nr. 12-13 (15-16) septembrie 2006
TRANSCRIPT
nr. 12-13 (15-16) septembrie 2006Preţul 10 lei
S U P L I M E N T L A Z I A R U L M U N I C I P A L “ C A P I T A L A”
ÎN NUMĂR ESTE INSERATĂ DECIZIA:
Cu privire la aprobarea Programului -3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2006-2010”
CONTINUĂ ABONAREA LA SUPLIMENTUL BILUNAR AL ZIARULUI “CAPITALA” (СТОЛИЦА) Ц
Stimaţi domni!
În paginile publicaţiei veţi putea lua cunoştinţă de cele mai
importante decizii ale Consiliului Municipal şi dispoziţii ale prima-
rului general. La solicitarea Dvs., vor fi publicate decizii din anii
trecuţi privind taxele pentru diferite activităţi economice, precum
şi mărimea tarifelor pentru servicii comunale şi de arendă.
În afară de aceasta, “Monitorul de Chişinău” va insera materia-
le informative despre documentele necesare pentru iniţierea unor
afaceri, precum şi lotul de materiale de care este nevoie pentru ob-
ţinerea licenţelor de desfăşurare a unor activităţi comerciale.
Tot în supliment veţi găsi şi alte materiale utile pentru un
funcţionar public, cum sunt scrierea unei note informative, a unui
proiect de decizie, de dispoziţie etc.
Pentru persoanele fi zice: pe 1 lună – 10.80 lei pe 3 luni – 32.40 lei pe 6 luni – 64.80 lei
Pentru persoanele juridice: pe 1 lună – 20.80 lei pe 3 luni – 62.40 lei pe 6 luni – 124.80 lei
INDICE LA “POŞTA MOLDOVEI”:
PENTRU PERSOANELE FIZICE (ÎN LIMBA ROMВNĂ) – 21849
PENTRU PERSOANELE FIZICE (ÎN LIMBA RUSĂ) – 21850
PENTRU PERSOANELE JURIDICE (ÎN LIMBA ROMВNĂ) – 21851
PENTRU PERSOANELE JURIDICE (ÎN LIMBA RUSĂ) – 21852
C K
Consiliul Municipal Chişinău
DECIZIE 03 august 2006 nr. 54/7
Cu privire la aprobarea Programului -3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din
municipiul Chişinău în anii 2006-2010”Având în vedere necesitatea elaborării şi punerii în aplicare a Pro-
gramului – 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2006-2010”, în scopul realizării în continuare a principiilor politicii educaţionale refl ectate în Concepţia dezvoltării învăţământului, Legea Învăţământului nr. 547 din 21.07.1995, în temeiul prevederilor Programului de modernizare a sistemului educaţional în Republica Moldova, aprobat de Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 863 din 16 august 2005, art. 18, alin. 2, lit. e) şi art. 23 (4) din Legea Republicii Moldova nr. XV-123 din 18 martie 2003 „Privind administraţia publică locală”, Consiliul muni-cipal Chişinău DECIDE:
1. Se aprobă Programul - 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2006-2010” (se anexează).
2. Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport (dna Tatia-na Nagnibeda-Tverdohleb), preturile sectoarelor Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Râşcani, primăriile oraşelor şi satelor (comunelor) suburbane, direcţiile şi secţiile Primăriei vor asigura realizarea acţiu-nilor prevăzute în Programul nominalizat.
3. Direcţia generală fi nanţe (dna Tatiana Cuneţchi) va asigura fi -nanţarea cheltuielilor în limita alocaţiilor prevăzute pentru realizarea prevederilor Programului – 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului în municipiul Chişinău în anii 2006-2010”, cu precizarea anuală a alocaţiilor din buget, în funcţie de posi-bilităţile reale ale bugetului municipal pe anul respectiv.
4. Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport (dna Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb) va informa, la solicitarea Consiliului munici-pal Chişinău, despre îndeplinirea acţiunilor preconizate în cadrul Pro-gramului sus – menţionat.
5. Viceprimarul de ramură, dl Petru Şveţ, va executa controlul în-deplinirii prezentei decizii.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ
Mihai Roşcovan
CONTRASEMNAT:
SECRETAR INTERIMAR AL CONSILIULUI
Nicolae Manastârli
2
ANEXĂ la decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 54/7 din 03 august 2006
PROGRAMUL – 3 DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI EDUCAŢIONAL „MODERNIZAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI DIN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
anii 2006-2010”
CAPITOLUL ICONSIDERENTE GENERALE
1.1. Introducere
Municipiul Chişinău, capitala Republicii Moldova, este un impor-tant centru politic, administrativ, industrial, ştiinţifi c şi cultural al ţării (teritoriul – 574,6 mii m2, populaţia – 716,7 mii locuitori) şi concen-trează peste 1/3 din populaţia urbană şi circa 17 la sută din populaţia totală a ţării.
În sens administrativ, municipiul Chişinău se împarte în cinci sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana şi Râşcani. Totodată, în componenţa municipiului intră 6 oraşe, 10 comune, 3 sate şi 15 localităţi rurale.
Municipiul Chişinău dispune de un sistem educaţional preşcolar şi preuniversitar autonom.
Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău are în subordine cinci Direcţii educaţie, tineret şi sport, re-spectiv în cele 5 sectoare ale municipiului, precum şi un Centru ştiinţi-fi co-metodic, Centrul de Informare şi Documentare a Tineretului, Centrul de Diagnosticare psihologică şi Reabilitare „Armonie”, Centrul de Edu-caţie Moral-Spirituală „Arta de a deveni Om”. Urmare a procesului de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţământ în municipiul Chişinău funcţionează 155 instituţii preuniversitare, inclusiv: 12 şcoli-grădiniţe; 14 şcoli primare; 19 gimnazii; 60 licee; 41 şcoli medii de cultură gene-rală; 6 şcoli speciale şi 3 şcoli pe schimburi; precum şi 146 de instituţii de învăţământ preşcolar; 14 instituţii extraşcolare; 13 şcoli sportive.
Concomitent, cu instituţiile statale de învăţământ în municipiul Chişinău funcţionează şi instituţii educaţionale private, de alternati-vă.
Sistemul învăţământului municipal are drept scop:
• realizarea idealului educaţional întemeiat pe tradiţiile uma-niste, pe valorile democraţiei şi aspiraţiile societăţii;
• asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ în toate treptele de şcolaritate;
• integrarea tinerilor în viaţa profesională şi socială, acesta fi ind pilonul de bază al realizării politicii resurselor umane la nivel de muni-cipiu.
Obiectivul major, la etapa actuală, este promovarea unui învăţă-mânt performant, bazat pe un management modern şi autohton, pe tradiţii naţionale şi repere educaţionale moderne în corespundere cu standardele europene.
Învăţământul municipal promovează şi cultura fi zică, precum şi dezvoltarea sportului performant şi de masă.
În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului din Republica Moldova, Concepţiei Dezvoltării Învăţământului, Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.984 „Privind aprobarea Programului de Dezvol-tare a învăţământului în anii 1999 – 2005”, DGEŞTS a elaborat Progra-mul – 2 de dezvoltare a învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2001 -2005, care a avut drept obiective dezvoltarea optimă a structurii învăţământului municipal, renovarea conţinuturilor, implementarea la toate treptele a Curriculum-ului naţional, a noilor tehnologii educaţio-nale, accentul fi ind pus pe individualizarea şi diferenţierea procesului educaţional, pe democratizarea vieţii şcolii, pe implicarea tuturor fac-
torilor de decizie în soluţionarea problemelor din învăţământ.Reformele social-economice, ce au loc în societate, trecerea la re-
gimul democratic şi la economia de piaţă în Republica Moldova, îna-intează multiple cerinţe faţă de învăţământ, una din ele fi ind prioritară – pregătirea personalităţilor creative, apte de a se adapta la condiţiile în schimbare continuă ale vieţii.
În scopul de a contribui şi în continuare la optimizarea şi dezvol-tarea reţelei instituţiilor de învăţământ şi a bazei materiale, la dezvol-tarea fi zică, morală a personalităţii creative ale individului, bazate pe valori general – umane, este oportună elaborarea Programului – 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2006 – 2010”.
E de menţionat că în atenţia permanentă a Primăriei, Consiliului municipal Chişinău, a primarului general, a Direcţiei generale educa-ţie, ştiinţă, tineret şi sport şi direcţiilor educaţie, tineret şi sport din sec-toarele municipiului, preturilor din sectoare şi primăriilor din oraşele şi localităţile suburbane, se afl ă problemele majore ce ţin de organi-zarea şi desfăşurarea procesului educativ în instituţiile de învăţământ, asigurarea condiţiilor de lucru ale cadrelor didactice, protecţia vieţii şi sănătăţii copiilor, şcolarizarea minorilor etc.
Instituţiile de învăţământ din municipiul Chişinău dezvoltă rela-ţii de colaborare cu multe ţări străine, inclusiv cu: Armenia, Bielarus, Bulgaria, Germania, Franţa, Italia, Israel, România, Rusia, SUA, Turcia, Ukraina, etc. Tradiţională a devenit colaborarea fructuoasă cu şcoala Nr. 164 din Moscova, unde elevii studiază limba, istoria şi cultura naţi-onală moldovenească.
1.2. Cadru general
Situaţia economică, politică şi socială din ţară, orientarea învăţă-mântului spre standardele internaţionale şi europene, îndeosebi după aderarea Republicii Moldova la Sistemul de la Bologna în mai 2005, necesitatea coordonării dezvoltării învăţământului cu reformele pro-movate în celelalte sfere de activitate ale sistemului social-economic impune revizuirea unor structuri şi mecanisme de funcţionare ale sis-temului educaţional, implementarea progresului ştiinţifi c, a tehnolo-giilor informaţionale adecvate de proiectare, gestionare şi fi nanţare a învăţământului contemporan din noul mileniu şi secolul al XXI-lea.
Tendinţele reformatoare din sistemul învăţământului din muni-cipiul Chişinău necesită elaborarea unui program, care ar determina şi ar argumenta strategia şi modernizarea învăţământului în teritoriu. Acest program trebuie să refl ecte acte legislative şi normative pentru politica educaţională din ţară, inclusiv:
• Constituţia Republicii Moldova;• Concepţia dezvoltării învăţământului în Republica Moldova; • Legea Învăţământului din Republica Moldova nr.547 din
21.07.1995; • Programul de modernizare a sistemului educaţional în Repu-
blica Moldova (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.863 din 16 august 2005);
• Programul municipal de dezvoltare a învăţământului în muni-cipiul Chişinău pe anii 2001-2005;
• Codul Muncii al Republicii Moldova (2003); • Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova „Despre aproba-
rea Concepţiei privind orientarea, pregătirea şi instruirea profesională
3
a resurselor umane” nr.253 din 19 iunie 2003; • Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la organi-
zarea formării continue” nr.1224 din 9 noiembrie 2004; • Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la per-
fecţionarea profesională a funcţionarilor publici” nr.845 din 26 iulie 2004;
• Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din învăţămân-tul preuniversitar (2003);
• Regulamentul de atestare a cadrelor de conducere din învăţă-mântul preuniversitar (2003);
• Memorandumul asupra învăţământului continuu (Bruxelles, 2000).
Programul - 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Moderniza-rea învăţământului din municipiul Chişinău în anii 2006 – 2010” (în continuare Programul -3) este destinat tuturor persoanelor care sunt implicate în respectivul domeniu şi prevede antrenarea întregii co-munităţi în realizarea obiectivelor propuse. Conducătorii instituţiilor de învăţământ, de comun acord cu organele administraţiei publice locale, vor asigura realizarea Programului, ţinând cont de factorii şi tradiţiile locale.
În baza Programului vor fi elaborate planurile complexe anuale de activitate ale Direcţiei generale educaţie, ştiinţă, tineret şi sport, şi direcţiilor de profi l din sectoare, programe de dezvoltare a învăţămân-tului la nivel de municipiu, sector şi instituţie de învăţământ.
1.3. Obiectivele strategice ale Programului
Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport îşi direcţionea-ză activitatea spre a realiza următoarele opt obiective majore:
• trecerea de la pedagogia tradiţională spre o pedagogie mo-dernă;
• implementarea în practică a tehnologiilor informaţionale con-temporane;
• aplicarea în practică a managementului schimbării;• axarea activităţilor de bază de la managementul curriculumu-
lui spre managementul cunoştinţelor;• trecerea de la administrare spre un management corporativ;• orientarea de la o cultură declarativă spre performanţe socio-
culturale;• învăţarea pentru viaţă şi pe parcursul întregii vieţi;• promovarea unui model de viaţă sănătos şi pregătirea tineri-
lor către Jocurile Olimpice de la Beijing (2008).În condiţiile de modernizare a învăţământului, promovării unui
învăţământ european, o importanţă primordială în realizarea obiec-tivelor majore ale reformei învăţământului revine Direcţiei generale, educaţie, ştiinţă, tineret şi sport şi celor cinci DETS din sectoare, insti-tuţiilor de învăţământ de toate treptele.
1.4. Cerinţele faţă de Program
La elaborarea unui efi cient Program de dezvoltare este necesar să se ţină seama de unele cerinţe prioritare, printre care se evidenţiază următoarele:
să constituie o parte componentă a politicii de stat în dome-niul învăţământului, întemeiat pe principiile creativităţii şi diversită-ţii;
să asigure un proces instructiv-educativ democratic şi uma-nist, deschis şi fl exibil, formativ-dezvoltativ, bazat pe valorile culturii naţionale şi universale;
să susţină procesul de reformare a învăţământului şi un regim stabil de funcţionare a instituţiilor;
să coordoneze activitatea complexă a Direcţiei generale edu-caţie, ştiinţă, tineret şi sport, direcţiilor de profi l din sectoare şi a insti-tuţiilor de învăţământ din subordine;
să prevadă gestionarea surselor de fi nanţare a învăţământu-lui.
