dovedesc cuvintele ca'ds ale dlui viceprimar Poize -, ro tlîs îa panegiricul comemorativ, ce 1 a ţim-t ia 1 No.ririvrs n. a. c. îa societatea »Lue­ger-Bund», cevmte Inspirate de pangïiceîe trico •ovi g!e cununilor depuse ïa scecaş zi de cătră Români! de preteftaih&ea pe mormântul marelui filo• român : »Az! când am vizitat mormântul Iui Lueger, era :um% adlv'c mişc-'.* de marea de coro me ce • гсораг »ѵ;ог;і:аг-Ы. D'n mulţimea de coroane ms a gttas privirea o panglici, ce ml-a <rdu3 aminis Î*S inmoimânmea marelui mori. La "nmormâiiSrâ «duseseră sdeefi o panglică şl o corossă fa td trimişii poporului românesc din Urtgana. &ф, oropsiţii * noştri prieteni romii;! din Ungsrls ! Au furişat aproape cu primejduirea vieţii coroana aceasta ?a mmormmfare, ca să-şi pnai.fl Im. şl ci rămas bun de!« prietenul nostru. DecPtnva ?:r fi fost prins! la Ungaria, ar fi іоЛ i.flşlaţl cu coroana cu tot. Lueger a arătat toi-deuna o ЫтМѵоЩа părintească pentru »c«st po­por lipsit dí? übertatet.

Din partea Românilor, cari totdeauna au do­vedit că ştiu preţui serviciile aduse din partea cuiva, se vor tiimife cu siguranţă bani mulţi pentru monumentul lui Lueger. Primăria Bucu­reştilor a şi făcut începutul votând în una din din ultimele sale şedinţe o çuma destul de fru­moasă. Ar fi de dorit ca şi celelalte primării să urmeze acest exemplu vrednic.

Ca conitibutiunile româneşti ce se vor trimite din psîîea singuraticelor corporaţiuni sau per­soane să nu se piardă în noianul d<* ofrande aie Nemţilor şi a celorlalţi aderenţi ai iui Lueger de altă naţionalitate şi pentrucă Românii să se pre­zinte şi cu această ocazie tot aşa de demn ca şi la înmormântarea marelui bărbat, când tot efectul multelor panglici tricolori s'ar fi pierdut din cauza mulţim i da cunun', dacă nu erau aşezate pe tm car separat — fruntaşii coloniei române din Viena au ales într'o şedinţă ţinută Joi, 10 Noemvre n. a. c. un comitet special pentru acest scop.

Acest ca ivite*, care-şi permite acuma a adresa acest apei cătră întreg publicul românesc, se va prezenta cu ioţi banii trimişi din partea Români­lor de pretutindenea ia comitetul pentru rid carea acestui mOiiumcnt şi i va preda toţi deodată, publicând totodată lista coníribuentiior рЛп ziare. Aceasta va avea, credem noi, efect mult mai mare decât ш т е і е răsieţe, ce ar incurge pe rînd şi s'ar pierde nebăgate în seamă în iista nume­roşilor contnL'Uienţi.

Toţi ceice veksc să contribuie cu câtuşi ceva la această co!:c:á aranjată de comitetul coloniei

române din Viena pentru monumentul Iui Lue­ger sânt rugaţi a-şi trimite obolul la: »Städtische Hauptkasse »Lueger-D^nkmal« (Conta: Rumä­nische Beiträge) Wien« şi a anunţa totodată spre evidenţa şi mărimea sumei trimise preşedintelui resoectivuiui comitet al coloniei române Dr. Ste-rie N. Ciurcu, Viena, Vili, Kochgasse 29 H/17.

Pentru comitet : Dr. Marius Stürza,

secretar. Dr. Sterte N. Ciurcu,

preşedinte.

Statuia Iul Traian profanată de ovrei. — In­sulta tdusă crucel. — Cursuri universitare. — Prima şcoală de cooperaţi?:— Măsuri noui con­

tra holerei.

Bucureşti, 7 Noemvre. Pe zi ce merge, îndrăsneaia străinilor faţi de

instltuţiunUe naţionale şl bisericeşti ale noastre devina tot ma! mare. E cunoscut cazul delà C'a iova, unde un elev evreu din liceul de acolo, Intr'o lucrare dată de profesor, şi-a permis sä in­sulte biserica şi religia creştină. Pentru fapta ss, fireşte, şi a luat pedeapsa meritată. Indrăsneală Iul esta Insă o probă evidentă despre spiritul, de csre sunt stăpâniţi streinii din România.

Eri s'a judecat la Curtea de casaţie procesul unui evreu d=n Tuicea, anume Moise O iimberg, care a fost învinuit că a insultat \ \ public sfânta caice. Anume, la ziua de Bobotează, când se mmcä crucea îa »pă, jidanul Moise Gíümberg, asistând la cctul da sfinţire a! apei, s'a adresat către doi turci cunoscuţi ai iu! zicând : «Câtă ga-isgia pentru un lemn netrebnic, pe csre 1 înjură». Faza aceasta a fost însoţită şi de altele mult mű of nsătoare pentru simbolul religlunei creştine, asifil încât s'au scandalizat chiar şl ce! doi turci, cari au reclamat cazul parchetului.

Dat fiind în judecată, tribunalul 1 a condamnât pentru Insulta adusă crucei, ia zece zile închi­soare şî spesele ргосезиііл). Curtea de spel din G ii: ţi a întărit această sentinţă, de asemenea şi Curtea de Саз»{іе, care a jadecat eri recursul ji­danului, care va putea ma ii ta timp de zece zile, d:»di In adevăr crucea este un lemn netrtbnic sau nu. In ori ce caz este simptomatic faptul că l 'gea trebuie să inteivină spre a impune aduşilor de vânturi respectul faţi de biserica creştini şl toate cela sfinte ale ei.

* D! Dr. Miron Mi.iovki şl a deschis eri cursul

da medicină legală în faţa unui public numeros compus din studenţi şi alţi intelectuali. A vorbit aespre responsabiliUtea medicului din punct de v-oiere kgal. Arătând importent* me1icir?ei legala din punct de vtdere juridic, distinsul profesor a insistat asupra gradului In csre ua medic este responsabil feţi de lege. Medicul este de atâtea ori în luptă cu credinţele cslor din jurul bolnavului, i>!cât de multe ori trebuie să-şi audă ceie mal grave acuzsţluni» chiar şi delà colegii síi. E des­tul ca persoanele din jurul unui bolnav să afirme tă acesta sr fi victliaa medicala! psntru ca me­dicul să se discrediteze in public.

