Oameni de Oameni de ştiinţă cunoscuţi ştiinţă cunoscuţi pentru meritele lorpentru meritele lor

☺☺Elevi:Elevi:Bâra Elena-Nicoleta, Fifere Alina-Bâra Elena-Nicoleta, Fifere Alina-Aurica, Gheabă Lavinia şi Raeschi Lenuţa.Clasa Aurica, Gheabă Lavinia şi Raeschi Lenuţa.Clasa

a VII-a Şcoala cu cls. I-VIII Vintileascaa VII-a Şcoala cu cls. I-VIII Vintileasca..☺☺

Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1643, Woolsthrope, Grantham, d. 31 martie Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1643, Woolsthrope, Grantham, d. 31 martie 1727, Kensington, Londra) a fost un renumit om de 1727, Kensington, Londra) a fost un renumit om de şştiință englez, tiință englez, matematician, fizician matematician, fizician şşi astronom, prei astronom, preşşedinte al Royal Society. Isaac edinte al Royal Society. Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor științifice care vor Newton este savantul aflat la originea teoriilor științifice care vor revolurevoluţţiona iona şştiintiinţţa, în domeniul opticii, matematicii a, în domeniul opticii, matematicii şşi în special al i în special al mecanicii. În 1687 a publicat lucrarea mecanicii. În 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Philosophiae Naturalis Principia MathematicaMathematica, în care a descris Legea atrac, în care a descris Legea atracţţiei universale iei universale şşi, prin studierea i, prin studierea legilor milegilor mişşcării corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, cării corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, împreună cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la împreună cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la îînventarea nventarea şşi dezvoltarea i dezvoltarea calculului diferencalculului diferenţţial ial şşi a celui integral. Newton a fost primul care a i a celui integral. Newton a fost primul care a demonstrat că legile naturii guvernează atât midemonstrat că legile naturii guvernează atât mişşcarea globului terestru, cât carea globului terestru, cât şşi a altor corpuri cerei a altor corpuri cereşşti, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar ti, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar şşi i hiperbolice sau parabolice. Tot el a arătat că lumina albă este o lumină hiperbolice sau parabolice. Tot el a arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiacompusă din radiaţţii monocromatice de diferite culori.ii monocromatice de diferite culori. Newton a fost un fizician, înainte de toate. Laboratorul său uriaNewton a fost un fizician, înainte de toate. Laboratorul său uriaşş a fost a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el însumatematice, unele dintre ele inventate de el însuşşi. Newton nu s-a lăsat i. Newton nu s-a lăsat antrenat de latura pur astronomică și matematică a activității sale, ci a antrenat de latura pur astronomică și matematică a activității sale, ci a rămas de preferință fizician. În aceasta constă neobirămas de preferință fizician. În aceasta constă neobişşnuita tenacitate nuita tenacitate şşi i economia gândirii sale. Până la Newton economia gândirii sale. Până la Newton şşi după el, până în timpurile i după el, până în timpurile noastre, omenirea n-a cunoscut o manifestare a geniului noastre, omenirea n-a cunoscut o manifestare a geniului şştiintiinţţific, de o forific, de o forţţă ă şşi o durată mai mare.i o durată mai mare.

Isaac NewtonIsaac Newton

Newton a fost primul care Newton a fost primul care şşi-a dat seama de aceasta. i-a dat seama de aceasta. Spencer ne comunică Spencer ne comunică următoarele cuvinte ale lui următoarele cuvinte ale lui Newton, rostite cu puțin timp Newton, rostite cu puțin timp înaintea morții sale: înaintea morții sale: "Nu "Nu şştiu tiu cum arăt eu în facum arăt eu în faţţa lumii, dar a lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării care se joacă pe malul mării şşi i se distrează căutând din timp se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate în timp pietricele mai colorate decât de obicei, sau o scoică decât de obicei, sau o scoică roroşşie, în timp ce marele ocean ie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde al adevărului se întinde necunoscut în fanecunoscut în faţţa mea."a mea."

