UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: FINANTE BANCI

LUCRARE DE DIPLOMA

COORDONATOR: PROF.UNIV.DRD.AUREL OCTAVIAN BEREA

ABSOLVENT: PANGA ( MAIOR ) MARIA

TG-MURES2011

1

UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: FINANTE BANCI

TITLUL LUCRARII: TREZORERIA STATULUI SI TIPURILE DE OPERATIUNI DERULATE PRIN INTERMEDIUL ACESTEIA

COORDONATOR: PROF. UNIV. DRD. AUREL OCTAVIAN BEREA ABSOLVENT: PANGA ( MAIOR ) MARIA

TG-MURES2011

2

CUPRINS

INTRODUCERE

4

CAPITOLUL 1 LOCUL SI ROLUL TREZORERIEI STATULUI IN SISTEMUL FINANTELOR PUBLICE 5 1.1 Aparitia si evolutia Trezoreriei Statului ....................... 5 1.2 Rolul Trezoreriei Statului si sistemul finantelor publice . 8 1.3 Functiile Trezoreriei Statului 12 1.3.1 Casier al banului public .. 13 1.3.2 Gestionar al disponibilitatilor Statului . 15 1.3.3 Bancher al Statului .. 16 1.3.4 Alte functii ale Trezoreriei Statului .. 17 1.4 Misiunea si obiectivele Trezoreriei Statului .. 18 CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA ACTIVITATII TREZORERIEI STATULUI 2.1 Functionarea Trezoreriei Statului. Principii . 2.2 Structura Contului general al Trezoreriei Statului . 2.3 Sistemul de organizare al Trezoreriei Statului

20 20 24 27

CAPITOLUL 3 DERULAREA OPERATIUNILOR PRIVIND FINANTELE PUBLICE PRIN TREZORERIA STATULUI .. 30 3.1 Operatiunile pasive ale Trezoreriei .. 30 3.2 Operatiunile active ale Trezoreriei .. 34 3.3 Derularea operatiunilor active si pasive desfasurate de Trezorerie 37 CONCLUZII SI APRECIERI .. STUDIU DE CAZ BIBLIOGRAFIE . ANEXE 44 47 64 65

3

INTRODUCERE

Trezoreria se prezinta ca o banca a finantelor publice. Ea reprezinta un mecanism al Ministerului Finantelor Publice prin care se efectueaza operatiunile de incasari si plati privind bugetul public consolidat cu toate componentele sistemului de bugete, astfel incat sa se reflecte echilibrul financiar. Prin trezorerie, se exercita si controlul asupra incasarii la termen a veniturilor, controlul asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice. Totodata, Trezoreria Statului este institutia prin care se deruleaza operatiunile legate de datoria publica, asigurandu-se refinantarea deficitului bugetar, lansarea imprumuturilor de stat si plasarea disponibilitatilor sectorului public si ramburarea ratelor exigibile in contul serviciului datoriei publice. Rolul trezoreriilor publice este semnificativ, acesta reiesind din principalele operatii derulate in cadrul serviciilor de la nivelul acestora: stabilirea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale de catre toti contribuabilii persoane fizice si juridice; urmarirea incasarii la termen a impozitelor si taxelor pentru care sunt deschise la trezorerie conturi de venituri; asigurarea executiei bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor locale prin unitatile de trezorerie, prin incasarea veniturilor din impozite si taxe de la platitori si efectuarea platilor dispuse de catre ordonatorii de credite in limita creditelor bugetare aprobate; contabilitatea incasarii veiturilor bugetare pe subiviziuni, platitori si pe bugete; contabilitatea alimentarii cu fonduri a ordonatorilor finantati din bugetele locale; contabilitatea operatiilor efectuate din conturile institutiilor publice; exercitarea controlului fiscal si financiar preventiv; raportarea catre Ministerul Finantelor Publice a incasarii veniturilor bugetului de stat si executiei bugetelor locale pe baza darilor de seama contabile trimestriale si anuale. Acest sistem este un sistem de organizare eficienta a executiei finantelor publice, protejandu-le de toate riscurile. Astfel permite solutionarea unor importante probleme financiare prin mijlocirea unor operatii specifice ce constau in gestionarea unor credite externe primite de catre Guvern pentru sprijinirea programelor de reforma, mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru plata dobanzilor la datoria publica, finantarea obligatiilor Statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare in conturile de clearing, barter si cooperare economica, in vederea echilibrarii importurilor cu exporturile pe relatiile respective. Sistemul Trezoreriei Statului permite cunoasterea permanenta a resurselor publice si previziunea nevoilor de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar.

4

CAPITOLUL 1LOCUL SI ROLUL TREZORERIEI STATULUI IN SISTEMUL FINANTELORPUBLICE

1.1 APARITIA SI EVOLUTIA TREZORERIEI STATULUI

Trezoreria Statului este conceputa ca o institutie financiara prin care sectorul public isi efectueaza operatiunile de incasari si plati asupra carora Ministerul Finantelor Publice exercita controlul fiscal si financiar preventive, in baza legilor si a normelor metodologice emise de acesta. In baza legii contabilitatii Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat sa organizeze contabilitatea Trezoreriei Statului privind executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului fondului national de sanatate, bugetului fondului de somaj, constituirea si utilizarea mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, gestiunea datoriei publice interne si externe, precum si alte operatiuni financiare efectuate in contul institutiilor publice. In tara noastra, incepand cu anul 1992, pe baza Hotararii Guvernului nr. 78/19921 privind organizarea si functionarea Trezoreriei Statului si a Legii contabilitatii2 a fost organizata executia operatiunilor privind finantele publice prin Trezoreria Statului. Aceasta a reprezentat una din coordonatele reformei sistemului financiar din Romania3. Prin trezoreria proprie, statul isi mobilizeaza in mod direct sau indirect disponibilitatile de fonduri, asigurandu-se totodata exercitarea in bune conditii a atributiilor Ministerului Economiei si Finantelor si a unitatilor sale teritoriale. De asemenea, prin intermiediul Trezoreriei Statului se asigura utilizarea eficienta a resurselor statului de catre institutiile publice aflate sub controlul permanent al organelor financiare, respectarea destinatiei fondurilor aprobate prin Legea bugetara, precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in gestionarea banilor publici. Trezoreria se prezinta ca o banca a finantelor publice4. Ea reprezinta un mecanism al Ministerului Finantelor Publice prin care se efectueaza operatiunile de incasari si plati privind1 Hotararea Guvernului nr. 78/1992 privind organizarea si functionarea trezoreriei finantelor publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 30 din 28 februariei 1992. 2 Legea contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile aduse de Ordonanta Guvernului nr. 70/2004 si Legea nr. 420/2004, aplicabile de la data de 01.01.2005- publicata in Monitorul Oficial nr. 993 din 28.10.2004. 3 Mosteanu Tatiana Buget si trezoreria publica, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002. 4 Berea Aurel Octavian Finante Publice, Editura BREN, Bucuresti 2005

5

bugetul public cu toate componentele sistemului de bugete astfel incat sa se reflecte echilibrul financiar. Prin trezorerie, se exercita si controlul fiscal asupra incasarii la termen a veniturilor, controlul asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice. Totodata Trezoreria Statului este institutia prin care se gestioneaza datoria publica, asigurandu-se refinantarea deficitului bugetar, lansarea imprumuturilor de stat si plasarea disponibilitatilor sectorului public si rambursarea ratelor exigibile in contul serviciului datoriei publice. Infiintarea Trezoreriei Statului intr-o tara cu economie de piata este inerenta. Premisele carea au necesitat sau a creat cadrul favorabil infaptuirii Trezoreriei Statului in Romania au fost: reorganizarea bancilor si consecintele acesteia asupra executiei finantelor publice: schimbarea conceptiilor privind administrarea si utilizarea resurselor financiare publice; cerintele si posibilitatile reale de asigurare a echilibrului finantelor publice, prin interventii pornite in fazele de urmarire a executiei bugetului public, in cadrul fiecarei componente a sistemului acestuia; autonomia bugetului asigurarilor sociale de stat, in contextual prevederilor Legii finantelor publice5; intarirea autonomiei finantelor locale, la nivelul bugetelor acestora din subdiviziunile administratiei teritoriale in cadrul judetelor potrivit Legii administratiei publice locale, infiintarea si functionarea fondurilor special, prin autonomizarea bugetelor acestora; cresterea si diversificarea fondurilor extrabugetare. Pana in 1990, executia de casa a bugetului de stat se efectua prin Banca Nationala a Romaniei, care avea stabilite prin lege atributiile: incasarea veniturilo bugetare si evident acestora pe capitole, subcapitole, platitori, plati de casa, pe capitol de cheltuieli, pe ministere si institutii subordinate acestora; exercitarea controlului asupra eliberarii fondurilor de la bugetul de stat in numerar si din cont catre institutiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, in limita creditelor bugetare deschise pe destinatii de Ministerul Finantelor Publice; pastrarea conturilor de disponibilitati ale bugetelor locale, ale institutiilor publice pentru mijloacele extrabugetare si fondurile de destinatie speciala; transmiterea informatiilor catre Ministerul Finantelor Publice privind executia bugetului de stat6. In reorganizarea sistemului bancar un moment important l-a constituit crearea cadrului juridic pentru separarea activitatii Bancii Nationale a Romaniei ca banca centrala, cu un inalt grad de independent prin exercitarea unor atributii clare si precise sub controlul direct al corpului legislative al tarii.5

Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 597 din 13 august 2002 6 Belean P. Trezoreria Statului in Romania evolutie, structura organizatorica, coordinate ale contabilitatii, Ed. Vasile Goldis University Press, Arad, 2000

6

Dintre atributiile pe linia executiei de casa a bugetului de stat, se prevad doar cele privind deschiderea conturilor de trezorerie ale Statului, pentru evidentierea disponibilitatilor trezoreriei. Un alt moment important este crearea Bancii Comerciale Romane care a luat fiinta pe baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale7. Aceasta apreluat de la Banca Nationala a Romaniei conturile de disponibilitati si de credite pe termen scurt ale agentilor economici, dar si conturile de venituri si conturile de cheltuieli ale bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale, ale bugetelor locale, precum si conturile institutiilor publice. Atributiile de executie a veniturilor si cheltuielilor au inclus si controlul bancar asupra acestora. In 1992 a avut aloc infiintarea Trezoreriei Statului care prin sistemul trezoreriilor locale a preluat atributiile executiei de casa a bugetului public de la Banca Comerciala romana la carte sau adaugat alte atributii ce rezulta din reorganizarea finantelor publice. Pe baza Legii finantelor publice, sistemul bugetar a fost reorganizat atat in ceea c priveste eliminarea centralizarii excessive prin administrarea printr-un singur buget, cat si in ceea ce priveste executia propriu zisa a bugetului. Astfel, conducerea generala a executiei bugetului public este de competent Guvernului Romaniei, iar raspunderea privind executia bugetlui de stat revine Ministerului Finantelor Publice, ca organ de specialitate, cea privind executia bugetului asigurarilor sociale de stat revine Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, iar executia bugetelor locale revine organelor de specialitate ale administratiei publice locale. In vederea indeplinirii atributiilor sale Ministerul Finantelor Publice si-a organizat aparatul propriu teritorial prin trecerea acestuia in structura ministerului. Aparatul financiar-fiscal constituit conform cerintelor impuse de reorganizarea acestuia in conditiile economiei de piata cuprinde: Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat la nivelul judetelor si municipiului Bucuresti. Administratiile Finantelo Publice si Trezoreriile la nivelul municipiilor si respective ale sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor.