De fapt, ca or! şl ce alt cetăţean, medicul este răspunzător in fsţa legei pentru actele sak, iar îa cazul când din vina lat, pacientul sufere prejudiţif, medicul e dator să repare aceste prejadiţli. Nu trebuie să 11 facem pe medic totdeauna гезроп-ís.bil şi mal sles nu trebuie să căutăm pretexte de a l face responsabil, In cazurile când acesta a í out tot ce a putut şi tof ce a ştiut pentru sal­varea pacientului. Chiar dacă, inconştient, ar fi comis o greşală, el nu este responsabil Ia astfel de cazuri de acea greşal l

Ia interesul progresului ştiinţei responsabilitatea medicului ar trebui limitată. Nu trebuie să pro­cedăm ca In anticitite când medicul era condam­nat Ia moarte în cazul când se credea că bolna­vul a muţit din cauzi luK Când greşafa este evi­dentă, atunci medicul este vinovat. De plidă un chirurg care, chemat fund la o operaţie urgentă; uita instrumeateie da căpetenie, este vinovat, dacă din această cauză, din întârzierea Iui bolnavul a murit.;

I i alte ţâr), c i de pildă In Austria exlsiă legi cari conda-nnă ne medicul care a neglijat boaia pacientului. In R jmânU nu exista o astfel de lege. La noi se aplică ariicokle d n codai penaî, cad spun că toţi acek", cari cauzează sHuia un

23 Noemvre 1010, a i R I B U N A* Pag. 7

prejudijiiï trebuie за-І repare. Ar trebui să se In­troducă grtlcoia speciala şi pantru mîdicl. In chi­pul acesta s'ar asigura pe de-oparte bolnavul, pe de altă parte s'ar înlătura şsrlaîanlsmul, Aceste srticole ar trebui aplicate atunci c ind medicul, fie din nepăsare, fie din dorinţa de a fjce expe­rimente ştiinţifice nu dă bolnavului ajutoarele necesare. De altfel, având In vedere excelentul corp medicei din ţară, justiţia, putem f! siguri, ar face foarte rar uz de aceste articole.

* O ştire revollăioare din Turnu-Ssverin. Fru­

moasa statuie a împăratului Traian, e ridicată aici, unde se vid încă ruinele podului ridicat de ma­rele împărat la trecerea sa In Dacia. Statuia acea­sta este privită cu mult respect şi veneraţie de locuitorii din Turnu Severin, ca şi de toţi Ro­mânii, csri vin In acest oraş. Străinii de aseme­nea ştiu sl'preţuiască frumoasa statuie, c«re este lucrată Într'un chip artistic. Singuri cari nu văd cu ochi buni eh'pul de bronz al împăratului Traian sânt Evreii, cari au şi căutat să'şl mani­festeze sentimentele ce Îs psztrcază stat marelui Impara', cât şi descendenţilor Ifglonarilor lui.

O ceată de destrăbălaţi stmiţi »u nâvà.it zilele acestea asupra statu«4i, zburăiuind o cu pidre. UîUai dintre descendenţii Iui Israil s's suit pe so­clul sistuei, ţinând da aici un discurs în ovre-ieste, în care baijjcurea poporul românesc — care a fost atât de iadulgent şi nu i a aruncat in Dunăre pentru fărădelegea 1er. In acest timp alţi perciunsţi rmsrdärea părţile de jos sie stasuei şi soclul. Severinenii, prinzând de veste, au aler gai la faţa locului. F i iui Israil dispăruseră însă. A urmat o grandioa?ă manifestare din partea «!evi:cr de!a liceul din Turnu-Severin în contra evreilor din orgş, car! de groază s'su gríbit a se ascunde fn caseie ior. Poliţia a «restât pe unul dintre jidanii cari au pângărit statuia. Ceialaiţl n'au fost găsiţi рала acuma. Nădăjduim că justiţia va şti •si dea o lecţia exemplară acestor obraznici, cari la partea cea mal românească a ţării, Ia patria, lui Tudor Vlcdimirescu, au avut curaj Л să şi bată jo: de cele mai curate sentimente aie Romanilor, să insulte memoria întemeietorului neamului ro nsânesc şi £ă profaneze ch'pul iul.

* Odată cu ІтгшЦігеа băncilor populare şi a al

tor societăţi economice s'a viiuí că este necesară îufiirţirea unei scoale In csre să primească ins trucţia viitorii funcţionari ai bîncifor şi coopera tivelor slieşu. E drept că acest serviciu Iar pu tea îndeplini foaste b ne absolvenţii şcoalelor co­merciale. Deocamdîdă Iasă societăţile nu pot cf;n salarii, cad să satisfacă cererile acestor absolvent5. Conducătorii băncilor populare au venit alunei h ideia de a Intemtla o şcoală specială, la care să uroieze copii de tiran după ce vor fi termine! cursuîiie primäre şi csri să fia apoi aplicaţi î i serviciul băncilor şi societăţilor înfiinţate ds ţă­rani. Prima şcoala «cooperatistă» de acest fel se ! va Ь-ifiinţa la Târgu !Jlu în Oltenia. Jo! a avui j loc inaugurarea acestei scoale. La solemnitate au j asistat foaite mulţi reprezentanţi ai băncilor po j pularf, precum şi d! Teodori/, secretarul general a! ministerului de culte.

Programul acestei scoale va fi deocamdată cât se poate de simplu. Absolvenţii cursurilor pri­mare vor prinşi aici noţiuni de contabilitate, de economie naţională şi de drept comercial. Apoi noţiuni asupra diferitelor sisteme de cooperaţie şi cunoştinţe privitoare la trecutul acestor societăţi. Este cât se poate de binevenită înfiinţarea ace­stui curs. Se dă astfel {«Vanilor posibilitatea de a-ş administra ei, prin oameni ieşiţi din mijlocul br o avere, pe care prin atâtea jertfe au putut o aduna. Pe de altă parle aceste cursuri vor servi şi ca îndmin pentru înfiinţarea altor societăţi cooperative săteşti, delà care se aşieaptă cu drept cuvânt eliberarea săteanului de sub tuteia eco­nomică a st ăiniior.

* Legaţiunea română din Sofia telegrafiază, că

în Bulgaria cazurile de holeră s'au înmulţit în chip considerabil. Holera este aproape de hota­rele ţării şi direcţia serviciului sanitar din Bucu­reşti a luat măsurile cele mai severe pentru supraveghiarea călătorilor sosiţi din Bulgaria. Iată decisul luat de direcţia sanitară, cu privire la măsurile de apărare:

Intrarea în (ară a călătorilor şi provenienţelor din Varna se face pe apă numai prin porturile Constanţa şi Sulina, iar pe uscat prin T.-Severin, Calafat, T.-Măgurele, Giurgiu şi Călăraşi. Toate

celelalte puncte de intrare în ţară sânt închise pentru aceşti călători şi provenienţe.

Rufele murdare vor fi desinfectate. Călătorii veniţi din Vama vor fi supuşi la do­

miciliul lor la o supravegiare de 5 zile, socotite delà data sosirei.

Nu se permite intrarea în ţară a cetelor de lucrători şi emigranţi.

Produsele alimentare de origină animală, în stare proaspătă, precum şi legumele verzi sânt prohibite. Coresp.

N F O R I A T I U N I . A R A O, 22 Noemvre n, 1010.

— R e î n s ă n ă t o ş a r e a fruntaşului no­stru Mihai Velici. Ieri la Si. Arhangeîi s'a împlinit anul de când a fost lovit de o crudă boală fruntaşul Mihai Velici, mândria comitatului nostru. Cu o resemnaţie băr­bătească el şi-a purtat crucea suferinţelor sale şi Dumnezeu s'a îndurat să i redea sănătatea scumpă nouă tuturora. După cura şi îngrijirile date în sanatoriul din Wälisch-hof, de dl Dr. Marius Sfurdza, distinsul fruntaş s'a reîntors în toamnă întremat mult şi d-t-atunci însăoăioşarea sa este în con­stant progres. Ieri în ziua de Sf. Arhangeîi, ziua sa onomastică şi a tristei aniversări a îmbolnăvirii sale. iubitul nostru fruntaş a fost obiectul unor gingaşe atenţii din partea numeroşilor săi prieteni şi admiratori, cari 1 au cercetat parte fn persoană, parte cu scrisori, să-î felicite. EI însuş a ţinut să petreacă aceasta zi într'o reverie religioasă, adueîad prinosul recunoştinţei lui Dum­nezeu ca?e i а redat sănătatea. Trei preoţi, dd. Pintér, Ardelean-a şi Popluca au cele­brat un masîu în casa sa. Nădăjduim, că în curând îl vom vedea iarăşi între noi. Dumnezeu să-1 ajute!

t Vaslie Morar. Pătrunşi da adâncă durere aducem I* cunoştinţe întregului public românesc iacetarea diu viaţă a iubitului şl m-»dtosu*uI no­stru membru, domnul Vasile Morarlu, consilier aulic i. p. care după un morb scsrrt şl greu a trecut la rele eterne Muţi, 15 Noemvre st. n. 1910 hi vlrstă de 60 ani.