Newton s-a născut în preajma izbucnirii Newton s-a născut în preajma izbucnirii marelui război civil în Anglia, a fost martorul marelui război civil în Anglia, a fost martorul executării lui Carol I, al guvernării lui executării lui Carol I, al guvernării lui CromweCromwelll, al Restaural, al Restauraţţiei Stuariei Stuarţţilor, al ailor, al aşşa-a-numitei numitei "glorioase revolu"glorioase revoluţţii, fără vărsare de ii, fără vărsare de sângsângee"" din 1688, din 1688, şşi a murit la vârsta de 84 de i a murit la vârsta de 84 de ani, când regimul constituani, când regimul constituţţional era consolidat. ional era consolidat. Dar furtunile politice n-au lăsat, se pare, urme Dar furtunile politice n-au lăsat, se pare, urme adânci asupra vieadânci asupra vieţţii lui Newton. El a rămas, cel ii lui Newton. El a rămas, cel pupuţţin în aparenin în aparenţţă, un ă, un "filozof""filozof" apolitic, în acel apolitic, în acel sens larg în care cuvântul era folosit în vechime.sens larg în care cuvântul era folosit în vechime. ViaViaţţa lui Newton a decurs linia lui Newton a decurs linişştită, patită, paşşnică nică şşi i monotonă; el a murit necăsătorit, iar călătoriile monotonă; el a murit necăsătorit, iar călătoriile lui s-au mărginit la mici distanlui s-au mărginit la mici distanţţe, netrecând e, netrecând granigraniţţele Angliei. Newton s-a bucurat de o ele Angliei. Newton s-a bucurat de o sănătate robustă, niciodată nu a avut prieteni sănătate robustă, niciodată nu a avut prieteni apropiaapropiaţţi, de o vârstă cu el.i, de o vârstă cu el.

Cu toată amploarea extraordinară a Cu toată amploarea extraordinară a preocupărilor sale preocupărilor sale şştiintiinţţifice, Newton ifice, Newton nu a fost un geniu universal, ca nu a fost un geniu universal, ca Leonardo da Vinci, sau un Leonardo da Vinci, sau un "polihistor"polihistor, , ca Leibniz. Gândirea ca Leibniz. Gândirea şşi activitatea lui i activitatea lui s-au concentrat asupra s-au concentrat asupra "filozofiei "filozofiei naturalenaturale sau a fizicii, matematicii sau a fizicii, matematicii şşi i astronomiei.astronomiei. Preocupările teologice Preocupările teologice şşi istorice ale i istorice ale lui Newton pot fi considerate doar ca lui Newton pot fi considerate doar ca un tribut inevitabil pe care l-a plătit un tribut inevitabil pe care l-a plătit epocii, ca epocii, ca şşi muli mulţţi dintre contemporanii i dintre contemporanii lui, delui, deşşi el însui el însuşşi era uneori înclinat să i era uneori înclinat să considere preocupările sale în considere preocupările sale în domeniul teologiei și religiei drept domeniul teologiei și religiei drept activitatea lui principală.activitatea lui principală.Newton s-a născut în satul Newton s-a născut în satul WoolsthorpeWoolsthorpe,, situat la 10 km sud de situat la 10 km sud de orăorăşşelul Grantham, în apropierea elul Grantham, în apropierea ţţărmului răsăritean al Angliei.ărmului răsăritean al Angliei.