1.5. Pilonii conceptuali ai Programului – 3 de dezvoltare a sistemului educaţional „Modernizarea învăţământului din
municipiul Chişinău în anii 2006-2010”
Concepţia dezvoltării învăţământului are drept scop: de a contribui la formarea competenţelor pentru viaţă la elevi,
a valorilor general-umane, realizarea potenţialului, la dezvoltarea fi -zică şi morală a personalităţii, la realizarea potenţialului intelectual-creativ al individului;
de a forma elevilor deprinderi de autoapreciere, de a se apăra de orice formă de agresivitate psihică şi fi zică, de ignorare a persona-lităţii sale.
Fundamente ştiinţifi ce: fi losofi a antropologică - totalitatea concepţiilor şi a principiilor
metodologice, care stau la baza ştiinţei antropologice; pragmatismul – spirit practic, prioritate acordată aspectelor
aplicative, utile, concrete ale unei acţiuni, întreprinderi, gândiri; managementul cunoştinţelor – ansamblul activităţilor de orga-
nizare şi dirijare a cunoştinţelor; modelul ecologic de dezvoltare – ansamblu de patru sisteme
concentrice: microsistem; mezosistem; exosistem şi macrosistem.
Principii: de orientare spre formarea competenţelor; de adaptabilitate la schimbările sociale şi economice; continuitatea; de dezvoltare a potenţialului intelectual; de realizare a potenţialului creativ; de integrare în viaţa activă; de racordare la prevederile actelor legislative şi normative.
1.6. Direcţiile Programului
Direcţiile de bază ale Programului – 3 de dezvoltare a sistemului municipal educaţional prevăd următoarele:
realizarea investigaţiilor în scopul modernizării învăţământu-lui;
promovarea inovaţiilor în educaţie; dezvoltarea optimă a structurii învăţământului conform pre-
vederilor Legii Învăţământului; democratizarea vieţii şcolii prin realizarea unor noi relaţii la
toate nivelurile; asigurarea formării continue a cadrelor didactice şi a cadrelor
cu funcţie de conducere; susţinerea socială a pedagogilor; renovarea conţinutului în învăţământ prin implementarea, la
toate treptele de şcolaritate, a noilor tehnologii educaţionale şi infor-maţionale;
crearea condiţiilor pentru atingerea standardelor educaţiona-le, realizarea cerinţelor curriculumului naţional, utilizarea tehnologii-lor formative şi efectuarea monitoringului naţional;
implementarea proiectelor speciale privind soluţionarea ce-lor mai actuale probleme educaţionale.
4
1.7. Structura învăţământului municipal
În municipiul Chişinău, precum şi integral în Republica Moldova, în scopul instruirii calitative a tinerei generaţii, conform art.12 al Le-gii învăţământului, s-a instituit sistemul educaţional cu următoarea structură:
1. Învăţământul preşcolar; 2. Învăţământul primar; 3. Învăţământul gimnazial;4. Învăţământul liceal (paralel, pentru perioada de tranziţie, coe-
xistă şi şcoala medie de cultură generală). Învăţământul secundar general în ansamblul său include în sine
următoarele trepte: • Învăşămîntul primar (clasele a I-a – a IV-a);• învăţământul gimnazial (clasele a V-a – a IX-a);• învăţământul liceal (clasele a X-a – a XII-a), învăţământul mediu
de cultură generală (clasele a X-a – a XI-a);(În perioada de tranziţie, paralel cu liceele, funcţionează şi şcoala
medie de cultură generală - clasele a X-a – a XI-a);• învăţământul complementar.
1.8. Asigurarea garanţiilor accesibilităţii la studii
Sarcina de a asigura şanse egale copiilor în vederea obţinerii de către ei a unui învăţământ de calitate de tip european, după formula: „învăţământ european de calitate – fi ecărui copil”, devine astăzi una dintre cele mai stringente şi mai esenţiale oportunităţi.
Realizarea acestui imperativ prioritar presupune, în primul rând, echilibrarea posibilităţilor şi condiţiilor sociale pentru asigurarea unui învăţământ calitativ tuturor copiilor (în parte, din contul ajutorului so-cial acordat copiilor din familii defavorizate); în al doilea rând, acest deziderat presupune asigurarea condiţiilor şi şanselor egale de edu-caţie.
Acesta din urmă cere, la rândul său, ridicarea la nivelul cuvenit nu numai a activităţii unor instituţii preuniversitare, precum şi a tuturor şcolilor, modifi cării structurii interne în reţeaua învăţământului mu-nicipal, care ar răspunde necesităţilor educaţionale curente ale mu-nicipiului, precum şi celor de perspectivă, cerinţelor educaţionale ale copiilor din diferite categorii sociale ale populaţiei.
În acest sens, la etapa actuală de modernizare a învăţământului devin actuale următoarele direcţii de activitate:
1.8.1. Crearea condiţiilor sociale şi pedagogice pentru realiza-rea învăţământului echitabil:
a) Socializarea elevilor În acest sens, învăţământul complementar presupune:• realizarea programelor de antrenare activă a elevilor în viaţa
socială;• desfăşurarea festivalurilor şi concursurilor municipale anuale;• perfecţionarea modelelor şi mecanismelor de interacţionare
a sistemului instituţiilor de învăţământ cu organizaţiile obşteşti pen-tru copii;
• crearea, pe baze interdepartamentale, a unui sistem deschis de învăţământ complementar, care să asigure satisfacerea celor mai variate interese şi necesităţi educaţionale ale copiilor şi tineretului;
• crearea, în baza diverselor forme ale învăţământului comple-mentar (cercuri, întreceri, conferinţe, expoziţii) a unui sistem integru de susţinere a copiilor dotaţi şi a copiilor cu o motivare sporită pentru învăţătură; organizarea colaborării fructuoase a acestui sistem cu cel
al învăţământului general; • asigurarea accesibilităţii elevilor la activităţile sportive; • optimizarea activităţii şi extinderea reţelei Centrelor de crea-
ţie pentru copiii din diverse etnii pe baza instituţiilor de învăţământ complementar;
• aprobarea experimentală a diversităţilor de odihnă în vacanţă a elevilor; constituirea unei industrii a timpului liber în interesele per-sonalităţii copilului;
• elaborarea şi realizarea unei serii de acţiuni orientate spre for-marea modului de viaţă sănătos, spre educarea atitudinii refractare stabile, conştientizate, faţă de droguri şi alte deprinderi vicioase.
b) Menţinerea şi fortifi carea sănătăţii, susţinerea psihologică
a elevilor prin:
• elaborarea proiectului municipal de norme sanitare şi igienice, inclusiv a celor legate de tehnologiile informaţionale şi comunicative;
• trasarea programelor de fortifi care a sănătăţii elevilor, a bazei normative, precum şi a mecanismelor de realizare a acestor progra-me;
• optimizarea procesului educaţional în vederea anihilării fac-torilor negativi şi a repercusiunilor acestora asupra sănătăţii elevilor (supraîncărcarea programelor şcolare, imperfecţiunea tehnologiilor pedagogice existente, a regimului de lucru al şcolii, organizarea ali-mentării caloriinice ş.a.);
• fondarea, în baza instituţiilor de învăţământ, a centrelor care ar contribui la fortifi rea sănătăţii elevilor;
• crearea bazei instructiv-didactice şi normativ-legislative care ar asigura activitatea „şcolilor sănătăţii” (pentru copiii cu boli cronice);
• elaborarea setului metodicilor psihologice de evaluare a dez-voltării psihice a copiilor.
1.8.2. Optimizarea reţelei învăţământului municipal presupune:
• optimizarea reţelei de instituiţii educaţionale de stat în con-formitate cu necesităţile educaţionale ale municipiului;
• continuarea reorganizării instituţiilor preşcolare în şcoli-grădi-niţe în măsura gradului de pregătire ale acestora şi a raţionalităţii lor;
• dezvoltarea noilor forme ale învăţământului preşcolar pentru copii de la 2 la 6 ani, inclusiv prin intermediul creării grupelor diverse-lor grupuri de scurtă durată;
• studierea situaţiei demografi ce din sectorul respectiv, a stării sociale ca unul din criteriile de bază în reorganizarea instituţiilor de învăţământ;
• proiectarea modelelor de constituire orizontală a instituţiilor preuniversitare după trepte de şcolaritate (şcolilor primare, gimnazi-ilor, liceelor);
• extinderea reţelei de gimnazii-internate pentru copiii cu disa-bilităţi şi cei din sferele sociale critice, diseminarea practicilor europe-ne în domeniu;
• dezvoltarea reţelei de licee potrivit indicatorilor statistici me-dii în republică, conform necesităţilor reale şi corespunderii rigorilor date;
• elaborarea criteriilor calitative pentru transformarea şcolilor medii în licee, respectarea lor strictă în procesul optimizării reţelei educaţionale;
• implementarea cvalimetriei calitative a învăţământului, orien-tat spre evaluarea competenţelor în contextul bunului simţ;
• aplicarea fondată în procesul dezvoltării sistemului educaţi-onal în municipiul Chişinău a orientărilor învăţământului mondial şi gândirii planetare;
• aplicarea în practică a Concepţiei orientării profesionale, a in-
5
struirii profesionale, adoptată de către Parlamentul Republicii Moldo-va (2003);
• perfectarea sistemului de învăţământ secundar general în baza integrării instituţiilor preuniversitare şi a celor de învăţământ profesio-nal în capitală şi în teritoriul suburbiilor municipale.
1.8.3. Sporirea calităţii învăţământului
Existenţa cadrelor pedagogice califi cate şi cu experienţă, realiză-rilor ştiinţifi ce, modelelor funcţionale efi ciente ale instituţiilor educa-ţionale, precum şi a modelelor noilor mecanisme organizaţional-eco-nomice, a metodicilor aprobate de evaluare a calităţii învăţământului – toate acestea conduc la soluţionarea dezideratului „fi ecărui copil – un învăţământ calitativ integral în conformitate cu cerinţele şi posibi-lităţile lui individuale”.
În acest context, Programul – 3 prevede realizarea următoarelor oportunităţi:
a) Modernizarea conţinutului învăţământului, inclusiv:
• realizarea curriculei de bază pentru toate treptele învăţămân-tului secundar general, ţinând cont de specifi cul sistemului educaţio-nal municipal;
• implementarea curriculei învăţământului secundar general bazat pe fi nalităţile scontate, care presupun un înalt grad de integrare a absolvenţilor şcolii în societate;
• formarea sistemului de elaborare, expertiză şi triere a manu-alelor, materialelor didactice, seturilor instructiv-didactice care ar co-respunde cerinţelor moderne ;
• formarea modelelor de activitate instructivă în baza tehnolo-giilor informaţionale şi comunicative în cadrul activităţii de învăţare, care să ia în considerare variativitatea şi individualizarea învăţământu-lui general;
• perfecţionarea conţinuturilor şi a tehnologiilor pedagogice de învăţare a limbilor moderne, a formelor de atestare fi nală în stu-dierea acestor limbi, ţinându-se cont de priorităţile actuale ale învăţă-mântului european;
• elaborarea şi aplicarea setului de programe metodice pentru atenuarea problemelor generate de tranziţie dintre diferite trepte de şcolaritate ale instruirii în cadrul sistemului de învăţământ continuu (învăţământul preşcolar-primar, învăţământul primar-gimnazial şi gimnazial-liceal).
b) Renovarea formelor organizaţionale, ale tehnologiilor şi
mecanismelor instituţionalizate, inclusiv:
• elaborarea modelului - tip al liceului contemporan; • crearea sistemului de monitoring, care ar cuprinde aspectele:
psihologic, de ocrotire a sănătăţii, sociologic, de evaluare a calităţii în-văţământului;
• elaborarea şi aplicarea setului de tehnologii organizaţio-nal-metodice de ocrotire a sănătăţii şi de programare a instituţiei în procesul educaţional, care ar include monitoringul benevol şi auto-monitoringul sănătăţii, optimizarea dozării materiei de studiu, cultura sănătăţii şi alegerea conştientă; lărgirea reţelei şcolilor de sănătate şi şcolilor de cultură a sănătăţii;
• dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale DGEŞTS şi DETS din sectoare, ale instituţiilor educaţionale în scopul obţinerii informaţiei despre experienţa internaţională în domeniul învăţământului, despre nivelul general al acestuia, precum şi despre tehnologiile educaţiona-le moderne;
• elaborarea noilor forme de dirijare a şcolii, a sistemelor de
evaluare şi atestare (inclusiv, a celor fără notifi care, acumulative) ş.a.; • fondarea şi aplicarea unui mediu informaţional unic care să
asigure corelarea „elev – profesor – părinte - administraţia instituţiei – comunitate - administraţia publică locală”;
• crearea şi implementarea unui sistem, care ar asigura accesul la resursele informaţionale calitative ale învăţământului din Moscova (portalul informaţional al învăţământului municipal pe Internet);
• elaborarea şi implementarea mecanismului de sarcini deschi-se la diferite discipline pentru atestarea fi nală a elevilor;
• valorifi carea creativă a potenţialului municipiului (al muze-elor, teatrelor, întreprinderilor industriale, instituţiilor, organizaţiilor ş.a.) în scopul elaborării şi realizării noilor forme ale învăţământului.
c) Formarea unui sistem informativ modern care ar facilita:
• aplicarea sistemului de norme sociale minime în domeniul învăţământului, în conformitate cu prevederile Programului preziden-ţial „SALT” de înzestrare a instituţiilor de învăţământ cu tehnica com-puterizată şi asigurarea cu programe informaţionale la disciplinele respective;
• elaborarea în baza tehnologiilor informaţionale moderne a bazei de date despre copii cu vârsta preşcolară şi şcolară, instituţiona-lizarea şi frecventarea de către aceştia a instituţiilor educaţionale şi a realizării principiului accesibilităţii la învăţământul secundar general;
• instituirea bazei informaţionale despre copiii, care au nevoie de ajutor social şi susţinerea psiho-medicală, precum şi crearea unui mecanism pentru acordarea acestor ajutoare;
• implementarea tehnologiei de tutelă pedagogică, drept mij-loc de adaptare social–pedagogică, de profi laxie a nereuşitei şi a re-petenţiei;
• crearea şi asigurarea activităţii serviciului informativ pentru acordarea ajutorului social-pedagogic elevilor şi părinţilor acestora;
• proiectarea şi elaborarea unui sistem efi cient de familiarizare pedagogică a părinţilor prin intermediul televiziunii municipale.