7

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial nr. 1066/17.11.2004,

actualizata prin Legea nr. 302/2005, Legea nr. 164/2006 si Legea nr. 441/2006

7

1.2 ROLUL TREZORERIEI STATULUI IN SISTEMUL FINANTELOR PUBLICE

Prevederile Constitutiei Romaniei privind bugetul public national au fost dezvoltate prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice8 care a stabilit normele pentru formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul veniturilor financiare ale Statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice. Resursele financiare publice si cheltuielile se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete din care fac parte: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul fondului national de asigurari de sanatate, bugetul de somaj, bugetul Trezoreriei Statului, bugetul institutiilor publice autonome. O data cu infiintarea atat la nivelul central cat si teritorial a trezoreriilor finantelor publice, activitatea aparatului financiar teritorial a capatat noi valente. Rolul trezoreriilor publice este semnificativ, acesta reiesind din principalele operatii derulate in cadrul serviciilor de la nivelul acestora9: a) Stabilirea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale de catre toti contribuabilii, persoane fizice sau juridice; b) Urmarirea incasarii la termen a impozitelor si taxelor pentru care sunt deschise la trezorerie conturi de venituri; c) Asigurarea executiei bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor locale prin unitatile de trezorerie, prin incasarea veniturilor din impozite si taxe de la platitori si efectuarea platilor dispuse de catre ordonatorii de credite in limita creditelor bugetare aprobate; d) Contabilitatea incasarii veniturilor bugetare pe subdiviziuni, platitori si pe bugete; e) Contabilitatea alimentarii cu fonduri a odonatorilor finantati de bugetele locale; f) Contabilitatea operatiilor efectuate din conturile institutiilor publice; g) Exercitarea controlului fiscal si financiar preventiv; h) Raportarea catre Ministerul Finantelor Publice a incasarii veniturilor bugetului de stat si executiti bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetul fondului de somaj, bugetul fondului national de sanatate, pe baza darilor de seama contabile trimestriale si anuale.

8

Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata in Monitorl Oficial nr. 597 din13 august 2002 9 Mosteanut si colectiv Buget si trezorerie, publicata in Editura Universitara, Bucuresti 2004

8

Importanta organizarii sistemului Trezoreriei Statului in Romania este evidenta. Acest sistem este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a executiei finantelor publice, protejandu-le de toate riscurile. Astfel permite solutionarea unor importante probleme financiare prin mijlocirea unor operatii specifice ce constau in gestionarea creditelor externe primite de catre Guvern pentru sprijinirea programelor de reforma, mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru plata dobanzilor la datoria publica, finantarea obligatiilor Statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare in conturile de clearing, barter si cooperare economica, in vederea echilibrarii importurilor cu exporturile pe relatiile respective. Sistemul Trezoreriei Statului permite cunoasterea permanenta a resurselor publice si previziunea nevoilor de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar. Trezorteria cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. In finantele moderne rolul Trezoreriei este mult ai mare. Pe langa functiile sale de casa si de banca se adauga o actiune de control asupra ansamblului de activitati financiare ale natiunii tinzand sa devina unul dintre instrumentele prin care statul isi procura resurse, alaturi de resursele bugetare si de imprumut. Se vorbeste in mod curent alaturi de resursele monetare, de rezervele de trezorerie ce se formeaza in cadrul activitatii specifice a acestei institutii, care are rolul de agent judiciar, actionand pe piata financiara sau pe piata schimburilor valutare. Trezoreria este fata monetara a finantelor publice, in timp ce bugetul este fata financiara a administratiei Statului. Rolul trezoreriei este sa ajusteze in timp incasarile cu cheltuielile publice, imprumutand pe termen foarte scurt, in asteptarea intrarilor incasarilor prevazute in buget. Unul din argumentele favorabile infiintarii Trezoreriei Statului a fost dificultatea in ceea ce priveste controlul operatiilor desfasurate prin mai multe banci. Acest lucru incetinea realizarea executiei bugetare, complica fluxurile monetare si prelungea termenele de raportare a datelor de executie, influentand negativ urmarirea executiei si a echilibrului bugetar10. In acest context de ample modificari si de cerinta rezolvarii unor noi probleme aparute intr-o economie de piata s-a elaborat cadrul legislativ pentru exercitarea de catre Ministerul Finantelor Publice a atributiilor ce ii revin in domeniul finantelor publice, in sensul crearii unui sistem propriu pentru urmarirea executiei bugetare, cu ajutorul caruia sa coordoneze problemele politicii financiare. Astfel prin Hotararea Guvernului nr.78/1992 Ministerul Finantelor Publice a fost autorizat sa infiinteze trezorerii in cadrul organelor financiare subordonate iar prin Legea contabilitatii nr.82/1991 s-a prevazut organizarea contabilitatii trezoreriei finantelor publice.10

Belean P. Trezoreria Statului in Romania evolutie, structura organizatorica, coordonare ale contabilitatii,

Ed. Vasile Goldis University Press, Arad, 2000

9

In baza cadrului legal constituit s-a conceput un sistem unitar de organizare si functionare a trezoreriilor finantelor publice, care prezinta avantaje vizibile. Astfel. In ceea ce priveste organizarea controlului prin organele proprii ale Ministerul Finantelor Publice exista avantajul urmaririi indeplinirii obligatiilor catre buget de catre toti agentii economici si contribuabili, prin organizarea evidentei pe platitori, asigurandu-se la nivelul fiecarei trezorerii posibilitati sporite de a actiona operativ pentru respectarea termenelor de plata si reducerea ramasitelor de incasat. La nivelul fiecarei trezorerii se asigura datele privind stabilirea debitelor si a incasarilor pe fiecare platitor, evidenta impozitelor si taxelor incasate la buget. Evidenta cheltuielilor, inregistrarea deficitului, disponibilitatile din trezorerie, acestea sunt baza eficienta in luarea deciziilor. Ministerul Finantelor Publice dispune astfel de instrumentul necesar pentru stabilirea strategiei pe termen scurt si lung in dmeniul finantelor publice, dispunand de ansamblul informatiilor privind derularea executiei financiare publice prin trezorerie. Activitatea desfasurata prin trezorerie presupune costuri mai reduse intrucat potrivit conventiei incheiate intre Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei, pentru operatiile de executie bugetara nu se solicita comisioane, in schimb unitatile bancilor utilizeaa disponibilitatile bugetului excedentele si cele ale institutiilor publice, ca surse de creditare, fara sa acorde dobanzi. In vederea acoperirii deficitului bugetar, in existenta unor sume importante in contul curent al trezoreriilor, sunt avute in vedere si disponibilitatile institutiilor, care nu se mai pastreaza la alte banci ci in conturi la trezorerie. Prin infiintarea trezoreriilor cu costuri de altfel infime s-a ajuns la o gestionare mai eficienta a resurselor Statului dar si la un control mai atent a cheltuielilor dispuse de institutiile publice prin contul curent al trezoreriei, deschis la Banca Nationala a Romaniei. Eficienta s-a concretizat in localizarea operativa a intarzierilor de plata a railor platnici sau a nerespectarii cuantumului de impozit datorat bugetul statului. Totodata au fost respinse la plata institutiilor publice acele plati care nu se incadrau in creditele bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare ca volum si categorii de cheltuieli. Asupra consecintelor organizarii si functionarii trezoreriei sunt opinii diferite. In primul rand, referindu-se la atributul sau de casier al Statului, se apreciaza ca organizarea si functionarea Trezoreriei are drept consecinta realizarea retelei de fluxuri monetare la nivelul Ministerului finantelor Publice si in unitatile sale teritoriale, prin care se realizeaza in permanenta legatura intre incasari si plati, asigurandu-se disponibilitatile temporare aflate in contul Trezoreriei Statului.

10

Este astfel posibilitatea efectuarii de plasamente financiare cu scopul de a sprijini procesul de tranzitie si restructurare economica, asigurand in acelasi timp fructificarea disponibilitatilor temporare ale sectorului public. In al doilea rand, organizarea si functionarea Trezoreriei are consecinte pozitive asupra modului de organizare a Ministerul Finantelor Publice, unitatilor sale teritoriale si aparatului financiar fiscal, asigurandu-se exercitarea in conditii mai bune a atributiilor ce-I revin. In al treilea rand, retinem ca o consecinta deosebit de importanta a functionarii Trezoreriei, crearea posibilitatii organizarii in conditii foarte bune a exercitarii controlului prin organele proprii ale Ministerului Finantelor Publice asupra documentelor de incasare a obligatiilor cuvenite bugetului public national pentru respectarea termenelor de plata, dar si asupra efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele bugetare aprobate. Efectul imedial al activitatii de control se materializeaza in cresterea volumului de venituri atrase la bugetul public national, precum si in ritmicitatea incasarilor. Totodata, se creeaza posibilitatea organizarii si exercitarii controlului prin organele proprii ale Trezoreriei asupra efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice dein creditele bugetare aprobate, mijloacele speciale extrabugetare si fondurile speciale, asigurandu-se incadrarea platilor in destinatiile stabilite pe subdiviziunile aprobate prin legea bugetara anualacheltuieli curente: salaraii, materiale, subventii, transferuri, cheltuieli de capital, respectarea dispozitiilor legale in vigoare care privesc: platya salariilor si a altor sporuri si drepturi de personal, procurari de bunuri, obiecte de inventar, materiale, alimente, medicamente, investitii precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in cheltuirea banului public. Acestea toate, in conditiile bugetare prin unitatile Bancii Comerciale Romane nu se asigura nici un fel de control asupra cheltuielilor institutiilor publice, ci numai evidenta platilor pe capitole si ordonatori de credite. In al patrulea rand, se considera ca organizarea si functionarea Trezoreriei are drept consecinta perfectionarea sistemului informational in domeniul finantelor, folosindu-se sisteme de prelucrare automata a datelor, obtinandu-se informatii operative in legatura cu executia bugetara. In acest sens, a fost necesar a se realiza un program informatic unitar, eficient, care sa cupleze cele doua interfete ce functioneaza in conditiile actuale, si anume: VENIS11 si TREZOR12. Un prim pas in acest sens a fost crearea sistemului de plati(SEP).11

Produs informatic destinat satisfacerii cerintelor unitatilor administrative ale administratiei publice locale si a celor cu atributii in stabilirea, urmarirea, incasarea si controlul impozitelor si taxelor locale, precum si a celorlalte venituri ale bugetelor locale. 12 Sistem informatic care asigura evidenta intr-un sistem complet inchis a proceselor de prelucrare a bancnotelor si monezilor si furnizarea lor, urmarirea on-line a proceselor, accesarea rapida si flexibila a datelor inregistrate.

