lohanul 37

8/17/2019 Lohanul 37.
Lohanul nr. 37, aprilie 2016
Sponsori: Ec. Floriana Enache, Farm. Dumitra Catargiu, Ing. Ioan Ciomaga, Ing. Nechifor Ioan, Ec. Alex Filip Jr. Ctlin Dogaru , Ing. Valentin Asandei, Ing. tefan Catargiu, Dr. Nelu Ttaru, Adrian Dominte , Ec. Neculai Baltag , Av. Ctlin ocu, Marian Vasile, Veniamin Booroga, Notar Armau Ionu, Dr. Teona Scopos Ing. Constantin Silimon, Ing. Constantin Koglniceanu, Ing. Nicoleta Rotaru, Av. Aurica Nstase.
LLLooohhhaaannnuuulll nnnrrr... 333777 – – – MMMaaagggaaazzziiinnn cccuuullltttuuurrraaalll – tttiiiiiinnniiif f f iiiccc ISSN:ISSN:ISSN:ISSN: 1844184418441844----7686768676867686 f f f ooonnndddaaattt::: nnnoooiiieeemmmbbbrrriiieee 222000000777
Redactor ef : Vicu Merlan; Secretar de redacie: Eliza Merlan
Colaboratorii acestui numr:
Iulia BRÂNZ MIHILEANU, Daniel ROXIN, Valeriu D. POPOVICI-URSU, Pr. Ioan OLARIU, prof. dr. Alexandru ANDRONIC, arhitect Mariana ZUP, Prof. dr. Vicu Merlan, Prof. Vasile CALESTRU, Prof. Drago L. CURELEA, Andreea LUPOR, Valentin VASILESCU, Aurelia ALEXA, Prof. dr. doc. H.C. Grigore POSEA, Prof. Vasile CÂRCOT, Radu UNGUREANU, Max Galka, Sorin TUDOR, Prof. dr. ing. Avram D. TUDOSIE, Prof. dr. ing. Irimia ARTENE, Prof. ing. oenolog masterand Eugenia GAI, Prof. Daniela CURELEA, Ed. Cecilia PISALTU, Înv. Mihaela ENACHE, Simona VOICU, Prof. Corneliu VLEANU, Prof. Petru ANDREI, Luca Cipolla, Gh. NICULESCU, Dr. Alexandru VÎLCU, Dr. Teona SCOPOS, Prof. Adrian TALAMAN, Prof. Cristinel POPA, Elena OLARIU, Veniamin BOOROGA, Martin CATA, Petru ANDREI, Înv. Corneliu LAZR, Elena DRGAN, Bibl. Elena OLARIU, Prof. dr. Dorin LEHACI, Înv. Ion Gheorghe PRICOP, Marian MALCIU, Bibl. Irina BULAI, Nicolae Aurelian DIACONESCU, Roxana OLTEANU, Prof. Irina IPORDEI, Ec. Aurel CORDA, David Icke, Prof. tefan MÎRZAC, Sorin BADEA, Ctlina CURCEANU, Robert Otey, Bernard Carr, David Reitze, Bruce Allen, Ira Thorpe, Ctlina CURCEANU, Graham Pearson, Anca SERGHESCU, Valeriu Mihai PNOIU, Elisabeta STNCILESCU, Josh Gubler, David Wood, Laura COLGIN, Acad. Dr. C. TOMA, dr. Lcrmioara IVNESCU, Petru STRTULAT, Etienne Guille, Psih. Alina BLAGOI, Alina DRAGOMIR, Daniela GHIMP, Valter LONGO, Claudiu PASTOR, Crengua ROU, Roxana MARIN, Virgil STROESCU, Mihai VASILESCU, Ioana MAROAN, Georges Lochak, George PREDA, Anca APOSTOL, Constantin PESCARU, George Friedman, Alexander Markowetz, Mihai VASILESCU, Stephanie Seneff, Ana Maria LUPEA, Alin Motogna, Dr. Melvin Morse, Episcopul Alexandru MILEANT, Prof. George BIANU, Nicolae CATRINA, Dumitru Constantin DULCAN, Omraam Mikhaël Aïvanhov, Haralambie K. Skarlakidis.
Referenii tiinifici: Prof. univ. dr. acad. Constantin TOMA (biologie), prof. dr. doc. H.C. Grigore POSEA (geomorfologie), prof. univ. dr. Ioan DONIS (geografie), asist. univ. dr. Bogdan Gabriel ROI (geologie), Magda STAVINSCHI (astronomie), prof. dr. ing. Avram D. TUDOSIE (viticultur), dr. Georgeta BURLEA (psihologie), prof. Lina CODREANU (literatur), dr.
George SILVESTROVICI (medicin general), ec. Aurel CORDA (economie). Colaborator i i aces tui numr al rev is te i sunt direc t responsabi l i asupra coninutului ar t icole lor publ icate .
Contact Contact Contact Contact:::: Putei citi revista on line pe http:// lohanul.slizhusi.ro Articole noi pot fi trimise la adresa de e-mail: [email protected] sau prin pot la C. P. 51, Hui, jud. Vaslui, 735100.
Contact telefon: 076.1997.505; 074.5894379
CUPRINS:CUPRINS:CUPRINS:CUPRINS:
ISTORIE ISTORIE ISTORIE ISTORIE
-Iulia BRÂNZ MIHILEANU, Marele arheolog italian Marco Merlini: “Scrisul s-a nscut în Europa, pe Valea Dunrii”……….5 -Daniel ROXIN, Universitatea din Cambridge: Carpaii, leagnul civilizaiei euro-indo-iranice…………………………..…6
- Valeriu D. POPOVICI-URSU, Împratul roman Traian (53 – 117 d.cr.) caracterizat de istorici receni……………………………..…8 -Pr. Ioan OLARIU, prof. dr. Alexandru ANDRONIC, arhitect Mariana ZUP, Oraul Vaslui – reedin domneasc i capital de ar………………………………………..…13 - Prof. dr. Vicu Merlan, Conacele de pe vile Bohotinului, Crasnei i Vasluieului……….23 - Prof. Vasile CALESTRU, Premise ale intrrii României în cel de-al Doilea Rzboi Mondial…………………………………….32 - Prof. Drago L. CURELEA, Desprmântul central judeean Alba al Astrei………………………………………..37 - Andreea LUPOR, Cele mai controversate dispute teritoriale…………………………..39
- Valentin VASILESCU, Muniiile”inteligente” folosite de Rusia în Siria…….43 - Bruno Tertrais, La 70 de ani de la primele bombardamente atomice………………..…48
ACTUALITATE ACTUALITATE ACTUALITATE ACTUALITATE
- Aurelia ALEXA, Peste 81.500 de copii au cel puin un printe plecat la munc în strintate…………………………………..49
GE GE GE GEOGRAFIE OGRAFIE OGRAFIE OGRAFIE
- Prof. dr. doc. H.C. Grigore POSEA, Regionarea teritorial a României…….….49 -Prof. Vasile CÂRCOT, Mediul geografic premisa favorabil dezvoltrii oraului Bârlad…………………………………….….53 -Radu UNGUREANU, Misterul coloanelor de bazalt din Irlanda de Nord……………..…54
- Max Galka, Cum este repartizat populaiaTerrei…………………………………….…55 -Sorin TUDOR, apte dintre cele mai frumoase gri europene……………………………..…60
VITICULTURA VITICULTURA VITICULTURA VITICULTURA
- Prof. dr. ing. Avram D. TUDOSIE, Prof. dr. ing. Irimia ARTENE, Prof. ing Eugenia GAI, Noi mrturii cultural-tehnice din activitatea colii Viticole i a podg. Hui.…63
PEDAGOGIE PEDAGOGIE PEDAGOGIE PEDAGOGIE - Prof. Daniela CURELEA, Consideraii privind elaborarea i implementarea proiectelor în educaie………………………70 - Ed. Cecilia PISALTU, Rolul activitilor de tip outdoor…………………………………..73 - Înv. Mihaela ENACHE, Creativitatea prin
educaie permanent…………………………76 - Simona VOICU, Tânra din Vaslui care a revoluionat lumea tiinei………………….76
LITERATUR LITERATUR LITERATUR LITERATURAAAA -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - Prof. Corneliu VLEANU, Cenaclu……..78 -Prof. Petru ANDREI, Pod de inimi peste râu de flori…………………………………..79 - Luca Cipolla, Una candela…………….….81 - Gh. NICULESCU, Vox paradox…………83 - Dr. Alexandru V LCU, Ie p u r a u l d e S o a r e………………………………………83 - Dr. Teona SCOPOS, Caut……………..…84
- Prof. Adrian TALAMAN, Trecutul continuu…………………………………….85 - Prof. Cristinel POPA, Vântoare de amintiri………………………………….…..86 - Elena OLARIU, Setea de a ti……………88 - Veniamin BOOROGA, Dorin………..88 - Martin CATA, Poezia……………………..89 - Petru ANDREI, Epigramistul Ioan Toderacu……………………………………91 - Înv. Corneliu LAZR, Logodna dintre ape……………………………………………92 - Elena DRGAN, Lebda moare dansând……………………………………..99
- Bibl. Elena OLARIU, PARFUM…Iubirii...........................................................100 - Prof. dr. Dorin LEHACI, Matematica picturii…………………………………….100 - Înv. Ion Gheorghe PRICOP, Ion N. Oprea:
Fragilitate………………………………….102 - Prof. Adrian TALAMAN, Din coase s-au
fcut oameni…………………………….…104 - Marian MALCIU, Escaladând verticala cuvintelor………………………………….106 - Bibl. Irina BULAI, MONOGRAFIA comunei Rducneni………………………109 - Nicolae Aurelian DIACONESCU , Fii mândri c suntei români!........................................110
EVENIMENT EVENIMENT EVENIMENT EVENIMENT - Roxana OLTEANU, Avram D. Tudosie, srbtorit la 85 de ani……………………..119
INDUSTRIE INDUSTRIE INDUSTRIE INDUSTRIE - Prof. Irina IPORDEI, Îmbrcmintea inteligent………………………………….122
ECONOMIE ECONOMIE ECONOMIE ECONOMIE - Ec. Aurel CORDA, România,
încotro?.........................................................123 - David Icke, «Bail in», un colaps financiar inventat…………………………………….127
FIZICAFIZICAFIZICAFIZICA - Prof. tefan MÎRZAC, Cu fizica printre oameni……………………………………..135 - Sorin BADEA, Inteligena artificial i mecanica cuantic…………………………136 - Ctlina CURCEANU, Atomi de materie
întunecat i un Univers «paralel»?...........137 - Robert Otey, Falsele teorii din fizic despre gravitaie i relativism………………….…138 - Bernard Carr, Fizica cuantic i spiritualitatea………………………………138 - David Reitze, Bruce Allen, Ira Thorpe, Teoria undelor gravitaionale………….…139 - Ctlina CURCEANU, Misterul universului i galaxiile……………………………….…146 - Graham Pearson, Cercettorii au descoperit un «soare interior» care înclzete planeta?........................................................149