1.9. Resursele umane ale sistemului educaţional municipal
a) Cadrul didactic
Obiectivele modernizării învăţământului municipal, ale sporirii ca-lităţii şi efi cienţei acestuia actualizează în mod evident şi o altă proble-mă – cea a creşterii nivelului de profesionalism a cadrelor din sistemul de învăţământ, fapt care necesită revizuirea concepţiei învăţământu-lui continuu în municipiul Chişinău.
În acest sens, Programul – 3 de dezvoltare înaintează drept scop fundamental nu numai accentuarea în continuare a susţinerii de către stat a cadrelor pedagogice, ci şi sporirea considerabilă a nivelului lor profesional.
Aceste obiective vor vi realizate prin: • atestarea cadrelor didactice şi manageriale; • îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale lucrătorilor din sistemul
de învăţământ; • elaborarea şi realizarea programei complexe de modernizare
a sistemului de instruire continuă a cadrelor didactice; • elaborarea unei metodici ştiinţifi c-fundamentate de calculare
a prognozei necesităţilor în cadre didactice, a determinării acestor ne-cesităţi şi formarea, în această bază, a contractului municipal de pre-gătire a cadrelor pedagogice;
• organizarea unui monitoring permanent al stării de asigurare cu cadre a instituţiilor educaţionale ale municipiului;
• modernizarea conţinuturilor şi sporirea nivelului de pregătire a specialiştilor preşcolari şi a celor din ciclul primar, în contextul obiec-
6
tivelor şi direcţiilor de activitate; • modernizarea sistemului municipal de perfecţionare a măies-
triei pedagogice: • elaborarea şi realizarea unei programe complexe de consoli-
dare a sistemului de reciclare şi sporire a măiestriei cadrelor didactice şi manageriale;
• dezvoltarea unei sistem municipal deschis de susţinere me-todică a procesului de sporire a calităţii privind reciclarea cadrelor didactice şi manageriale;
• elaborarea şi realizarea programelor modulare de reciclare şi sporire a măiestriei cadrelor pedagogice şi manageriale din învăţă-mântul preşcolar, preuniversitar şi extraşcolar;
• elaborarea instrucţiunii despre reciclarea şi sporirea măiestriei cadrelor pedagogice şi manageriale în regim de contract cu fi nalitate determinată;
b) Cadrul managerial
Managementul educaţiei devine, prin defi niţie, management al calităţii, angajând funcţiile conducerii învăţământului la toate nivelu-rile prin:
• crearea sistemului de pregătire, reciclare şi perfecţionare a califi caţiei managerilor instituţiilor educaţionale şi funcţionarilor din sfera învăţământului, cu includerea certifi cării lor corespunzătoare;
• elaborarea unui complex de programe pentru sistema de pre-gătire, reciclare şi perfecţionare a califi caţiei managerilor învăţămân-tului, care să asigure competenţa lor economico-fi nanciară, normativ-legislativă, psiho-pedagogică şi managerială propriu-zisă;
• organizarea unui sistem de pregătire specializată a manageri-lor în problemele activităţii economico-fi nanciare a instituţiilor educa-ţionale, cu fi nalizarea prin certifi care a acestora;
• elaborarea unui minimum de cerinţe faţă de competenţa managerială a managerilor principali din instituţiile educaţionale şi programelor instructive modulare de pregătire economică şi juridică specializată a acestora;
• elaborarea modelelor de activitate a managerului instituţiei educaţionale responsabil de economie şi fi nanţe;
• elaborarea acţiunilor pentru realizarea tehnologiilor de eco-nomisire a resurselor în sfera învăţământului;
• crearea şi realizarea programelor de păstrare a apei, căldurii, energiei electrice prin montarea contoarelor;
• sporirea efi cienţei dirijării sistemului educaţional în probleme-le economico-fi nanciare.
c) Modernizarea mecanismelor economice
În municipiul Chişinău este constituită o reţea structurală a institu-ţiilor, care contribuie temeinic la funcţionarea efi cientă a acestora. Au fost elaborate mecanismele de evaluare a efi cacităţii activităţii mana-geriale şi a monitoringului de dezvoltare a diverselor compartimente ale învăţământului, inclusiv a activităţii economico-fi nanciare, care presupune:
• implementarea modelelor adaptive ale activităţii economico-fi nanciare în activitatea instituţiilor educaţionale în corespundere cu cerinţele vieţii şi cu modifi cările parvenite în baza normativ-legislati-vă;
• formarea unui management economico-fi nanciar adecvat, viabil din punct de vedere profesional în condiţiile în care instituţiile educaţionale vor putea capătă un statut de persoană juridică principi-al nou;
• desfăşurarea unor modifi cări instituţionale în sistemul de asi-gurare şi deservire fi nanciară a instituţiilor educaţionale.
1.10. Realizările scontate
Realizarea Programului – 3 de dezvoltare va:
• promova un învăţământ calitativ faţă de copiii (în parte, din contul ajutorului social acordat copiilor din familii defavorizate);
• asigura condiţii şi şanse egale de educaţie; • spori procesul de modernizare a instituţiilor preuniversitare,
precum şi a tuturor treptelor de şcolaritate prin modifi carea structurii interne în reţeaua învăţământului municipal;
• oportuniza necesităţile educaţionale curente ale municipiu-lui, precum şi ale celor de perspectivă, cerinţele educaţionale ale copi-ilor din diferite categorii sociale ale populaţiei;
• crea un sistem managerial modern al învăţământului axat pe managementul cunoştinţelor şi managementul schimbărilor;
• asigura implementarea noilor conţinuturi şi tehnologii educa-ţionale şi informaţionale;
• introduce criterii unice de apreciere şi evaluare în sistemul de învăţământ municipal;
• realiza formarea continuă a cadrelor didactice;• forma la elevi competenţe de viaţă, va facilita dezvoltarea ca-
pacităţilior şi aptitudinilor spirituale şi fi zice la nivelul potenţialului lor maxim;
• racorda baza normativă în domeniul conţinutului învăţămân-tului în scopul orientării instituţiilor educaţionale spre o instruire de competenţă;
• efi cientiza formele activ-participative de organizare a proce-sului instructiv, va spori volumul disciplinelor cu încărcătură notorie (sport, educaţia fi zică, artele plastice ş.a.);
• îmbunătăţi calitativ formele organizaţionale ale tehnologiilor de predare şi susţinere metodică a procesului educaţional;
• evita suprasolicitarea învăţământului, va optimiza dozarea in-structivă;
• dezvolta folosirea tehnologiilor orientate spre menţinerea să-nătăţii elevilor;
• spori rolul educaţiei în procesul socializării minorilor, la inte-grarea lor activă în viaţa socială;
• crea condiţii pentru formarea valorilor socio-economice la elevi prin procesul de instruire şi prin sistemul învăţământului com-plementar;
• perfecţiona mecanismele instituţionale de sporire a calităţii învăţământului general.
1.11. Finalităţile Programului
La fi nele perioadei de implementare a Programului – 3 de dez-voltare, în anul 2010 preconizăm obţinerea următoarelor rezultate scontate:
• crearea unui sistem managerial modern al învăţământului;• implementarea noilor conţinuturi şi tehnologii educaţionale;• introducerea criteriilor unice de apreciere şi evaluare a perfor-
manţelor în sistemul de învăţământ municipal;• formarea la elevi a competenţelor de viaţă, dezvoltarea capa-
cităţilor şi a aptitudinilor spirituale şi fi zice la nivelul potenţialului lor maxim;
• asigurarea garanţiilor pentru părinţi vizând îngrijirea, educa-rea şi instruirea copiilor, încrederii în viitorul tinerei generaţii din Re-publica Moldova şi capitala ei – oraşul Chişinău.
7
2.1. Resursele umane ale sistemului educaţional din munici-piul Chişinău
Asigurarea calităţii învăţământului la toate treptele de şcolaritate în contextul modernizării sistemului educaţional determină, în pri-mul rând, crearea unui sistem bine fundamentat de selectare şi pro-
movare a resurselor umane în domeniu. Analiza comparativă a cadrelor didactice din instituţiile de în-
văţământ preuniversitar din municipiul Chişinău din ultimii 5 ani demonstrează că în perioada de referinţă s-a menţinut tendinţa de creştere a numărului de cadre didactice cu studii superioare (tab.1).
CAPITOLUL IIBAZA EVOLUŢIEI SISTEMULUI EDUCAŢIONAL MUNICIPAL - REALIZAREA PROGRAMULUI -2 DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂN-
TULUI ÎN ANII 2001-2005
Nr.d/o
2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Total prof.
Studii super.
% Total prof.
Studii super.
% Total prof.
Studii super.
% Total prof.
Studii super.
% Total prof.
Studii super.
%
1 LiceeDGEŞTS
1657 1517 91 1063 969 91 1018 934 91 1113 1040 93 1092 1032 94
2 Botanica 1364 1116 81 1825 1486 81 1777 1473 82 1862 1610 86 1819 1604 883 Buiucani 1212 988 81 1224 1024 83 1196 1040 86 1235 1076 87 1206 1056 884 Centru 661 548 82 857 733 85 848 755 89 830 753 90 797 714 905 Ciocana 1408 1094 77 1258 1036 82 1341 1121 83 1235 1086 88 1222 1067 876 Râşcani 1493 1219 81 1578 1328 84 1594 1366 85 1531 1331 86 1500 1321 88
Total 7795 6482 83,2 7805 6576 84 7774 6689 86 7811 6896 88 7636 6794 89
Tab.nr.1. Analiza cadrelor didactice după studii
9
Astfel, numărul acestor cadre faţă de anul de studii 2000-2001 a crescut în anul de studii 2001-2002 - cu 94 cadre didactice, în anul de studii 2002-2003 - cu 113 cadre didactice, în 2003-2004 - cu 207 ca-dre didactice. Totodată, în această perioadă, numărul tinerilor specia-lişti cu o vechime în muncă cuprinsă între 0-3 ani a fost în descreştere, constituind (în procente faţă de numărul total de cadre didactice) în anii:
2001 – 2015 cadre tinere (25,8 %); 2004 – 1384 (17,7 %);2002 – 1877 (20,8 %); 2005 – 1275 (16,7 %).2003 – 1616 (20,7 %);Analiza cadrelor didactice după vechimea în muncă a demonstrat
că în instituţiile de învăţământ preuniversitar predomină personalul didactic cu vechime în muncă mai mare de 18 ani (tab.2).
Tab.nr.2. Analiza cadrelor didactice după vechimea în muncă
Nr/o
2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005
Tota
l pro
f.
Mai
mul
t de
18 a
ni
% Tota
l pro
f.
Mai
mul
t de
18 a
ni
% Tota
l pro
f.
Mai
mul
t de
18 a
ni
% Tota
l pro
f.
Mai
mul
t de
18 a
ni
% Tota
l pro
f.
Mai
mul
t de
18 a
ni
%
1 LiceeDGEŞTS
1657 667 40 1063 476 44 1018 386 37 1113 530 47 1092 547 50
2 Botanica 1364 466 34 1825 670 36 1777 599 33 1862 719 39 1819 806 443 Buiucani 1212 404 33 1224 429 35 1196 402 33 1235 442 36 1206 445 374 Centru 661 290 43 857 384 44 848 365 43 830 378 46 797 395 505 Ciocana 1408 416 29 1258 396 31 1341 406 30 1235 392 32 1222 458 376 Râşcani 1493 558 37 1578 592 37 1594 629 39 1531 599 39 1500 619 40
Total 7795 2801 36 7805 2947 37,7 7774 2787 35,8 7811 3060 39 7636 2923 38,2
12
Datele privind şarja didactică pentru ultimii 5 ani de studii deno-tă o situaţie stabilă în ceea ce priveşte asigurarea cadrelor didactice cu o normă didactică completă. Schimbări esenţiale nu se întrevăd nici în cifrele care indică ponderea personalului care activează cu o
sarcină cuprinsă între 22-27 ore şi cu o normă mai mare de 28 ore. Numărul acestor cadre se menţine stabil pe parcursul ultimilor 5 ani şi constituie circa 74 -78 % din numărul total de cadre antrenate în procesul de predare. (tab.3).
Tab.nr.3. Şarja didactică a cadrelor didactice
Nrd/o
2000/2001Total prof.