11

Astfel, devine posibila realizarea retelei judetene care poate fi conectata in viitor la o retea proprie a Ministerului Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei, aceasta utilizand operatiunile de executie bugetara fara sa solicite comisioane. In schimb, Banca Nationala a Romaniei utiliza disponibilitatile bugetului excedente ari si cele ale institutiilor publice ca resursa de creditare, fara sa acorde dobanda. Prin infiintarea trezoreriilor, disponibilitatile sectorului public s-au preluat de la banci in contul curent al Trezoreriei Statului, iar excedentul care se inregistreaza poate fi plasat cu dobanda negociata inclusiv societatilor bancare. Prin plasarea cu dobanda a disponibilitatilor din sectorul public s-ar fi putut asigura recuperarea integrala a cheltuielilor de organizare si functionare a trezoreriilor teritoriale, ramanand si un surplus insemnat de venituri, acesta putandu-se folosi in alte scopuri dotarea cu tehnica de calcul, insa pentru realizarea acestui deziderat este necesara eleborarea prevederilor legale adecvate, fapt de care se poate tine seama in viitor. Prin trezorerie se realizeaza perfectionarea sistemului informational si decizional in ce priveste rapiditatea, relevanta si acuratetea raportarilor in legatura cu urmarirea executiei bugetare si a altor operatiuni de trezorerie. In acest context se asigura informatii zilnice in legatura cu incasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor, inregistrarea deficitului, disponibilitatile din conturile de Trezorerie si altele, ceea ce asigura o baza eficienta de date in vederea luarii decizilor. Astfel, Ministerul Finantelor Publice dispune de instrumentul pentru stabilirea strategiei pentru termen scurt si lung si domeniul finantelor publice, cunoscand ansamblul informatiilor privind derularea executiei financiare prin sistemul trezoreriei. De asemenea, trezoreria a creat posibilitatea unei foarte bune contabilitati, iar prin raportarea operativa a rezultatelor se pot lua decizii la nivel macroeconomic pentru acoperirea deficitului contului general al Trezoreriei Statului.

1.3 FUNCTIILE TREZORERIEI STATULUI

Functiile originare ale trezoreriei, conform finantelor clasice sunt: casierie, unde sunt depuse fondurile Statului si banca cu activitate de credit pe termen scurt insarcinata sa elibereze in orice moment incasarile si iesirile de fonduri. In finantele moderne, la functiile sale de casa si banca se adauga si functia de control asupra ansamblului de activitati financiare ale natiunii. In prezent, Trezoreria tinde sa devina

12

unul dintre instrumentele prin care statul isi procura resursele, alaturi de resursele bugetare si de imprumut.

1.3.1 Casier al banului public

Trezoreria in calitate de casier al banului public asigura centralizarea fondurilor publice implicand executia de casa centralizarii operatiilor de incasari si plati efectuate de stat si vegherea la existenta disponibilitatilor pentru a face fata angajamentelor Statului. Mecanismul centralizarii fondurilor a constat in crearea unei administratii speciale, insarcinata sa primeasca veniturile si sa efectueze platile institutia Trezoreriei publice. Inca de la inceput aceasta institutie fiind axata mai mult pe functiile contabile, a presupus separarea sa in raport cu administratile, respectiv cu autoritatile care iau decizii privind executia bugetului. Executia de casa a operatiilor de incasari si plati efectuate de stat reprezinta de fapt executia operatiilor Statului si ale corespondentilor. Trezoreria efectueaza prin functia de casier al Statului, un numar mare de incasari si plati. Acestea sunt, mai intai, operatii prevazute in Legea bugetara, adica venituri si cheltuieli bugetare propriu-zise, precum si operatii ale conturilor speciale ale trezoreriei. Insa Trezoreria este totodata si casierul corespondentilor sai, care, in virtutea reglementarilor generale a contabilitatii publice, depun cu titlu obligatoriu sau facultativ fondurile la trezorerie sau sunt autorizati sa efectueze operatii de incasari si plati prin intermediul conturilor Trezoreriei. Acestea au conturi deschise la trezorerie pentru care Ministerul Finantelor Publice fixeaza condiitile de functionare si regimul dobanzilor. Trezoreria este astfel casierul administratiilor autonome care intocmesc bugete anexe sau au personalitate juridica distincta de cea a Statului, cum sunt institutiile publice. In calitate de casier al Statului, Trezoreria are ca sarcina emisiunile titlurilor de imprumut public si gestionarea datoriei publice. In acest scop, poate beneficia de concursul bancilor care folosesc ghiseele lor pentru plasarea imprumuturilor. Pentru imiprumuturile pe termen scurt, trezoreria are un rol important in emisiunea bonurilor de tezaur. Aceste bonuri au misiunea de a-I permite onorarea obligatiilor exigibile, precum si vegherea disponibilitatilor banesti. Procurarea de bani in caseria publica este prima dintre operatiunile trezoreriei. Aceasta este legaa de miscarea fondurilor in timp determinata de termenele la care devin exigibile incasarile si platile.

13

Problema Trezoreriei, aceea de procurare de bani pentru asigurarea permanenta si disponibilitatilor necesare platilor, este specifica atat trezoreriei finantelor private, cat si finantelor publice. Astfel, incasarile si platile sunt obiectul fluctuatilor in cursul anului. Pentru cheltuielile ordinare ale bugetului public exista o anumita regularitate in nivelul lor lunar, cu exceptia lunii decembrie, in care se executa partial cheltuieli, serviciile publice utilizand cea mai mare parte a creditelor lor inca neconsumate inainte de incheierea exercitiului, creditele riscand sa fie anulate in virtutea legii anualitatii. Pentru venituri regularitatea este mai putin realizabila, deoarece aceasta depinde de ritmicitatea vietii economice, mai ale in cazul impozitelor directe. Aceste miscari ale veniturilor si cheltuielilor se combina cu alte miscari de fonduri exceptionale emisiunea de imprumuturi, rambursarea imprumuturilor contractate de pe piete externe, plati de comisioane si cu miscarile datorate operatiilor corespondentilor. Aceste miscari exceptionale imprima lichiditatii Trezoreriei mari variatii si prin intermediul lor se poate determina un trend in fluctuatia lichiditatilor Trezoreriei si succesiunea perioadelor de cresteri, lichiditati abundente si scaderi, lipsa de lichiditati. Asemenea perioade pot fi identificate in cadrul trimestrelor, pe luni ale acestora, intre trimestre, dar si in cazul lunilor, intre decadele acestora. Pentru echilibrarea treezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse: 1. Utilizarea fondurilor corespondentilor 2. Emisiunea bonurilor de tezaur 3. Avansuri acordate de banca de emisiuni Insarcinata cu executia efectiva a operatiunilor de incasari si plati prevazute prin legea anuala a finantelor, Trezoreria este casierul Statului. Miscarile de fonduri in cadrul Trezoreriei rezulta din operatiunile permanente, vizand pe de o parte resuresele permanente ale Statului, in cadrul carora impozitele ocupa un rol esential, iar pe de alta parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuieli de capital, transferuri. Permanenta acestor operatiuni, adica repetitivitatea acestora, poate fi inteleasa numai referitor la functiile permanente ale Statului, justificand caracterul lor precis, riguros si restrictiv. Realizand aceste operatiuni Trezoreria manifesta o atitudine pasiva deoarece aceste operatiuni sunt fixate prin legea finantelor publice si I se impun Trezoreriei, deoarece in acest caz ea nu exercita direct functia de casier, in esenta, asigurand numai derularea corecta in timp si spatiu a acestor operaiuni.

14

Operatiunile de casa ale Trezoreriei Statului sunt clasificate conform a doua criterii: 1. a) b) 2. a) b) Dupa criteriul financiar se disting: Operatiuni cu caracter definitiv (incasari fiscale si cheltuieli); Operatiuni cu caracter temporar (care reclama o rambursare ulterioara a fondurilor) Dupa caracterul economic, cheltuielile de trezorerie cuprind: Cheltuieli ordinare, de functionare si de transfer; Cheltuieli de capital: de investitii

Prin functia de casierie, Trezoreria efectueaza: a) Toate operatiunile propriu-zise de incasare a veniturilor bugetare si de plati de la buget, in numerar sau prin decontari in cont; b) Controlul asupra cheltuielilor in eliberarea fondurilor de la buget si asigurarea informatiei generale privind executia de casa a bugetului in vederea intocmirii conturilor de executie a bugetului si a elaborarii rapoartelor periodice asupra acesteia; c) Gestioneaza pozitia zilnica de casa a bugetului si asigura lichiditatile necesare prin cunoasterea fluxurilor de incasari si plati, elaborarea de prognoze cu privire la cerintele de plata, la sincronizarea platilor si incasarilor, inclusiv a acelora privind finantarea deficitului si serviciului datoriei publice. Incepand cu 1 ianuarie 1997, finantarea investitiilor institutiilor publice se face prin Trezoreria Statului pentru care acestea trebuie sa depuna la unitatile Trezoreriei lista de lucrari, utilaje, mobilier si alte obiecte.