Osemintele scumpului defunct, piin siâ-.gerea căru'a societatea ortodoxă românească dies Viena pierde pe unul dintre cei mai activi membri ai săi, se vor transporta la CernXuţ şi după cere­moniile religioase In [catedrala da acolo se vor aşeza Luni, 21 Noemvre n. a, c , spre veşnică odihnă In cimitirul din Нопсга. Fse-Î ţarina uşoară! In veci amintirea Iui! Viena, 18 Noem­vre n. 1910. Comitetul societăţii ortodoxe ro­mâne.

— Alegeri municipale în Arad. Du­minecă au avut l-'O/' alegerile de consilieri comunali pentru comuna Arad. Partidul in-dep&ndist a îndurat cu acest prilej o înflän­gere mare. Abia o parte neînsemnată a can­didaţilor indep;ndişti au reuşit. A rămas în minoritate până şi Barabás Béla.

Intre cei aleşi putem număra şi un ro­mân, pe dl Dumitru Raicu.

— Criza - Comunităţi i de avere». Culm în «Drapelul» : încă tot nu s'a gâsiî candida! potri vii pentru iocul de prezident, sşa că e vorba ca di prim-cornhe sl renunţe ia convocarea adună­rii generale pe 28 şi 29 Noemvre, neavSnd spa-ránts, că până atunci se va limpezi situaţia, amâ­nând convocarea adunării p i rasi fâ ziu.

Până acuma nu s'a luat însă nici .o hctlrîre definitivă din nici o parte.

Din OaniţS ргішіт necontenit s:rIsorI CÍÍ di­ferite dorinţe — unele chiar diametral opuse — pe cari însă nu la publicăm, deşi buna lor cre­dinţă este mai presus de ori ce îndoială, tocmai

pentru a nu contribui şl din parte ne Ia mărirea zăpăcelii generale.

— N u n t ă s â n g e r o a s ă . Lunia trecută s'a cununat în Tem creşti flăcăul Oh. Câpălnean cu fata unui ţăran fruntaş, Eva Petrejan. Când nuntaşii Îeşiau din biserică să msargă acasă, pe când le era lumea mai dragă, s'a repezit un fecior, Teodorescu, a-supra miresei şi a descărcat şase focuri de revolver rănind-o greu. Nuntaşii s'au repe­zit cu ciomegele asupra lui şi i-au toropit. Flăcăul era de multă vreme îndrăgit de mi­reasă şi î spusese ds mai naînte că de se va mărita cu altul o va omorî.

— H y m e n . Anunţăm cu deosebită plă­cere căsătoria dşoarei Oetta Hodoş, fiica dlui Iuniu-Brut Hodoş, directorul » Patriei* din Blaj, cu dl Dr. Nicoiae Braun din Bu­cureşti, care a avut ioc în 6 Noemvre în biserica catedrală gr.-cat. din Blaj.

Trimitem tinerei perechi felecităriîe noa­stre călduroase!

— N o u advocat român. Dl Dr. Nicoiae Hubian anunţă că şi-a deschis biroul avocaţial în Oraviţa, strada principală, nr. 982 (faţă 'n faţă cu prăvălia »La mâţa neagră»).

— Alungarea iezui ţ i lor din Portugal ia. Guvernul portughez a cerut telegrafic episcopului de Macao, ca fără întârziere să execute ordinul cu privire ia expatrierea iezuiţilor. O parte dintre Iezuiţi se va s teza în Braz'Iia, iar alta In Kokhin-k<::a din Indii engleză.

— Sbiril stăpânirii. Un sergent de jandarmi s'a întâlnit Sâmbăta trecută îa Lugoj cu o l s e d e ţigani şi între el se zice ci ar fi recunoscut pe unul Radu Cri s 'Î care operase mai multa spar­geri prin Car*ş-S«vorin. Ţiganii când s'au văzut luaţi !a ochi su luat o Ia gosni, Iar sergentul ea să-şi arate veinic'a, însoţit de câţiva poHţişil s ' a pus să-i urmărească. Când era pe aci s i i prindă, o fată voinlcS ca să asigure scăparea caravanei, s sării din cî-uj-î şi a hat pe jandarm de piept opffndu I Ь cale. Ssigentul şi a descărcat a m a asupra e- şl glontcte t-a pătruns m gură, otna-râsdu-o ps !o:. Ţiganii văzând ca s'a întâmplat s'au întors din cale şl s'au dst legaţi. Bista fati fosă de-acum e bmâ îngropată, câcl nu se va găsi desfgtir nimeni dintrs superiorii voinicosului sergent, csre să I facă să Lsi.ntă: răsbuearea sân* gólul nettaovst.

— Necro log . Primim următorul anunţ fune­bra!: S^bserişii cu Mme fiâaia de durere, adu­cem Ia cunoştinţă toiuror'rudeni-ior, prletifielar şi cunoscuţilor, ci iubitul nostru soţ, tată, moş, frate, urtchiu Ioaa Carationi, notar cercual, mem­bru сотйШкт etc. după un scurt şi grav morb, în etate de 53 aai şl 31 ani de fericita căsătorie, împărtăşit cu sf. taine, a reposât nzï la 8/2І No-епше a, c. dimineaţa Ia 8 ore.

Oàlmintde scumpului defunct se vor depune spre veşnica oăhim, Mtrcuri, în 10/23 Noemvre 1910, la orele 12 din z', în cîmiierui din Oura-honţ. in veci amintirea Iui! losaşe', ia 8/21 No­emvre 1910. Coastfiiifa Catacioni ca soţie. loan Mărloara măr. Oi#>ny, Constanţa ЙІІГ. Raţlu, lu­lia.-.ia măr. Mara, M h*), Dirniírie, Constantin, losif, Oheorghe, fil şi lue«. Văd. IuHana már. Popescu, văd. Maria тйг. Mscl, Emilia măr. Bogoi, surori. Vasile Bogoi mmml АШовіа Caracion», Erna-nuil Ca;acionl, David Caraclonl, Eiisabeta Cara-cloni ГПЙГ. Pontă, unchi si mătuşă. loan Olarii?, Aure! Ossrîu, Cors&ta'«ţa Oivriu,nepoţi după fatü. Iállana Popescu már. Fiidan, Nţă Popescu, Má­riásra Popescu nsár. Nesiliţi Dimítrie Maci şlAu-reli», Hermina Maci rnir. Ponts, V. Bogoi, Lola Bogoi, Corneiia Bogoi, Ociavlan Bogoi, nepoţi şi nrpoaîa de soră.