După şarja didactică
18 o
re
%
22,5
ore
% 27 %
28 şi
mai
m
ult
%
Cond
. îngr
. co
pil
%
1. LiceeDGEŞTS
1657 495 29,8 618 37,2 265 15,9 203 12,2 76 4,6
2. Botanica 1364 254 18,6 238 17,4 380 27,8 428 31,3 64 4,7
3. Buiucani 1212 233 19,2 277 22,2 259 21,3 301 24,8 82 6,7
4. Centru 661 112 17,0 191 29.0 140 21,1 160 24,2 58 8,7
5. Ciocana 1408 337 24,0 333 23,6 330 23,4 330 23,4 78 6,5
6. Râşcani 1493 423 28,3 410 27,4 330 22,1 290 19,4 40 2,7
Total 7795 1914 24,4 2067 26,5 1704 21,8 1712 21,9 398 5,1
Nrd/o
2001-2002Total prof.
După şarja didactică
18 o
re
%
22,5
ore
% 27 %
28 şi
mai
m
ult
%
Conc
ediu
de
mat
ern.
%
1. LiceeDGEŞTS
1063 393 36,9 255 24 233 22 125 11,8 57 5,4
2. Botanica 1825 364 19,9 376 20,6 413 22,6 530 29 142 7,8
3. Buiucani 1224 290 23,7 270 22 271 22,1 306 25 87 7,1
4. Centru 857 193 22,5 212 24,7 197 23 192 22,4 63 7,35
5. Ciocana 1258 323 25,7 320 25,4 305 24 217 17,2 93 7,3
6. Râşcani 1578 465 29 419 26,6 321 20,3 282 17,9 91 5,8
total 7805 2028 25,9 1852 23,7 1740 22,2 1652 21,1 533 7
13
Nrd/o
2002-2003Total
prof.
După şarja didactică
18 o
re
%
22,5
ore
% 27 %
28 şi
mai
m
ult
%
Conc
. de
mat
ern.
%
1. LiceeDGEŞTS
1018 340 33,4 260 25,5 226 22,2 156 15,3 36 3,5
2. Botanica 1777 345 19,4 418 23,5 467 26 405 22,8 142 7,93. Buiucani 1196 352 29,4 241 20,1 282 23,5 247 20,6 74 6,24. Centru 848 246 29 190 22,4 192 22,6 145 17 75 8,85. Ciocana 1341 368 27,4 348 26 306 22,8 229 17 90 6,76. Râşcani 1594 436 27,4 447 28 326 20,5 280 17,6 95 5,9
total 7774 2087 26,8 1904 24,4 1799 23,1 1462 18,8 512 6,5
Nrd/o
2003-2004Total prof.
După şarja didactică
18 o
re
%
22,5
ore
% 27 %
28 şi
mai
m
ult
%
Conc
. de
mat
ern.
%
1. LiceeDGEŞTS
1113 316 28 252 23 313 28 163 15 69 6
2. Botanica 1862 402 22 374 20 507 27 431 23 148 8
3. Buiucani 1235 228 18 280 23 335 27 283 23 109 9
4. Centru 830 194 23 172 21 242 29 165 20 57 7
5. Ciocana 1235 299 24 306 25 314 25 237 20 79 6
6. Râşcani 1531 382 25 390 25 418 28 267 17 79 5
Total 7811 1821 23,3 1774 22,7 2129 27,2 1546 19,7 541 6,9
Nrd/o
2004-2005
Total prof.
După şarja didactică
18 o
re
%
22,5
ore
% 27 %
28 şi
mai
m
ult
%
Conc
.îngr
. co
pil
%
1. LiceeDGEŞTS
1092 276 25,2 245 22,4 299 27,4 198 18,1 74 6,7
2. Botanica 1819 278 15,3 275 15,11 593 32,6 407 23,2 266 14,6
3. Buiucani 1206 256 21,2 250 20,7 288 23,8 309 25,6 103 8,5
4. Centru 797 181 22,7 143 18 197 24,7 227 28,4 49 6,14
5. Ciocana 1222 262 21,4 297 24,3 353 28,9 209 17,1 101 8,2
6. Râşcani 1500 385 25,6 376 26 348 23,2 273 18,2 118 7,8
total 7636 1638 21,4 1586 20,77 2078 27,2 1623 21,2 711 9,3
Acest fapt se explică prin fl uctuaţia personalului, lipsa condiţiilor decente de trai a cadrelor didactice şi slaba protecţie socială acordată pedagogilor de către stat.
14
2.2 Optimizarea reţelei învăţământului municipal(aspect evoluţional)
2.2.1 Evoluţia instituţiilor de învăţământ în perioada anilor 2001-
2005
În anul de studii 2001-2002, care a dat startul Programului – 2 de dezvoltare a învăţământului (2001 - 2005), în municipiu activau 157 instituţii preuniversitare, cu un contingent total de 116 341 elevi, inclusiv:
13 şcoli-grădiniţe; 16 şcoli primare; 19 gimnazii; 35 licee; 62 şcoli medii de cultură generală; 7 şcoli speciale şi 1 internat (elevii domiciliaţi din acest internat
învaţă în şc.nr.5); Complexul – pilot de pedagogie curativă „Orfeu”; 3 şcoli pe schimburi şi 151 instituţii preşcolare, cu un contin-
gent de 25144 de copii.În anul de studii 2005-2006 funcţionează 155 instituţii de învăţă-
mânt preuniversitar (tab.4), cu un contingent total de 96591 elevi (în schimbul I studiază 92033 elevi (92,2%), în schimbul II – 4558 elevi (4,8 %) şi 146 de instituţii preşcolare, cu un contingent de 26048 copii inclusiv:
o 12 şcoli-grădiniţe; o 14 şcoli primare;o 19 gimnazii; o 41 şcoli medii de cultură generală;o 60 licee teoretice; o 6 şcoli specialeo 3 şcoli pe schimburi şi 146 instituţii preşcolare cu un contin-
gent de 26048 copii.După limba de instruire:o Instituţii preuniversitare: o Instituţii preşcolare:
naţionale – 96; naţionale – 84; alolingve – 45; alolingve – 15;
mixte – 14. mixte – 47.
Tab.nr.4. Evoluţia instituţiilor în perioada 2001 – 2006
Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Şcoli-grădiniţe 13 15 16 16 16 12Şcoli primare 14 16 16 16 14 14Gimnazii 19 19 21 23 21 19ªcoli medii 62 62 57 47 43 41Licee 34 35 38 49 55 60Şcoli speciale 8 7 7 6 6 6Şcoli pe schimburi 3 3 3 3 3 3
Fig.nr.1. Evoluţia instituţiilor în perioada de 2001 – 2006
15
2.3. Activitatea instituţiilor preşcolare
Învăţământul preşcolar este cea mai importantă treaptă de şco-laritate, deoarece aici este înscris copilul pe traseul devenirii sale ca personalitate.
În anii 2001-2005 au fost create condiţii optime de activitate, care au condus la realizarea obiectivelor ce vizează dezvoltarea perso-
nalităţii copilului, pregătirii lui către debutul şcolar, implementarea tehnologiilor educaţionale moderne conform cerinţelor curriculare (tab.5).
O prioritate aparte a procesului de educaţie în grădiniţele de co-pii a fost acordată creării mediului favorabil, instruirii şi formării cul-turii generale.
Tab.nr.5. Evoluţia instituţiilor preşcolare şi a contingentului de copii
Anii 2000 - 20052000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005
Instituţii preşcolare
154 151 147 147 146
Contingentul de copii
25180 25114 25659 24340 26048
În 5 instituţii preşcolare din municipiu continuă studierea limbilor minorităţilor naţionale conlocuitoare, inclusiv: grădiniţa nr.68 - limba de instruire ivrit; grădiniţa nr.12 - limba de instruire ucraineană; gră-diniţa nr.25 - grupe cu limba de instruire ivrit, grădiniţa nr.118 - grupe cu limba de instruire ucraineană; grădiniţa nr.23 - grupe cu limba de instruire poloneză.
În scopul integrării sociale a copiilor cu disabilităţi, 10 instituţii preşcolare din municipiu (nr.9, 26, 74, 77, 80, 110, 135, 167, 175, 179) au funcţionat conform statutului sanatorial şi special:
- pentru copii deseori bolnavi;- cu patologia văzului;- cu patologia sistemului nervos; - patologia viraj de tuberculoză;- grupe logopedice.Întru crearea condiţiilor optime pentru desfăşurarea procesului
educaţional, unele instituţii preşcolare au continuat, să fi e reorgani-zate în şcoli – grădiniţe.
La moment, în municipiu activează 11 şcoli – grădiniţe (tab.6).
Tab.nr.6. Evoluţia instituţiilor de tip şcoli – grădiniţe
Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Şcoli-grădiniţe 13 15 16 17 11 11
Fig.nr.2 Evoluţia instituţiilor de tip şcoli – grădiniţe
16
2.4. Activitatea şcolilor primare
Dacă în anul de studii 1998-1999 în municipiu activau 8 şcoli pri-mare (nr.2, 9, 23, 34, 83, 88, 90, 91), atunci în anul de studii 2001-2002
numărul lor s-a extins până la 16. În anul de studii 2005- 2006 funcţi-onează 14 şcoli primare (tab.7) .
Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Şcoli primare 14 16 16 16 14 14
Fig.nr.3 Evoluţia şcolilor primare
2.5. Activitatea gimnaziilor
Învăţământul gimnazial conform prevederilor articolului 19 (pct. 1 şi 2) din Legea învăţământului Republicii Moldova este obligatoriu
şi asigură dezvoltarea aptitudinilor şi capacităţilor intelectuale ale elevului, concepute drept nivel defi nitoriu în formarea personalităţii, orientării profesionale şi pregătirii către învăţământul liceal şi profe-sional (tab8).
Tab.nr.7. Evoluţia şcolilor primare
Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Gimnazii 19 19 21 23 21 19
Tab.nr.8. Evoluţia gimnaziilor
Fig.nr.4. Evoluţia gimnaziilor
Învăţământul gimnazial din municipiu din majoritatea liceelor ce activează, cuprinde o reţea numeroasă de clase cu studierea aprofun-dată a limbilor moderne, inclusiv liceele “Gheorghe Asachi”, “Mircea Eliade”, “Ion Creangă”, “Alecu Russo”, “Spiru Haret”, “ Principesa Natalia Dadiani”, “Mihail Kogălniceanu”, “Miguel de Cervantes Saavedra”, în care se studiază respectiv limbile franceză, engleză, italiană, germană şi spaniolă.
Au fost create posibilităţi reale pentru studierea aprofundată a limbilor minorităţilor conlocuitoare. În liceele “Petru Movilă”, “Mihailo Koţiubinski”, „Neciui Leviţki”, şcolile nr.8, 26 se studiază aprofundat limba ucraineană; liceele „Rambam” şi ORT „B.Z. Herţli” – ivrit; în liceul
“Nicolae Gogol” - poloneza, germana; în liceul „Vasil Levski” – bulgara; în şcoala nr.33 - se studiază limbile găgăuză şi azeră, iar în şcoala nr.13 - limba armeană în cadrul şcolii duminicale.
Studierea aprofundată a obiectelor din ciclul estetic s-a divizat în câteva profi luri: teatral, coregrafi c, muzical-coral, artistico-plastic, etno - folcloric. Profi lul teatral îl urmează toţi elevii din liceul respec-tiv, elevii dintr-un şir de clase din liceel “ Principesa Natalia Dadiani”, „Elena Alistar”, gimnaziul “Ion Luca Caragiale”; cel coregrafi c - elevii din liceele “Onisifor Ghibu”, “Mihai Grecu”, „Mihail Berezovschi; clasele muzical-corale funcţionează în liceele “Ion Creangă”, “Nicolae Iorga”, “Nicolai Gogol”, “Iulia Haşdeu”, „Ginta Latina”, „Onisifor Ghibu”, „George
17
Meniuc”, şcolile nr. 51, 85. Au fost deschise clase cu profi l tehnologic în liceele „ Mihail Lomonosov”,l “Petru Movilă”, “Miguel de Cervantes Saavedra”, “ Principesa Natalia Dadiani”, şcolile nr.5, 52.
Sistemul de învăţământ gimnazial din municipiu include şi o re-ţea de şcoli speciale pentru copiii şi elevii cu defi cienţe mintale, fi zice, senzoriale, de limbaj, socioafective şi de comportament sau cu defi cienţe asociate în vederea instruirii şi educării lor, în funcţie de tipul şi gra-dul de handicap, stabilite de comisia de expertiză specială.
Începând cu anul şcolar 2000-2001 în municipiul Chişinău func-
ţionează cinci instituţii de tip internat pentru copii orfani şi din fami-liile social dezavantajate (gimnaziile internat nr. 1, 2, 3, 23, internatul nr.10, adică cu două instituţii mai mult decât în anul 1999. Categoria copiilor care se afl ă la întreţinere în cele 5 instituţii de tip internat, o constituie minorii din familiile incomplete, social dezavantajate, cît şi cei, părinţii cărora au plecat peste hotarele republicii.
Astfel, din 1372 de elevi, 379 sunt orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor, iar 1007 copii sunt din familii monoparentale, în care lip-sesc condiţiile adecvate de întreţinere (tab.9).
Tab.nr.9. Evoluţia numărului de copii din instituţiile de tip internat
Anul Instituţia TotalIntern.. nr.1 (120 locuri )
Intern. nr.2(400 locuri)
Intern.. nr.3(400 locuri)
Intern. nr.10(100 locuri)
Intern. nr.23(100 locuri)
2000-2001 98 676 411 98 71 1354
2001-2002 92 689 401 98 106 1386
2002-2003 98 682 359 91 142 1372
2003-2004 104 635 332 95 156 1322
2004-2005 110 630 381 94 157 1372
Fig.nr.5. Evoluţia numărului de copii din instituţiile de tip internat
În anul de studii 2004-2005 în instituţiile nominalizate au fost in-struiţi 1372 copii, inclusiv:
- orfani - 98 de copii;- rămaşi fără îngrijirea părinţilor - 265 de copii;- din familii social dezavantajate - 949 copii, din ei se educă cu
un singur părinte - 625 copii.Învăţământul special din municipiu reprezintă un sistem com-
plex, amplu şi diferenţiat de instituţii corecţionale, asistenţă medicală şi psihopedagogică.