Despre originea familiei Newton din Woolsthorpe există foarte Despre originea familiei Newton din Woolsthorpe există foarte pupuţţine informaine informaţţii. Până la dobândirea titlului de nobleii. Până la dobândirea titlului de nobleţţe, Newton e, Newton se interesa, pare-se, foarte puse interesa, pare-se, foarte puţţin de strămoin de strămoşşii lui. Cum se ii lui. Cum se întâmplă adeseori, familia îîntâmplă adeseori, familia îşşi amintea, dintre strămoi amintea, dintre strămoşşi, numai de i, numai de bunici. Este adevărat că după ce a devenit bunici. Este adevărat că după ce a devenit "Sir Isaac""Sir Isaac", Newton a , Newton a prezentat Camerei heraldice un tablou genealogic oficial, cuprinzând pe prezentat Camerei heraldice un tablou genealogic oficial, cuprinzând pe totoţţi ascendeni ascendenţţii săi până la tatăl stră-străbunicului, John Newtonii săi până la tatăl stră-străbunicului, John Newton .. Mama lui Isaac rămăsese văduvă și a decis să se mărite cu Mama lui Isaac rămăsese văduvă și a decis să se mărite cu Barnabas Smith, un om bogat, de două ori mai bătrân decât ea. Barnabas Smith, un om bogat, de două ori mai bătrân decât ea. Acesta însă şi-a dorit o soţie fără copii, astfel încât a fost nevoită Acesta însă şi-a dorit o soţie fără copii, astfel încât a fost nevoită să îl abandoneze pe Isaac (pe atunci în vârstă de 3 ani), pe care l-a să îl abandoneze pe Isaac (pe atunci în vârstă de 3 ani), pe care l-a lăsat în grija bunicii lui. În 1656, s-a înapoiat la Woolsthorpe cu lăsat în grija bunicii lui. În 1656, s-a înapoiat la Woolsthorpe cu trei copii – fratele şi surorile lui Isaac. Băiatul avea 15 ani; el trei copii – fratele şi surorile lui Isaac. Băiatul avea 15 ani; el putea fi un ajutor în gospodărie şi mama l-a adus în 1658 de la putea fi un ajutor în gospodărie şi mama l-a adus în 1658 de la Grantham înapoi la Woolsthorpe. El a rămas la ţară 2 ani, timp Grantham înapoi la Woolsthorpe. El a rămas la ţară 2 ani, timp destul de îndelungat pentru un adolescent. În afară de câteva destul de îndelungat pentru un adolescent. În afară de câteva anecdote, se ştie foarte puţin despre această perioadă importantă anecdote, se ştie foarte puţin despre această perioadă importantă din viaţa lui Isaac,când s-au format caracterul şi înclinațiile lui.din viaţa lui Isaac,când s-au format caracterul şi înclinațiile lui.

În relatările despre perioada şcolară a vieţii lui Newton, apărute după moartea sa, este greu să se deosebească faptele reale de legende. În ele se reflectă clar dorinţa firească de a scoate în evidenţă acele trăsături ale lui care s-au manifestat cu toată puterea mai târziu. Şcoala din Grantham, unde Newton a petrecut aproape 5 ani, a avut, probabil, o mare influență asupra formării caracterului său, contribuind la însuşirea matematicii, limbii latine şi a teologiei, necesare pentru studiile universitare.

Newton avea pasiunea de a construi jucării mecanice complicate, modele de mori de apă şi de soare. Copilului îi plăcea să confecţioneze zmeie, pe care, uneori, le înălţa noaptea, agățându-le felinare de hârtie colorată și răspândind cu această ocazie, în glumă, zvonuri despre o nouă cometă. Soţul nepoatei lui Newton, Condwitt, povesteşte că acesta considera drept prima sa experienţă de fizică aceea pe care a făcut-o în 1658, şi anume: dorind să determine puterea vântului în timpul furtunii, el a măsurat lungimea săriturii sale proprii în direcția vântului şi în sens contrar.