— Hoţi în p&Iafu! Sultanului. Din Con-stantinopoi se anunţă, că In timpul selamllculul tiuite hoţi au Intrat rsevăzuţi In palatul Dolma — Bagcs al Suitrniih-i. Jandarmii i au sursprins îa momentul când vo'?u să spargă casetele cu bani. S'a gísit că furtul я fosî pus la cale de un Qrec, fost oficiant Iu pal't, dar numai doi dintre com-, plicii lui m pytut fi prinşi şl arestaţi.

insultarea ministrului preşedinte Brland Din Paris se sntsnţă: Duminecă a avut loc In TullerlI îa prezeîtţs preşedintelui Fauleres desvă-

Pag, 8 23 Nocmvrc

Urea statuie! Iui Terry, ministrul preşedinte de odinioară al Frsnţsi. Discursul festiv a fost ros­tit de ministrul preşedinte Briand, care a arătat, că situaţia politică actuală este aceisş, c a p e tim­pul iul Ferty, când, acesta in ciuda opozitei şi a piedicelor nenumărate, a apărat totuşi, prestigiul Ггап(е). In momentul când după serbare Briand voia să plece din Tuilerii, un tânăr s'a repezit cu pumnii încleştaţi asupra Iui să-1 lovească, dar nu i a succes, căci ministrul s'a plecat pufin din spate şi astfel lovitura i-a atins numai pâlăria, care i-a căzut de ps cap. Făptuitorul e un măsar cu numele Lacour şi e membrs in comitetul ligei royal iste «Camelot du Roi» din Paris. Prins şl dus Ia politie a declarat, că prin făptui Iui el n'a voit să insulte persoana ministrului preşedinte Briand, ci regimul pe care d sa 11 repreziniă, deci pe însăş republica.

— D e r a i e r i d e t r e n u r i . Duminecă, trenul personal care la orele 6 şl 10 m. plecase din Trencin spre Nígytapolcsán din cauza că ploile mari au stricat .drumul de fiera deraiat In apro­piere de gara Öived Rozsonymiiti. Câţiva pasa jcri au fost răniţi uşor şi numai mecanicului care a oprit repentin maşina, i-se poate mulţămi că nu s'au întâmplat nenorociri mai mari.

Luni trenul de mărfuri ce venia delà Seghedln ia orele 9, din cauza macazului aşezat greşit a deraiat in gara delà Macăn. Cinci vagoane de mărfuri au fost distruse iar mărfurile din e!e In parte nimicite.

Din Covasna se anunţă că un vagon si tre­nului vicinal Covasna—Tenèt In plină viieză a deraitt. Frânatul Mihai Deák a fost găsit mort sub roatele vagonului, care ii tâtîse după sine cale de 200 de metri.

Duminecă dimineaţa un pod de pe linia ferată Varşovia—Viena s'a prăbuşit tocmai în momentul, când un tren de mărfuri trecea peste ei. Patru vagoane s'au ptăvăSit in r!ul Vistula, Iar trei func­ţionari au murit.

— Scu ip tu r - av i a to r . Pictorul Maximilian Kruze din Berlin a construit un aeroplan nou care se deosebeşte foarte mult de aeroplanele cunoscute. Aeroplanul e construit după planul elaborat de un anumit Böcklin. E provăzut cu aripi mobile şi imitează foarte fidel zborul pa­serilor, Incurând se vor face încercări cu acest aeroplan.

— P r o f e s o r u l Dr. F i n g e r d e s p r e p r e p a ­r a tu l »606«, Corespondentul nostru din Viens ne scrie: Ieri, 18 Noímvre, a dat sor,ieiă{U me­dicilor din cspltalâ profesorul Finger lămuriri de spre experienţele sale făcute cu preparat»! >606«. In rececsia sa s'a exprimat învăţatul profesor foarte sceptic despre valoarea medicamentului. Stăruind asupra nui multor conturbaţi! a vederii şi a auzului, cari s'au ivi! după apucarea seru mulul, s ajuns la concluzia că medicii trebuie făcut) atenţi : a nu folosi medicamentul în gene­ral. Desigur această judecată va stârni o discu­ţie îminsă In lumea mediea'ă şi posibil şi decla­raţii din partea profesorului Ehrlich.

Abia au trecut 4—5 luni, de când su răsunat în publicitate primele veşti despre »606«. cari au fost primite cu mare entuziasm, legitimat prin speranţa sigură, de-a posede în preparatul Ehrlich o armă puternică în contra Lues ului. Intr'un ianţ neîntrerupt au urmat rapoartele elogioase despre succesele splendide sie medicamentului >606c. Dar în acelaş timp se arătară unele greu taţi tehnice, cari obvin mai ales Ia precizarea do­zei medicamentului.

In expunere* sa prof. Fringer, consistă că deja de 5 luni experimentează observând cu a tenţie efectul preparatului >606c Efeptuind ps lângă rezultate pozitive şi rezultite negative, se mărgineşte a da un riport fugitiv. Procedeul Ehrlich e fără îndoială, zice profesorul, o acvlzi-ţlune, pentru teorie chiar un triumf; e de accord cu toţi acei autori, cari observă efectul reptntin si serumuiui. Dar trebuie să consiste, că un efect curativ aste zi nu se poate constata. Din cele 170 dă cazuri, cari le-a curat Ia clinici, 38 de pacienţi după injecţie şi după recldivarea morbului nu s'au mai întors. Aşa dară a observat 132, între cari 25 primari, 77 secundari, 34 terţiari şi 40 cu Lues maligna, in cele mai multe cazuri am făcut, spune Dr. Finger, injecţii cu Ars: no benzol in doze de 0 5 . In două cazuri s'au depărtat pa­cienţii, în aparenţă cu bun rezultat ; după 3 săp­tămâni însă s'a reivlt boala.

A vorbit ş! despre efectele simptomatologica ale injecţiilor. La un pacient in curs de 14

zile injecţia nu a avut nici un (ied, aşa încât 'a dorinţe pacientului a încercai cura de hidrargir. Nu e în clar cu reacţlunile serumuiui în cazuri secundare. In cazurile terţiare Insă se iveşte re­lativ repede vindecarea.

Durata vindecării variază între 3—4 zile şl 4 săptămâni. Aduce şase cazuri cronice de 4—5 ani, în cari preparatul a avut efecte, dar »şs în­cât mai târziu boala s'a ivit din nou. Un bolnav de lues, a stat cinci spiămâni fsră de a aráía vr'un efect. Fără rezultat a rămas proceJetii ia un copii surdo mut.

Vorbind despre cazurile primare constală că Ia unii s'a arătat efectul curând, iar la unul sbla după 12 săptămâni.

La urmă aminteşte efectele rele cauzale de in­jecţie, aşa ferbinţal», ameţeala şi slăbirea vederii şi a auzului.

Rezumând constată că, având »Ehrlich Hata 606* fn cazuri periculoase un efect energic simp-tornologic, nu se poate afirma până acum un efect definitiv vindecător. Mal e lipsă încă de expeiienţe clinica)?, din care cauză medicilor practici aplicarea serumuiui nu li-o recomandă.!

E B. — N e b u n ă — p r e m i a t ă . Revista »National

Magazine« din Newyork nu de mult publicase un concurs literar. Premiul era un bilet de clasa I pe vapor pentru o călăiorie în Europa. Intre miile de lucrări sosite a fost şi o poezie lirică, scrisă de o femeie, care a şi obţinut premiul. Ea însă nu se poate folosi de biletul câştigat, pentrucă e nebună şi se află internată într'o casă de ne­buni. Se zice, că ar fi femeia cea mai genială, dar din 1904 sufere de mania persecuţiei.

— N e n o r o c i r e la m a n e v r e . Din Washing­ton se anunţă, că pe locul de exerciţiu »Indian Headi« al marinarilor un tun s'a decărcat înainte de vreme şl magazinul tunului a explodat între soldaţi, omorînd pe un ofiţer şi pe trei soldaţi de rînd.