ASTRONOMIE ASTRONOMIE ASTRONOMIE ASTRONOMIE - Anca SERGHESCU, "Geamnul Pmântului" are muni de peste 3.000 de metri……………………………………..…150
ASTROLOGIE ASTROLOGIE ASTROLOGIE ASTROLOGIE - Valeriu Mihai PNOIU, Horoscop 2016…………………………………………150
PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE
BIOLOGIE BIOLOGIE BIOLOGIE BIOLOGIE
secretoare în lumea vegetal……………...160
GENETICAGENETICAGENETICAGENETICA - Petru STRTULAT, Un virus antic prezent
în ADN-ul uman………………………...…172 -Etienne Guille, ADN-ul uman este influenat de fiecare planet din sistemul nostru solar…………………………………...……174
MEDICINA MEDICINA MEDICINA MEDICINA -Alina BLAGOI, Cum s supravieuieti unui atac de cord……………………………..….175
MEDICINA NATURALA MEDICINA NATURALA MEDICINA NATURALA MEDICINA NATURALA - Alina DRAGOMIR, Copacii – o surs
natural de energie i sntate………...….187 - Daniela GHIMP, Efectele benefice ale leurdei………………………………………189 -Valter LONGO, Trei zile consecutive de post pot regenera întregul sistem imunitar……190 - Claudiu PASTOR, Singura metod sigur de prelungire a vieii este înfometarea…...191 - Crengua ROU, Verdeuri de primvar: Loboda……………………………………..191 - Roxana MARIN, „Dac albina va disprea vreodat de pe pmânt, omul mai are de trit doar patru ani”…………………………….193
DEZBATERIDEZBATERIDEZBATERIDEZBATERI
- Mihai VASILESCU, ConspiraiaFluorului…………………………………...197 - Ioana MAROAN, Cele mai nocive 6 produse alimentare………………………..203 - Georges Lochak, Enigme la Cernobil si Fukushima…………………………………207 - George PREDA, O veritabila epidemie de tumori cerebrale datorata folosirii telefoanelor mobile………………………...214 - Anca APOSTOL, Suntem INTERCEPTAI pe BANI grei……………………………….215 - Constantin PESCARU, Piramida bogiei…226 - George Friedman, Jocuri murdare: Umanitatea e controlat prin rzboaie..227 - Alexander Markowetz, Smartphone-ul, un mare pericol pentru copii i nu numai…232 - Mihai VASILESCU, Este oare Gregorian Bivolaru inamicul numrul 1 al serviciilor secrete române?...........................................234 - Stephanie Seneff, Glifosatul, un element din ierbicidul Roundup………………………..237
CURIOZITATICURIOZITATICURIOZITATICURIOZITATI - Ana Maria LUPEA, Fenomen terifiant descoperit la 11.000 de metri adâncime….239 -Alin Motogna, Por Bazhyn, cetatea misterioas din Siberia……………………240
SPIRITUALITATE SPIRITUALITATE SPIRITUALITATE SPIRITUALITATE
- dr. Melvin Morse, Punctul focar al lui Dumnezeu………………………………….241 - Episcopul Alexandru MILEANT, O csnicie fericit……………………………………...243
-Prof. George BIANU, Adevrul ultimdivin……………………………………….244 - Nicolae CATRINA, Aspecte iniiatice eseniale referitoare la translaiile extatice în dimensiunile subtile ale universului astral……………………………………..…246 - Dumitru Constantin DULCAN, "Viaa noastr pe pmânt este doar o mic parte din ceea ce avem de trit"……………………..253 - Omraam Mikhaël Aïvanhov, Umilina în faa Domnului Dumnezeu…………………258 - Haralambie K. Skarlakidis, Sfânta Lumin iese din placa Sfântului Mormânt………..258
8/17/2019 Lohanul 37.
Cultura Cucuteni sau începutul civilizaie
Cultura Cucuteni a aprut i s-a for rii noastre în urm cu câteva mii de a
motenire cea mai frumoas ceramic picta în acea perioad.
isterul, înc nedezlegat, este legat de a populaiei, fr a lsa nici o urm.
Cultura Cucuteni denumit astfel ac un secol, dup localitatea omonim din apropie au fost fcute primele descoperiri de ceramic dintre cele mai vechi civilizaii din Europa. Stud datrile fragmentelor de vase au stabilit adev Cultura Cucuteni este mai veche decât civiliza micile vase de lut, pictate cu motive unice în realizate înaintea piramidelor egiptene!
Aceast cultur s-a extins pe perioad a 200
4600/4500 – 2750 i.Hr.) pe o suprafa de 350.cuprinde teritorii care astzi se gsesc în Rom Moldova i Ucraina. Denumirea oficial, recun meridianele, este Cucuteni-Tripolie (Trypillia, apropere de Kiev, capitala Ucrainei de azi).
Se presupune c populaia are origini anatoliene. prepoderent masculin, a trecut Bosforul i a mi centrul Turciei de astzi ctre podiurile i Carpai i Nipru, ocupând un spaiu imens.
Din analizele genetice ale puinelor fragme descoperite în siturile arheologice, cucutenieni medie (pân la 1,65 m) i trsturi armeonide (t la culoare i ochii ” codai “). Au adus cu ei a special bovide, dar i oi i capre. Nu aveau cai
aa c viteza lor de deplasare era cea a vakm/or).
Unul din misterele înc neelucidate al aces omogenitatea motivelor picturale de pe vase, care suprafa pe care s-au fcut descoperiri iar populaia era foarte redus numeric (densi i a populaiei era foarte mic). Înc nu s ipotez legat de felul în care s-a pstrat i s-a t
M
Lohanul nr. 37, apLohanul nr. 37, apLohanul nr. 37, apLohanul nr. 37, ap
ai veche ian
din Europa,
ispariia subit
m mai bine de re de Iai unde ictat, este una iile ulterioare i ruri uluitoare: ia sumerian i uropa, au fost
0 de ani (între
000 de km², cenia, Republica oscut pe toate localitatea din
Un grup mare, grat din estul i câmpiile dintre
nte de schelet i aveau o talie enul mai închis nimale mari, în
(i nici pisici),
ilor (maxim 2
ei culturi este n condiiile în ste una uria, atea aezrilor a formulat o ransmis, atât de
omogen, aceast preocupare a confec un teritoriu atât de vast. Din acest p afirma fr niciun dubiu c civilizaia cu o vitez mai mare decât cretinismu
Misterul, îns, abia acum începe
Aceast populaie a venit, a întemeia 15-20 de case, uneori ajungând la
protoorase) i a disprut fr urm. N Dunrea, Prutul i Nistru, pentru c niciunul dintre maluri!?
Nu s-au gsit necropole. Nu se (majoritatea civilizaiilor lumii se cun
De la ei nu avem decât ceramic pict Toate descoperirile se opresc în j
Analogiile cu Biblia ar putea lega dispde Potop …Foarte probabil. Oricum mod sigur, se vor gsi noi dovezi ale î zona rii noastre.
istorieistorieistorieistorie
ilie 2016 ilie 2016 ilie 2016 ilie 2016
ionrii de vase de lut, pe unct de vedere, se poate cucuteniana s-a rspândit l!
t aezri permanente (de 0.000 de case-adevarate u se tie pe unde a trecut u exist niciun semn, pe
ie ce fceau cu morii sc dup necropole).
t, deosebit de frumoas. urul anului 3000 î.Hr.
riia civilizaiei Cucutenicercetrile continu i, în ceputurilor civilizaiei în
8/17/2019 Lohanul 37.
p.p.p.p. 5555
Marele arheolog italian Marco Merli s-a nscut în Europa, pe Valea D
Comunitatea tiinific internaional de momentul în care va valida acest
Recenzie realizata de Iulia BR NZ
Cartea “Scrisul s-a nscut în Europa?” ( La scri
Europa?) de Marco Merlini a aprut la edituraîn 2004.
Autorul rspunde afirmativ la ntrebare ce a fcut o minuioas munc de investigaie î Grand Tour de trei ani prin Europa neolitic Astzi aici se afl România, Moldova, Un Bulgaria, Serbia, Macedinia, Muntenegru, C Heregovina, Grecia. n fiecare din aceste ri care demonstreaz c, în urm cu aproape 7500 Dunrii înflorea o civilizaie avansat. Grupur locuiau în sate compacte. i construiau casel uneltele în acelai mod. Aveau caracteristici spi aceleai credine animistice, rituri funerare, simb
Marco Merlini menioneaz c, în so populaii, cooperarea prevala asupra conflictul asupra furtului. Religia era centrat pe diviniza feminin i pe diferite manifestri ale cuplului mulimea de statuete feminine descoperi arheologice referitoare la aceast epoc.
Dar lucrurl cel mai surprinztor este c po neolitice a dezvoltat un scris propriu, pe care numit Danube Script.
Aventura descoperirii acestei scrieri în din Turda. n anul 1875, arheologa maghiar Zs descoper la Turda, în locul numit „La lunc” statuete feminine acoperite cu semne curioase. C a considerat nite pictograme i a emis idee neolitic din Ardeal cunotea scrisul. Desco Turda” a fcut în epoc înconjurul lumii. Apoi
i: “Scrisul nrii”. se apropie adevr!!!
IHILEANU
garia, Ucraina, roaia, Bosnia-
exist mrturii de ani, în Valea le de populaii e i îi fceau rituale comune: oluri, idiomuri.
ietatea acestor i, iar comerul
rea principiului divin. De aici, e în siturile
ulaia Europei ercettorii l-au
epe cu siturile òfia von Torma , o mulime de ercettoarea le-
a c populaia erirea „scrierii fost „uitat”.