1.3.2 Gestionar al disponibilitatilor Statului

Gestionarea fondurilor publice este activitatea Trezoreriei ce se realizeaza datorita unitati caseriei si a unitatii de gestiune a acesteia, casieria poate asigura gospodaria fondurilor atat in timp, cat si in spatiu. Gestionarea in spatiu presupune compensatiile, adica compensarea deficitului cu excedentul inregistrat, precum si transferul de numerar pentru centralizarea la Trezoreria din Ministerul Finantelor, denumita Casieria Trezorierului Platitor General, care asigura compensarea intre casieriilor locale competente ale unitatii administrativ-teritoriale.

15

Compensarea se efectueaza numai pe baza ordinului trezorierului platitor general cu conditia existentei disponibilitatilor banesti in Casieria Generala13. Astfel, Casieria centrala trebuia sa se aprovizioneze cu lichiditati banesti. In prezent, operatiile s-au simplificat ca urmare a simplificarii reglementarilor prin inscrisuri (documente de decontare), prin operatiuni in conturi. Gestionarea fondurilor in timp inseamna planificarea si efectuarea operatiilor de incasari si plati bugetare atat in cadrul anului financiar, cat si pe mai multi ani prin conturile speciale ale Trezoreriei, al caror rol consta in ajustarea acestor operatii in timp. Administrarea Trezoreriei Statului presupune, de asemenea, realizarea distinctiei intre echilibrul bugetar si echilibrul Trezoreriei. Se constata ca si intr-un buget echilibrat exista decalaje sezoniere, Trezoreria trebuind sa asigure sudura intre secventele fluxurilor bugetare. Cu atat mai mult, in perioade de deficit bugetar, functia Trezoreriei este aceea de a asigura acoperirea nevoilor de finantare a Statului, mobilizand resurse pe pietele de capitaluri. In fine, Trezoreria trebuie, atunci cand volumul datoriei sale a atins un anumit nivel si cand structura acesteia s-a diversificat, sa duca o politica eficienta de gestiune a indatorarii, intervenind pe piata titlurilor sale pentru a obtine profit din oportunitatile reducerii sau extinderii costurilor datoriei.

1.3.3 Bancher al StatuluiIn calitatea sa de banca, Trezoreria asigura urmatoarele servicii: a) Este banca la care institutiile publice isi au deschise conturile de incasari si plati, realizand astfel gestionarea disponibilitatilor banesti ale sectorului public si integrarea acestora in politica de lichiditati ale bugetului; b) Gestioneaza datoria publica interna si externa, asigurand evidenta si plata serviciului datoriei publice; c) Asigura contabilitatea privind executia de casa pentru operatiunile de incasari si plati privind veniturile si cheltuielile sectorului public; d) Efectueaza si operatiunile in care statul apare in calitate de garant sau de comparticipant la coordonarea de imprumuturi diferitelor agentii guvernamentale, care la randul lor pot acorda imprumuturi;13

Are rol de imprumutator pentru Ministerul Finantelor Publice, fiind astazi reprezentata de Casieriile judetene, municipale, orasenesti etc. ale Trezoreriei Statului.

16

e) Exercita un control fiscal asupra incasarii veniturilor bugetare si unul financiar preventiv asupra efectuarii platilor privind respectarea limitelor si destinatiei creditelor bugetare asa cum acestea au fost aprobate, deschise si repartizate. In Romania, conform prevederilor Legii finantelor publice, se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la emisiune monetara si prin finantarea directa de catre banci. Refinantarea datoriei publice interne, finantarea deficitului bugetar si echilibrul balantei de plati externe se efectueaza prin contractarea si garantarea de catre Ministerul Finantelor Publice pe piata financiara interna si externa de imprumuturi si limite aprobate annual de catre Parlament. Acoperirea golurilor temporare de casa si a deficitului inregistrate pe parcursul executiei bugetului de stat se efectueaza prin: a) Folosirea resurselor disponibile aflate in conturile Trezoreriei Statului; b) Emisiunea, in primele zece luni ale fiecarui an, de bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice purtatoare de dobanda si cu scadent pana la sfarsitul anului financiar; c) Imprumuturi fara dobanda acordate de Banca Nationala a Romaniei pe seama resurselor de creditare ale acesteia. Termenul de rambursare este de maxim sase luni si nu poate depasi sfarsitul anului financiar. Rambursarea se efectueaza pe baza veniturilor financiare sau a unui imprumut de stat contractat prin respectarea conditiilor legilor. Suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat in vederea finantarii unor actiuni si sarcini noi aparute pe parcursul anului, respectiv pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, se efectueaza pe seama fondului de rezerva bugetara si a fondului de interventie la dispozitia Guvernului care se utilizeaza pe baza de hotarari ale acestuia.

1.3.4 Alte functii ale Trezoreriei Statului

Rezultat al unei evolutii complexe si adesea contradictorii, mult mai diversificate decat un plan a-priorii, functiile actuale ale Trezoreriei nu sunt usor de delimitat. Totusi, se pot regrupa intr-o abordare generica, cinci functii principale: 1. Administrator al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier al Statului;

17

2. Intermediar financiar, in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale; 3. Mandatar al puterii publice, intrucat exercita numeroase misiuni de autoritate, specifice Statului, in sectoarele economico-financiare; 4. Agent al interventei financiare publice in economie, in vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate (de exemplu: acordarea de garantii anumitor solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei); 5. Gardian al marilor echilibre, ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre nevoile si capacitatile de finatare, ele exprimand chiar obiectul politicii finaciare, inteleasa ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in serviciul actiunii economice.

1.4 MISIUNEA SI OBIECTIVELE TREZORERIEI STATULUI

Trezoreria este organizata si functioneaza ca un sistem unitar atat la nivel central, in cadrul Ministerului Finantelor Publice, cat si la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in cadrul directiilor generale ale finantelor publice. Prin sistemul de trezorerie se asigura realizarea concomitenta de operatiuni specifice bancare, operatiuni de evidenta bugetara, precum si operatiuni de control operativ. Operatiunile derulate prin trezorerie se refera in special la executia bugetara, asigurandu-se astfel efectuarea de incasari si plati pentru: Bugetul de stat; Bugetul asigurarilor sociale de stat; Bugetele locale; Fondul pentru plata ajutorului de somaj; Bugetul asigurarilor sociale de sanatate; Fonduri speciale; Alte disponibilitati ale institutiilor publice.

Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, efecueaza operatiuni de incasari si plati prin unitatile Trezoreriei Statului in a caror raza sunt inregistrate fiscal, cu exceptia institutiilor publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali si secundari de credite ai bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale si institutiilor publice autonome cu sediul in municipiul Bucuresti, precum si

18

a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, care efectueaza operatiunile de incasari si plati prin Trezoreria Municipiului Bucuresti. La judete si la municipiul Bucuresti, trezoreria este organizata ca directie in cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat, iar in cadrul obiectivelor acesteia se includ: Coordonarea activitatii de trezorerie la organele teritoriale; Gestionarea contului corepondent al trezoreriei judetene deschis la sucursala judeteana a Bancii Nationale a Romaniei, asigurand efectuarea operatiilor de decontare intre trezoreriile locale si institutiile bancare corespondente; Deschiderea creditelor bugetare dispuse de ordonatorii de credite secundari finantati din bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat in toate trezoreriile locale; Asigurarea incheierii exercitiului financiar la nivelul judetului si al municipiului Bucuresti; Intocmirea bilantului centralizat al Trezoreriei, analiza si elaborarea raportului de analiza; Elaborarea lucrarilor de sinteza privind executia bugetara, conturile de trezorerie, pe care le inainteaza periodic Ministerul Finantelor Publice.

Incasarea impozitelor si taxelor achitate de contribuabili se inregistreaza la unitatile detrezorerie, in conturi analitice deschise pe categorii de bugete, contribuabili sau entitati specializate de administrare, astfel: Pentru bugetul de stat: pe tipuri de impozite si contribuabili; Pentru bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat: pe tipuri de impozitare si entitatile specializate de administrare (autoritatile administratiei publice locale si respectiv casele teritoriale de pensii din subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale); Pentru fonduri speciale: pe institutiile publice care gestioneaza fondurile respective; Pentru alte disponibilitati ale institutiilor publice: pe institutiile publice titulare de cont.

19

CAPITOLULUL 2ORGANIZAREA ACTIVITATII TREZORERIEI STATULUI

2.1

FUNCTIONAREA TREZORERIEI STATULUI. PRINCIPII

Trezoreria Statului este conceputa sa functioneze prin respectarea unor principii de baza, prezentate in continuare: a) Realitatea informatiei Pana la organizarea Trezoreriei, informatia cu privire la structura veniturilor publice era deformata din cauza greselilor de inregistrare a incasarilor pe subdiviunile clasificatiei bugetare, urmare a unui control insuficient a documentului prin care se efectua varsamantul catre buget. De asemenea, in cazul platilor de casa, neajunsul consta in aceea ca, datorita inexistentei controlului, se efectuau plati de casa care nu concordau cu subdiviziunile clasificatiei bugetare pentru care erau aprobate creditele bugetare, practic, se efectuau,in multe situatii, deturari importante de fonduri14. In prezent, in Romania, conform prevederilor legale, resursele financiare publice se mobilizeaza si se gestioneaxza printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale; bugetele trezoreriei Statului; bugetele altor institutii cu caracter autonom. Principalele categorii de resurse publice sunt15: 1. i. ii. iii.14

Venituri curente: Venituri fiscale: Impozite pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice; Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice; Impozite si taxe pe bunuri si servicii (TVA, sume defalcate din TVA, accize); Impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale; Alte impozite si taxe fiscale; Contributii de asigurari; Venituri nefiscale;

Anghelache Gabriela, Pavel Belean, Trezoreria Statului Organizarea, functionarea si sistemul contabil, Editura Economica 2004 15 Legea nr. 486/2006privind bugetul de stat pe anul 2007,publicata in Monitorul Oficial nr. 1043/2006

20

2. platile s-ar efectua prin intermediul bancilor comerciale la care acestia au conturi deschise, Venituri de capital; 3. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate.