X Din esenţia mea se poate pregăti pe lîngă o economisire de 200% ieftin acasă după carte uşor şi curat licher, rum, rachiu şi coniac. Esenţă pentru 1 litru 50 fileri. Rachiu alaş, Anisette, Piersică, Ben-dictin, Chartreus, Pere imperiale. Amar, Chimin, Cafea, Coniac, Marasquino, Roze, Vanilia, Esenţă pentru 1 litru rum, de amanas şi rum de Iamaica 32 fileri. Esenţă pentru 1 litru rachiu de prune, de drojdii şi trebere 20 fileri. 1 litru spirt de 96% rafinar 2 cor. 20 fii. Părul cărunt şi mustaţa căruntă se vopsesc bine cu vopseana »IDEAL« pentru păr care e nestricăcioasă. P r e ţ u l 3 cor. Se află de vînzare în toată coloarea la Fekete Mihály, droguerie la »Iger« în Murăş-Oşorheiu (Marosvásárhely).

X Când cumpăraţ i ochelari, a dresaţi-vă la ma­gazine cari au în vedere nu numai interesul bănesc, ci vă spun sincer dacă e lipsă şi de consultaţie me­dicală. Pentru tinerea strictă a acestui principiu şi pen­tru serviciul conştiintios, recomandăm prăvălia de ar­ticole optice Seelenfreund din Kiuj-Kolozsvár piaţa Jókai 2. unde găsiţi termometre, grade, binocle, ochiane, baromètre de prima calitate. Repaturile se fac cu pri­cepere şi grabnic.

P r o d u c ţ l u n e t e a t r a l ă în Blaj . Despărţă­mântul Blaj al «Asociaţiunii» invită Ia producţiu-nea teatrală ce-o va aranja Sâmbătă în 26 Nov. n., în otelul » Univers», la orele 7 şi jumătate seara. Venitul se va fol . i i t i entru procurarea unei scene de teatru. ^

Se va juca piesa »ProstuU, comedie în 5 acte, de L. Fulda.

* T i n e r i m e a r o m â n ă d in Sibi iu invită la pe­

tre ceres cu daaţ ca va aranj<-o Duminecă, Iu a 7 Nonmvre n., iu sala otelului tU,iieum>. Veni tu! este menit spre scopuri filantropice.

EC0MGMIE Meser i i şi m e s e r i a ş i î n R o m â n i a . După

statistica f«lentă de тілмсегиі comerţului şi in­dustriei din România, mimatul meseriaşilor în­scrişi la corporaţiile din toată ţara este de 127 841. Dintre aceştia 41.260 sâni măiestri patroni, 61Q8 măiestri conducători, 64028 lucrători şi 16369 ucenici. împărţiţi pe naţionalităţi, meseriaşii ro­mâni reprezintă 5767 U sut.*, evrei 1970 ia suté, \ iar а к Ы і е naţionalităţi 2263 la sut!. Adică din '

meseriaş! 14 4 ia

numărul (otal a! Românilor питьі 1-3 îa sută sânt meseriaş!, din numărul total al Evreiiлг din

i ţară slnt meseriaşi 9 4 la sută, "m dintre locui­torii de alle naţionalităţi sânt r sută.

Cei mai numeroşi meseriaşi sânt în jud-ţele Ifov 32609, in Dolj 8435, etc., iar cei mai puţin numeroşi sâni In jud. O t (726).

Dintre măiestri patroni 21617 sânt Români, 10.831 Evrei, iar 8812 de site raţionalităţi.

Cti mai numeroşi măiestri patroni sânt în ju­deţul Mov 6245, iar cei mai puţini în judeţul O t, 398.

Dintre măiestrii conducători, 3474 sânt Români, 551 evrei, iar 2164 de alte naţionalităţi.

Dintre lucrători, 37.191 sflnt Români, 10.699 Evrei, isr 16 133 de alte nsţlonalităţi. Cei mai nu­meroşi se i f ă în jud. Ifov (21.464)

Dintre u:enlci, 11 448 sânt Români, 3103 Evrei, iar 1818 ds alte naţionalităţi.

Dintre toţi aceşti meseri.-^ domi :;!>aza iii co­munele urbane 106.501, Iar In c«le rurale nu m îi 21.340.

«

Art. 95 din legea meserii'er dispune ca în toate furniturile Statului, judeţelor şi comunelor până la 30.000 lei să fie preferiţi meseriaşii Ro­mâni chiar dacă ei ar fi mai scumpi cu 5 la sută.

Ministerul industriei şi al comerţului, prin ser­viciul meseriilor, a urmărit deaproape aplicarea acestui articol şi în urma ordinului dlui ministru, şeful serviciului mese iilor în numele dlui Or-îeanu a insistat direct şi personal ca să se dea lucrări Ia meseriaşii Români Cu acest mijloc s'a izbutit a se zmulge din casa meşterului străin pâine — dupăcum spune în raportul său direc­torul meseriilor — în valoare de 4 800.000 lei pent'U a o da în casa meşterului român. Aceasta în cursul unui an, delà 1 Aprilie 1609, când s'a creiat serviciul, până la 1 Aprilie 1910.

Serviciul meseriilor crede că în acest an se vor da lucrări meseriaşilor Români, cari vor în­trece suma deaproape 5 milioane, cât au încasat anul trecut.

• >Maramurăşana< institut úc c red! şi eco­

nomii !n S'ghetul Marmaţfei îa adunarea gene­rell constituantă ţinută la 26 Ocfomvre 1910 a decis ridicarea capitalului soda! şi s a constituit cu un capital social de 220.000 cor. împart t in 2200 acţil de câte 100 cor.

In prima direcţiune s'au ales pe primi 3 ani de gestiune: Ladislau Man advocat în Vişml de su», Augustin Darabant preot în Biserica albă, Dr. Coriolan Pop directorul »Bihorenei« în Ora-dsa mare Simeon Balya ds looá preot în Săpinţa, A. C. Asderko mare proprietar în Borşa, Dr. Ше Marls advocat în Síghetu! Maraaţiei, Dr. Aurel Man advoest In Sigheîul Msrmaţief, Dr. Tiiu Do-roş advocat în S'ghetul Marmaţid şi Dr. Va-;He Kinddş sdvocat în Sighetul-Marrmţiei, Iar în co­mitetul da revizuire pe ua an au fost aleşi prin adunarea generală constituantă : Tit Bud vicar tn Sighetul Murmeţiei, ioan Dorcş preot în Sat Sia-tirîa, Mihail Pavel proprietar In Oradea-mare, Dr. Salvator Jurks proprietar în Sarasău şi Simeon Bota proprieisr în S'ghetul-Marrmţiei.

Acţionarii sânt rugití a solvi rata a doua de 20o/o din valosrga nominală n scţiilor subscrise, până la 20 Nov. c. n. şl celelalte rste, punctual la termîr.lie sUtorite şi indier.ie în »Prospec'uh ехт із . Tulii provizor) se vor exmiie numii după înregistrarea firmei, iar aefuni după viusarea în­tregului capital social.

Alexiu Popovîci, sm primit 14 cor. abon. până Ia finea anului 1910.

Redactor responsabil: luHn Glssrşgis» »Tribun* < Institui tipografic, N ich in şi C O B I

.H

Dr. Stefan Tămăşdan, medic univ. specialist fa denturâ,

Arad , via à-vis cu c a s a c o m i t a t u l u i . Palatul Fischer Eüz. Poarta II.

Consultaşi delà orele 8—12 a. ra. şi 3—6 d.