În perioada de referinţă a fost menţinut acelaşi număr de institu-ţii speciale, preuniversitare şi preşcolare, unde îşi fac studiile şi sunt educaţi:
- copii cu defi cienţe senzoriale (şcolile speciale nr.4, 12, 8; institu-ţiile speciale preşcolare nr.135, 167);
- copii cu defi cienţe mintale (şcolile auxiliare nr.5, 6, 7, 9; instituţi-ile speciale preşcolare nr.74, 76);
- copii cu retenţie în dezvoltarea psihică (gimnaziul.-intern. nr.2, 3; instituţia preşcolară nr.156);
- copii cu defi cienţe de limbaj (32 cabinete de asistenţă logotera-
peutică din instituţiile preuniversitare generale; 2 instituţii preşcolare şi 13 instituţii preşcolare generale cu grupe logopedice).
La etapa actuală a dezvoltării sociale din municipiu s-au creat per-spective noi de modifi care a sistemului învăţământului special, puse în relaţie cu atitudinea avansată faţă de copiii cu nevoi speciale, cu soluţionarea problemelor de socializare şi integrare a lor în societate, precum şi cu învăţământul integrat.
În acest scop :• şcoala specială nr.8 pentru copii cu vederea slabă a fost reor-
ganizată în liceul cu profi l tehnologic pentru copiii cu vederea slabă;• a fost fundată instituţia experimentală "Complexul-pilot de
pedagogie curativă "Orfeu" în baza şcolii auxiliare nr.9 şi şcolii - grădi-niţe nr.162 (sectorul Rîşcani);
• a fost deschis Centrul de reabilitare pentru copii surzi şi din alte grupuri de risc;
• au fost organizate clase de meserii pentru copii cu defi cienţe mintale (şcoala auxiliară nr.6) şi pregătirea absolvenţilor şcolii speci-ale nr.12 pentru copii hipoacuzi în grupele tehnologice cu însuşirea unor meserii accesibile (croitor, frizer, masor).
18
2.6. Activitatea şcolilor medii de cultură generală
Reorganizarea şcolilor medii de cultură generală în gimnazii, pre-văzută de Programul de dezvoltare a învăţământului în municipiul Chişinău pentru anii 2001-2005, continuă să rămână difi cilă, dat fi ind faptul că pct. 1, 2 ale art. 66 din Legea învăţământului stipula clar, că „reformarea structural - sistemică a învăţământului se va realiza în perioada de tranziţie pînă la 2005”, iar şcolile medii de cultură gene-
rală îşi vor continua activitatea pînă la sfârşitul perioadei de tranziţie la noua structură a sistemului de învăţământ, fapt care, a soluţionat una din cele mai acute probleme – şcolarizarea elevilor după absol-virea ciclului gimnazial, în special a celor, care la absolvire nu au atins vârsta de 16 ani.
Odată cu creşterea ponderii liceelor, se diminuează ,respectiv, şi numărul şcolilor de cultură generală (tab.10).
Tab.nr.10. Evoluţia şcolilor medii de cultură generală
Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Şcoli medii 62 62 57 47 43 41
Şcoli pe schimburi 3 3 3 3 3 3
Fig.nr.6. Evoluţia şcolilor medii de cultură generală
2.7. Activitatea liceelor Conform prevederilor Legii Învăţământului (art.20, alin.1), precum
că „învăţământul liceal asigură o pregătire teoretică fundamentală şi formarea unei culturi generale ample, necesare pentru continuarea studiilor în învăţământul superior sau în instituţii de învăţământ se-cundar profesional”, printre cele mai fundamentale consecinţe ale schimbărilor calitative intervenite în sistemul educaţional pe par-cursul ultimilor 15 ani a fost apariţia liceelor ca elemente distincte în structura instituţiilor preuniversitare.
Primele instituţii liceale create în municipiul Chişinău au fost li-ceele teoretice „Vasile Alecsandri”, „Mircea Eliade”, „Prometeu” şi „Gau-deamus”, ca mai apoi sistemul liceal să se dezvolte consecutiv.
Învăţământul liceal din cadrul sistemului educaţional municipal a evoluat astfel:
- în contextul realizării Programului – I, în anul de studii 1997-1998 funcţionau 16 licee, în următorul an – 21 licee ,iar în 1999 – 30 licee;
- nivelul cerinţelor liceale a fost înregistrat de mai multe instituţii preuniversitare, îndeosebi, pe parcursul realizării Programului – 2 de dezvoltare, când numărul liceelor a fost dublat, înregistrând cifra de 60. În anul şcolar 2000- 2001 au funcţionat 34 licee şi clase liceale în 16 şcoli medii de cultură generală; în anul de studii 2001-2002 func-ţionau 35 licee şi 53 clase liceale.
Numărul de licee în perioada 2001 - 2005 s-a extins de la 35 licee la 60, inclusiv: 2002 – 39; 2003 – 49; 2004 – 55; 2005 – 60 licee(tab.11).
Tab.nr.11. Evoluţia liceelor
Tipul instituţiei 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006Licee 34 35 39 49 55 60
19
Fig.nr.7. Evoluţia liceelor
Sistemul liceal din municipiul Chişinău în prezent are următoarea structură:
• Licee de tip clasic (numai cu nivel liceal) - 2;• Licee ce includ şi nivel gimnazial - 4;• Licee ce includ toate nivelurile (liceal, gimnazial şi primar) -
54.Astfel, realizând obiectivul major privind asigurarea accesului la
o educaţie de calitate pentru toţi copiii, s-au oferit posibilităţi reale pentru accesul în această treaptă de instruire a majorităţii elevilor, absolvenţi ai ciclului gimnazial, doritori de a-şi continua studiile în învăţământul liceal.
Tabloul evoluţiei liceelor poate fi refl ectat în felul următor:• Grupul instituţiilor liceale cu studierea aprofundată a limbilor
străine:- engleză („Alexandr Puşkin”, „M.Eliade”, „A.Russo”, „I.Creangă”);- franceză („Gheorghe Asachi”, „Mihai Eminescu”);- italiană („Dante Alighieri”);- germană („Mihail Kogălniceanu”);- spaniolă („Miguel de Cervantes Saavedra”);• Liceele cu studierea aprofundată a ştiinţelor exacte („Dmitrie
Cantemir”, „Antioh Cantemir”, „Gaudeamus”);• Instituţii liceale cu profi l estetic („Onisifor Ghibu”, „Mihai Gre-
cu”, „Natalia Dadiani”, „Elena Alistar”, Liceul Teatral, „Nicolae Iorga”, „Ginta Latină”, „Mihail Berezovschi”);
• Liceele cu profi l muzical-coral („Ion Creangă”, „Iulia Haşdeu”, „George Meniuc”, „Nicolai Gogol”);
• Liceul municipal cu profi l sportiv;• Liceele cu clase la ambele profi luri – umanist şi real („Mircea
Eliade”, „Constantin Sibirschi”, „Nicolae Iorga”, „Iulia Haşdeu”, „Natalia Dadiani”, „Titu Maiorescu”, „Nicolae Gogol”, „Mihai Viteazul”, „Vasile Alecsandri”, „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, „Onisifor Ghibu”, „Liviu De-leanu”, „Spiru Haret”, „Nicolae Milescu-Spătarul”, „Petru Movilă”, „Ştefan cel Mare”, „Mihailo Koţiubinski”, „Petru Zadnipru”, „Matei Basarab”, „Ki-ril şi Metodiu”, „Mihai Grecu”, „Neciui-Leviţchi”, „Alexandru Ioan Cuza”, „George Călinescu”).
Instruirea liceală fi nalizează cu susţinerea examenelor de baca-laureat. În anul de studii 2000-2001 au fost 3504 candidaţi; în 2001-2002- 2374 candidaţi; în 2002-2003- 3422 de candidaţi; în 2003-2004 - 4258 de candidaţi; şi în 2004-2005- deja 4694 de absolvenţi (tab.12).
Tab.nr.12. Evoluţia numărului de candidaţi la BAC şi % calităţii
Anul Nr.de candidaţi
Nota medie % calităţii
Inclusiv, cu media examenului de BAC:10 (10;9) (9;8) (8;7) (7;6) (6;5)
2001 3504 7,52 52,45% 53 574 1175 1067 457 1061,54% 16,71% 34,20% 31,05% 13,30% 3,08%
2002 2374 8,05 56,72% 10 365 971 708 240 790,42% 15,4% 40,9% 29,8% 10,1% 3,3%
2003 3422 8,16 59,72% 12 402 1654 1130 204 200,35% 11,7% 48,3% 33,02% 6,00% 0,60%
2004 4258 7,73 38,19% 8 263 1355 1820 696 1160,19% 6,18% 31,82% 42,74% 16,35% 2,72%
2005 4694 7,37 43,60% 18 432 1597 1925 655 670,38% 9,20% 34,02% 41,01% 13,95% 1,03%
20
Fig.nr.8. Evoluţia numărului de candidaţi la BAC şi % calităţii
3. ŞCOLARIZAREA
În municipiul Chişinău se acordă o deosebită atenţie aspectului social al educaţiei şcolarizării.
Pe parcursul anilor 2001-2005, una din direcţiile principale de ac-
tivitate a DGEŞTS a fost şcolarizarea minorilor de vârstă şcolară obli-gatorie. Implicarea tuturor factorilor de decizie a condus la reducerea considerabilă a numărului de elevi neşcolarizaţi. Analiza comparativă a procesului de şcolarizare din ultimii 5 ani demonstrează următorii indici ai numărului de minori neşcolarizaţi (tab.1).
Tab.nr.1. Analiza comparativă a procesului de şcolarizare
Nrd/r Anul şcolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005
Nr.de minori neşcolarizaţi în septembrie 262 395 303 230 196
Nr.de minori neşcolarizaţi în decembrie 85 92 66 31 7
Fig.nr.1. Analiza comparativă a procesului de şcolarizare
La realizarea acestui deziderat au fost întreprinse măsuri efi ciente din partea administraţiei publice locale, care în colaborare cu Fon-dul municipal de protecţie socială a populaţiei, a alocat consecutiv
mijloace fi nanciare pentru a acoperi o parte din cheltuielile familii-lor dezavantajate-social, care pregătesc copiii pentru şcoală, inclusiv (tab.2.)
21
Tab.nr.2. Evoluţia alocaţiilor fi nanciare alocate pentru familii dezavantajate-social
Anul şcolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Alocaţii fi nanciare 110
(mii lei)1(mln. lei)
1,5(mln. lei)
2(mln. lei)
2(mln.10 mii lei)
Fig.nr.2. Evoluţia alocaţiilor fi nanciare alocate pentru familii dezavantajate-social
La capitolul şcolarizării, anual, se acordă subsidii pentru asigura-rea cu manuale a minorilor din familiile nevoiaşe din partea preturilor
din sectoare, primăriilor din comune, Asociaţiilor de părinţi. Astfel, au fost scutiţi de plată pentru închirierea manualelor, respectiv (tab.3):
Tab.nr.3. Evoluţia numărului de elevi scutiţi de plata pentru închirierea manualelor
Anul şcolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Numărul de elevi scutiţi de plată pentru închirierea manualelor
800 1000 2000 3000 4000
Fig.nr.3. Evoluţia numărului de elevi scutiţi de plata pentru închirierea manualelor
Întru asigurarea şcolarizării absolvenţilor ciclului gimnazial, în municipiu au fost organizate cursuri cu diferite profi luri prin interme-diul şcolii de profesii a Societăţii pentru protecţia socială a minorilor şi tineretului „Insula Speranţelor”, în care se antrenează, anual, de la 60 la120 elevi din familii socialmente vulnerabile.
3.1. AlimentaţiaOrganizarea alimentaţiei copiilor din instituţiile de învăţământ
municipale are o importanţă majoră în dezvoltarea fi zică şi intelec-
tuală a acestora. În perioada de referinţă Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport, de comun cu Primăria municipiului Chişinău, a respectat prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1236 din 22.121998 „Cu privire la aprobarea Programului naţional – Alimentaţia copiilor”.
În scopul îmbunătăţirii calităţii şi calorajului alimentaţiei copi-ilor din instituţiile municipale de învăţământ preşcolar şi preuniversi-tar, concordării normelor băneşti cu cele naturale, Consiliul municipal Chişinău, în ultimii 5 ani, a majorat consecutiv normativul fi nanciar de la 0,72 lei la 3.00 lei pe zi pentru un copil (tab.4.).
Tab.nr.4. Evoluţia normativului fi nanciar pentru alimentaţia copiilor
Anul şcolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Normativul fi nanciar (lei) 0,72 1,50 2,00 2,00 3,00Numărul de elevi care au benefi ciat de alimentaţie gratuită 20446 22709 23714 20056 20610
22
Tab.nr.4. Evoluţia normativului fi nanciar pentru alimentaţia copiilor
În anul de studii 2005-2006, începând cu 01.02.2006, sunt ali-mentaţi gratuit 100% elevi din ciclul primar. Astfel, suma totală vi-zând necesităţile fi nanciare suplimentare pentru alimentaţia gratuită a 100% din numărul total al elevilor din clasele I-a - a IV-a (27069 elevi); şi 1488 elevi (10%) care frecventează grupa cu program pre-lungit (4.071,2 mii lei) ; 6000 elevi din clasele a V-a – a IX-a din familii social defavorizate (2.880,0 mii lei); 225 elevi din şcolile auxiliare (72,0 mii lei); 2092 elevi din şcolile internat de cultură generală şi şcolile internat cu regim special (1418 domiciliaţi în internat şi 449 nedo-miciliaţi (1.169,4 mii lei); 208 copii contaminaţi cu tuberculoză din grădiniţele speciale şi grupele sanatoriale (367,3 mii lei); 624 copii cu disabilităţi mintale şi fi zice din grădiniţele speciale (381,0 mii lei) a constituit 8940,9 mii lei.