De la Turda, Marco Merli eveniment formidabil, care a academice. Trtria. În 1961, Nicol (într-un sit arheologic aparinând cult de nite oase umane, trei tblie insc Descoperirea a interesat comunitatea Cercettorii deschii noutii le-au inc tiina oficial româneasc le-a declar Sumer. Apoi le-a „uitat”.
Italianul Marco Merlini nu buncrul de prejudeci academice. El urmele Europei neolitice. i-a întrepri i situri arheologice, fcând abstraci actuale. i iat ce-a observat: Tbliel caz izolat. Semne similare se regs descoperite în diferite zone din Balc care aparin aceleiai civilizaii n Cucuteni (România), Duruitoarea V (Ucraina), Vina (Serbia) etc. n fieca este impresionant. Cercettorul ma descoperit între Ungaria i Româ coninând artefacte cu scris neolitic numrat cincizeci, în 1990, în bazinul consemneaz pe o hart douzeci i dintre Belgrad i Sofia. n ce privete a fi un adevrat depozit de artefacte
sacru al Europei neolitice.
Crturarul italian a mai cons dac la momentul descoperirii Tbliel unei scrieri neolitice europene prea o anilor a fost îmbriat de tot mai m Arhemitologa lituano-american Marij c scrisul sacru, prin care Vechea Eu Zei acum 7500 de ani, va putea „arheologii se vor decide s colabor specialitii în mitologie i folclor” (p.
i a mers la locul altui utremurat prejudecile e Vlassa descoper aici rii Vina-Turda), alturi ripionate cu pictograme. tiinific internaional.
lus în cercetrile lor. Dar at false sau importate din
-a propus s ia cu asalt caut în Europa modern ns pelerinajul prin muzee
de semnele de frontier de la Trtria nu sunt un
esc pe mii de artefacte ani, în situri arheologice olitice: Para, Tangiru, che (Moldova), Tripolie e zon, numrul acestora ghiar Ianos Makkay a nia patruzeci de situri european. Shan Winn a Dunrii. Harald Haarman trei de situri în spaiul
România i Moldova, par inscripionate cu scrisul
tatat un lucru important: or de la Trtria existena idee absurd, în decursul
uli arheologi i lingviti. a Gimbutas era de prere rop comunica cu Marea fi descoperit doar dac ze strâns cu lingvitii i 22).
8/17/2019 Lohanul 37.
p.p.p.p. 6666
Fenomenul scrierii danubiene a devenit obi multor oameni de tiin. Iat câteva lucrri, c stea deschise pe masa oricrui intelectual int subiect:
Marija Gimbutas, The Language of the Goddess, 198 Marija Gimbutas, The civilization of the Goddes, Sa
Marija Gimbutas, On the Nature of Old Euopean Script, 1998;
Shan Winn, Pre-writing in South-eastern Europe, 198 Harald Haarman, Writing from Old Europe to Ancie Cultural Continuity, 1989.
Scrierea danubian mai are o însuire de aprut în urma necesitii de a efectua co agricole, ca scrisul cuneiform sau ieroglifele eg din Valea Dunrii avea o funcie religioas. sacr i i se atribuiau puteri magice. Pe unele scriau formule consacrate, care se purtau la gât spiritele benefice. Altele erau acoperite cu bl frângeau spre a îmbolnvi sau omorî dumanul.
Marco Merlini îi ilustreaz carte reprezentative ale acestei scrieri misterioase a st neolitici, pentru care fiecare naie modern propriu: sârbii o numesc Vina, grecii „scrisul n macedonii „alfabetul neolitic macedonean”, zicem „scrierea de pe Tbliele de la Trtria”.
Recunosc: am citit cartea de câteva ori. emoie. Urmtoarele di, cu pixul în mân. fascinant i complicat în acelai timp. Dar ca ori vocaie, Marco Merlini exprim conceptele specialitate într-un limbaj clar i cursiv.
O calitate, pe care tinerii o vor apreci este c ea poate înlocui zeci de manuale de istor
Dar niciun manual nu poate înlocui cartea lui M
Lectura ei mi-a inspirat o întrebare.
De ce românii notri nu scriu cri, pe c citeasc cu sufletul la gur, aa cum se citet crturar italian?
Nu m refer la inii ajuni întâmpl academic de cercetare i care nu sunt în stare mecanic c semnele de pe artefactele neolitice s ornamente.
Vorbesc de „lupii singuratici”, care au din Ventris i vd semnele scrisului acolo unde vd decât nite mâzglituri.
Nu de mult, am citit cartea lui John Ch B. L’enigma della scrittura micena. n capitolul Ventris menioneaz calitatea de baz a acestuia acolo unde alii vedeau doar confuzie. La dou
ectul cercetrii re ar trebui s
eresat de acest
sebit. Ea nu a nturi contabile iptene. Scrierea ra considerat
blie de lut se pentru a atrage steme, apoi se
a cu imagini moilor notri are un nume
eolitic egeean”, oi, românii, îi
Prima oar, cu Subiectul este e intelectual de i termenii de
cu entuziasm, e i lingvistic.
rlini.
or în sistemul decât s repete nt nite simple
n ei o scânteie orbii cu ochi nu
dwick Lineare despre Michael : vedea ordinea eci i patru de
ani a publicat un articol, în care de vorbete într-un dialect arhaic al somitilor academice i a lui Artur acest scris cretan este într-o alt limb a trebuit s-i ascund vârsta, spre directorului revistei.
Muli dintre cercettorii ro Ventris de a explora misterele lumii
ceva în plus: curajul de a-i exprima opiniei generale.
Alt exemplu. Academicienii bun: Iliada este doar o poveste, Tr Schliemann nu s-a lsat intimidat de t i spunea c epopeea lui Homer conin
timp ce arheologii oficiali fceau ar tribune, marele diletant a mers în Turc târncopul în alta i a descoperit orau
i românii notri au intuiie i uneltele arheologice. Dar Schliemann de a demonstra c are dreptate în ciud
Citind cartea Scrisul s-a nsc din tot sufletul arheologilor i li englezului Ventris, al germanului Sc Marco Merlini: de a lua pixul sau la
Nu un studiu chinuit cu referine la ma subsol, citit la o sesiune de co
prejudeci academice. Ci o carte, cl Europa s-o citeasc cu interes, aa cu italianului Marco Merlini, acest
Neolitice i al Scrisului Danubian.
Universitatea din Camb
leagnul civilizaiei eur Personaliti marcante di Arienii au venit di
Da
The Cambridge history of India, vo (Arienii), p. 67-
“Arienii primitivi triau în zona te mare certitudine stejarul, fagul, s conifere i, se pare, mesteacnul, p
sigur, ulmul. Dup toate probabilitic, dup câte se pare, grâul le era fami
Animalele folositoare cele mai cuno oala, calul, câinele, porcul i unele s strvechi, se pare, nu cunoteau mg Dintre psri, putem deduce din limb raa. Cea mai familiar pasre rpito
clara c scrisul linear B limbii grece, în ciuda Evans, care susineau c decât cea greac. Ventris a nu trezi neîncrederea
âni au curiozitatea lui antice. Dar Ventris avea
prerea proprie în ciuda
germani o ineau una i ia nu exist. Negustorul
onul lor autoritar. Intuiia e un grunte de adevr. n heologie în birouri i la a cu Iliada într-o mân i lui Priam.
e fac frai cu legendele i avea ceva în plus: curajul celor care îl ridiculizau.
t în Europa? le-am dorit gvitilor notri curajul liemann i al italianului topul în mân i a scrie. nuale i cârnai de note la unicri în buncrul de r i captivant, pe care a citit subsemnata cartea
are prieten al Europei
. I, cap. III,The Arians 71:
mperat, cunoteau cu lcia, anumite specii de osibil teiul i, mai puin
le erau sedentari, pentruliar.
cute erau: boul i vaca, ecii de cerb. În timpurile rul, cmila i elefantul. c ei cunoteau gâsca i re era, dup cât se pare,
8/17/2019 Lohanul 37.

p.p.p.p. 7777 Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016
aquila (uliul). Lupul i ursul erau cunoscui, dar nu leul i tigrul. Din aceste date este posibil s localizm habitatul primitiv din care îi trag originea vorbitorii acestor limbi.
Nu este probabil (ca habitatul primitiv) s fie India, cum presupun primii investigatori, întrucât nici flora, nici fauna, cum se reflect ele în limb, nu sunt caracteristice acestei zone. i mai puin probabil este Pamirul, una din cele mai mohorâte regiuni de pe faa pmântului. Nu este probabil ca „Asia
Central”, considerat i ea ca loc de batin al arienilor, s fi îndeplinit acest rol, chiar dac admitem c lipsa evident a apei i, deci sterilitatea mai multor zone, ar fi un fenomen mai recent.
Dac într-adevr aceti oameni cunoteau fagul trebuie s fi locuit la vest de o linie care pleac de la Königsberg, în Prusia, pân în Crimeea i, de acolo, continu prin Asia Mic. Nu exist o zon care s îndeplineasc aceste condiii în câmpiile din nordul Europei. Dup câte tim, în timpurile primitive era o ar acoperit de pduri. Exist vreo parte a Europei care combin agricultura cu pstoritul, strâns legate una de cealalt, care s aib esuri calde, potrivite culturii grâului i puni bogate, la altitudine, necesare turmelor i cirezilor, i,
în acelai timp, arbori i psri de felul celor menionate mai sus?
Exist, dup toate aparenele, o singur astfel de arie în Europa, anume aria delimitat la est de Carpai, la sud de Balcani, la vest de ctre Alpii Austriei i Böhmer Wald, i la nord de ctre Erzgebirge i munii care fac legtura cu Carpaii. Dac aceast zon este într-adevr habitatul originar – i, destul de curios, c dei îndeplinete atât de multe condiii, nu pare s fi fost propus pân acum – rspândirea limbilor indo-germanice devine uor de îneles.
Fr îndoial c direcia cea mai atrgtoare de a iei din aceast zon în cutarea de noi spaii de locuit ar fi de-a lungul Dunrii în Valahia de unde nu este greu de trecut spre Bosfor i Dardanele.