Descoperirile lui NewtonDescoperirile lui Newton A studiat mult şi a contribuit la dezvoltarea fizicii, A studiat mult şi a contribuit la dezvoltarea fizicii, opticii, astronomiei şi a matematicii. Îi datorăm opticii, astronomiei şi a matematicii. Îi datorăm descoperirea legii gravitaţiei. A formulat legile descoperirea legii gravitaţiei. A formulat legile fundamentale ale mişcării. S-a preocupat de natura fundamentale ale mişcării. S-a preocupat de natura luminii. A dezvoltat diverse calcule matematice. Dar la luminii. A dezvoltat diverse calcule matematice. Dar la toate acestea a pus fundamentul credinţei că Dumnezeu toate acestea a pus fundamentul credinţei că Dumnezeu a creat şi guvernează întregul Univers.a creat şi guvernează întregul Univers.     Studiind cartea naturii a căutat să înteleagă cât mai      Studiind cartea naturii a căutat să înteleagă cât mai mult despre Dumnezeu. Aşa că a cercetat şi apoi a mult despre Dumnezeu. Aşa că a cercetat şi apoi a formulat diverse formule pentru diferite fenomene. formulat diverse formule pentru diferite fenomene. A adus informaţii despre maree, despre calea cometelor A adus informaţii despre maree, despre calea cometelor şi despre succesiunea echinocţiilor - eclipsele lunare.şi despre succesiunea echinocţiilor - eclipsele lunare.     A subliniat faptul că ordinea desăvârşită din Univers      A subliniat faptul că ordinea desăvârşită din Univers este oglindirea perfecţiunii lui Dumnezeu. Diversitatea este oglindirea perfecţiunii lui Dumnezeu. Diversitatea creaţiei a fost pusă pe seama înţelepciunii "nespus de creaţiei a fost pusă pe seama înţelepciunii "nespus de felurită" pe care o poseda Creatorul. El afirma că exista felurită" pe care o poseda Creatorul. El afirma că exista o "Fiinţă spirituală, vie, inteligentă, omniprezentă care o "Fiinţă spirituală, vie, inteligentă, omniprezentă care conduce şi dirijează lumile şi sistemele pe care le-a conduce şi dirijează lumile şi sistemele pe care le-a creat."creat."

Lucrări în domeniul opticiiLucrări în domeniul opticii Între 1670 şi 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu Între 1670 şi 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu

problemele de optică. În acest timp a studiat problemele de optică. În acest timp a studiat refracția luminii, demonstrând că o prismă de sticlă refracția luminii, demonstrând că o prismă de sticlă poate descompune lumina albă într-un spectru de poate descompune lumina albă într-un spectru de culori și că adăugarea unei lentile şi a unei alte culori și că adăugarea unei lentile şi a unei alte prisme poate recompune lumina albă. Pe baza prisme poate recompune lumina albă. Pe baza acestei descoperiri a construit un telescop cu acestei descoperiri a construit un telescop cu reflexie, care a fost prezentat în 1671 la Royal reflexie, care a fost prezentat în 1671 la Royal Society. Newton a probat că lumina este alcătuită Society. Newton a probat că lumina este alcătuită din particule. Cercetările ulterioare au demonstrat din particule. Cercetările ulterioare au demonstrat natura ondulatorie a luminii, pentru ca, mai târziu, natura ondulatorie a luminii, pentru ca, mai târziu, în mecanica cuantică să se vorbească despre în mecanica cuantică să se vorbească despre dualismul corpuscul-undă.dualismul corpuscul-undă.

De asemenea, modelul de telescop folosit azi este cel De asemenea, modelul de telescop folosit azi este cel introdus de către Newton.introdus de către Newton.

Teoria gravitaţieiTeoria gravitaţiei În 1679 Newton reia studiile sale asupra gravitației În 1679 Newton reia studiile sale asupra gravitației

și efectelor ei asupra orbitelor planetelor, și efectelor ei asupra orbitelor planetelor, referitoare la legile lui Kepler cu privire la mișcarea referitoare la legile lui Kepler cu privire la mișcarea corpurilor cerești, și publică rezultatele în lucrarea corpurilor cerești, și publică rezultatele în lucrarea De Motu Corporum ("Asupra mișcării corpurilor", De Motu Corporum ("Asupra mișcării corpurilor", 1684).1684).