Mr. 241 — ІШѲ » ? S U B O N Â «

„MUREŞ ANUL" liititut de credit ş! e c o n o m i i soc ie ta te pe

acţiuni în M. RADNA.

CONCURS. Prin aceasta publicăm concurs pentru

ocuparea postului de practicant la insti­tutul nostru.

Salar anual K 600-— Delà recurenţi pe lângă eventuale docu­

mente despre serviciul de până aci să cere testimoniu de maturitate delà vre-o şcoală comercială din patrie.

Recursele au a se înainta pâna la 27 1. c. Postul va trebui cupat îndată după ale­

gere. D irec ţ iunea .

ca praxă Ufl candidai d3 advocat

află aplicsre în cancelaria advocaţialâ a lui Dr. luliu Morariu, Uioara (Marosujvár). Doritorii sa se adreseze iui direct. — —

! Credit pe ipotecă, pe c*mbh şi pentra oficianţi

mijloceşte ''X-

Â Ë A I I , I

Yeitzer J á n o s Î5, %

f e i t f o a a r . i i i . Щ.

ѣотішѣш p a a c f i i

penfra a s i g u r a r e a vîefii. (Algemeene Maaischspij van Levsnsverzekerlng en Lljfrenb]

J \ m s» t o i * cl zttxi.

Direcţiunea pentru Ungaria: B u d a p e s t i Hoï aadi-udvar, (palatul propriu, Piaţa Kálvin, Strada

Baross şi Calea Üllői-ut.) La finea anului 1909 au fost s u m e l e

aiigurate

peste 358 milioane Cor. Suma totală rezervei premi i lor 107 mi!!.

216324-96 Cor. A plătit as iguraţ i lor până în prezent 9 6 mill. 370.016-33 Cor.

Premiile cele mai ieftine. Prospecte sau alte desluşiri dau eu plă-

мг* Direcţiunea pentru Ungaria în Buda-Ş M U ţi reprezentanţi i societăţi i din ţara întreagă precum şi

Di'igenţa pentru Ardeal : Prltz Prediger jun . B r a ş o v , Str. Neagră 14, şi Agentura pentru Sebeşul - săsesc ( S z á s z ­

s e b e s ) ţ i j u r : Імш Pavel şi Heinrich Schunn , învăţători.

Pag. §

de toi soiul :

din Magazinele Băncei de credit din Braşov trimite cu posta sau calea ferată, cu preţu­r i le c e l e mai ieftine, primind arvună, sau cu rambursa: Josef Ha t tmana , B r a ş o v .

A n i i Q t d e l i c i t a ţ i e .

Salamon Sándorné sub Nro cărţii fund. 4882—910. a cerut licitaţie contra nevestei lui Veiser pe o imobilă de 350Q însemnat în cartea funduară din Crişcior (Krisiyor) sub N o 2 A Nr. top. 1—2 cu un preţ de ex­clamare de 9696 cor. Licitaţia va avea loc în 29 Noemvrie 1910 /?. la orele 9 la casa co munală d'w Crişcior (Krisiyor). Licitanţii se îndatorează să depună un vadiu de 969 cor 60 fii. Imobila, conform condiţiunilor licitaţii, nu se va putea vinde sub 4848 cor.

Cu informaţia despre imobila aceasta serveşte: Schul tz Lßjos, comers&nt, Arad, sfr. W e i t z e r i á n o s No 9.

Ş L E P A K A . ciasornicar, aurar şi giuvaergiu

Marosvásárhely, Széchenyi-tér No. 4 3 .

Mare depozit de tot-fckl de o r o l o a g e d e buzunar, de părete, a tâ tnătcare >recum şi tot-fdul de g iuvaergicaie de

aur si argint. Reparări de oroloage şi g !uvaericale se eteptuesc promt. Giuvaere vechi d e aur şl argint le schimb sau ie cumpăr cn cel mai mare preţ de zi. —

І Р A L S Á N D O R щ t împlar pentru edificii şl m o b i i e

m N a g y y á r ad, U r h t c a 4 9 ( k l X s ) .

Pregăteşte ori-ce lucrirl dia acest remita noi cât şt reparaturi ; lucrări pentru clădiri, aranjamente complete pentru «code, biserici, locuinţe, biuroari etc. din material bun ţi Ufca' după model sau din combinaţie proprie, şi Preturi convenabile, serviciu coulant se garant.

D e Y â o z a r e s a u d e a r â n d a t

delà 1 Ianuarie 1911 este fosta proprietate a defunctului advocat I. Popa de 7 Jug. catast. situată lângă parcul oraşului Mediuş, for­mând un trup, compus din vie, grădină de pomi fructiferi, parc şi pădure cu viiiă, 4 camere, bucătărie, grajd, şopron, pivniţă etc. A se adresa D-lui Victor R o m a n Strada Romană 187, Bucureşti.

j - s N o u m a g a z i n d e blănărie. i~ j ff Am onoare a aduce la cunoştinţa stimatului

public din loc şi jur că, amdesch ls un magazin de specialitate, bine asortat, după cele шаі moderne cerinţe

1rs palatul conte lu i Nădssdy din A'-sd strada Forray.

h'* ír; ckpoziie : jafuri şi biăni utnim femei, căciuli şi manşoane, apoi psntru strada si haina de Călă­torie etc. Priiesesc din a est rem otite lucrări noui şi reparaturi, în­grijire pentrn vsr* tic.

Scopul meu e să servesc on. clientele marfă şi lucru bun, pe lîngă preţurile cele mai moderate.

C«rînd sprijinul on. pu­blic, semnez

cu distinsă stimă:

XoVács (tiza

Fond. 1я n. 1800.

r

I

màiestru f™

A R A D , palatul minoritán. Щ

Ţiae în magazin cele mai excelente c m ţ i t e d e b u z u n a r cu tăiş englez şi Solingen, cuţite de bucătărie din otelul cel mai bun ş. a. cutii e ptntru curăţitul legumelor, pentru tăiatul prăjiturilor, pentru carne, şuncă, salamă şl cuţite pentru caş. Cuţite pentru măcelari ţi cămă­tari, de junghiat şi pentru curăţitul intestinelor. Pentru bărbieri si frizeri : maşini de tuns, briduri foarte fine, ascuţite, pre um şi articlil mânuitori. - Reevizite de masă din Alpacca şl

E icfon, de prima calitate. — Ori-ce reparări de ranşa aceasta precum şi ascuţire, le execut în |

atelierul meu, instalat cu electricitate, pe lângă — — preţurile cele mai moderate. — —

P i f . 19 *f « I B 0 N â« m. m — 1911

o r o l o g l e r şi optic, s ingurul vânzător d e maşini de fotografiat >KODAK« tn

Oradea-mare-NagyYárad, Rákocfrút 3. Магѳ asortiment de : o r o l o a g e d e aur, enunţ, ni.kei, cu p e n d u l , deşteptătoare, jd8jBu cance'arie şi de Schwarzwaid. — Maşini de fotografiat şi adjnstäri pentru

amatori. Ochelari veritabili Roden-stock Diaphragma. Mare asortiment de s t ide perescopice, objective, lornete, şi de alte ob ecte optice. — Prărălia mea Ii stă la dis­poziţia on. publie un Reíraktometru

de Rodenstoek (maşină pentru exami­

narea ochilor) prin ce se ştie ime­diat ce iei de sticle simt de lipsă. —

succesor

Ш С І FERENCZ, atelier de maşini d e cusut şl biciclete în TEMESVÁR, strada M e r c z i 4.

Are magazin de m a ş i n i d e cusut P F A F F de toată mări­mea şi ca pre­ţurile moderate. Mare asortiment

de Goarne . Preţurile se pot soiri şi în rate.