Ce dovezi avem noi despre o astfel de migraiune, i în cazul în care a avut loc, care a fost data? Dup toate probabilitile, migraia popoarelor din habitatul primitiv pe care noi l-am localizat în zonele ce se numesc acum (1913! – anul scrierii acestui text – Nota ns.) Ungaria (cu Transilvania inclus în acea vreme, n.n.), Austria, Boemia, nu a avut loc într-o
perioad foarte îndeprtat. Toate datele despre aceast migraiune, atât cât le cunoatem, pot fi explicate fr
postularea unei date anterioare anului 2500 î.e.n. Trebuie reinut faptul c aceste migraii nu au avut loc pe zone nepopulate, c înainte de a atinge frontiera Indiei sau chiar a Mesopotamiei, wiros-ii trebuie s fi avut de luptat cu populaiile deja existente care considerau trecerea lor asemntoare unui nor de lcuste distrugtoare care le devorau substana i îi lsau s piar de foame sau s supravieuiasc în mizeria captivitii unor
cuceritori cruzi. Trebuie s presupunem c succesul s-ar fi pututobine numai în valuri succesive care urmau la intervale scurte: cci dac succesorii lor ar fi întârziat prea mult, primul val de migratori ar fi fost oprit sau absorbit. tim c în timpuri istorice multe triburi au trecut astfel în Asia din Europa, printre acestea fiind frigienii, misienii i bitinienii. S-a artat în mod plauzibil c armenii au fost primul val al migraiei frigiene i se pot aduce dovezi care fac posibil afirmaia c triburi i mai vechi de cuceritori venind din vest spre est erau reprezentai de strmoii îndeprtai ai persanilor i indienilor moderni”
Jawaharlal NEHRU , fost prim-ministru al Indiei, scrie:
“Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pmânt
al Indiei. Se prea poate ca devierea spre agricultur s fi fost imprimat de noii venii, de arienii care ptrundeau în India în valuri succesive, venind dinspre nord-vest.” (Descoperirea Indiei, Bucureti, Editura de Stat pentru literatur
politic,1956, p. 77 si 73)
Alt indian celebru, Rabindranath TAGORE ne arat:
“Când arienii au invadat India, pdurile noastre le-au oferit adpost, lor i turmelor lor, împotriva cldurii soarelui. Ei au
putut s gseasc acolo tot ce aveau nevoie i astfel triburile lor, natural patriarhale, s-au statornicit de la început. Susinut de condiii naturale, cultura s-a putut dezvolta în voie.” (Daniela Neacu, editor, Tagore – România.Amintiri, Editura Paideia, 1998, 168 p.)
Satsvarpa Dsa GOSWAMI, autor indian:
“Pe vremuri, Vedele erau transmise pe cale oral, dar mai târziu, îneleptul Vyasadeva a dat tuturor sastrelor vedice o form scris.” ( Introducere în literatura vedic.Tradiia vorbete prin ea însi, Editura GOVINDA, 1993, pag. 5)
p.p.p.p. 8888
“Cât despre arheologia Indiei, spturile între- i temple nu au adus date experimentale conc celei dintâi apariii a culturii vedice.” (Ch Traditional India, p.24)
“Cele mai cunoscute descoperiri arheolog perioada preistoric au fost fcute sub direcia John Marshall, care în 1920 a dezgropat ora
ohenjaro, localizate pe teritoriul actualului
reprezint o fabuloas descoperire pentru arheo a contribuit totui foarte puin la înelegerea vedice. Dac s-a sperat c descoperirile de Mohenjaro ar putea s arunce o oarecare Vedelor, aceast speran s-a împlinit.” (Chavarria-Aguilar, Traditional I
Ediia francez a Vedelor
“Nu exist arheologie vedic: nici o urm ce p arienilor n-a fost gsit pe pmântul Indiei, arme, nici bijuterii, nimic deci care s pe Vedelor.” ( Le Véda, Textes réunis et prése VARENNE, Verviers,5.1 vol.I, 335 p., Editio
19675.2 vol.II, 396 p. (336-731)
“Arienii, purttori ai elementelor de baz ale intrar în India prin nord-vest în cursul cel mileniu înaintea erei noastre. Ei s-au cioc Indusului cu popoarele care construiser m crmid din Mohenjo-Daro, Harappa i alt (începutul primului mileniu), ei i-au întins do superioar a Gangelui. Centrul civilizaiei vedi atunci spre sud-est. Kuruksetra (la sud de deveni Pmântul sfînt al brahmanismului” ( L réunis et présentés par Jean VARENNE, Editio 19675.2 vol.II, 730 p.)
Mulumim foarte mult domnului Dumitru Ioncic, Uranus, pentru oferirea acestor informaii, spre publica multe alte informaii deosebite despre istoria vech româneti de astzi, le putei gsi în cartea GETICA, d critic bilingv (latin-român), publicat de editura Ur fi achiziionat aici: http://dacia-art.ro/products-page/carti/
prinse în orae ludente asupra varria-Aguilar,
ice legate de rheologului Sir ele Harappa i Pakistan. Dei
logie , Harappa echii perioade
nu dia, p.21)
mit ilustrarea ntés par Jean Gérard & Co,
religiei vedice, i de-al doilea
nit în bazinul arile ceti de le. Mai târziu inaia în valea
ce s-a deplasat odernul Delhi)
Véda, Textes n Gérard & Co,
irectorul editurii re. Acestea, dar i
a meleagurilor Iordanes – ediie
Valeriu D. POPOVIC
Nici-un popor antic care a avut vremea împratului Traian (96–117 cum noi românii, începând cu vremurile noastre istoricii i acade
aptul c noi românii l-am prosl i-am afiat scabroasa statuie care urc spre Muzeul de Isto
din Bucureti i în trecut alte stat Român din Bucureti, atribuirea de denumiri de strzi, piee, comune, et ruine i total inoportune fa de c cu strmoii notri daci.
Este suficient pentru susinerea ace Column, scenele în care apar uc prunci, femei, btrâni cît i scena î Traian capetele decapitate ale c et
Numai privind aceast scen, cît populaiei civile» fr aprare, a definitiv amintirea acestui nevropat
În continuare vom expune câteva e autori strini i români, care au descr lui Traian, caracterizându-i caracterul
Vom începe cu cartea belgianului An de l’empire Parthe (-250 – 227), Le C
pag. La pagina 297, autorul începe s împratului Traian în Imperiul Parth.
Fiu al unui soldat, nscut în Italic situat în Spania pe râul Guadalqui Traian ne deschide înfiarea prin la omeneti. Pe Columna sa, care cele contra lui Decebal, se vede astfel, mutilate ai conductorilor daci, erversitate, care nu este alta dec
ucigailor în serie.
Sunt condamnabile de asemeni toate ezitat s le pun la cale peste tot un
Bretania, în Germania, i apoi mai
F
(53 – 117 d.cr.) ici receni
I-URSU - Paris (Frana)
de a face cu romanii pe nu-i aduce osanale, aa
oala Ardelean, iar în icii români !
vit i adulat, chiar recent are strjuiete pe scrile rie de pe Calea Victoriei i, fresca de la Ateneul nume de botez Traian, ...considerm c este o mportarea împratului
stei opinii, de a privi pe derea populaiei civile,
care soldaii arat lui niilor dacilor !
i cea a « holocaustului trebui ca s tergem
împrat.
trase din cri scrise de s campaniile militare ale i comportrile lui.
ré Verstandig, Histoire RI EDITION, 2001, 362 escrie viaa i campaniile
din Bétique, o colonie ir, actuala Sevilla Vieja, tura întunecoas a inimii breaz la Roma victoria
contemplând corpurile
cu ochii sclipind det a excitrii turbure ai
masacrele pe care nu a de inamicul îi rezista, în târziu în Mesopotamia.
8/17/2019 Lohanul 37.

Ambiiile sale în Paria, ele fceau parte sindromului de Carrhes? Este în afar de orice îndoial.
Dio Cassius care a fost contemporan cu Traian, nu menioneaz nici-o referin al acestui traumatism pe care Roma a sfârit al înfrânge.
Dar îns, noul împrat înbuea în el sentimente de nelinite sufleteasc înc mai turburtoare. Traian era un compus de o fals inteligen, de un egoism înrit cu timpul, combinat cu un profund instinct al sângelui. Într-un cuvînt, unul din acei mari nevropai, de la care nu gsim un analog decît în analele de psihiatrie.
Acest rzboi partic, oficial n-a fost un rzboi de jefuire, totui, el a fost cu totul altceva decît cele de mai înainte. Totui, înainte de a prsi aceast Mesopotamie, unde el a cunoscut speranele cele mai nebune, i care astzi au devenit teatrul învingerii sale, Traian dorea deasemenea a distruge orice. Ordine au fost date trupelor de geniu romane (care la vremea aceea constau în maurii condui de Quietus) s rstoarne toate
infrastructurile pe care le întâlneau în cale. Dac Traian trebuia s se retrag «barbarii» nu trebuiau s recupereze decît ruine fumegând sau cenue. Dar finalul campaniei lui Traian a fost unirea tuturor parilor (perii de astazi) i urmrirea trupelor romane în retragere. În retragerea sa a încercat s cucereasc cetatea Hatra, ultimul bastion arsacid, înaintea întinselor depresiuni de nisip siriene. Hatra nu era numai aprat de formidabile ziduri cît i de înbuitoare cldur al acestui deert, care a fost fatal mai înaite lui Crasus, dar era de asemenea un sediu sfînt pentru adoratorii lui Mithra.
Voina lui Traian de a distruge Mithra, a fost ru resimit. Pentru muli din soldaii romani au considerat-o ca un blestem. Epuizat de lovitura sorii, cldura, mutele, asediul care dura, bolnav, poate i rnit, Traian contra voinii lui, prsi asediul. Asediul este ridicat. Câteva sptmâni dupa aceea, pe 7 august 117, Traian, principalul artizan al acestui rzboi, agonizeaz la Selimonte, în Cilicia, abtut de o boal care nu înceta a se înruti, dup plecarea sa din Ctesiphon.
Moartea subit a lui Traian a deschis calea dezlegrii conflictului care pân atunci nu încetase. Toamna, armatele parilor ale lui Vologese III i ale lui Osroes s-au stabilit pe Eufrat. Armenia, Asorestanul, Mesopotamia, Seleucia,
Ctesifonul pân la oraul de frontier la Dura-Europos, cucerite de romani în primele zile ale rzboiului, adic toate popoarele ocupate, au fost eliberate de ctre pari.