În lucrarea Philosophiae naturalis principia În lucrarea Philosophiae naturalis principia mathematica ("Principiile matematice ale filozofiei mathematica ("Principiile matematice ale filozofiei naturale", 1687), Newton stabilește cele trei legi naturale", 1687), Newton stabilește cele trei legi universale ale mișcării (Legile lui Newton), universale ale mișcării (Legile lui Newton), referitoare la inerția de repaus și mișcare și la referitoare la inerția de repaus și mișcare și la principiul acțiune-reacțiune. Folosește pentru principiul acțiune-reacțiune. Folosește pentru prima dată termenul latin gravitas (greutate), prima dată termenul latin gravitas (greutate), pentru determinarea analitică a forțelor de atracție, pentru determinarea analitică a forțelor de atracție, și definește Legea atracției universale.și definește Legea atracției universale.

În fizicăÎn fizică Unitatea de măsură a forţei în Unitatea de măsură a forţei în

Sistemul Internaţional: un Sistemul Internaţional: un Newton, cu simbolul N, reprezintă Newton, cu simbolul N, reprezintă forţa care aplicată unui corp cu forţa care aplicată unui corp cu masa de 1 kg îi imprimă o masa de 1 kg îi imprimă o acceleraţie de 1 m/s. acceleraţie de 1 m/s.

Unitatea de măsură a momentului Unitatea de măsură a momentului forţei: un newton-metru, cu forţei: un newton-metru, cu simbolul Nm, reprezintă forţa de 1 simbolul Nm, reprezintă forţa de 1 newton aplicată unui suport newton aplicată unui suport perpendicular pe o axă şi aflat la o perpendicular pe o axă şi aflat la o distanţă de 1 metru de acea axă. distanţă de 1 metru de acea axă.

Tubul lui Newton, folosit pentru Tubul lui Newton, folosit pentru demonstrarea că în vid obiectele demonstrarea că în vid obiectele de masă diferită cad cu aceeaşi de masă diferită cad cu aceeaşi viteză. viteză.

Legile lui Newton referitoare la Legile lui Newton referitoare la mişcarea mecanică. mişcarea mecanică.

În matematicăÎn matematică

Binomul lui Newton, Binomul lui Newton, formula de dezvoltare formula de dezvoltare a seriei: (a+b)na seriei: (a+b)n..

A iniA iniţţiat (a "inventat", iat (a "inventat", de fapt) conceptul de de fapt) conceptul de limită, cel de derivată limită, cel de derivată şşi cel de integrală.i cel de integrală.

Isaac Newton şi mormâtul săuIsaac Newton şi mormâtul său

James Prescott JouleJames Prescott Joule James Prescott Joule (n. 24 decembrieJames Prescott Joule (n. 24 decembrie 1818 - d. 11 octombrie 1889) a 1818 - d. 11 octombrie 1889) a fost un fizician englez autodidact fost un fizician englez autodidact şşi un fabricant de bere. A devenit i un fabricant de bere. A devenit celebru datorită unei experiențe faimoase menită a determina celebru datorită unei experiențe faimoase menită a determina echivalentului mecanic al calorieiechivalentului mecanic al caloriei, efectuată în anul 1842. Prin această , efectuată în anul 1842. Prin această experiență, Joule a verificat experiență, Joule a verificat principiul conservării principiul conservării şşi transformării energieii transformării energiei.. A enunA enunţţat în 1841 at în 1841 legea transformării energiei în conductoarelegea transformării energiei în conductoare, conform , conform căreia căreia energia disipată sub formă de căldură la trecerea curentului electric energia disipată sub formă de căldură la trecerea curentului electric printr-un conductor este proporprintr-un conductor este proporţţională cu rezistenională cu rezistenţţa conductorului, cu a conductorului, cu pătratul intensităpătratul intensităţţii curentului ii curentului şşi cu timpuli cu timpul, E =RI, E =RI22t. Această echivalare este t. Această echivalare este cunoscută ca cunoscută ca legea lui Joule.legea lui Joule. Este descoperitorul Este descoperitorul efectului magnetostrictivefectului magnetostrictiv, pe care l-a explicat în anul , pe care l-a explicat în anul 1847.1847. James Prescott Joule a adus o contribuJames Prescott Joule a adus o contribuţţie importantă ie importantă şşi în i în fizica fizica molecularămoleculară, stabilind că , stabilind că energia internă a unui gaz depinde de temperatură energia internă a unui gaz depinde de temperatură şşi a calculat viteza moleculelor unui gazi a calculat viteza moleculelor unui gaz, pentru prima dată în fizică., pentru prima dată în fizică. Împreună cu Willim Thomson, în 1852, a observat că Împreună cu Willim Thomson, în 1852, a observat că micmicşşorarea orarea temperaturii unui gaz ce se destinde fără a efectua un lucru mecanictemperaturii unui gaz ce se destinde fără a efectua un lucru mecanic , numit , numit efect Joule - Thomsonefect Joule - Thomson.. Datorită importantului său rol din fizică, unitatea de măsură a energiei Datorită importantului său rol din fizică, unitatea de măsură a energiei a fost numită în onoarea sa a fost numită în onoarea sa joulejoule..