Cele mai noi Patefoane, • fără schimbarea acului, pe ff lângă preţuri convenabile. 0 Telefon nr. 4-S9. 1 Pret-curent la, dorinţa, trimite gratuit.

о в в н ш я в

Cele mai ex­celente instru­mente pentru săparea de •

fântâni arteziene le pregăteşte şi expediază

V Á R A D Y L A J O S fabrică de instrumente

H.-M.-Vágftrhely, VI.. Ferencz-ntca. Nu trebuiesc anteprenori ; domeniile, comunele, singuraticii : singuri pot face săparea cu instrumentele mele. — P r i m l u c r ă t o r mij locesc . —

Recomand şl maşini pen­tru împletitul de sír mă.

Catalog de preţuri trimit gratis şi franco. ~ — Premiat la 6 expoziţii. :

împrumuturi cu amortizaţie

şi împrumuturi pentru func­

ţionar, vinderea şi cumpărarea

de moşii şi parcelarea lor o

mijloceşte mai avantajos: =

Biroul de intermedarc :

: V i g L a j o s : Arad, Piaţa Árpád Nr. 5.

Telefon Nr. 671.

S G H A E F E R R I C H A R D G É Z A lăcătar technlc,

pentru zidiri, tnstaltre de ipadücf şl canalizare la ARAD, strada Batthyányi Nr. 17. Pregăteşte cordoane pentru râuri, trepte şi balcoane, vetre de fiert din fier făurit. = = = = = Atelier de Instalare i • Raţele de ţevi pentru apaduct. J a {u r i fără miros. Pissoare. spălătoare, odăi de baie şi aranjare de ori-ce sistem

pentru încălzire centrală. —- — NOUTATE! Mode de cogulare de autogen sau automat cu ajutorul acetilenului sau oxi-g nului, prin ce obiectele stricate pregătite din fi. r făurit, oţel, fier vărsat şi aramă în modul acesta se pot repaja uşor, conform scopului.

Fanta István Premtat la Paris tn anul 1908 c i diplomă

-o de croitar. ° -

croitor de baine bărbăteşti în «=

Cluj—Kolozsvár, Szentegyhàz-u. No l. I$i recomandă

atelierul de croitorie pentru bărbaţi

corespunzător cerinţelor moderne de •zi , unde se vând cele mai moderne materii de haine din ţară, scoţiene şi engleze. Pregăteşte cu preţuri ief­tine pardesii, paltoane uşoare şi de iarnă) precum şi cojoace (bonzi) pentru oraş, ş. a.

штшх Ш В І văpsltor de haine, cu răţitor chi­mic, broderie, şl Institut pentru •palatul rufelor cu aburi, în ALBA IU LIA - Gyulafehérvár. Széchenyl-u. (lingă biserica călug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­răţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preţuri foarte moderate. Curăţire şi clopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără a le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preţuri moder.

DIFL CŞUPă "ÎL F|LLL*Ä merge vestea bucuroasă de Crăciun că

renumitul atelier fotografic ERVIN KARGER, LugOŞ ËÎSTAEI'i

deja ПІІШаІ p S n t r i l 8 COr. execută după oricare fotografie

ca cadouri d e Crăciun. inmăfiii ds platină In mărime naturală (Passepartout)

Surprindeţi vă părinţii! Surprindenţiva, copiii!

M ă s u r a : 30X40 cm. numai Cor. 8*—, mărimea H-a 50—60 cm. numai Cor. 15"—, mai mare decât mărimea naturală 64X100 cm. numai Cor. 20'— Renumele firmei mele garantează lucrările artistice ; numai lucrări de artă ! !

Lucrări slabe sunt escluse 1 Expediere de 2 ori la 48 ore ! Serviciu prompt şi conştiinţios. Lucrările neconveaabile să mi-să retrimită.

Prăvălie nouă de » • 4 1 1

î ghete pentru dame şi bărbaţi Oradea-ma* e--Nagyvárad.

Colţul str. Rákóczi şi Nagy Sándor. (Lângă Czillér).

Am muncit ca croitor in Budapesta şi străinătate şi mai tn urmă am fost mai mult timp conducător de prăvălie la renumitul pantofar F e r e n c z i din Cluj. In urma experinţelor câştigate pregătesc neexcepţionabil şi cu preţuri moderate g h e t e americane şi franceze pentru bărbaţi, femei şi băieţi , mai pregătesc şi g h e t e ortho-p e d e conform ordinelor medicale pentru picioare bolnave, apoi c i z m e e l e g a n t e (ciobote) pentru vânători şi pentru călărit. — La comandele din provinţă eBte de ajuns trimiterea unei ghttc folosite. — Rugând binevoitorul sprijin al on. public, sunt cu distinsă stimă :

m = = = = = = = = = z P A H O C Z A Y M Á T Y Á S , panto far . •

І к 141 — ÜB 10 » T R I BONA«

• • 1 -—--——— : -— ——Щ-Щ

• • • • • • • •

• •

= A t e l i e r u l de f o t o g r a f i a t a lu i =

= Csizhegyi Sándor = Cluj—Kolozsvár, Piaţa Mátyás király-tér Nr. 26. ааввав ( L A i u g ö . i i i i - i i i a c i » Ivii H i n t z ) . — » Àiei se fac şi se măresc cele mai frumoase fo­tografii, deasemenea acvarele, picturi în olei, specialităţi pe pânze ori mătase cari prin spă­lare nu se strica. La firmă fiţi cu băgare de seamă n'o cenf undaţi, Cluj—Kolezsvár, piaţa Mátyás király-tér 26 , lângă farmacia lui Hintz. піітімм Referindu-vă 1« „Tribuna* veţi avea favor în preţuri.

4

3

ІДАІАААААААААААААААААААДАВ

Maşin i d e c u s n t ŞI

GRAMOIOANE cu plătire în rate.

Mare asortiment la:

J o a n K a l e n d Oradca-mare — Nagyvárad

lângă biserica Holdaş. Telefon pentru Întreg comitatul 246. a

d u e t e . Cei ce doresc a p a d u c t e i e f t i n e să se adreseze la antepriza lui

PICHLES* IGNATZ, CLUJ, SZÉP-U. I« cunoscut atât în Budapesta cum şi întreagă ţara. Telefon Nr. 779. в Primeşte pelângă garanţie orice lucrări din aeeit ram ca Introducerea de apaducte şi canalizare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, casărmi şi scoale. — Specialist în sondaj. — Primeşte pe Ungă condiţii avantajioase tinerea în ordine şi repararea caselor în cursul unui an. — Prospecte gratuit

Friedrich Ohnweiler КІУ&ІАНЙ: Primeşte spre efeptuire : instrumente de fabricare de spirt, cognac, licquer, ţuică şi instrumente de a condensa acestţf». Mare magazină. Totfelul de inairumente şi lucruri neceeere la fabrici. Ѵаяе йе aramă roşii) pentru hoteluri

birturi, instituţiuni etc. Vase de fiert cafea, vase

de spălat şi curăţit. Mai departe primeşte şi

montarea şi repararea fantânelor artificiale pe lungă pretori moderate.

Comandele se txesută din material de prima calitate.

In atenţia onoratelor damei In t a l o n u l de m o d ă pentru

p ă l ă r i i s p e c i a l e d e c i u m e , deschis în a» i Ъ î i o , Fle lscher-gasse Nr. 7—9,

al d-nei Johanna Jekeli, se găsesc în bogat asortiment cele mai noi m o d e l e d e Paris, atât gata cât şi forme numai. Intrarea e liberă şl neob l lgă toare , preţurile cele mai moderate.