Am inut s expun caracterizrile autorului crii, privind modul cum Traian s-a comportat în lupta contra unor popoare panice,
care-i aprau cu îndârjire bunurile i cetile în care se adposteau în caz de invazie strin.
Considerm c autorul belgian André Verstandig l-a caracterizat exemplar pe împratul Traian ca: nevropat , un compus de o fals inteligen , de un egoism înrit cu timpul , combinat cu un profund instinct al sângelui, într-un cuvînt, unul din acei nevropai, de la care nu gsim analog decît în
analele de psihiatrie ! (pag. 298)
O precizare se impune: în Persia, Iranul de astzi, n-o s gsii nici-o statuie sau denumire de localitate TRAIAN!
În Spania, ara de batin a lui Traian, nu vei gsi nici-un monument, sau denumri de strzi , piee, comune, etc. cum gsim la noi în România!
Un autor spaniol, a scris de curând o crulie despre Traian, crâmpeie din viaa sa romanat., tradus în limba român.
Autorul scrie despre legtura sa sentimental în Persia, cu un tânr persan, de care se va despri fiind novoit s se retrag ctre Roma! La desprire pedofilul Traian îl întreab pe tânrul persan ce dori ar vrea s-i îndeplineasc împratul? Tânrul l-a rugat pe împrat s-i dea libertatea. La care împratul i-a rspuns c este de acord i a dispus ca s i se aduc îmbrcminte, un cal îneuat i merinde pe drum. Tânrul s-a desprit de împrat a înclecat i dus a fost!
i aici se vede caracterul împratului, pe care autorul cruliei l- a intuit de minune.
Imediat dup plecarea tânrului persan, a convocat pe Quietus, i i-a ordonat ca s ia câtiva clreti mauri, s-l urmreasc
pe tânarul persan i s-l ucid! Cea ce urmritorii tânrului persan au îndeplinit i s-au întors comunicându-i împratului c i-au îndeplinit misiunea. Fr comentarii...
Vom expune în cele ce urmeaza un extras din articolul scris de Dl. senator Dr. Gheorghe Funar, în cartea Holocaustul împotriva poporului român, sub titlul „Ce facem cu Traian?” Partea I, p. 426-433 Ed. GEDO-Cluj-Napoca, 2012.
Despre împratul Traian au aflat românii, în coal i la facultate, multe neadevruri i puin din ADEVRUL ISTORIC. Din manualele i cursurile de Istorie antic se tie c, în anii 101-102 d.Hr. i 105-106 d.Hr., au avut loc dou mari rzboaie
între armatele Imperiului Roman conduse de împratul Traian i armatele dacilor, în frunte cu regele Decebal. Dup al doilea rzboi, Traian a ocupat o mic parte din Dacia (circa o eptime) i de atunci a început procesul de formare a Poporului Român i a Limbii Române. Din doi brbai, Decebal i Traian s-a nscut Poporul Român i în 165 de ani s-a format Limba Român, care este o limb latin.
Imperiul Roman a luat o parte din bogiile Daciei, dar a adus cultur i civilizaie, lsându-ne drumurile romane.
Acestea sunt, în esen, informaiile ticluite de ctre „tiinificii oficiali” (cum îi numete prof. univ. dr. G.D.Iscru) în legtur cu împratul Traian. Pe baza unor informaii trunchiate i a ascunderii ADEVRULUI istoric s-a ajuns s fie creat în România un mit fals al împratului Traian, s fie atribuit numele su, unor localiti, piee publice, bulevarde,
strzi, coli i licee .a.m.d. (s.n.) Pentru a amâna puin aflarea ADEVRULUI pentru Poporul Primordial, Limba Primordial, Religia Primordial, Scrierea Primordial, Cultura i Civilizaia geto-dacilor, aceti ,,tiinifici oficiali”(academicieni, profesori universitari, i profesori din învmântul pre-universitar), împreun cu asasinii politici post-decembriti blocheaz înfiinarea unui Institut Naional de Dacologie, propus de ctre Dr. Napoleon Svescu, preedintele Congresului Internaional de Dacologie. Între timp, numai în ultimii 10 ani, din Bugetul Statului Român s-au cheltuit peste 1 miliard de dolari pentru operaiunile defurate de militarii români în rzboiul din Afganistan, numit oficial ,,teatru de
operaiuni”.
ADEVRUL istoric a ieit i iese la suprafa, mai ales în ultimele dou decenii, fiind pus în valoare de ctre „haiducii tiinifici”(ingineri, medici, preoi, militari, economiti, profesori, ziariti, poei, s.a.) în numeroase cri i în lucrrile prezentate la Congresele (anuale) Internaionale de Dacologie.
Într-o carte recent aprut la Fundaia „Gândirea”, cu titlu „Valah”, autorul Gabriel Gheorghe demonstreaz, folosindu- se de descoperirile arheologice i de lucrrile multor specialiti din Europa i U.S.A., numeroase ADEVRURI dintre care am selectat doar cîteva i anume:
- „Cel mai vechi spaiu locuit al Europei este cel carpatic, getic/valah.”
- „Dintre multe cercetri de nepus la îndoial ale unor universiti celebre sau ale unor savani
de prestigiu rezult c geii sunt poporul matc al Europei, strmoi ai grecilor, i italicilor, ai germanilor i englezilor, ai francezlor i spaniolilor .a.m.d.”
- „Universitatea din Cambridge dovedete pe baz de studii i cercetri c „nu exist decît o arie, în Europa, de unde au
plecat arienii din India i Persia, grecii antici, latinii, celii, germanii i slavii.”
- „Spaiul primordial al Europei, cel getic, carpatic, numit de unii autori antici hiperborean.”
- „Oracolul din Delfi a fost fondat de hiperborei, dup mrturia unanim a întregii Antichiti greceti.”
- „În mileniul Vî.Hr. Spaiul Carpatic (getic) era singurul locuit din Europa, realitate confirmat de Universitatea din Cambridge.”
- „Realitatea c geii se gseau din Peninsula Iberic pân la Marea Caspic se gsete în surse care n-au fost puse la îndoial sau contestate niciodat.”
- „Dup Universitatea din Cambridge, Spaiul Carpatic, Getic, Valah a reprezentat în strvechea antichitate Officina gentium, a alimentat cu populaie i civilizaie: India, Persia, Grecia antic, Italia, Frana, Anglia, Germania i Spaiul zis Slav.”
- „Cu toate c cercetarea Universitii din Cambridge publicat începând din 1922, în 6 volume a cca. 800 p. este fr repro, la noi nimeni nu i-a acordat atenie i lucrurile au rmas în „statu-quo ante.”
- „Vedele, cele mai vechi monumente literare ale umanitii, create în centrul Europei, înainte de mileniul III î.Hr., nu sunt
opere indiene. Vedele au fost aduse în India, nu sunt create pe pmântul Indiei.” Fostul prim-ministru al Indiei, Jawaharlal- Nehru a scris c: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pmânt al Indiei.”
- „Herodot îi numea tessalieni i originari din acest inut pe pelasgii care au colonizat Italia. Este evident c urmaii pelasgilor care locuiesc cu sutele de mii în munii ce-au fost leagnul rasei lor strvechi, ai celor care populeaz vechea Dacie, vorbesc i acum limba naional care, în Italia, a dat natere latinei.”
- „Vlahii Daciei i ai Turciei europene aparin strvechii
familii a pelasgilor: ei nu sunt descendenii colonilor romani ai lui Traian.” (s.n.)
- „România nu are nimic, în arta sa, care s evoce Roma, nici mcar civilizaia roman.”
- „Savanii Universitii din Cambridge ajung la concluzia c grecii antici, ca i restul populaiilor europene, provin din Carpai.”
- „La 1842 marele geograf german W. Hoffmann în celebra sa oper Beschreibung der Erde/Descrierea pamântului , scrie despre valahi: „Acest popor, unit i ridicat prin instrucie la
cea mai înalt civilizaie, ar fi apt s se gseasc în fruntea culturii spirituale a umanitii. i ca o completare, limba sa este atît de armonioas i bogat c s-ar potrivi celui mai cult popor de pe pmânt.”
„Haiducii tiinifici” români au ajuns la cîteva ADEVRURI istorice pe care „tiinificii oficiali” sunt ateptai ca s le contrazic în mod public, respectiv:
1. Când geto-dacii aveau cea mai avansat i strlucitoare Civilizaie i Cultur din Europa, cu peste 10.000 de ani înainte de Hristos, romanii nu existau.
2. Geto-dacii au avut primul alfabet din lume! Când geto- dacii scriau, inclusiv pe plci de aur, cu multe mii de ani înainte de Hristos, când ei citeau, romanii i limba roman nu existau.
Aceste ADEVRURI istorice i multe altele despre Mitologia i Istoria Poporului Primordial le tia genialul Mihai Eminescu, inclusiv de la Nicolae Densuianu, care le va scrie în cartea sa „Dacia Preistoric”. În anul 1866, tânrul Mihai Eminescu a fost gzduit câteva zile la Sibiu de ctre Nicolae Densuianu, iar apoi, începând cu anul 1877, s-au reîntâlnit i au colaborat la Bucureti. La vârsta de 24 de ani, genialul Mihai Eminescu i-a mrturisit Veronici Micle, într-o scrisoare
c: „Trecutul m-a fascinat întotdeauna ... Trecutul rii dar i al omenirii.”Genialul Eminescu a fost interesat de Istoria primordial i de civilizaiile antice, mai ales civilizaia indian veche.
Niciunul dintre istoricii români, „tiinificii oficiali”, nu au curajul, nu au argumente logice i nu rspund românilor la, cel puin, urmtoarele întrebri:
- Ce limb vorbeau geto-dacii înainte de rzboaiele cu împratul Traian?
- În ce limb au scris geto-dacii, pentru prima dat în lume,
cu 6000 de ani înainte de Hristos pe tbliele de la Trtria i pe plcile de aur de la Sinaia?
- Care popor liber i-a abandonat limba strmoeasc, în cazul geto-dacilor Limba Primordial, i a învat fr profesori i fr internet o alt limb necunoscut în ara ei de batin?