J.P.Joule şi aparatul pentru J.P.Joule şi aparatul pentru determinarea echivalentului mecanic determinarea echivalentului mecanic

al caloriei al caloriei

O mare parte din rezistenţa iniţială de lucru Joule, O mare parte din rezistenţa iniţială de lucru Joule, provenit de la dependenţa acesteia asupra extrem de provenit de la dependenţa acesteia asupra extrem de precise măsurători . El a pretins a fi în măsură pentru a precise măsurători . El a pretins a fi în măsură pentru a măsura temperatura la termen de 1 / 200 de grade măsura temperatura la termen de 1 / 200 de grade Fahrenheit . Astfel de precizie a fost cu siguranţă mai Fahrenheit . Astfel de precizie a fost cu siguranţă mai puţin frecventă în experimentpuţin frecventă în experimentele dinele din fizica fizica contemporanăcontemporană..

Aparatul pentru măsurarea Aparatul pentru măsurarea echivalentului mecanic de căldură şi echivalentului mecanic de căldură şi

J.P.Joule J.P.Joule

James WattJames Watt James Watt, fiul unui negustor, sa James Watt, fiul unui negustor, sa

născut în Greenock, Scotia, in 1736. născut în Greenock, Scotia, in 1736. La vârsta de nouăsprezece Watt a fost La vârsta de nouăsprezece Watt a fost trimis la Glasgow să înveţe meseria de trimis la Glasgow să înveţe meseria de confectionarea de instrumente confectionarea de instrumente matematice.matematice.

Dupa ce a petrecut un an în Londra, Dupa ce a petrecut un an în Londra, Watt a revenit la Glasgow in 1757 Watt a revenit la Glasgow in 1757 unde a înfiinţat propria afacere unde a înfiinţat propria afacere instrument de-a face. Watt a dezvoltat instrument de-a face. Watt a dezvoltat repede o reputaţie ca un inginer de repede o reputaţie ca un inginer de înaltă calitate şi a fost angajat pe înaltă calitate şi a fost angajat pe Canalul Forth & Clyde şi Canalul Canalul Forth & Clyde şi Canalul Caledonian. El a fost, de asemenea, Caledonian. El a fost, de asemenea, implicat în îmbunătăţirea porturi şi în implicat în îmbunătăţirea porturi şi în aprofundarea de Forth, Clyde şi alte aprofundarea de Forth, Clyde şi alte râuri în Scoţia.râuri în Scoţia.

Tatăl său, James Watt, a fost un bloc-maker şi furnizorului de transport naval, şi, pentru unii o singură dată a magistraţilor de Greenock, iar mama sa, Agnes Muirhead, a fost coborât dintr-o familie respectabilă. În timpul copilărie sănătatea sa a fost foarte delicat, astfel încât participarea sa la şcoală a fost în nici un caz regulate; cu toate acestea, prin aplicarea asiduă la domiciliu, el a atins în curând de competenţă mare de citire, scriere, şi aritmetică, şi, prin examinare atentă de cărţi care au venit în termen de comanda sa, el a extins cunoştinţele sale dincolo de cercul de instrucţiuni elementare din şcolile publice, şi preţuit că setea de informaţii care este caracteristic tuturor oamenilor de geniu, şi pentru care a fost toată viaţa remarcabil.