b) Realizarea controlului bugetar Se impune un control strict din punct de vedere al incadrarii corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificatiei bugetare si al altor criterii urmarite si un control preventiv asupra tuturor documentelor de plati, cu sau fara numerar, privind executia componentele bugetului general consolidat. Controlul este prezent pe toate palierele entitatii publice si se manifesta sub forma autocontrolului, controlului in lant (pe faze ale procesului) si a controlului ierarhic. Din punct de vedere al momentului in care se exercita, controlul este concomitent (operativ), ex-ante (feedforward) si ex-post (feed-back). Printre activitatile de control curente se regasesc: observarea, compararea, aprobarea, raportarea, coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea, supervizarea, examinarea, separarea functiunilor si monitorizarea. In afara activitatilor de control integrate in linia de management, pot fi organizate controale specializate, efectuate de componente structurale anume constituite (comisii, compartimente de control etc.), a caror activitate se desfasoara in baza unui plan conceput prin luarea in considerare a riscurilor. c) Universalitatea Se refera la faptul ca activitatea de trezorerie trebuie sa se extinda la nivel national. In acelasi sens, referindu-se la o universalitate, in plan teritorial, aceasta institutie, prin organele sale operative, infaptuieste executia la nivel judetean pentru toate compartimentele bugetului general consolidat. d) Unicitatea In sensul subiectului abordat, obliga ca toate bugetele sa se execute numai prin Trezorerie; institutiile publice au obligatia de a pastra disponibilitatile numai in conturi deschise aici, fiind exlusa posibilitatea de a avea conturi si la alte banci comerciale. Exceptie fac numai disponibilitatile virate pentru procurarea valutei, pastrarea acesteia, inclusiv a incasarilor in aceasta moneda provenite din activitatea proprie, donatii sau sponsorizari Unicitatea se refera la metodologia de lucru si la mecanismele implementate, la documentele care circula prin Trezorerie, la obiectivele de control, la tehnica de prelucrare a datelor si de elaborare a situatiilor de sinteza, ceea ce faciliteaza functionarea unitara a sistemului informational instituit.

21

e) Operativitatea informatiei Asigurarea operativitatii informatiilor cu privire la executia componentelor bugetului general consolidat, in plan judetean cat si national, se realizeaza prin sistemul informational propriu, deosebit de important pentru fundamentarea deciziilor privind derularea executiei bugetului de stat, si bugetelor fondurilor speciale. f) Corelatia veniturilor si cheltuielilor Impune ca veniturile incasate sa fie varsate in intregime bugetului din care fac parte, iar cheltuielile de asemenea, in totalitatea lor sa fie suportate din bugetul unde au fost prevazute, regula generala fiind aceea ca o cheltuiala nu poate fi finantata decat dintr0un singur buget. Aceeasi regula se aplica si in cazul ordonatorilor de credite, care nu vor efectua plati direct din incasari, pentru a nu elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectarii veniturilor si celui preventiv supra efectuarii cheltuielilor, prin obligativitatea inregistrarii in totalitate a incasarilor si platilor. Acest principiu nu functioneaza corespunzator si in cazul bugetelor fondurilor speciale si mijloacelor extrabugetare putandu-se efectua cheltuieli numai dupa ce s-au constituit, in prealabil, fondurile necesare. g) Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei Obligativitatea Trezoreriei Statului de a-si echilibra intrarile de fluxuri financiare cu iesirile reprezinta regula de fier care nu poate fi incalcata sub nici o forma, intrucat aceasta institutie nu poate functiona cu cont descoperit. Fluxurile financiare de intrari trebuie sa acopere in intregime, in orice moment al exercitiului financiar, platile. Daca nu se colecteaza suficiente resurse proprii din impozite si taxe pentru acoperirea platilor, se apeleaza in intregirea acestora prin imprumuturi. A sista platile in cursul executiei unui buget aprobat, a nu achita salariile sau alte cheltuieli strict necesare la timp, pe langa consecintele directe asupra subiectilor respectivi, ar crea o puternica stare de panica si incertitudine asupra institutiilor Statului cu implicatii dintre cele mai nefavorabile asupra intregii economii. Regulile pe care si le-a asumat Trezoreria Statului, dupa care sa functioneze, sunt cele rezultate din obligatia asigurarii fondurilor necesare Statului in orice moment al exercitiului, pentru ca acesta sa-si poata indeplini in cat mai bune conditii functiile si atributiile complexe pe care le are. Operatiunile de plati se efectueaza prin virare in limita creditelor bugetare deschise si repartizate sau a disponibilitatilor, evidentiate in conturi deschise direct la Trezoreria Statului.

22

Institutiile publice pot ridica din conturile de disponibil deschise la trezorerie sume pentru efectuarea de plati in numerar, reprezentad drepturi de personal, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justifica a fi realizate prin decontari. Institutiile publice au obligatia sa-si organizeze activitatea de casierie, astfel incat incasarile si platile in numerar sa fie executate in conditii de siguranta, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare si in limita plafonului de casa stabilit de catre Trezoreria Statului pentru fiecare institutie publica. Transferurile si subventiile alocate de la bugetul de stat, bugetele locale si fondurile speciale de catre ordonatorii principali de credite regiilor autonome si societatilor comerciale, dupa caz, vor fi utilizate potrivit destinatiilor apribate prin lege, princ conturi deschise la Trezoreria Statului pe seama unitatilor respective. Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare, au obligatia sa vireze sumele reprezentand contravaloarea marfurilor, prestarilor de servicii sau lucrarilor executate in conturile furnizorilor, deschise la Trezoreria Statului. Agentii economici care au incasat sume de la institutiile publice, inclusiv transferuri si subventii, isi deschid conturile de disponibil la trezoreria in a carei raza teritoriala isi au sediul fiscal. Din sumele colectate, agentii economici isi pot achita obligatiile fiscale catre bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondului de sanatate, bugetul fondului de somaj, fara a plati comision de transfer ca in cazul in care iar disponibilitatile ramase pot fi transferate in conturile deschise la bancile comerciale in vederea utilizarii in alte scopuri. Pentru sumele pastrate in conturi deschise la Trezoreria Statului, agentii economici si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, beneficiaza de o dobanda la vedere sau de depozit, dupa caz, conform conventiilor incheiate cu Trezoreria Statului. Directiile de transmitere a informatiilor pe baza carora se deruleaza operatiunile de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor bugetare sunt: Preluarea in sarcina Ministerului Finantelor Publice a executarii prevederilor legii bugetare anuale; Deschiderea creditelor bugetare si transmiterea nivelurilor de repartizare pe categorii de ordonatori pana la institutiile publice; Incasarea veniturilor proprii de catre institutiile bugetare; Pastrarea disponibilitatilor banesti ale trezoreriei in contul corespondent la Banca Nationala a Romaniei si folosirea acestora; Raporturile de corespondenta dintre Trezoreria Centrala, trezoreriile judetene si cele operative;

23

2.2

Circuitul documentelor privind incasarea veniturilor de buget de la agentii economici prin intermediul conturilor de la unitatile bancilor comerciale; Incasarea impozitelor si taxelor de la persoanele fizice.

STRUCTURA CONTULUI GENERAL AL TREZORERIEI STATULUI

Contul curent general al Trezoreriei Statului functioneaza la Banca Nationala a Romaniei, care este desemnata de Legea nr. 128/199416, cuprivire la derularea operatiunilor prin Trezoreria Statului, ca: Agent pentru efectuarea de plasamente din disponibilitatile aflate in contul curent general al Trezoreriei Statului, rol pe care Banca Nationala il juca si inainte de aparitia acestei legi, pe baza conventiei incheiate cu Ministerul Finantelor Publice; Administrator al contului general al Trezoreriei Statului, asigurand evidenta tranzactiilor Statului care se deruleaza prin acest cont, precum si informarea periodica a titularului contului Directia Generala a Trezoreriei Statului din Ministerul Finantelo Publice. Soldul activ al contului curent general al Trezoreriei Statului evidentiaza: Disponibilitatile Trezoreriei Centrale sin Ministerul Finantelor Publice; Disponibilitatile Trezoreriilor din cadrul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Incepand din decembrie 1996, soldul contului curent general al Trezoreriei Statului este inclus in bilantul Bancii Nationale a Romaniei. Disponibilitatile aflate in contul curent general al Trezoreriei Statului pot fi utilizate, in urmatoarea ordine, pentru: Acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului de stat; Acoperirea temporara a golurilor de casa inregistrate de bugetele locale; Acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale; Efectuarea de plasamente financiare pe termen scurt prin Banca Nationala a Romaniei, care actioneaza ca agent al Statului; Acordarea de imprumuturi pe termen mediu si lung pentru finantarea si refinantarea deficitelor anuale ale bugetului de stat.16

Legea nr. 128/1994, cu privire la derularea operatiunilor prin Trezoreria Statului, publicata in

Monitorul Oficial nr. 350/1994

24

Sumele utilizate pentru imprumuturi provin din disponibilitatile pe termen mediu si lung constituite din contravaloarea in lei a imprumuturilor externe. Pentru fondurile speciale se pot utiliza sume din contul curent general al Trezoreriei Statului numai pe baza unei Hotarari de guvern in care sunt prevazute dobanda cuvenita si termenele de rambursare. Centrala BNR Contul curent general al Trezoreriei Statului

Ministerul Finantelor Publice Trezoreria Centrala Contul curent general al Trezoreriei

Directiile generale ale finantelor publice si controlului finaciar de stat Cont curent al Trezoreriei statului

Banci comerciale BCR, BRD Cont curent al Trezoreriei Statului

Cont curent general pentru plati de mare valoare Cont curent general pentru plati de mica valoare Cont curent pentru plasamente si deficite Cont curent deficit/excedent

Cont curent pentru plati de mare valoareCont curent pentru plati de mica valoare

Cont curent pentru plati de mare valoare Cont curent pentru plati de mica valoare

Structura contului general al Trezoreriei Statului Din cele 39 de conturi ale contului general al Trezoreriei, 11 conturi privesc trezoreriile judetene deschise la Banca Nationala a Romaniei, iar pentru judetul Ifov si municipiul Bucuresti sinonimul contului general al Trezoreriei este deschis la Banca Comerciala Romana, si 28 sunt conturi care privesc Trezoreria Centrala, deschise la Centrala Bancii Nationale a Romaniei. De asemenea, din cele 39 conturi analitice, 25 (11 la judete si 14 la Centrala Bancii Nationale a Romaniei) privesc executia bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor

25

speciale si a celor din mijloace extrabugetare, precum si a consecintelor acestei executii care pot fi doua: Credite pe termen maxim 180 de zile, primite de la Banca Nationala a Romaniei pentru acoperirea temporara a golurilor de casa. Plasamentele financiare ale Trezoreriei cand aceasta prezinta lichiditati temporare. Restul de 14 conturi privesc in exclusivitate operatiunile Trezoreriei Centrale, referitoare la conturile de disponibil legate de creditele bancare neperformante preluate la datoria publica, recuperarea creantelor externe ale Statului, operatiuni de barter, clearing si cooperare economica, risc din garantii acordate agentilor economici, credite acordate de Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, dobanzile platite Bancii Nationale a Romaniei pentru creditele primite in vederea acoperii golurilor temporare de casa sau dobanzilor incasate pentru plasamentele financiare efectuate, precum si contravaloarea in lei a imprumuturilor externe aflate in conturi la Banca Nationala a Romaniei. Banca Nationala a Romaniei tine in evidentele sale contul curent al Trezoreriei Statului titular fiind Directia Generala a Trezoreriei Statului din Ministerul Finantelor Publice. In acest fel, evolutia soldului contului general al Trezoreriei este monitorizata de Banca Nationala pentru a avea in orice moment imaginea nivelului lichiditatii din sistemul bancar si in acelasi timp, prin plasamentele efectuate se obtine o sursa suplimentara de venituri pentru Trezorerie. Functionarea contului curent general al Trezoreriei Statului si inregistrarea operatiunilor se stabilesc prin conventii incheiate intre Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor Publice, dar si pe baza Legii nr. 34/1991 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei modificata prin Legea nr. 101/1998, Legii nr. 128/1994 privind derularea operatiunilor prin Trezoreria Statului. Prin contul curent general al Trezorteriei Statului se deruleaza incasari si plati intre unitatile teritoriale ale trezoreriei si Trezoreria Centrala, precum si un numar limitat de banci comerciale care efectueaza operatiuni de incasari si plati ale Statului. Astfel, incepand cu data de 3 aprilie 1995 a fost pus in functiune subsistemul de compensare bilaterala a platilor cu deconatare neta COBI, care prin coordonatele sale, asigura si tinerea in evidentele sale a contului curent general al Trezoreriei Statului. COBI a fost constituit, inca de la inceputul perioadei sale de functionare, pentru a colecta veniturile si efectua cheltuielile Trezoreriei Generale ale Statului.

26

2.3

SISTEMUL DE ORGANIZARE A TREZORERIEI STATULUI

Trezoreria statului este conceputa ca un sistem unitar ata la nivel central cat si la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in scopul realizarii operatiunilor financiare ale sectorului public. In cadrul Ministerului Finantelor Publice functioneaza Directia Contabilitatii Publice care are drept parteneri principali: Directia Generala a Trezoreriei Statului; Directia Generala de Sinteza a politicilor bugetare; Directia Generala de administrare a veniturilor publice si a monopolurilor. In exterior, partenerii Directiei Contabilitatii Publice sunt: Banca Nationala a Romaniei; Ordonatorii principali de credite bugetare, secundari si tertiari; Institutul National de Statistica. La nivelul central, Directia Contabilitatii Publice a fost restructurata: serviciile Directiei Generale a Trezoreriei Statului tin de Secretarul de Stat insarcinat cu datoria publica, integrarea europeana si cu relatiile internationale. Directia Generala a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor Publice are urmatoarele atributii: Elaborarea instructiunilor privind organizarea si functionarea Trezoreriei teritoriale, precum si a celor de indrumare a activitatii lor; Asigurarea evidentei contabile privind tranzactiile derulate din fondurile Statului; Deschiderea creditelor bugetare pentru principalii ordonatori de credite; Efectuarea operatiunilor de decontare intre trezoreriile judetene; Administrarea fondurilor speciale; Administrarea transferurilor de lichiditati legate de cooperarile economice, barter si clearing; Efectuarea de plasamente; Contractarea, gestionarea si evidenta imprumuturilor pentru finantarea deficitului bugetar; Gestionarea datoriei publice interne si externe; Elaborarea lucrarilor de executie bugetara si a contului trezoreriei in structurile si termenele stabilite; Elaborarea raportului public si a executiei bugetului general consolidat.

27

Aceste atributii sunt realizate in cadrul Directiei Generale a Trezoreriei Statului de urmatoarele servicii: Serviciul Metodologie; Serviciul plasamente, Dobanzi si Comisioane; Serviciul Urmarirea Executiei financiare prin Trezorerie; Serviciul Contabilitate Generala a Trezoreriei; Serviciul Gestiunea Creditelor Externe.

Trezoreria Centrala functioneaza sub autoritatea Directiei Generale a Trezoreriei Statului din Ministerul Finantelor Publice, cu atributii atat specifice executiei de casa a bugetului cat si de coordonare a tuturor unitatilor de trezorerie, de sinteza a indicatorilor de activitate curenta a acestor unitati, ca si a indicatorilor de evidenta in timp a executiei bugetare publice. Totodata, Trezoreria Centrala elaboreaza si perfectioneaza normele privind functionarea unitatilor trezoreriei si evidenta lor contabila, dispune decontarile necesare intre trezoreriile judetene, efectueaza operatiunile specifice datoriei publice si alte atributii, prin contul sau deschis la Banca Nationala a Romaniei. Conducerea Trezorerie este asigurata de: Director General (Sef Administratie); Directori generali (Sef adjunct Administratie); Sefi servicii. Organizarea Trezoreriei Statului din Romania include: Trezoreria Centrala; Trezoreriile judetene si a municipiului Bucuresti; Trezoreriile municipale; Trezoreriile orasenesti.

Pentru stingerea obligatiilor de plata conform prevederilor legale in vigoare, entitatile specializate de administrare dispun zilnic de informatiile necesare privind incasarea impozitelor si taxelor inregistrate la unitatile teritoriale de trezorerie. Incasarea impozitelor si taxelor achitate de contribuabili se inregistreaza la unitatile de trezorerie, in conturi analitice deschise pe categorii de bugete, contribuabili sau entitati specializate de administrare, astfel: Pentru bugetul de stat: pe tipuri de impozite si contribuabili; Pentru bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat: pe tipuri de impozite si entitatile specializate de administrare (autoritatile administratiei publice locale si

28

respectiv casele teritoriale de pensii din subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale); Pentru fonduri speciale: pe institutiile publice care gestioneaza fondurile respective; Pentru alte disponibilitati ale institutiilor publice: pe institutiile publice titulare de cont.

29

CAPITOLUL 3DERULAREA OPERATIUNILOR PRIVIND FINANTELE PUBLICE PRIN TREZORERIA STATULUI 3.1 OPERATIUNILE PASIVE ALE TREZORERIEIOperatiunile pasive reprezinta pentru institutiile bancare, operatiunile de constituire a resurselor17. Necesitatea de modernizare a instrumentelor si tehniciloe aflate la indemana Trezoreriei Statului, determinata de o serie de constrangeri, a impus o translati din campul vechilor metode (avansuri de la Banca Nationala a Romaniei, certificate de trezorerie etc), catre o serie de metode noi pentru Trezoreria Statului, imprumutate din practica bancara, caracterizate prin flexibilitate si eficienta. Pentru sumele pastrate pentru conturile deschise la Trezoreria Statului, agentii economici vor beneficia de dobanda la vedere, sau de depozit, potrivit conventiilor incheiate cu Trezoreria Statului, dobanda care va fi virata in acelasi cont, in prima zi lucratoare a lunii urmatoare pentru luna expirata. De asemenea, in afara de institutiile publice si agentii economici care au relatii cu institutiile publice, mai exista si alte categorii de clienti, care sunt obligate prin lege sa-si mentina conturi de disponibilitati la Trezoreria Statului, pentru sumele primite de la institutiile publice18. Acestia sunt: medicii de familie, medicii stomatologi, medicii veterinari, etc. Toate aceste reglementari au fost introduse cu scopul diminuarii fenomenului de evaziune fiscala si al accelerarii incasarii veniturilor bugetare. Atat, institutiile publice, care isi au conturile curente deschise la Trezoreria Statului, cat si alte categorii de persoane juridice (banci comerciale, institutii financiare etc) au posibilitatea, ca pe baza de conventiiincheiate cu Trezoreria Statului, sa-si constituie la aceasta din urma, conturi de depozite. Nivelul depozitului, dobanda aferenta, precum si alte elemente tehnice vor fi stabilite in cadrul conventiei respective. Avand insa in vedere dobanzile destul de scazute pe care Trezoreria Statului le acorda la aceasta categorie de plasamente, atat bancile comerciale, cat si celelalte institutii financiare prefera, dat fiind si volumul destul de important al resurselor pe care il vehiculeaza, alte tipuri de investitii mai eficiente din punctul lor de vedere.17 18

Berea Octavian Aurel Finante Publice Editura BREN, Bucuresti, 2005 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv Legea 201/2003

30

Singurele categorii constranse de legislatia in vigoare pentru a-si constitui aceste depozite la Trezoreria Statului, au ramas institutiile publice, care nu au posibilitatea plasarii sumelor lor disponibile la banci, singura solutie fiind Trezoreria Statului. Din punct de vedere al literaturii de specialitate, principala operatiune pasiva pe care o banca o realizeaza este atragere depozitelor la vedere (conturi curente si conturi de depozit): acestea sunt caracterizate prin elasticitate, avand in vedere ca depunatorii pot dispune in orice moment utilizarea lor pentru platile in cont sau retrageri din cont, potrivit intereselor lor, ceea ce poate determina o diminuare abrupta. In ceea ce priveste Trezoreria Statului, lucrurile sunt mai complicate din acest punct de vedere, datorita faptului ca orice plata pe care titularul contului (institutia publica) doreste sa o efectueze, trebuie mai intai sa o treaca printr-o serie de etape succesive, cu rol preventiv, atat de fond cat si de forma, toate acestea intarziind oarecum rapiditatea cu care este facuta plata (in conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice si ale Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr. 1792/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonatarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetaresi legale). Experienta arata ca, in mod normal, o parte a platilor efectuate se inregistreaza ca incasari in alte conturi ale clientilor bancii, iar platilor facute in conturi catre alte banci, sau prin numerar, le corespund, in general, incasari, astfel ca suma soldurilor succesive ale conturilor de depozit, ramane la dimensiuni relativ apropriate, in conditiile unei variatii mari a volumului fiecarui depozit, de la zi la zi. Depozitele la vedere (conturi curente si conturi de depozite) reprezinta cea mai stabila resursa a bancilor comerciale. Asa stau lucrurile din punct de vedere al unei banci comerciale. Din punct de vedere al Trezoreriei Statului, conturile curente reprezinta 90% din conturile deschise pe seama institutiilor publice, cele de depozit avand o pondere mult mai scazuta, aproape insignifianta. Fondurile proprii ale institutiilor publice reprezinta un volum imens de bani, care daca ar fi fost dispersat prin intreaga retea de banci comerciale, ar fi condus la disiparea puterii financiare a Statului, acesta fiind obligat sa se imprumute pe piata, la costuri net superioare si sa renunte la aceasta varitabila resursa de finantare. Astfel, o prima consecinta ar fi fost: costuri mai mari pentru Stat si implicit impozite mai mari pe care contribuabilii ar trebui sa le plateasca. O a doua economie, care s-a obtinut prin infiintarea Trezoreriei Statului, este cea aferenta comisioanelor si spezelor bancare pe care Statul ar fi fost obligat sa le plateasca bancilor comerciale, pentru activitatea de gestionare a conturilor institutiilor publice. Si avand in vedere volumul imens al operatiilor zilnice facute de catre acestea, aceste comisioane s-ar fi