3.2. Învăţământul complementar şi activitatea educativă
Obiectivele activităţii educative în municipiul Chişinău în peri-oada anilor 2001-2006 s-au axat pe soluţionarea problemelor ce ţin de dezvoltarea intelectuală, morală, civică a copiilor şi tineretului, pe transformarea acestora în personalităţi active şi creatoare.
În perioada de referinţă au activat 6 Centre de creaţie a copiilor cu profi l estetic (468 cercuri cu un contingent de 6361 copii, 229 cadre didactice); 4 Centre de creaţie tehnică şi o fi lială la acelaşi profi l (321 cercuri cu un contingent de 3862 copii, 127 cadre didactice); 2 Centre ale tinerilor naturalişti (81 cercuri cu un contingent de 1171 copii, 37 cadre didactice); 1 Staţie a tinerilor turişti (47 cercuri cu un contingent de 705 copii, 37 cadre didactice), ( tab.5).
Tab.nr.5. Evoluţia numărului de instituţii cu diverse profi luri
Tipul de instituţii Anul 2000 Anul 2005Nr. de instituţii Cercuri Copii Nr. de instituţii Cercuri Copii
Cu profi l estetic 5 463 6883 6 468 6361Cu profi l tehnic 4 343 4177 4 +1 fi lială 321 3862Cu profi l naturalist 1 66 880 2 81 1171Cu profi l de turism 1 25 365 1 47 705Total 11 897 12305 13 +1 fi lială 917 12099
În municipiu activează clase cu diverse profi luri susţinute din bugetul municipal (tab.6)
Tab.nr.6. Evoluţia claselor cu diverse profi luri
2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005Clase cu profi l muzical-coral 113
(3419 copii)109(3010 copii)
114(2989 copii)
121(3041 copii)
Clase cu profi l coregrafi c 48(1449 copii)
52(1526 copii)
60(1706 copii)
59(1583 copii)
Clase cu profi l teatral 41(1119 copii)
45(1314 copii)
43(1223 copii)
49(1344 copii)
Clase cu profi l de artă plastică 44(1153 copii)
57(1482 copii)
63(1609 copii)
65(1605 copii)
Clase cu profi l etnofolcloric 4(104 copii)
4(104 copii)
4(86 copii )
4 (71 copii)
Muzică de fanfară 1(33 copii)
1(33 copii)
1(33 copii)
1(33 copii)
Merită a fi menţionat faptul că 282 conducători de cerc, ceea ce constituie 68,3%, au vechime generală în muncă mai mare de opt ani.
În acelaşi context remarcăm că vechimea în muncă a conducătorilor de cerc poate fi prezentată în felul următor (tab.7):
23
Tab.nr.7. Evoluţia numărului de conducători de cerc cu o anumită vechime în muncă
Anul de studii 0 - 3 3 - 5 5 - 8 8 - 13 13 - 18 18 - ……nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
2003-2004 62 15% 29 7% 38 9% 46 11% 50 12% 173 42%2004- 2005 64 15,2% 32 8% 34 8% 51 12% 53 13,3% 178 43%
Faptul dat demonstrează că pe parcursul anilor 2003 - 2005 s-a menţinut o stabilitate în rândurile conducătorilor de cerc, ceea ce le-a permis să organizeze şi să dirijeze activitatea extraşcolară a ele-vilor din municipiu.
Pentru a stimula creativitatea, iniţiativa, originalitatea, cultiva-
rea aptitudinilor şi talentelor, perceperea frumosului în sine şi în jurul său se lucrează concret la compartimentul “Educaţie prin şi pentru cultură”. Activităţile la nivel de instituţie, sector, municipiu sunt foarte variate (tab.8).
Tab.nr.8. Diversitatea activităţilor extraşcolare
Denumirea activităţiiAnul de studii
2002 - 2003 2003 - 2004 2004 - 2005sector municipiu sector municipiu sector municipiu
“Să trăiţi, să înfl oriţi” 84 30 96 20 87 17“Florile Dalbe” - 15 - 14 - 18“La Fântâna Dorului” 56 16 57 28 64 14Conc.colectivelor folclorice - - - - 37 7“Scena Copiilor” 70 17 59 11 65 18“Valeriu Cupcea” - 48 - 71 - 105“Pentru tine, Doamne” - 18 - 18 - 21“Tânărul plastician” 129 26 220 100 205 70“Constelaţia dansului” - 18 - 21 - -Concursul colectivelor corale 15 8 19 8 14 9“Cântecele Credinţei, Speranţei, Iubirii ” 28 23 30 26 40 27“Ploaia de stele” 30 27 167 29 120 43“Strada şi capcanele ei” 96 25 138 41 125 32
Un compartiment al Programului de dezvoltare a învăţământului din municipiul Chişinău este susţinerea şi promovarea tinerilor do-taţi. În acest scop au fost desfăşurate diverse acţiuni, printre care se înscriu:
- concursul pentru bursa municipală în cadrul concursului “Bu-sinessmanul anului”;
concursul municipal pentru decernarea Premiului tineretului în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii şi artelor (tab.9).
Tab.nr.9. Evoluţia premiilor şi a mijloacelor fi nanciare destinate tineretului
Denumirea activităţii Anul 2000nr. de premianţi
Mijloacele fi nanciare Anul 2005nr. de premianţi
Mijloacele fi nanciare
Concursul pentru decernarea burselor
120 144000 lei 182 214200 lei
Premiul tineretului 5 5000 lei 15 30000 lei
4. Odihna şi întremarea elevilor
Se impune prin amploarea şi diversitatea sa activitatea de orga-nizare şi desfăşurare a odihnei de vară. Astfel, tradiţionale au devenit
taberele cu sejur de zi.Pe parcursul anilor 2001-2005 pentru organizarea odihnei şi în-
tremării elevilor, funcţionării efi ciente a taberelor de toate tipurile au fost alocate mijloace bugetare în sumă de (tab.10):
Tab.nr.10. Evoluţia mijloacelor fi nanciare pentru odihna în tabere
Anul şcolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Alocaţii fi nanciare (mii lei) 3500,0 4912,0 6563,8 8000,0 12000,0Numărul de elevi care au benefi ciat de odihnă în tabere 13310 18190 22600 20737 20581
24
Fig.nr.10. Evoluţia mijloacelor fi nanciare pentru odihna în tabere
Pe parcursul anilor colectivele de copii au participat la mai multe concursuri republicane şi internaţionale, obţinînd rezultate deose-bite:
- Locul I şi II la Campionatul Republicii Moldova al dansului mo-dern şi de estradă (ansamblul “Tete-a-tete”de CCC “Luceafărul”);
- Locul I la expoziţia republicană de creaţie tehnică a elevilor “De la gîndirea ecologică globală la tehnologiile optime de realizare efi cientă” (COCTE, CCT sl Buiucani, CCT “Politehnic”, CCT sl Rîşcani);
- Locul I la Campionatul Moldovei la turism sportiv (SOTT);- Locurile I şi III la Cupa deschisă a Republicii Moldova la orienta-
re sportivă (SOTT);
- Locul I la Spartachiada naţională a modeliştilor (COCTE);- Locurile I şi III la Festivalul – concurs de balade şi doine din
România, Drăgăneşti (CCC “Floarea soarelui”);- Locul III la concursul naţional “Două inimi gemene” (AVI, “ART-
X” de la CCC “Floarea soarelui”);- Laureaţi ai Festivalurilor internaţionale de coregrafi e din Ucrai-
na, Odesa (CAE “Curcubeul”); Turcia, Ancara ( liceul “N.Iorga”);- Locul I la concursul internaţional al colectivelor vocale din Bul-
garia (ansamblul “Rios” de la lic.”P.Movilă”).Mai multe colective s-au învrednicit de titlul “colectiv – model”.
25
Cu toate realizările, la capitolul activitatea educativă şi extraşco-lară, sunt atestate rezerve privind combaterea criminalităţii juvenile.
Astfel, anul 2005 indică tabloul refl ectat în tabelul nr.11.
Tab.nr.11. Criminalităţi juvenile (2005)
Indicii Botanica Buiucani Centru Ciocana Rîşcani ChişinăuTotal crime comise de minori
68 41 27 21 82 240
Tâlhării 1 - - - 1Jafuri 13 1 1 9 21 41Violuri - - - - - -Furturi 33 24 18 16 66 141Pungăşii - - - - 2 2Huliganism 4 1 1 1 - 7Omoruri - - - - - -
Fig.nr.11. Criminalităţi juvenile (2005)
Rămâne a fi îngrijorătoare problema copiilor ce fac parte din diverse grupuri sociale (tab.12):
Tab.nr.12. Evoluţia numărului de copii din diverse grupuri sociale
Nr.r Grupuri sociale Anii2003 2004 2005
1. Copii orfani 536 637 4152. Copii invalizi 559 985 11433. Copii din familii incomplete 11670 14043 137374. Copii din familii socialmente-vulnerabile 7265 8833 86695. Copii din familii numeroase 7046 7162 6650
Fig.nr.12. Evoluţia numărului de copii din diverse grupuri sociale
26
5. SportulÎn perioada anilor 2001-2005 activitatea celor 13 şcoli sportive şi
liceului municipal sportiv din municipiu a fost orientată spre dezvol-
tarea unui mod sănătos de viaţă, pregătirea rezervelor sportive pen-tru lotul municipal şi naţional (tab.1, 2).
Tab.nr.1, 2. Evoluţia pregătirii rezervelor sportive
Nr.d/r Denumirea acţiunii 2001 2002 2003 2004 2005
1. Nr. instituţiilor 14 14 14 14 142. Nr. de elevi 6560 6540 6600 6560 6470
1. Nr. de antrenori 291 286 301 298 3022. Nr. ramurilor de sport practicate 17 18 18 17 17
În scopul realizării programului, în perioada respectivă au fost organizate următoarele acţiuni(tab.3,4):
Tab.nr.3, 4. Evoluţia acţiunilor sportive cu caracter de masă
Nr. d/r Realizarea acţiunilor Anii
1. Deschiderea Liceului internat municipal cu profi l sportiv în unul din blocurile şcolii medii de cultură generală nr.47 2001
2. Amplasarea în sediul nou a şcolii sportive de haltere şi de şah şi joc de dame nr.7 2001
3. Darea în exploatare a bazinului specializat de polo pe apă al şcolii sportive nr.4 2002
4. Deschiderea secţiei de polo pe apă la şcoala medie de cultură generală nr.8 2002
5. Deschiderea claselor specializate de înot la şcolile medii de cultură generală nr.26 şi 27 2003
6. Deschiderea secţiei de aerobică la şcoala sportivă nr.12 din or. Vadul lui Vodă şi a clasei specializate la scrimă la Liceul Teoretic „B.P. Haşdeu”
2004
7. Deschiderea secţiilor de aerobică la Liceul internat municipal cu profi l sportiv şi de volei la şcoala sportivă nr. 12 din or. Vadul lui Vodă
2005
Nr.d/r Denumirea acţiunii 2001 2002 2003 2004 2005
1. Campionate şi întîietăţi municipale 39 33 36 34 36
2. Cupe 6 9 6 4 14
3. Turnee 5 5 6 7 7
4. Acţiuni cu caracter de masă 4 4 9 8 5
5. Concursuri între invalizi 2 4 3 4 4
6. Programe cultural-sportive 5 4 5 4 4
7. Curse de alergări 5 5 3 3 3
8. Întruniri cu specialişti în domeniul culturii fi zice şi sportului 2 1 2 1 2
9. Concursuri pentru tinerii din localităţile rurale ale municipiului Chişinău
7 6 5 4 3
10. Cantonamente 38 29 17 16 27
11. Deplasări la competiţii naţionale şi internaţionale 62 32 31 32 27
12. Total 175 132 123 117 132
Anii 2001-2005 au fost ani de verifi care a nivelului de pregătire a sportivilor prin intermediul diverselor concursuri naţionale şi internaţio-nale (tab.5).
27
Tab.nr.5. Evoluţia nivelului de pregătire a sportivilor
Nr.d/r Denumirea acţiunii 2001 2002 2003 2004 2005
1. Numărul persoanelor care practică sportul în municipiul Chişinău
34768 34768 36612 40150 39124
2. Numărul persoanelor care au participat la competiţii:- municipale 18862 19437 17170 20143 20427- republicane 11841 12811 15758 13150 13192- internaţionale 1386 1246 2644 2297 2184
3. Conferirea categoriilor sportive:- maestru internaţional al sportului; 24 35 7 10 12- maestru în sport; 61 92 88 52 47- candidaţi în maeştri 57 22 54 64 68- categoria 1 95 87 40 126 112
6. Atestarea cadrelor didactice şi de conducere din instituţiile de învăţământ preuniversitar în perioada anilor 2001 -2005
Atestarea cadrelor cu funcţie de conducere şi a celor didactice
a condus la optimizarea în continuare a procesului educaţional, la orientarea lor spre autoperfecţionare, formare continuă şi, evident, spre creşterea efi cientă şi calitativă a calităţii procesului instructiv-educativ (tab.1).