În 1763 lui Watt i-a fost trimis un motor cu aburi Newcomen În 1763 lui Watt i-a fost trimis un motor cu aburi Newcomen pentru al repara. În timp ce-l pune înapoi în stare de pentru al repara. În timp ce-l pune înapoi în stare de funcţionare, Watt a descoperit cum el ar putea face motorul funcţionare, Watt a descoperit cum el ar putea face motorul mai eficient. Watt a lucrat pe ideea de mai multe luni şi a mai eficient. Watt a lucrat pe ideea de mai multe luni şi a produs în cele din urmă un motor cu aburi care răcite cu produs în cele din urmă un motor cu aburi care răcite cu abur folosit într-un condensator separat de cilindrul abur folosit într-un condensator separat de cilindrul principal. James Watt nu a fost un om bogat, astfel încât el a principal. James Watt nu a fost un om bogat, astfel încât el a decis să caute un partener cu bani. John Roebuck, decis să caute un partener cu bani. John Roebuck, proprietarul unui Ironworks scoţian, de acord să ofere sprijin proprietarul unui Ironworks scoţian, de acord să ofere sprijin financiar pentru proiectul lui Watt.financiar pentru proiectul lui Watt.

Motorul cu aburiMotorul cu aburi

James Watt...James Watt...

Maşina cu aburiMaşina cu aburi

Pitagora-magicianul numerelor Teorema lui Pitagora este o teoremă din

geometria elementară, conform căreea, într-un triunghi dreptunghic, pătratul lungimii ipotenuzei este egal cu suma pătratelor lungimilor catetelor. Teorema a fost cunoscută până la Pitagora (secolul VI i.e.n.), însă demonstrarea în forma generală i se atribuie lui Pitagora.

Se cunosc aproximativ 400 de metode de demonstrare a teoremei date.

Pitagora se naşte în anul 580 Pitagora se naşte în anul 580 înainte de Cristos, în Grecia, în înainte de Cristos, în Grecia, în insula Samos. De foarte tânãr insula Samos. De foarte tânãr este atras de Religia Olimpianã, este atras de Religia Olimpianã, în special de cultul lui Apollo. în special de cultul lui Apollo. Dar nici Homer cu poemele Dar nici Homer cu poemele sale, nici ritualurile religiei sale sale, nici ritualurile religiei sale nu i-au calmat setea de nu i-au calmat setea de cunoaştere.cunoaştere.

Cãutând Înţelepciunea Cãutând Înţelepciunea pãtrunde în Asia Micã, pãtrunde în Asia Micã, vizitându-l pe Pherekydes, unul vizitându-l pe Pherekydes, unul din cei 7 Înţelepţi ai antichitãţii din cei 7 Înţelepţi ai antichitãţii de la care primeşte mari de la care primeşte mari învãtãţuri.învãtãţuri.

Îl cunoaşte pe Orfeu şi prin Îl cunoaşte pe Orfeu şi prin intermediul riturilor iniţiatice intermediul riturilor iniţiatice ale Demetrei şi ale lui Dionysos, ale Demetrei şi ale lui Dionysos, capteazã o nouã dimensiune, capteazã o nouã dimensiune, care cu o mare intensitate îl care cu o mare intensitate îl conduce pânã la Divin.conduce pânã la Divin.