Se primesc totfelul de reparaturi şi transformări; pălării d e do l iu s e fac gata tn 24 ore.

Se află în depozit tot felul de ret icole , genţi pentru dame, modeme şi prima calitate.

D T K J Ó £ S £ mueatru d* aculpturA in pi«tr&,

S e g e s v á r , Seilergasse= Recomand on. p. t public depozitul meu bogat şi

bine asortat de

Monumente de morminte, din diferită m a r m o r ă granit, syenit , labrador şi peatrâ tare de arină, etc.

cu preturile cele mai moderate. Mai departe mi recomand pentru executarea a tot feiul de lucruri de zidărie, ce cad in branşa mea.

Schite şi prelimare de spese stau fr. la dispoziţie.

î

B á r ó Kemény József, Fabrică de maşini „ H U N G Á R I A " societate comandită Шчш. Pregăteşte şi ţine în depozit:

Tot-felul de maşiixi e c o n o m i c e . Garnituri de motoare cu benzin şi ulei pentru trie­rat, ln toată mărimea. Tot-felul de motoare stabile şi maşini cu aburi de 1 cal putere şi pană la 500. Plănuirea de stabilimente pentru lumină electrică şi pentru putere transpunătoare, instalarea castelelor şi economiilor cu lumină electrică. Plănuirea şi construirea de mori pentru urluit, măcinat şi cherestrăe. Apaducte şi fântâni. Recemandă fabrica sa aranjată modern cu deosebire pen­tru repararea a tot-felul de maşini economice şi a altor maşini şi automobile. — Specialităţi: instalarea de camere răcoritoare, stabilimente pentru fabricarea de ghiaţă, lăptarii şi fabrice de caşuri şi repararea canelor.

Staţiuni de automobile.

9щ Ш » f tt Ï Ш U П A« N r . U t - i o t e

Avis! La » F Ä G E T A N A c institut de credit şi de economii ca societate

pe acţiuni în Făget (Falset), contra unei rate săptămânală de 1 coroana şi a unei taxă de asigurare minimală (nişte fileri) îşi poate asigura tot natul (bărbaţi şl femei), care * în etate între 20—60 ani şi întră ca membru în secţiunea » Depuneri încopctate cu asigurare de viaţă* intro­dusă la susnumitul institut —, suma dt

1000 coroane adecă unaml le co roane . Primirea atârnă însă, delà rezultatul vizitării medicale. — Plătirile

%% solrcic săptămânal sau pe mai multe săptămâni îaainte, şi din partea intitutului se manipulează ca depuneri şi se fructifică cu 4 % interese. — AcesUa depuneri orişicând se pot abzice şi în ace*t caz — cu considerare la regulamentul referitor la acest ram de operaţiune, suma depusă, se estrada deponentului cú interese cu tot. — La cazul că deponentul în decurs de 15 ani îşi plăteşte ratele regulat, la finea anului al 15-lea — după fiecare rată săptămânală de 1 coroană, primeşte câte 1000 coroane delà susnumitul Institut. — Iar la cazul, că intervalul de 15 ani orişicând ar înceta din viaţă, chiar să fl plătit şl numai o singură rată, — după fiecare rată săptămânală de 1 coroană, primesc următorii lui legitimi, sau persoana în favorul căreia s'a asigurat, câte 1000 de coroane, la 30 zile după documentarea încetării din viaţă a deponentului, — Suma sesdeatä cu încetarea din via'* a deponecmlui e aslgwată de cea mai mare societate de asigurare Olaneză -»Algemtene Maatschapij van Lebensverzekerlngen Lljfrente* din Amsterdan (reprezen­tanta pentru Ungaria în Budapesta) şi se plăteşte prin >Făgeţana* In­stitut de credit şi economii în Facset. — Depuneri» minimală e săptă­mâna! i coroană, contra căreia se asigură ioco coroane şi dspunerea maximală e săptămânal 50 ecroane, contra căreia se asigură 50.000 corosne peniîu ajung;rea terminului d; 15 ani, sau pentru савпі de moarte Înainte de împlinirea acestui termin. — Deci contra unei de­puneri săptămânală minimală, la tot natul l-se dă prilejul de o parte la aceia, ca să şt agonisească o sumă considerabilă, cu care îşi poate asi­gura traiul liniştit în viitor, tar de altă parte acela că la cazul de moarte, familia sa, să albă capitalul de lipsă pentru traiul vieţii.

Pe b*za acestor depuneri institutul „Făgeţsna" acoardă. şi Îm­prumuturi. — Femei şi bărbaţi, tot o formă de taxă de asigurare plătesc. — Membrii din provincie primesc cecuri cu cari pot plaţi granit taxele. — Inf. rmaţiuni mai detailate, la cerere se dau gratuit.

„Făgeţana" institut de credit şi economii în Facset.

P r ă v ă l i e Nouă!

3 0 г o

iH

> u

GAZIN D E ICOANE. Unicul specialist în cadrare de icoane.

Arad, Strada Salacz Gyula No. 3. în atelierul propriu efeptuiesc cu punctualitate

încadrarea icoanelor. Primesc pe lângă preţurile cele mai moderate tot-felul de lucrări în br»nşa aceasta.

Lucrările de sticlărie le execut prompt. Rugând binevoitorul sprijin sunt

Cu stimă. F r e i m a n n J ó z s e f i

4

0

г o

P r ă v ă l i e Nouai

ОДюяі ardeiesa aranjat rs putere electric* peafn мо№м pietrelor şl fabrica de pietrii raonosieutaU

1 Е Ш Е Ш Е І Й 1 A M Á S is T A S S A ! Ä Maliand central al m a g a z i n é i : ftolOXSsrar, Шежшшш^П. XI

Magasin da pietrii monumentale, fabricate proptii dit i marmoră, labrador, granit, ticnit etc. Коіомѵаг, Ferenc* József ái 2ä.

Biroul Centrali S a n s z é b a n , Fleischer gasse 17.

Fi l ia le: Déva, Nagyvárad.

I i

toţi se îngrijesc de câştigarea celui mai uşor mod de încàhlt şi zadarnic ai lemne moite, dat'ft cuptorul ţl-e rärj, pentru-că cu on cuptor bnn se economiseşte

5 0 ° l o d e І е ш п е .

ti

Deci, dacă voieşti să ai

Cnptor bun pentru încălzit cu lemne ssu cărbuni, să binevoieşti a osteni până

ti

la fierăria lui

I ' O I I I I I János v.'s-à-vis de statuia martirilor, unde pe lingă preţu­rile cele mai moderate poţi căpăta cuptoarele cele mai bune şi mai frumoase.

Magazin stabil bogat asortat cu

maşini sistem „John" pentru spălat cu aburi

cu cari se economiseşte 75°|0 timp de lucru şî material de încălzit.

ti

ti

m ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

LIMONATĂ KRISTÁLY

se poate purta In buzunar. e cea mai ieftină şi cea mai bună limonată

Limonată contractată în praf. Se poate foarte comod purta în buzunar. O porţie 6 fileri. O cutie pentru turişti cu 12 porţii 80 fileri. - Face bune servicii în escursii Ia sporturi şi militari Ia exerciţii. Se găseşte în orice prăvălie de delicatese şi coloniale. Discompusă cu orice apă dă o limonată ireproşabilă. •-- O pregăteşte

fabrica de limonată Kristály a Iui

F d T È S Z E R N Ő farmacist în SZABADKA, 103 Tr. =