Tab.nr.1. Evoluţia numărului de cadre deţinătoare de grade didactice
PerioadaGradul superior Gradul unu Gradul doi Confi rmarea în
funcţie TotalConferire Confi rmare Conferire Confi rmare Conferire Confi rmare
2001-2002 1 15 76 922002-2003 5 74 31 1102003-2004 15 57 30 1022004-2005 6 15 15 10 44 4 42 136Total 6 15 35 11 190 4 179 440
Date statistice cu privire la numărul cadrelor de conducere deţinătoare de grade manageriale/ didactice
Din numărul total de 755 de cadre manageriale la data de 01.01.06 deţin grade:
• superior – 36 (4,8%) manageri;
• întîi - 58 (7,9%) manageri;• doi - 332 (4,4%) manageri.Total: 426 (56%) cadre manageriale
Fig.nr.13. Evoluţia numărului de cadre manageriale deţinătoare de grade didactice
28
Date statistice cu privire la numărul cadrelor didactice deţinătoare de grade didactice pe sectoare
SSeeccttoorruull BBoottaanniiccaa ((11664466)) ccaaddrree
SSeeccttoorruull BBuuiiuuccaannii ((11008877)) ccaaddrree
29
SSeeccttoorruull CCeennttrruu ((776611)) ccaaddrree
7. Asigurarea didactică în perioada anilor 2000-2005 Asigurarea cu manuale a elevilor din învăţământul preuniversitar
se realizează prin intermediul Schemei de închiriere a manualelor, gestionată de Fondul extrabugetar pentru manuale, implementarea
căreia s-a realizat treptat: în perioada 1998 – 2000 – învăţământul primar; în anii 2000-2004 în învăţământul gimnazial, iar în perioada 2003 – 2005 în învăţământul liceal. Schema de închiriere a manua-lelor se realizează în baza Hotărârilor Guvernului Republicii Moldova nr.448 din 09.04.1998, nr.777 din 30.06.2003 (tab.1).
Tab.nr.1. Evoluţia numărului de manuale, literatură
Nr./r. perioada manuale literatură1. 2000-2001 2649800 14492352. 2001-2002 2892396 17759413. 2002-2003 3064027 17894854. 2003-2004 3191027 18317485. 2004-2005 2309223 1884299
30
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.448 din 1998 pre-vede acordarea subsidiilor pentru copiii din familiile defavorizate cu trei şi mai mulţi copii de vârstă şcolară şi un singur părinte. Direcţiile
educaţie, tineret şi sport din sectoare, primăriile locale, asociaţiile de părinţi au achitat sumele după cum urmează (tab.2):
Tab.nr.2. Evoluţia subsidiilor alocate copiilor din familii defavorizate
Nr. d/r
Perioada Sursele de fi nanţare TotalDETS din sector Primăriile locale Asociaţii de părinţi
lei lei lei1. 2001-2002 9296 400 96962. 2002-2003 15563 265 15828
3. 2003-2004 10070 24386 344564. 2004-2005 43724,18 17594,52 61318,70
Total 121298,70
Problema dezvoltării colecţiilor de carte se afl ă în vizorul mai mul-tor factori de decizie. Astfel, în anul de studii 2004 - 2005, colecţiile din bibliotecile şcolare au crescut considerabil prin realizarea Proiec-tului de reformă a învăţământului general obligatoriu. Bibliotecile au benefi ciat din partea Ministerului Educaţiei de un lot de carte, susţi-nut de Banca Mondială, în valoare de 2846795 lei.
Fondurile bibliotecilor s-au îmbogăţit cu enciclopedii, colecţii de cărţi de cultură şi istorie, cărţi de marketing şi management, beletris-tică, cognitivă etc.
Instituţiile de învăţământ au benefi ciat de câte un set de hărţi la istorie în valoare de 864 lei fi ecare. În total în municipiu au fost repar-tizate 125 seturi în valoare de 108 mii lei. “Pro Didactica” a oferit o do-naţie, pentru şcolile alolingve şi mixte, în valoare de 18782 lei; (caiete la limba română cl.a VI-a – a VII-a şi casete ); o donaţie pentru şcolile române şi mixte, în valoare de 39972,39 lei; 1009 exemplare de carte istorică în valoare de 10680 lei. De asemenea, 68 de instituţii au primit
seturi de carte în valoare de 114745 lei (fi ecărei instituţii i-au revenit câte 15 volume de carte în valoare de 1687 lei: dicţionare român - rus, enciclopedii etc.). Au fost procurate pentru instituţii: module de me-canică - 53ex.; manometre şcolare - 1269 ex.; dinamometre şcolare - 2145 ex.
În fi ecare an editura “Litera” face donaţii de carte tuturor şcolilor. În anul 2004 – 2005 a repartizat câte 40 ex. de carte din “Biblioteca şcolarului”. O contribuţie substanţială au acordat Ambasadele Rusiei, Ukrainei. Direcţiile educaţie, tineret şi sport din sectoare, primăriile locale au alocat surse pentru completarea bibliotecilor şcolare cu li-teratură şi pentru abonarea la ediţii periodice.
Din septembrie 2004, Direcţia generală editează suplimentul zi-arului „Univers pedagogic” - „Itinerare didactice”, revista didactică şi ştiinţifi co-metodică „Modernitate în învăţământul municipal”:
Comparativ cu anii precedenţi în anul 2004-2005 au crescut fon-durile de publicaţii cu 2,13%:
Perioada 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005Numărul de exemplare 1449235 1775941 1789485 1831748 1884299
8. Relaţii internaţionale
În perioada anilor 2001-2005, Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău şi-a orientat activita-tea spre consolidarea legăturilor bilaterale în domeniul învăţământu-lui internaţional.
Începând cu anul 1999, DGEŞTS a devenit membru al Clubului pedagogic internaţional al capitalelor europene.
În anul 2001 a fost semnat un acord de colaborare între Comitetul Învăţământului din oraşul Moskova (Rusia) şi DGEŞTS. În rezultatul în-cheierii acordului nominalizat, cu începere de la 01.09.2001, în şcoala nr.164 din districtul Nord - Est al oraşului Moskova funcţionează clase cu component etno-cultural pentru copiii moldoveni. Astăzi, această colaborare se dezvoltă ascendent.
Cele 60 licee din municipiul Chişinău, multe şcoli medii de cultură generală şi instituţii extraşcolare au încheiat contracte indi-viduale de colaborare prin intermediul Ambasadelor ţărilor Bulgaria, România, Polonia, Germania, Rusia, Israel, Italia, Spania.
Este acumulată o experienţă benefi că în organizarea şi funcţi-onarea claselor bilingve francofone (în liceele teoretice „Gheorghe Asachi” şi „Mihai Eminescu”), elevii şi pedagogii cărora participă activ la Mişcarea Francofoniei, inclusiv la diverse concursuri internaţionale şi stagii de studii din Franţa. La concursuri internaţionale participă ac-tiv şi instituţiile anglofone (liceele „Mircea Eliade”, „Ion Creangă”, „Aca-
demia copiilor” şi germanofone (liceul „Mihail Kogălniceanu”). Colaborează fructuos cu elevii şi pedagogii din ţările respecti-
ve liceele teoretice „Dante Alighieri” (cu studierea aprofundată a lim-bii italiene), „Miguel de Cervantes Saavedra” (studierea aprofundată a limbii spaniole), „Mircea Eliade”, „Onisifor Ghibu” - cu România; şcoala medie de cultură generală nr.61(comuna Budeşti) s-a încadrat activ în realizarea proiectului „Kaufunghen”(Germania”); şc. primară nr.9 – cu Germania, România etc.
O direcţie prioritară a DGEŞTS reprezintă asigurarea deschiderii şcolii municipale prin realizarea obiectivelor „Parteneriatelor pentru reînnoirea educaţiei”. Diverse forme de parteneriat cu şcolile din Rusia practică liceele teoretice „Nicolae Gogol”, „Gaudeamus” şi „Svetoci”, cu unele instituţii din Germania (liceul teoretic „Mihail Kogălniceanu”), Bulgaria (liceul teoretic „Vasil Levskii” şi Ukraina (liceele teoretice „Mi-hailo Koţiubinski” şi liceul teoretic I.Neciui Leviţki”).
Liceele teoretice „Academia Copiilor” şi „”Constelaţie – Созвездие” de mai mulţi ani realizează proiectul comun în baza concepţiei pro-fesorului american Hovard “Şcoala Viitorului”. Instituţiile nominalizate activează plenar şi în cadrul Proiectului „Şcoala internaţională a Zilei de Mîine” de la Moskova, a proiectelor Programului „SOROS –Moldo-va”.
Pe parcursul ultimilor ani s-au stabilit relaţii culturale şi de prie-tenie între formaţiile de copii din instituţiile de învăţământ munici-pale şi formaţiile de copii din ţările: Turcia (oraşul Antalia); România
31
(oraşele Slatina, Sighet, Piatra-Neamţ, Turda); Bulgaria (oraşul Varna); Georgia (oraşul Batumi); Rusia (oraşul Moskova); Ukraina (oraşul Vini-ţa), Polonia (oraşul Liublin).
În scopul aprofundării relaţiilor de colaborare cu colegii din alte ţări DGEŞTS participă şi organizează diverse simpozioane, conferinţe,
seminare internaţionale. Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport a Consiliului Chişinău este membru fondator al acestei organi-zaţii şi participant activ la forurile ei, începând cu prima şedinţă, con-vocată în mai 1999 la Kiev.
Schema dată indică:
Relaţii internaţionale
9. Baza tehnico-materialăÎn scopul soluţionării problemelor ce vizează îmbunătăţirea bazei
tehnico-materiale a instituţiilor de învăţământ din municipiu, gesti-
onării efi ciente a bunurilor materiale şi mijloacelor băneşti alocate învăţământului, în perioada de referinţă, s-au realizat: (tab.1)
Tab.nr.1. Gestionarea efi cientă a bunurilor materiale şi mijloacele băneşti alocate învăţământului municipal
Nr.d/r Acţiunea Luna Anul Suma (mii lei)
1. Investiţiile capitale pentru învăţământ au constituit 2001 26.697.6
2. Deschiderea şcolii medii de cultură generală nr.4, str. Ceucari, 7 (sectorul Rîşcani) (decizia Primăriei nr.18/16 din 07.09.2000)
2001 23677,0
3. Decizia Primăriei nr.3/22 din 31.05.2000“Cu privire la starea socială a pedagogilor din instituţiile de învăţământ ale municipiului”:- construcţia primei case de locuit pentru 42 de pedagogi prin intermediul Agenţiei municipale de Ipotecă- efectuarea examenului medical pentru pedagogii din municipiu
- organizarea odihnei de vară a copiilor din familiile pedagogilor
24 august 2002
20012002
2000 - 880 copii 2001 - 886 copii2002 - 1216 copii
s-au alocat 2343,0 843,47 843,47
104,493
4. Darea în exploatare a şcolii primare nr.82, str. Maria Dragan,8/2, decizia Primăriei nr.16/7 din 02.08.2001
septembrie 2001 16 mln. 500 mii
5. Darea în exploatare a liceului „G. Călinescu” septembrie 2001 28 mln. lei6. Liceul municipal sportiv septembrie 2001 970,0 mii7. Şcoala sportivă de haltere şi şah (2001) 2001 750, 0 mii lei8. Bazinul de polo pe apă al şcolii sportive nr.4 2002 6 mln.lei,
9. Blocul claselor primare a şcolii nr.66 (or. Sângera)blocul claselor superioare (or. Sângera)fi nisarea complexului şcolii nr.66 (or. Sângera
200220032004
56,0 mln.lei.
32
10. Construcţia şcolii primare nr.12 (sl Ciocana), cu o capacitate de 480 locuri)
2004-2005 5,0 mln.lei.
11. Inaugurarea expoziţiei ”Învăţământul la intersecţii de milenii”
octombrie 2001 40,00 mii lei
12. Organizarea şi desfăşurarea concursului municipal „Pedagogul anului”, ediţia a II-a
octombrie 2001 55,00 mii lei
13. Efectuarea volumului de reconstrucţii şi reparaţie a instituţiilor de învăţământ, îmbunătăţirea bazei materiale
2001 9812,6 mln.lei
14. Organizarea şi desfăşurarea conferinţei municipale „Muncă, talent, cutezanţă”
aprilie 2001-2005 41 mii
15. Efectuarea volumului de reconstrucţii şi reparaţie a instituţiilor de învăţământ, îmbunătăţirea bazei materiale
2002 7834,8 mln.lei
16. Construcţia primei case de locuit pentru 42 pedagogi prin intermediul Agenţiei municipale de ipotecă „Amic”
august 2002 2mln.343 mii lei
17. Şcolarizarea elevilor şi prevenirea abandonului şcolar decizia Primăriei nr.19/4 din 27 iulie 1997În scopul şcolarizării minorilor din familii socialmente vulnerabile au fost alocate surse fi nanciare din fondul social de protecţie socială a populaţieiAstfel, numărul celor neşcolarizaţi la fi nele fi ecărui an de studii constituie: 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 92 66 31 7
septembrie 2001
20022003
2004
110 mii lei(366 de copii din familii socialmente-vulnerabile a câte 300 lei fi ecare)
1 mln. (3333 copii a cîte 300 lei)1.500 mii lei (5000 copii a cîte 300 lei)2 mln. (6666 copii a cîte 300 lei)
18. Inaugurarea expoziţiei “Învăţământul la intersecţii de milenii”
octombrie 2001 400,00
19. Organizarea şi desfăşurarea concursului municipal “Pedagogul anului,” ediţia a II-a
octombrie 2001 55,0
20. Efectuarea volumului de reconstrucţii şi reparaţie a instituţiilor de învăţământ, îmbunătăţirea bazei materiale
20012002200320042005
9,8129,16515,41123,121
21. Organizarea şi desfăşurarea Festivalului de dans popular pentru copii: 1996-2005
octombrie 2001200220032004
200.000 200.000 220000242000
22. Decernarea Premiului municipal pentru tineret în domeniul ştiinţei, tehnicii, artelor şi literaturii
noiembrie 200220032004
22,03000045000
23. Organizarea şi desfăşurarea sărbătorii cântecului coral Mai Mai Mai
200120032005
300004500050000
10. Concluzii
Sistemul educaţional municipal, în perioada de referinţă, a rea-lizat ritmic şi cu succes acţiunile prioritare din Programul -2 de dez-voltare a învăţământului (anii 2001-2005), în conformitate cu politica educaţională a statului.