- De ce pân acum, în multe mii de ani, nu s-a schimbat limba niciunui popor de la un secol la altul sau de la un mileniu la altul, cu excepia Poporului Român, urma al Poporului Primordial?
- Când au venit romanii condui de împratul Traian, strmoii notri geto-daci aveau Cultura i Civilizaia lor milenar (aa cum a scris i a susinut Constantin Brâncui) sau nu?
- De ce în facultile de istorie din Italia studenii înva c strmoii italienilor de astzi sunt geto-dacii, iar în România
elevii i studenii sunt învai viceversa, adic strmoii românilor sunt romanii? (s.n.)
- De ce nu spun ADEVRUL istoric i de ce nu contribuie la redarea demnitii Poporului Român, urma al Poporului Primordial, al geto-dacilor?
- De ce susin în mod fals i neadevrat c Istoria Poporului Român începe cu cucerirea Daciei de ctre Imperiul Roman, în timpul împratului Traian?
- De ce ascund Poporului Român c geto-dacii aveau un cult al strmoilor i nu al cotropitorilor , aa cum s-a încercat i s-a impus dup anul 1944 de ctre comunitii alogeni, iar dup decembrie 1989 de ctre democraii din România? (s.n.)
- De ce admitei ca unii din falsificatorii ADEVRATEI Istorii a Poporului Primordial, a geto-dacilor, s înceap demersurile pentru a-l declara pe împratul Traian sfînt i mare mucenic?
- De ce nu spunei i nu scriei ADEVRUL despre cele dou campanii militare ale împratului Traian în vestul Daciei sau Geiei care au fost finanate de ctre strmoii marilor bancheri de astzi, care au urmrit dou obiective importante: distrugerea Centrului Spiritual al Lumii Antice, aflat în Munii Oratiei, i jefuirea uriaelor bogii din Dacia ocupat, respectiv aur (1.640.000 kg.), argint (3.310.000 kg.), sare, cupru, fier, miere, oi i vite, cereale i vin?
- De ce ascundei, în continuare, ADEVRUL istoric despre împratul Traian?
Se tie c, Traian a fost primul împrat care s-a nscut în
afara Italiei, respectiv în oraul spaniol Italica, în prezentSevilla, la data de 18 septembrie anul 53 d.Hr. Dup el, marea majoritate a împrailor Imperiului Roman au fost de origine geto-dac. A ajuns împrat la vîrsta de 44 de ani i în timpul su Imperiul Roman a avut cea mai mare întindere. În anii 101- 102 d.Hr. i 105-106 d.Hr. împratul Traian a condus cele 11 legiuni romane în rzboaiele de cucerire a unei mici pri din Dacia. Dio Cassius a scris c, dup victoria împratului Traian din vara anului 106 d.Hr.: „timp de 123 de zile spectacolele în care au fost ucise pân la 10.0000 de animale slbatice i domestice, în care au luptat 10.000 de gladiatori, s-au inut lan.” În arenele romane au avut loc mceluri festive, savurate în delir. Dup jefuirea bogiilor din Dacia cotropit, la Roma a fost construit Forul lui Traian (între anii 107-117 d.Hr.) care cuprindea: un arc de triumf înlat împratului Traian, o statuie ecvestr din bronz aurit a împratului, Basilica Ulpia, dou biblioteci (una latin i una greac) i între ele s-a înlat Columna lui Traian. În ziua de 12 mai 113 d.Hr. a fost inaugurat Columna lui Traian care a fost colorat în rou galben i albastru. Pe Column sunt prezentate scene de lupt
din campaniile împratului Traian împotriva lui Decebal din anii 101-102 (în partea de jos a Columnei) i 105-106 (în partea de sus a monumentului). Falsificatorii Istoriei Primordiale a geto-dacilor i „tiinificii oficiali” consider c acest monument este actul de natere a Poporului Român. Neajutoraii mintali, dar cu diplome i titluri universitare i academice în istorie, insult inteligena Poporului român i Istoria sa Primordial, cu o vechime de peste 10.000 de ani
înainte de Hristos. În vîrful Columnei, la înlimea de 39,83 m a fost pus statuia din bronz aurit a împratului TRAIAN. Despre viaa, domnia i rzboaiele împratului Traian au fost scrise multe cri, dintre care amintim: „Dacica” sau „De bello dacico”, de fapt jurnalul de rzboi al lui Traian; „Getica”, carte a medicului lui Traian, Crito; biografia lui Traian, scris de Tacitus; „Istoria Daciei”, scris de Dio Chrysostomos; „Edictul lui Traian”, în care au fost consemnate operaiunile militare din cele dou rzboaie cu Decebal i cheltuielile de rzboi; scrierile lui Pliniu cel Tânr, care a povestit pe larg despre cucerirea Daciei de ctre Traian; poemul lui Caninius, care a scris în versuri istoria rzboaielor cu dacii; biografia lui
Traian, scris de Plutarh; „Istoria roman”, scris de DioCassius (care s-a pstrat în întregime, mai puin crile LXVII i LXVIII, în care erau descrise luptele împrailor Domiian i Traian purtate cu geto-dacii).Pentru a nu fi cunoscut ADEVRUL, despre istoria geto-dacilor, aproape toate scrierile referitoare la rzboaiele dintre romani i daci au fost „extrase” din toate bibliotecile, multe dintre cri fiind arse, iar altele pstrate cu grij în arhivele secrete ale Vaticanului, unde ateapt s fie cercetate în urmtorii ani. A fost ars sau ascuns pân i istoria cuceritorilor romani i a stpânirilor unei mici pri din Dacia sau Geia. Toate aceste cri i multe altele au disprut în împrejurri i din motive necunoscute. O soart asemntoare au avut i monumentele lui Traian, respectiv: arcul triumfal al lui Traian a disprut; marea friz a lui Traian (ce msura pân la 100 m) care împodobea Basilica Ulpia a fost spart în multe buci. A rmas în picioare numai Columna lui Traian, dar i aceasta a suferit unele intervenii, respectiv: a fost doborât de pe Column statuia de bronz aurit a împratului Traian i apoi a fost topit statuia; a fost jefuit urna de aur (amplasat în soclul Columnei) care adpostea cenua lui Traian; la vârful Columnei a fost distrus scena sinuciderii lui Decebal i aceea în care capul lui Decebal este prezentat împratului Traian pe o tav. În anii 1589-1590, în vârful Columnei i în locul statuii lui Traian care a disprut înc din antichitate, a fost aezat statuia Sfîntului Petru.
Dup Columna lui Traian au fost realizate câteva replici în mrime natural care se afl în Frana, Anglia i Italia.
În timpul celor trei mandate succesive de primar al Municipiului Cluj-Napoca, împreun cu marele patriot român, istoricul Iosif Constantin Drgan, cetean de onoare a
municipiului nostru (Cluj) , am avut o tentativ de a realiza o replic în mrime natural a Columnei de la Roma, unde în captul de sus al monumentului ar fi fost amplasat statuia marelui rege Decebal. Cu toate c, profesorul i omul de afaceri Iosif Constantin Drgan s-a angajat c finaneaz integral toate lucrrile de realizare a monumentului, iar primarul a obinut toate avizele i aprobrile legale, s-au opus i au blocat realizarea acestui monument în inima Ardealului
toi minitrii alogeni ai Culturii din România. Ne bucur c a fost realizat, din iniiativa i cu finanarea patriotului Iosif Constantin Drgan, cea mai înalt sculptur în piatr din Europa, statuia regelui Decebal, înalt de 40 m i lat de 25 m. Ea este amplasat pe malul stâncos al Dunrii, în apropiere de oraul Orova.
Care este ADEVRUL despre domnia i faptele împratului Traian? La aceast întrebare a dat rspunsuri edificatoare domnul Dan Oltean în articolul „Traian, un „conchistador renegat” aprut în revista Magazin istoric nr.21 din aprilie 2005, precum i domnul Valeriu D.Popvici-Ursu în cartea „Adevrata obârie a poporului român”, aprut în editura GEDO, Cluj-2012.
Cei doi autori dovedesc, cu argumente, c împratul Traian: a fost un prigonitor al cretinilor; a interzis în anul 112 d.Hr., printr-un edict, în Imperiul Roman, religia crucii i religia poporului arimin; a fost un împrat anticretin; a distrus templele dacilor i le-a omorât preoii; a fot un criminal de rzboi i a svârit fapte de o cruzime neomeneasc; a distrus Civilizaia geto-dacilor; a avut un comportament imoral, iar cea mai grav acuzaie este aceea de pedofilie . (s.n.) Împratul Traian a fost cstorit cu Pompeea Plotina, dar nu au avut copii. Despre împratul Traian s-a scris c îi plceau bieii
tineri, vinul tare i luptele cu gladiatori. Dio Cassius mrturisete:„tiu foarte bine c avea o anumit înclinaie spre bieii tineri i spre vin.”