31

ridicat la sume exorbitante, avand de asemenea, un impact negativ asupra cheltuielilor Statului, crescand volumul impozitelor necesare acoperirii acestor cheltuieli. De asemenea, trebuie precizat faptul ca nici Trezoreria Statului si nici Banca Nationala a Romaniei nu percep comisioane pentru operatiile efectuate in contul institutiilor publice si respectiv pentru decontarea operatiunilor de incasari si plati, fapt care reprezinta o economie de necontestat asupra resurselor bugetului de stat. Aceasta economie nu ar fi putut fi realizata, daca resursele institutiilor publice ar fi fost tinute in bancile comerciale. Recurgerea la vansurile acordate de catre Banca Nationala a Romaniei semnaleaza o situatie negativa a finantelor publice, manifesta dezechilibrul bugetului statului si al Trezoreriei. Se apreciaza astfel, ca apelul la avansurile acordate de catre Banca Nationala a Romaniei compromit creditul public, denuntandu-i deteriorarea sa din punct de vedere monetar, avansurile de la Banca Nationala a Romaniei conducand astfel, la emisiune de bani de hartie fara contravaloare efectiva, aparand ca un factor puternic inflationist. Avand in vedere toate aceste elemente negative, o buna perioada de timp recurgerea la acest tip de resursa s-a facut cu prudenta, iar in prezent este interzis prin lege ca Banca Nationala a Romaniei sa acopere deficitele Statului prin acordarea unor avansuri fara dobanda. Imprumuturile pe piata interbancara reprezinta a doua categorie de resurse nedepozit ce pot fi atrase prin intermediul operatiunilor pasive. Este realizata atat de bancile comerciale, cat si de catre Trezoreria Statului pe piata monetara, avand ca principala caracteristica rapiditatea cu care aceste resurse sunt obtinute si noutatea din punctul de vedere al Trezoreriei Statului. Asadar, Trezoreria Statului, asemenea bancilor comerciale, poate participa pe piata monetara, atat ca imprumutat cat si ca imprumutator. Emisiunea de hartii de valoare reprezinta ce-a de treia operatiune pasive, prin care atat bancile, cat si Trezoreria Statului isi pot procura resursele necesare, in cel mai scurt timp (tehnica nu prezinta noutate pentru Trezoreria Statului, deoarece a fost folosita inca de la infiintarea Trezoreriei in Romania). Din punctul de vedere al Trezoreriei Statului, operatiunea pasiva de atragere a resurselor necesare prin intermediul hartiilor de valoare pe termen scurt, este concretizata preponderent in emisiunea de certificate de trezorerie. In conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, asigurarea permanenta a echilibrului dintre resursele contului curent general al Trezoreriei Statului si necesitatile de finantare se poate realiza prin mai multe metode (unele dintre ele descrise mai sus), printre care si emisiunea de certificate de trezorerie. Asadar, scopul in care sunt lansate emisiunile de certificate de trezorerie este acela de mentinere a unui sold corespunzator in contul general al Trezoreriei Statului. Acestea reprezinta un element al datoriei publice interne a Statului roman, acesta avnd obligatia de rambursare la scadenta a imprumutului contractat si de plata a dobanzilor si costurilor aferente. Rambursarea se

32

realizeaza din surse stabilite prin dispozitii legale, din surse ale contului general al Trezoreriei Statului si din imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriei publice. Din punct de vedere al Trezoreriei Statului si al efectelor economico-financiare pe care aceasta operatiune pasiva le presupune, principala problema este aceea de a sti daca, prin dimensiune si mijloace de interventie, statul nu obtureaza accesul pe piata al celorlalti participanti, privandu-I astfel de o resursa importanta si utila (asa cum am aratat mai sus, in cazul certificatelor de depozit). O alta categorie de operatiuni pasive pe care bancile comerciale si mai nou Trezoreria Statului le poate desfasura, in vastul proces de atragere al resurselor necesare, sunt operatiunile cu titluri de stat REPO19 si Reverse REPO20. Din punctul de vedere al Trezoreriei Statului, procedeul este extrem de nou, fiind introdus in panoplia instrumentelor de echilibrare al soldului contului curent al Trezoreriei Statului, abia in noiembrie 2002. Vanzarea titlurilor de valoare detinute in portofoliu, desi este una dintre operatiunile pasive de procurare a necesarului de resurse cel mai des utilizata de catre bancile comerciale, din punct de vedere al Trezoreriei Statului, acest tip de operatiune este extrem de nou. Tranzactiile REPO si Reverse REPO, precum si detinerea de catre Trezoreria Statului a unui portofoliu format din titluri de valoare reprezinta un element de modernitate, de aliniere a procedurilor, de procurare a resurselor de catre Stat, cu cele folosite de sistemul bancar, procedee care imprima un caracter extrem de flexibil modalitatilor de actiune aflate la indemana trezorierilor statului. Ultima dintre operatiunile pasive avute in vedere in lucrarea de fata, desfasurate de catre bancile comerciale, cat si de Trezoreria Statului sunt imprumuturile pe termen lung.

19

Tranzactii reversibile in cadrul carora Ministerul Finantelor Publice cumpara titluri de valoare cu risc zero, in lei sau in valuta, cu angajamentul partenerului de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara si la un pret stabilit la data incheierii tranzactiei. 20 Tranzactii reversibile in cadrul carora Ministerul Finantelor Publice cumpara titluri de stat pentru tranzactionare de la intermediarii autorizati conform prevederilor legale, cu angajamentul acestora de a le rascumpara la o data ulterioara si la un pret stabilit la data incheierii tranzactiei.

33

Trezoreria Statului este autorizata prin legile in vigoare sa contracteze imprumuturi pe termen lung, atat de pe piata interna, cat si de pe piata externa, in urmatoarele scopuri: Finantarii deficitului bugetului de stat; Refinantarii datoriei publice; Sustinerii balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului; Finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei; Finantarea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu capital majoritar romanesc; Finantarea achizitionarii de bunuri si servicii, inclusiv importul de materii prime si resurse energetice; Indeplinirea obligatiilor legate de garantiile de stat pentru imprumuturi; Amortizarea si achitarea imprumuturilor guvernamentale si rascumpararea datoriei neachitate, incluzand capitalul, dobanda si alte costuri; Finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor dezastrelor naturale si a altor calamitati; Alte necesitati aprobate prin legi speciale.

Disponibilitatile in valuta gestionate de Ministerul Finantelor Publice, provenite din imprumuturi de stat destinate finantarii deficitului bugetului de stat si refinantarii datoriei publice, precum si din alte surse prevazute de lege, se pastreaza in conturi deschise la Centrala Bancii Nationale a Romaniei, care functioneaza in afara contului general al Trezoreriei Statului si se utilizeaza potrivit legii.

3.2 OPERATIUNILE ACTIVE ALE TREZORERIEI

In ceea ce priveste operatiunile active de acordare de credite si imprumuturi desfasurate de catre Trezoreria Statului, acestea au un caracter sensibil diferit fata de cele desfasurate de catre bancile comerciale, in sensul ca Trezoreria Statului nu se implica activ in acordarea de credite catre socetatile comerciale, sau catre persoanele fizice, desi in unele state acest lucru este posibil. In cazul Trezoreriei Statului, panoplia operatiunilor de imprumut din disponibilitatile temporare ale contului curent este reglementata de dispozitiile legale in vigoare si rezida in urmatoarele operatiuni:

34

1. Finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului de stat, nefinantate prin imprumuturi de stat; 2. Finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetelor asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie; 3. Finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetului trezoreriei statului din exercitiul curent; 4. Acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta, sau inainte de scadenta, dupa caz, a titlurilor de stat emise pentru finantarea sau refinantarea datoriei publice, cu conditia asigurarii disponibilitatilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor aprobate conform legii; 5. Acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum si ale bugetelor fondurilor speciale, cu termen de rambursare in cursul aceluiasi exercitiu bugetar; 6. Acordarea de imprumuturi pe baza de Hotarare a Guvernului. Operatiunile active de acordare de imprumuturi din disponibilitatile temporare ale contului curent al Trezoreriei Statului (resurse ramase disponibile dupa ce toate platile curente exigibile au fost facute), desi au un caracter pronuntat diferit de cel al operatiilor de creditare/imprumutare realizate de banci, putem afirma ca asemanarea consta in faptul ca ambele operatiuni se fac cu scopul obtinerii de venituri. Aceste venituri, atat in cazul bancilor comerciale, cat si al Trezoreriei Statului reprezinta sursa principala de finantare a cheltuielilor institutiilor respective si de perpetuare a activitatii acestora (plata dobanzilor platite in cadrul actiunilor pasive de procurare a resurselor, pentru acoperirea cheltuielilor curente de functionare, cat si a obtinerii unui anumit profit). In cazul Trezoreriei Statului, excedentul anual obtinut ca diferenta intre operatiunile active si cele pasive (intre veniturile incasate si platile efectuate) se raporteaza in anul urmator si se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor prevazute in bugetul Trezoreriei Statului. Asadar, in ceea ce priveste Trezoreria Statului, scopul nu este cel de obtinere al profitului, ci acela al minimizarii costurilor, datorita faptului ca resursele publice sunt limitate si trebuie gestionate cu maximum de rationalitate. Desi destinatia acestor sume de bani obtinute din efectuarea unor actiuni active este diferita, ceea ce este comun atat in cazul bancilor comerciale, cat si in cazul Trezoreriei Statului, este faptul ca acestea sunt facute in vederea fructificarii cat mai bune a resurselor disponibile la un moment dat. Diferenta dintre imprumuturile acordate de catre banci si cele acordate de catre Trezoreria Statului, consta in faptul ca, daca bancile se adreseaza sectorului privat al economiei, Trezoreria se adreseaza sectorului public, fiind un fel de banca a institutiilor publice.