Continuã în cãutarea sa prin Continuã în cãutarea sa prin Babilonia, unde cunoaşte Babilonia, unde cunoaşte Astronomia; în Persia va cunoaşte Astronomia; în Persia va cunoaşte doctrina lui Ahura Mazda; în ţara doctrina lui Ahura Mazda; în ţara arsã de soare a lui Kem (Egipt), cu arsã de soare a lui Kem (Egipt), cu sacerdoţii din Sais şi Heliopolis, sacerdoţii din Sais şi Heliopolis, asimileazã învãţãturi Esoterice şi asimileazã învãţãturi Esoterice şi Matematice şi, în acelaşi timp, Matematice şi, în acelaşi timp, aprofundeazã foarte mult aprofundeazã foarte mult Geometria, mãrindu-şi astfel Geometria, mãrindu-şi astfel cunoaşterea şi înţelegerea asupra cunoaşterea şi înţelegerea asupra structurii a ceea ce este Divin; iar în structurii a ceea ce este Divin; iar în India studiazã Doctrina India studiazã Doctrina Transmigraţiei Sufletelor, pe care el Transmigraţiei Sufletelor, pe care el a denumit-o: Metempsihozã.a denumit-o: Metempsihozã.

Vorbeşte despre Karma şi declarã în Vorbeşte despre Karma şi declarã în manierã coerentã nemurirea manierã coerentã nemurirea Sufletului: Sufletului:

Omul poartã în interiorul sãu o Omul poartã în interiorul sãu o parte de Energie Primordialã şi parte de Energie Primordialã şi Divinã care supravieţuieşte la Divinã care supravieţuieşte la moartea corpului, în Lumea Astralã, moartea corpului, în Lumea Astralã, pentru ca, în acord cu pentru ca, în acord cu comportamentul etic al vieţii sale comportamentul etic al vieţii sale anterioare, sã se reîncarneze în alt anterioare, sã se reîncarneze în alt corp şi sã trãiascã altã existenţã, şi corp şi sã trãiascã altã existenţã, şi astfel în mod succesiv, pânã la astfel în mod succesiv, pânã la întoarcerea finalã la Divin.întoarcerea finalã la Divin.

"Dumnezeu geometrizeazã prin "Dumnezeu geometrizeazã prin intermediul sunetului" spunea intermediul sunetului" spunea Pitagora; "La început era Pitagora; "La început era Cuvântul", spune Ioan, profetul din Cuvântul", spune Ioan, profetul din Patmos.Patmos.

Doctrina Muzicii Geometrice are ca Doctrina Muzicii Geometrice are ca fundament postulatul anterior; şi fundament postulatul anterior; şi explicã generarea intervalelor şi a explicã generarea intervalelor şi a nodurilor prin intermediul relaţiei nodurilor prin intermediul relaţiei distanţelor armonice care existã distanţelor armonice care existã între notele muzicale şi planetele între notele muzicale şi planetele Sistemului Solar, Do-Re Sistemului Solar, Do-Re corespunzând distanţei de la corespunzând distanţei de la Pãmânt la Lunã, Re-Mi, Lunã-Pãmânt la Lunã, Re-Mi, Lunã-Venus şi aşa mai departe. Astfel Venus şi aşa mai departe. Astfel Sistemul Solar (şi în general tot Sistemul Solar (şi în general tot Universul) este o mare pentagramã Universul) este o mare pentagramã muzicalã, în care fiecare planetã muzicalã, în care fiecare planetã emite nota sa particularã într-o emite nota sa particularã într-o mare gamã de sunete. Aceasta este mare gamã de sunete. Aceasta este ceea ce numea Pitagora, şi ce servea ceea ce numea Pitagora, şi ce servea de asemenea ca un proces iniţiatic de asemenea ca un proces iniţiatic în interiorul Şcolilor Pitagoreice: în interiorul Şcolilor Pitagoreice: "Muzica Sferelor"."Muzica Sferelor".

În final, învãţãturile lui Pitagora au În final, învãţãturile lui Pitagora au avut o mare rãspândire şi chiar în avut o mare rãspândire şi chiar în zilele noastre, continuã sã fie de zilele noastre, continuã sã fie de bazã, deşi mulţi nu au fost capabili bazã, deşi mulţi nu au fost capabili sã înţeleagã aceastã Filosofie sã înţeleagã aceastã Filosofie Pitagoreicã.Pitagoreicã.

Pitagora...Pitagora...