„tiinificii oficiali” ascund ADEVRUL c în timpul împratului Traian a fost martirizat Sfîntul Ignatie al Antiohiei, judecat i gsit vinovat de a fi cretin, care a fost dat prad fiarelor la Roma pentru credina sa în Hristos, precum i Sfîntul Simeon al Ierusalimului. „Împratul Traian este rspunztor pentru a treia persecuie anticretin.” A rosti numele împratului Traian „înseamna o blasfemie în numele lui Dumnezeu.” ,,Timp de peste 1.000 de ani numele su nu a mai putut fi pomenit sau scris Din cauza acestei interdicii sacre, toate crile în care era descris istoria Daciei ori rzboaiele lui Traian la nord de Dunre s-au pierdut. Aceste cri nu au mai fost copiate, fiind puse la index.” „Iat deci c dup numai dou secole distan de la primirea cognomului de optimus, biserica îl va trece în rândul persoanelor despre care este interzis s vorbeti...cuceritorul Traian va fi scos de la index abia în secolul XIII de ctre papa Inoceniu al III-lea (1198-
p.p.p.p. 13131313
1216). „Autorul Dan Oltean scrie c: ,, În Sp împratului se afl înc cuprins de o put istoric ... în schimb, istoria Spaniei mustete d Toat istoria Spaniei este brzdat de numel Burebista, Deceneu, Decebal ... Paradoxal, Burebista sunt întemeietorii Spaniei. De la ei po
Fiind cunoscute în Spania aceste ADEV
împratul Traian nu s-a admis s-i fie înlatemcar în oraul su natal. 3, prier 7524 (ap
Oraul Vaslui – reedin dom capital de ar
(Continuare din nr. 36, decembrie 201
Pr. Ioan OLARIU, prof. dr. Alexandr arhitec
Geneze i vechimea Vasluiului
Cercetrile arheologice sistematice, precsuprafa, intensificate mai ales în ultima vre documentare mult mai profund în domen habitatului rural din zona vasluian, atestâ rurale permanente în secolele X-XIII, une succesive de locuire pe aceeai vatr str-rom
ceast documentare a deschis cal tiinifice a datelor arheologice obinute le cu tirile izvoarelor scrise interne i e
n acest fel, coroborarea documentulu izvorul documentar sau narativ, fie intern,
evideniat în primul rând realitatea istoric de n zona vasluian vieuirea btinailor a f permanent, ci i statornic, existând numer secolele X-XII la Dneti, Dodeti i Rducnen secolele XII – nceputul secolului XIV la Bî Creeti de Sus, Grumezoaia, Olteneti, Oet Vaslui. De aceea considerm c întreaga zon c activ în procesul istoric al organizrii stru economice i politico-culturale medievale româ constituirii statului feudal de sine stttor al Mol
În acest sens edificatoare sunt cercetri suprafa efectuate pe meleagurile vasluiene identificarea unor sate disprute, numite î medievale siliti.
Aceste aezri rurale, datate în secolul secolului XV, dar disprute, dup toate pr secolele XV-XVI, au rmas în memoria strb toponimic de „Dealul Silitei” la Blteni, „C
A
Lohanul nr. 37, aLohanul nr. 37, aLohanul nr. 37, aLohanul nr. 37, a
ania, amintirea rnic amnezie e mitul getic ...
lui Zamolxes, Zamolxes i
u ANDRONIC, Mariana ZUP
m i cele dee au permis o ul cunoaterii ndu-se aezri le cu niveluri neasc.
a valorificrii , confruntându-
econtestat c în st nu numai ase aezri în
i, precum i din rlad, Chirceti, ni, Prodana i ercetat a intrat cturilor social-
neti anterioare dovei.
documentele
IV – începutul obabilitile în un sub forma ada Silitei” la
Bleti, „Dealul Ludeasca” la Bîrz Gârceni, sau „Silitea Plopeasc”.
Astfel, sub raportul structur importante informaiile documentelor n primul rând procesul de feudaliz
locale, specificându-se luarea în stp româneti locale, specificându-se lua
numeroase sate de ctre vârfurilimportante funcii în tânrul stat de Este de la sine îneles c acest proces de tip feudal, supravegherea i cont marile artere comerciale interne i dintre care foarte importante la ac arigradului, adic al Constantinopolu
Se explic în felul acesta concludent al menionrii chiar în pri cancelaria domneasc a Moldovei „ aezrile umane din zona Dealul Moldovenesc, pe valea râului Bîrl
ramificaiile spre Roman, drumul Siretului, iar pe vile Bârladului i a Bârladului, acelai drum spre gurile ramificaia de la Vaslui, prin Crasna- ttrsc spre Tighina cu vama domne
ponto-nistrene aflate înc sub stpâni vestita btlie de la Apele Albastre.
Din acest punct de vedere integrant din procesul de unificare moldove medievale, domnia având meninerea legturilor economice i p
rând cu regiunea Dunrii de Jos, prinapoi cu Marea Neagr prin la fel de proces de unificare început în vremea
n timpul scurtei domnii a lui Roman, s-a intitulat primul dintre domnitorii stpânitor din mila lui Dumneze stpânind ara Moldovei de la munte
n consecin, înc de la intensificat i procesul de acordare domneti de sate, siliti i locuri în p sud i sud-est de viitorul centru urba fenomen social-economic, cu implic
intern, sub raportul consolidrii noii de constituire a statului feudal inde identific cu însui procesul de feuda româneti i spaiul estic extra-ca considerm geneza Vasluiului ca ora un proces complex social-economic domnia ca factor politic a jucat un rol
ti, „Dealul ilitei” la
lor feudale devin foarte scrise interne, dovedind
re a societii româneti ânire feudal a societii ea în stpânire feudal a
clasei dominante, cuine-stttor al Moldovei. realiza, prin înstpânirea
rolul cilor de acces pe externe intercontinentale, eea vreme erau drumul lui i drumul Ttrsc.
i fenomenul extrem de ele documente emise de
daniile domneti privind are din podiul Central d”, controlându-se prin
arigradului pe valea râului Vaslui, afluent al unrii, dar în plus, prin
ui-Târgu Srata, drumul asc spre prile ttrti ea Hoardei de Aur dup
ona vasluian face parte pieii interne a întregii interese primordiale în
olitico-culturale în primul
vestita cetate a Chiliei iestita Cetate Alb. Acest lui Petru I s-a intensificat care – o tim prea bine – oldovei, „Marele singur
, Io Roman Voievod, ân la mare”.
inele secolului XIV s-a a unor importante danii stie, atât la nord cât i la
medieval Vaslui. Acest iile sale pe plan politic
lase dominante în epoca endent al Moldovei, se
lizare al întregii societi patic. În acest context medieval românesc drept politico-cultural, în care hotrâtor, facilitând i pe
8/17/2019 Lohanul 37.
cale militaro-administrativ specific feudal, accelerarea procesului de urbanizare a acestei strvechi aezri româneti. Istoricul C. C. Giurescu, pe bun dreptate, a subliniat c „toate târgurile moldovene se afl pe pmânt domnesc, c ele sunt deci proprietate domneasc. În aceste târguri domnia posed curi domneti, în care locuiete mai mult sau mai puin timp, în drumurile ei prin ar”.
La fel ca alte orae similare din Moldova, care înc dela primele meniuni documentare se aflau sub conducerea unui demnitar feudal cu mari rspunderi în divanul domnesc, organul suprem de conducere în statul feudal, Vasluiul i-a fcut apariia în actele noastre interne ceva mai târziu decât adevratele sale începuturi ca aezare medieval de caracter urban.
Astfel, Vasluiul este menionat pentru prima dat în documentele de cancelarie domneasc din prima jumtate a secolului XV în vremea lui Alexandru cel Bun, la 31 martie 1423, alturi de numele unui reprezentant de seam al nobilimii feudale locale. Este vorba de „pan erbea ot Vasluia”, adic „domnul (panul) erbea din Vaslui”, care întrete, ca martor în
divanul domnesc, dania voievodului Alexandru cel Bun ctre nobilii feudali fraii Oan Popa i Moi Popa, acesta din urm supranumit „Filosofu”.
În legtur cu acest fel lacunar de a meniona pe un demnitar numai în legtur cu oraul sau târgul în care îi exercit funcia sa, subliniem identitatea nomenclaturii i a altor boieri moldoveni din divanul domnesc al voievodului Alexandru cel Bun. De pild, în documentele interne din anii 1399, 1400, 1401 gsim ca martori în divanul domnesc, adeveritori ai daniilor domneti din acei ani, pe unii boieri cu demniti în unele orae, fr specificarea funciei respective ci
doar cu simpla meniune din cutare sau cutare ora al Moldovei.Astfel de boieri, numii domni (pani dup nomenclatura epocii) sunt „Bîrlea din Hîrlu”, sau „Negru de la Bîrlad”. Astfel de boieri, cu funcii militaro-administrative, au reprezentat, dup toate probabilitile, domnia, al crei rol în geneza centrelor urbane din Moldova a constituit un factor esenial în încheierea unui îndelungat proces economic i politico-cultural intern de urbanizare a aezrilor rurale respective, proces favorizat i de condiiile istorice din spaiul estic extra-carpatic de la mijlocul secolului XIV.
În consecin, în stadiul actual al cercetrii s-a impus concluzia c primele nuclee au luat natere în Moldova în acele
zone unde au existat urmtorii factori primordiali de convergen:
a) densitatea de populaie mai mare dovedit pe calea cercetrilor arheologice zonale;
b) condiii fizico-geografice optime unei evoluii neîntrerupte ascendente a societii umane locale;
c) asigurarea unui minimum de securitate politic.
În ceea ce privete oraul Vaslui, acesta, ca o strveche aezare rural româneasc, a beneficiat, în cursul îndelungatului proces de transformare într-un centru medieval urban, de convergena factorilor primordiali, având o mai mare densitate de populaie, ca factor demografic esenial, dovedit de coroborarea datelor arheologice cu tirile documentelor noastre interne, menionându-se numeroase sate pe vile Vasluiului, Bârladului i Racovei, precum i în jurul viitorului centru urban. Condiii fizico-geografice naturale optime asigurrii evoluiei ascendente a aezrii umane respective în decursul secolelor X- XIV ca aezare pe valea Bârladului la confluena cu Vasluieul i Racova, devenind târg de vale, la loc obligat de trecere, adic la vad de acces la importante artere comerciale de la nord-la sud i de la est la vest, atât pentru comerul local i de tranzit, cât i pentru comerul extern, Vasluiul devenind în perioada de urbanizare punct vamal i un minimum de securitate politic,
tocmai ctre mijlocul secolului XIV i cu deosebire în a doua jumtate a acestui important secol privind condiiile politice specifice spaiului estic extra-carpatic, când s-a constituit i apoi s-a consolidat statul feudal independent al Moldovei.
În acest context devine evident faptul c la cumpna secolelor XIV a avut loc i procesul de organizare feudal a teritoriului noului stat în inuturi i ocoale, având ca centre administrative orae i ceti. Astfel, pentru Moldava Meridional avem tiri documentare interne i externe certe referitoare la inuturi i ocoale, târguri i ceti, aflate sub conducerea unor demnitari, cu funcii în divanul domnesc. Din
acest punct de vedere edificator este coninutul documentuluiextern de la 1 septembrie 1435, emis la Suceava de voievodul Moldovei, Ilia, fiul i urmaul lui Alexandru cel Bun, privind co-cedarea Moldovei meridionale ca apanaj fratelui su, voievodul tefan II.