35

Disponibilitatile ramase neangajate in contul curent general al Trezoreriei Statului, dupa finantarea deficitului bugetelor de stat si cel al asigurarilor sociale de stat, pot si utilizate si pentru urmatoarele scopuri, ordinea de utilizare fiind stabilita de Ministerul Finantelor Publice, in functie de conditiile pietei financiare: 1. Efectuarea de plasamente prin operatiuni specifice la banci si institutii financiare autorizate sa efectueze astfel de operatiuni, garantate cu titluri de stat detinute de catre acestea; 2. Efectuarea de cumparari reversibile REPO; 3. Efectuarea de plasamente in titluri de valoare cu risc zero in conditiile pietei. Desi operatiunile numerate nu reprezinta o noutate in ceea ce priveste panoplia instrumentelor active aflate la indemana bancilor comerciale, in cazul Trezoreriei Statului acestea reprezinta un element nou, impus de constrangerile mediului economico-financiar si de necesitatea de modernizare a instrumentelor sale. Nivelul ratelor dobanzilor pentru operatiunile active enumerate mai sus se stabileste prin conventii negociate in mod direct si reprezinta de asemenea venituri ale bugetului Trezoreriei. Concluzionand, putem afirma deci ca activitatea de investire in titluri de valoare, reprezentand una din operatiunile active derulate de catre bancile comerciale si in viitor si de Trezoreria Statului este extrem de importanta prin prisma activitatilor curente de plati pe care Trezoreria, ca orice institutie financiara le desfasoara zilnic. Oadat cu darea in functiune a Sistemului Electronic de Plati al Romaniei, acest procedeu se transforma dintr-un simplu procedeu de obtinere de profit si plasare a unor capitale disponibile, intr-o activitate obligatorie in vederea garantarii accesului la sursele ieftine de finantare oferite de Banca Nationala a Romaniei si in vederea garantarii decontarii pozitiilor nete multilaterale. De aceea, evitarea riscurilor de creditare aferente acestor activitati, prin achizitionarea unor titluri de valoare sigure certe, care sa nu prezinte riscuri trebuie sa reprezinte una dintre preocuparile de baza ale managerilor Trezoreriei Statului.

3.3 DERULAREA OPERATIUNILOR ACTIVE SI PASIVE DESFASURATE DE TREZORERIE

Procesarea platilor prin Sistemul Electronic de Plati (SEP) cuprinde:

36

a) Procesarea ordinelor de plata; b) Procesarea cecurilor pentru ridicare de numerar. La inceputul anului, fiecarui inspector/referent de cont i se atribuie de catre inspectorul din cadrul compartimentului de informatica numere de pachete unice atat pentru operatiunile prin virament cat si pentru cele in numerar. In vederea prelucrarii in programul informatic al documentelor de plata fiecare inspector/referent are alocata o parola si un cod de utilizator. Ordinele de plata se grupeaza in doua categorii: a) Ordine de plata ce urmeaza a fi decontate in sistemul electronic de plati; b) Ordine de plata interne, in cazul in care contul beneficiar este deschis in cadrul aceleiasi trezorerii. Procesarea ordinelor de plata ce urmeaza a fi decontate in sistemul electronic de plati cuprinde urmatoarele etape: 1. Inregistrarea in sistemul informatic al ordinelor de plata; 2. Validarea ordinelor de plata; 3. Constituirea fisierelor de plati si transmiterea acestora la Ministerul Finantelor PubliceDirectia Generala a Contabilitatii Publice si a Sistemului de Decontari in Sectorul Public. 1. Inregistrarea in sistemul informatic al ordinelor de plata

Dupa verificare, ordinele de plata se inregistreaza in sistemul informatic in functie de volumul de documente din ziua respective astfel: Fie numai de inspectorul/referentul de cont care le-a receptionat din cadrul serviciilor implicate (Serviciul Verificarea si Decontarea Cheltuielilor Institutiilor Publice si Serviciul Administrarea Conturilor Agentilor Economici Contribuabili Mari); Fie de inspectorul/referentul de cont care le-a receprionat, precum si de alte persoanel desemnate cu atributiuni in prelucrarea ordinelor de plata din cadrul serviciilor implicate; In cazul in care inregistrarea in sistemul informatic a ordinelor de plata se efectueaza de inspectorul/referentul de cont care le-a receptionat, acesta procedeaza astfel: Semneaza, dateaza primire/acceptare; si stampileaza fiecare ordin de plata la rubrica

37

1.

Grupeaza ordinele de plata ce urmeaza a fi decontate in sistemul electronic de plati in pachete, care cuprind cel mult 50 de documente, pe urmatoarele tipuri de operatiuni: Plati interbancare sume mici 61.01Cont corespondent al Trezoreriei Statului decontari interbancare de mica valoare; Plati interbancare sume mari 61.02Cont corespondent al Trezoreriei Statului decontari interbancare de mare valoare; Plati intertrezorerii 61.03Cont corespondent al Trezoreriei Statului decontari intertrezorerii (interjudetene); Preia in tocmai in sistemul informatic datele inscrise pe ordinul de plata si inregistreaza plata prin debitarea contului de cheltuieli bugetare, de disponibilitati sau de venituri bugetare, dupa caz, si creditarea contului 61.01, 61.02 sau 61.03 in functie de tipul de operatiune; Editeaza o banda de control prin totalizarea sumelor aferente ordinelor de plata din fiecare pachet; Editeaza, prin program informatic, borderoul de plati predate spre confirmare aferent fiecarul pachet; Verifica concordanta totalului borderoului cu totalul benzii de control si cu totalul sumelor inregistrate in programul informatic, aferente ordinelor de plata constituite in pachetul respectiv; Inscrie tipul de operatiune (61.01, 61.02 sau 61.03, dupa caz), semneaza si stampileaza borderoul de plati predate spre confirmare; Transmite sefului de serviciu borderoul de plati pentru verificare si semnare. In cazul in care inregistrarea si sistemul informatic al ordinelor de plata se efectueaza si de alte persoane desemnate, se procedeaza astfel: Inspectorul/ refentul de cont care le- receptionat: Semneaza, dateaza si stampileaza fiecare ordin de plata la rubrica primire / acceptare; Grupeaza ordinele de plata ce urmeaza a fi decontate in sistemul electronic de plati in pachete, care cuprind cel mult 50 de documente, pe urmatoarele tipuri de operatiuni: - Plati interbancare sume mici 61.01 Cont corespondent al Trezoreriei Statului decontari interbancare de mica valoare; - Plati interbancare sume mari 61.02 Cont corespondent al Trezotreriei Statului decontari interbancare de mare valoare; - Plati intertrezorerii 61.03 Cont corespondent al Trezoreriei Statului decontari intertrezorerii (interjudetene);

38

-

Editeaza o banda de control prin totalizarea sumelor aferente ordinelor de plata fiecarui pachet.

Inspectorul/referentul care le-a receptionat preda ordinele de plata grupate in pachete cu banda de control persoanelor desemnate cu procesarea acestor documente. 2. Persoana desemnata cu prelucrarea ordinelor de plata din cadrul serviciilor implicate: - Preia in tocmai in sistemul informatic datele inscrise pe ordinul de plata si inregistreaza plata prin debitarea contului de cheltuieli bugetare, de disponibilitati si de venituri bugetare si creditarea contului 61.01., 61.02 sau 61.03, in functie de tipul de operatiune; - Editeaza, prin program informatic, borderoul de plati predate spre confirmare aferent fiecarui pachet; - Verifica concordanta totalului borderoului cu totalul benzii de control si cu totalul sumelor inregistrate in programul informatic, aferente ordinului de plata din pachetul respectiv; - Inscrie tipul de operatiune (61.01,61.02 sau 61.03, dupa caz), semneaza si stampileaza borderoul de plati predate spre confirmare; - Transmite sefului de serviciu borderoul de plati pentru verificare si semnare. Inspectorul/ refentul de serviciu din cadrul serviciilor implicate preda, pentru confirmare, inspectorului/referentului de serviciu din cadrul Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei ordinele de plata grupate in pachete pe tipuri de operatiuni impreuna cu borderourile anexate si cu banda de control a fiecarui pachet. 1.2 Validarea ordinelor de plata Operatiunea de validare cuprinde doua etape: a) Verificarea si repartizarea documentelor de plati; b) Validarea propriu-zisa. a) Verificarea si repartizarea documentelor de plati Inspectorul/refenrul de serviciu din cadrul Serviciului Administrare si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei, procedeaza astfel: Verifica: - concordanta dintre data operatiunii de pe borderou si data inscrisa pe documentele de plata; Concordanta dintre totalul borderoului si totalul benzii de control; Concordanta dintre contul aferent tipului de operatiune mentionat pe borderou (61.01, 61.02 sau 61.03) si documentele anexate;

39

Existenta pe borderou a semnaturii si stampilei inspectorului/referentului care a procesat documentele; - Existenta pe borderou a semnaturii sefului serviciului implicat; - Semneaza un exemplar al borderoului si ii restituie inspectorului/referentului de serviciu din cadrul serviciului implicat; - Inregistreaza pachete in registrul special de evidenta pe tipuri de operatiuni evidentiind: numarul pachetului, numarul de documente si valoarea totala a pachetului; - Preda pachetele insotite de borderouri si benzi de control, persoanelor desemnate cu atributiuni privind validarea din cadrul Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei. b) Validarea propriu-zisa a ordinelor de plata Inspectorul/ refentul cu atributii de validare a documentelor de plata din cadrul Serviciului Administrarea si Contabilitatea Contului Curent al Trezoreriei verifica: Concordana dintre data operatiunii de pe borderou si data inscrisa pe documentele de plata; Concordanta dintre totalul borderoului si totalul benzii de control; Concordanta dintre contul aferent tipului de operatiune mentionat pe borderou (61.01, 61.02 sau 61.03) si documentele anexate; Existenta atat pe borderou cat si pe ordinele de plata insotitoare a semnaturii si amprentei stampilei inspectorului/referntuluide cont; Existenta pe borderou a semnaturii sefului serviciului implicat.

-

Dupa efectuarea verificarii, daca datele sunt corecte inspectorul/referentul cu