Din coninutul acestui important act aflm urmtoarele uniti administrative supuse direct voievodului tefan II: ocolul târgului Bîrlad, ocolul oraului Tecuci, inutul cetii Chilia, inutul Olteni, care se aflau la acea vreme sub conducerea unui reprezentant al domniei. În aceast situaie au fost i boierii Bîrlea din Hîrlu, Negru de la Bîrlad, erbea din Vaslui, fr s mai amintim i pe ceilali boieri la fel de
importani, i care reprezentau în divanul domnesc fie alte orae, fie cetile din interior sau de pe grani.
De asemenea, pe baza cercetrilor arheologice de suprafa i a spturilor arheologice de salvare i sistematice s- a precizat c pe teritoriul oraului Vaslui au fost identificate
resturi de locuire în 12 puncte, la care se adaug alte 8 puncte în satele componente ale oraului, ca Brodoc, Rediu i Viioara.
Intensitatea demografic din zona vasluian, reprezentând pentru istoricul oraului Vaslui un factor esenial sub raportul concordanei tuturor factorilor primordiali de convergen în procesul genezei unui ora medieval românesc a fost amplu examinat pe baza documentelor noastre interne din
prima jumtate a secolului XV, atât în vremea lui Alexandru celBun, cât i mai ales a urmailor si Ilia voievod i tefan voievod, dovedindu-se atât începuturile vieii oreneti la Vaslui cât i vechimea acestuia ca ora în prima jumtate a secolului XV.
Acestor consideraii istorice pertinente se altur i descoperirile arheologice mai vechi din anii 1958-1959 i mai recente din anii 1976-1987, care au confirmat deplin tirile documentare interne i externe din prima jumtate a secolului XV referitoare la existena Vasluiului ca important centru urban la vremea respectiv.
Astfel, la Vaslui au fost descoperite vestigii medievale, dovedindu-se existena pe locul denumit de localnici „Curile Domneti” a unei construcii din lemn i piatr, distrus de un puternic incendiu. Pe baza materialului arheologic scos din casa prbuit în subsolul ei precum i a monedelor de aram anepigrafe de la Alexandru cel Bun s-a considerat c vestigiile respective aparin unei case domneti din prima jumtate a secolului XV, fcând parte dintr-un întreg complex de ruine i resturi medievale de pe botul de deal de lâng biserica Sf. Ioan, numite „Curtea Domneasc”. Coroborarea datelor certe arheologice cu informaiile documentare i narative scrise din secolul XV, a permis s se afirme c resturile casei descoperite
aparin într-adevr Curii Domneti de la Vaslui din vremea luiAlexandru cel Bun i a urmailor si, iar incendierea acestei case s-a produs dup toate probabilitile, în anul 1440, când în urma unei puternice nvliri a ttarilor, acetia au distrus i ars oraele Bârlad i Vaslui. În consecin, complexul de locuire a fost atribuit lui tefan II, care a avut efectiv reedin domneasc la Vaslui între anii 1435 i 1440.
Totodat, spturile arheologice sistematice au scos la iveal, pe acelai loc, mai multe cuptoare de ars piatra pentru var, datate la fel în prima jumtate a secolului XV, pe baza monedelor de aram anepigrafe de la Alexandru cel Bun, ceea ce a întrit convingerea cercetrilor c la Vaslui s-au identificat
importante mrturii istorice adeverind importana acestui ora medieval românesc înc din vremea lui Alexandru cel Bun, de când a existat aici un vast antier de construcii medievale.
Nu este deci de mirare faptul c istoricul C. C. Giurescu, bazându-se în primul rând pe descoperirile
arheologice din anii 1958-1959, a putut s formuleze ideea c „Vasluiul apare ca unul din oraele vechi ale Moldovei”.
Totui, în ceea ce privete vechimea Vasluiului ca ora medieval românesc prerile istoricilor s-au împrit.
Astfel, Gh. Ghibnescu, în volumul dedicat Vasluiului, afirm c „Începuturile Vasluiului trece pragul desclecatului Moldovei.
Aceeai vechime i-o atribuie i N. Grigora, care a susinut c Vasluiul, întocmai altor orae din Moldova, se constituie ca un centru urban medieval ctre anul 1300.
În schimb, C. Cihodaru, invocând originea pecenego- cuman (...) a toponimului Vaslui, ajunge la concluzia c „a existat în primele decenii ale secolului al XIII-lea aici la Vaslui un punct de vmuire a negustorilor care treceau cu mrfuri în sus sau în jos i c aceast aezare începuse s devin o staie important pe drumul comercial ce lega oraele galiiene cu gurile Dunrii.
În felul acesta se poate considera c înc din perioada de convieuire a populaiei autohtone vechi româneti cu triburile migratoare pecenego-cumane s fi întemeiat aezarea cu numele Vaslui, ceea ce-i confer o vechime mult mai mare, decât ce propus de istoricii mai sus amintii.
De asemenea, C. C. Giurescu a susinut i el vechimea mare a Vasluiului, afirmând c el „Dateaz dinainte de întemeierea statului moldovean” i c el „exist ca târg în prima jumtate a secolului al XIV-lea. Aceast prere este argumentat de autor pe baza urmtoarelor considerente de ordin documentar:
a) statutul de ora domnesc al Vasluiului, care a beneficiat de la apariia sa ca centru urban, de „obiceiul cel vechi” de scutire a locuitorilor si de vam domneasc, dup cum a rezultat din actul emis de tefan cel Mare la 15 octombrie 1491, prin care a reorganizat i mrit ocolul târgului respectiv;
b) calitatea de reedin domneasc de unde s-au emis acte de cancelarie domneasc între anii 1436 i 1446;
c) titulatura de ora - cu care este denumit Vasluiul i ocolul ce ine de acest ora, în documentul extern de la 1
septembrie 1435 emis de Ilia voievodul Moldovei.
Analiza acestor elemente de cert informaie documentar conduce în mod implicit la constatarea, de fapt i de drept, mai ales pe baza invocrii dreptului românesc nescris, cutumiar, c la data menionrii oraului Vaslui în actele respective de cancelarie domneasc, în special cele din prima
jumtate a secolului XV, acesta îndeplinise condiiile social- economice i politico-culturale cerute de îndelungatul proces de urbanizare i c se constituise ca centru urban medieval românesc, având i un ocol al su, probabil, sub egida Curii Domneti.
Consideraiile de caracter general ale istoricului D. Ciurea, privind centrele urbane din Moldova pe parcursul
secolelor XIV-XIX, l-au determinat s aeze Vasluiul în rânduloraelor medievale din Moldova: Iai, Roman, Dorohoi, Bârlad, considerând c el dateaz ca ora medieval românesc de la sfâritul secolului XIV.
În fine, analiza pertinent a datelor arheologice coroborate cu multiplele danii domneti din prima jumtate a secolului XV privind numeroasele sate din zona adiacent viitorului centru urban de la confluena râului Vaslui cu râul Bârlad efectuat de R. Möhlenkamp îndreptete afirmaia acestei cercettoare din Münster (R. F. Germania) c Vasluiul a devenit ora în primele decenii ale secolului XV, în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, de când dateaz i Curile
domneti descoperite acolo în urma cercetrilor i spturilor arheologice.
Aceast datare corespunde cu epoca în care Alexandru cel Bun a manifestat, prin politica sa intern o deosebit atenie oraelor din Moldova, unde au luat fiin, la acea vreme, curile sale domneti de la Suceava, Dorohoi, Hîrlu, Iai, Roman, Piatra Neam, Bacu, Vaslui, Bârlad i Tecuci.
Curile domneti din aceste orae au reprezentat, sub aspectul urbanizrii, un factor politic primordial, accelerând procesul social-economic i politico-cultural de transformare a respectivelor aezri rurale medievale vechi româneti în orae.
În concluzie, considerm c oraul Vaslui, întocmai altor orae din Moldova, face parte din acele orae medievale care au luat natere paralel cu procesul de constituire i consolidare a statului feudal independent al Moldovei, reprezentând, în acelai timp, ca fenomen social-economic i politico-cultural, una din particularitile feudalismului românesc luat în ansamblu.
Numele oraului Vaslui
În problema etimologiei numelui Vaslui, istoricii au fost obligai s fac apel la concluziile filologilor fie români, fie strini, care s-au ocupat în mod special de hidronimia i toponimia româneasc.
În acest sens, G. Weigand este primul care ocupându- se de numele apelor din România a precizat originea pecenego- cuman a hidronimului Vaslui, înglobându-l în grupa mare de hidronime cu terminaia în ui, alturi de Bahlui i Covurlui.
De asemenea, C. Diculescu admitea i el c oraul i inutul Vaslui îi trage numele de la apa Vasluiului, propunând îns o etimologie de origine germanic, în spe gepid, scriind în 1933 textual: „Vasluiul, un pârâua cu totul neînsemnat în Moldova, de la care i-au luat numele un ora i un jude”. Aceeai concluzie o prezenta i filologul G. Weigand în 1928, scriind despre numele judeelor din România.
Îns, problema etimologiei numelui Vaslui secomplicase pe parcursul vremii i Gh. Ghibnescu scria în 1926, în cartea sa consacrat istoriei oraului Vaslui c „Filologii se ceart, dar istoricul nu poate scoate nici o concluzie”, fiind totui obligat a înira etimologiile de origine greac, latin, slavon, germanic (gepid), armean, maghiar i cuman. Aceste etimologii derivau numele oraului Vaslui din antroponimicul Vasile, din hidronimul Vaslui, sau din alte nume indicând ustensile sau metale.
Din pcate, Gh. Ghibnescu n-a acordat atenia cuvenit concluziilor filologului G. Weigand i istoricului C. Dinculescu, care se refereau la hidronimul Vaslui, primul
propunând originea cuman a cuvântului, iar al doilea originea gepid. În plus, referitor la etimologia propus de C. Dinculescu s-a grbit s scrie c este doar o simpl întâmplare „dac se poate face o apropiere între tulpina Vasl din Vaslui i germanicul Wasl, lsând neanalizat ipoteza emis.
Dup un an, în 1927, filologul român Al. Philippide publica primul volum al lucrrii sale Originea românilor, în care preciza c toponimul Vaslui este de origine cuman, sub influena unor cuvinte persane intrate în aceast limb, referindu-se la persanul Valasu, regiune înalt. Totodat, Al. Philippide a fcut i importanta precizare c

lohanul 37

Documents