În acest context, şcoala municipală şi-a orientat activitatea spre dezvoltarea unei personalităţi deschise, creative, urmărind, ca fi nali-tate – formarea competenţelor şi aptitudinilor tinerei generaţii.
Din perspectiva idealului educaţional, accentul major a fost pus pe formarea şi dezvoltarea profesională a personalului managerial şi didactic.
O atenţie deosebită s-a acordat optimizării învăţământului gim-nazial în contextul extinderii reţelei de instituţii de învăţământ pentru
copiii cu disabilităţi şi cei din sferele social critice. Consecutiv a fost realizată activitatea vizând optimizarea reţelei instituţiilor preuniver-sitare din municipiu şi trecerea treptată la sistemul de învăţământ liceal-gimnazial.
Întru asigurarea unui învăţământ calitativ şi optimizării proce-sului educaţional au fost depuse eforturi maxime în consolidarea bazei didactico-materiale a instituţiilor de învăţământ.
Un impact benefi c în modernizarea procesului educaţional mu-nicipal îl are implementarea Programului prezidenţial „SALT”, care a contribuit esenţial la înzestrarea sălilor de clasă cu tehnică de cal-cul, conectarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar la Internet şi Intranet, crearea şi utilizarea efi cientă a tuturor şcolilor, la toate treptele de şcolaritate, în cadrul DGEŞTS şi DETS din sectoare a pa-ginii WEB.
33
Nr.d
/r.Di
recţ
iile
şi ac
tivită
ţile
Obi
ectiv
ele
Term
en
de
rea
liza
re
Resp
onsa
bil d
e re
aliza
reFi
nalit
ăţile
(indi
ce d
e co
nsta
tare
a re
aliză
rii a
ctiv
ităţil
or)
1.
Ope
raţio
naliz
area
şi m
onito
rizar
ea
Prog
ram
ului
mun
icip
al -
3 de
de
zvol
tare
a în
văţă
mân
tulu
i pe
anii
2006
-201
0
Dete
rmin
area
şi a
rgum
enta
rea
op
timiză
rii în
văţă
mân
tulu
i mun
icip
al
în co
ntex
tul P
rogr
amul
ui m
oder
niză
rii
siste
mul
ui e
duca
ţiona
l în
Repu
blic
a M
oldo
va
2006
-201
0DG
EŞTS
Plan
ul d
e de
zvol
tare
a în
văţă
mân
tulu
i m
unic
ipal
şi m
onito
rizar
ea lu
i, ela
bora
t de
DG
EŞTS
şi a
prob
at la
Con
siliu
l de
Adm
inist
raţie
2.
Elab
orar
ea P
rogr
amel
or d
e de
zvol
tare
a
învă
ţăm
ântu
lui î
n se
ctoa
rele
m
unic
ipiu
lui
Satis
face
rea
cerin
ţelo
r loc
ale
raco
rdat
e la
toat
e ni
velu
rile
de m
anag
emen
t ed
ucaţ
iona
l
2006
DGEŞ
TSDE
TSPr
ogra
me
de d
ezvo
ltare
a D
ETS,
apr
obat
e de
di
rect
orul
gen
eral
al D
GEŞT
S
3.
Mon
itoriz
area
impl
emen
tării
pr
ogra
mel
or n
aţio
nale
:- S
trate
gia
de C
reşt
ere
Econ
omic
ă şi
Redu
cere
a Să
răci
ei (2
004-
2006
) ;-
„Sat
ul M
oldo
vene
sc” (
2005
-20
15);
- Pr
ogra
mul
pre
ziden
ţial „
Salt”
;-
„Edu
caţie
pen
tru to
ţi”(2
004-
2008
);
Asig
urar
ea a
cces
ului
la se
rvic
ii ed
ucaţ
iona
le d
e ca
litat
e şi
a fi n
anţă
rii
dura
bile
a si
stem
ului
edu
caţio
nal;
Crea
rea
siste
mul
ui in
form
aţio
nal
pent
ru m
anag
emen
tul e
duca
ţiei;
impl
emen
tare
a te
hnol
ogiil
or
info
rmaţ
iona
le şi
de
com
unic
are
în
siste
mul
de
învă
ţăm
ânt
Rea
lizar
ea
efi c
ient
ă a
prog
ram
elor
naţ
iona
lePe
rfecţ
iona
rea
siste
mat
ică
a ca
lităţ
i se
rvic
iilor
edu
caţio
nale
2006
2006
-201
0
2006
-200
7
2006
-201
0
DGEŞ
TSDE
TSPl
anul
fi na
ncia
r (an
ual),
disc
utat
la C
onsil
iul
Cons
ulta
tiv şi
apr
obat
la C
onsil
iul m
unic
ipal
Ch
işină
u.Co
ncep
ţia şi
mod
elul
reţe
lei i
nfor
maţ
iona
le a
le
siste
mul
ui m
unic
ipal
edu
cativ
CAPI
TOLU
L II
I
Dire
cţiil
e şi
act
ivită
ţile
gen
eral
e al
e de
zvol
tării
sist
emul
ui e
duca
ţiona
l „M
oder
niza
rea
învă
ţăm
ântu
lui î
n m
unic
ipiu
l Chi
şină
u în
ani
i 200
6 –
2010
”
Ob
iect
ive
le p
rio
rita
re:
- de
zvol
tare
a sis
tem
ului
mun
icip
al d
e în
văţă
mân
t;-
asig
urar
ea sp
aţiu
lui e
duca
ţiona
l uni
c şi d
esch
is sp
re v
alor
ile co
mun
ităţii
mon
dial
e;-
inst
ituire
a un
ui în
văţă
mân
t for
mat
iv a
dapt
at la
schi
mbă
rile
soci
ale
şi ec
onom
ice;
- co
nstit
uire
a un
ui si
stem
mod
ern
de e
valu
are
a în
văţă
mân
tulu
i şi d
e m
onito
ring;
- as
igur
area
cond
ucer
ii dem
ocra
tice
a sist
emul
ui d
e în
văţă
mân
t mun
icip
al şi
inte
grar
ea lu
i în
siste
mul
de
învă
ţăm
ânt e
urop
ean;
- as
igur
area
pol
itici
i edu
caţio
nale
şi a
stra
tegi
ilor d
e de
zvol
tare
a si
stem
ului
de
învă
ţăm
ânt
pent
ru p
erio
ada
2006
-201
0, d
eter
min
ate
de C
once
pţia
dez
voltă
rii în
văţă
mân
tulu
i, Le
gea
învă
ţă-
mân
tulu
i şi a
lte a
cte
legi
slativ
e;
- st
abili
rea
dire
cţiil
or p
riorit
are
a de
zvol
tării
învă
ţăm
ântu
lui p
recu
m şi
cre
area
cond
iţiilo
r de
real
izare
;-
resp
ecta
rea
drep
turil
or co
piilo
r în
obţin
erea
inst
ruiri
i de
calit
ate
în co
ndiţi
ile d
e m
odifi
care
a
stru
ctur
ii şi
conţ
inut
urilo
r înv
ăţăm
ântu
lui;
- su
sţin
erea
mes
ajul
ui e
duca
ţiona
l prin
con
ţinut
uri s
tabi
lite
la n
ivel
ul p
rogr
amel
or, c
are
vi-
zeaz
ă pr
iorit
ar fo
rmar
ea/d
ezvo
ltare
a pe
rman
entă
a p
erso
nalit
ăţii.
1.
Dir
ecţ
iile
şi a
ctiv
ită
ţile
ge
ne
rale
34
4.
Opt
imiza
rea
reţe
lei i
nstit
uţiil
or d
e în
văţă
mân
t pre
şcol
ar, p
reun
iver
sitar
şi
extra
şcol
ar:
- Util
izare
a ra
ţiona
lă a
baz
ei m
ater
iale
a
inst
ituţii
lor p
reşc
olar
e,pr
euni
vers
itare
şi e
xtra
şcol
are,
- C
rear
ea u
nui s
istem
de
educ
aţie
pa
rtic
ipat
iv, p
rom
ovar
ea
part
ener
iatu
lui e
fi cie
nt în
tre in
stitu
ţie,
fam
ilie,
serv
icii
soci
ale
Asig
urar
ea a
cces
ului
tutu
ror e
levi
lor l
a pr
oces
ul e
duca
ţiona
l
Dive
rsifi
care
a fi l
iere
lor ş
cola
re p
entru
as
igur
area
şans
elor
real
e de
cont
inua
re a
st
udiil
or fi
ecăr
ui e
lev
Dezv
olta
rea
învă
ţăm
ântu
lui p
reşc
olar
Inst
ruire
a ca
litat
ivă
a co
piilo
r în
fam
ilie
2006
-201
0
2007
-200
9
2006
DGEŞ
TSDE
TS
DETS
DETS
Plan
ul d
e re
orga
niza
re a
şcol
ilor m
edii
de
cultu
ră g
ener
ală
în g
imna
zii sa
u lic
ee la
niv
el
mun
icip
al şi
la n
ivel
de
sect
oare
Plan
ul d
e d
esch
ider
e a
grup
elor
cu p
rogr
am
fl exi
bil -
4 ,6
ore
şi c
u re
gim
de
24 d
e or
e;
Crea
rea
a ci
nci c
entre
de
acor
dare
a se
rvic
iilor
ed
ucaţ
iona
le p
entru
păr
inţii
care
îşi e
ducă
co
piii
în fa
mili
e
5.
Crea
rea
cond
iţiilo
r pen
tru re
aliza
rea
pote
nţia
lulu
i int
elec
tual
şi cr
eativ
al
elev
ilor d
otaţ
i
Valo
rifi c
area
per
sona
lităţ
ii el
evul
ui
în co
ndiţi
ile u
nei ş
coli
mod
erne
şi d
e ca
litat
e
2008
DGEŞ
TSCr
eare
a Ce
ntru
lui d
e fo
rmar
e a
elev
ilor d
otaţ
i
6.
Elab
orar
ea P
rogr
amul
ui d
e in
stru
ire
cont
inuă
şi a
test
are
a ca
drel
or
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t
Crea
rea
cond
iţiilo
r pen
tru fo
rmar
ea
cont
inuă
a ca
drel
or d
idac
tice
]n p
roce
sul
activ
ităţii
resp
ectiv
e
2007
DGEŞ
TSCo
ncep
ţia d
e fo
rmar
e co
ntin
uă a
cadr
elor
di
dact
ice
din
mun
icip
iul C
hişin
ăuAg
enda
de
form
area
cont
inuă
a ca
drel
or
dida
ctic
e şi
man
ager
iale
şi im
plem
enta
rea
ei în
un
ităţil
e de
învă
ţăm
ânt
1. 1
. În
vă
ţăm
ân
tul p
reşc
ola
r
Ob
iect
ive
pri
ori
tare
:
- as
igur
area
jurid
ico-
norm
ativ
ă a
func
ţionă
rii si
stem
ului
de
educ
aţie
pre
şcol
ară;
- im
plem
enta
rea
stan
dard
elor
de
stat
şi a
nou
lui c
urric
ulum
în în
văţă
mân
tul p
reşc
olar
;-
asig
urar
ea co
ntin
uită
ţii şi
coer
enţe
i înt
re e
duca
ţia p
reşc
olar
ă şi
învă
ţăm
ântu
l prim
ar;
- as
igur
area
cond
iţiilo
r eco
nom
ico-
fi nan
ciar
e pe
ntru
pre
gătir
ea o
blig
ator
ie că
tre şc
oală
a co
piilo
r de
la v
ârst
a de
5 a
ni.
1.
Opt
imiza
rea
cadr
ului
legi
slativ
şi
norm
ativ
Impl
emen
tare
a efi
cie
ntă
a ca
drul
ui
legi
slativ
20
06-2
008
Secţ
ia m
anag
emen
t pr
eşco
lar,D
ETS
Resp
ecta
rea
acte
lor
norm
ativ
e
2.
Impl
emen
tare
a cu
rricu
lum
ului
pr
eşco
lar p
entru
toat
e gr
upel
e de
vâ
rstă
(1-7
ani
) şi a
ghi
dulu
i met
odic
cu
com
plex
ele
dida
ctic
o-m
etod
ice
Utili
zare
a st
rate
giilo
r did
actic
e av
ansa
te
în sc
opul
efi c
ient
izării
pro
cesu
lui
educ
aţio
nal
2006
-200
8Se
cţia
man
agem
ent
preş
cola
r DE
TS
Refl e
ctar
ea, r
ealiz
area
conc
epţie
i la
şedi
nţel
e Co
nsili
ului
Con
sulta
tiv a
învă
ţăm
ântu
lui
preş
cola
r
35
3.
Cons
olid
area
baz
ei te
hnic
o-m
ater
iale
şi
dida
ctic
e în
inst
ituţii
le p
reşc
olar
eAs
igur
area
inst
ituţii
lor p
reşc
olar
e cu
mob
ilă, e
chip
amen
t, ut
ilaj,
jucă
rii,m
ater
iale
did
actic
e, in
stru
men
te
muz
ical
e, te
hnic
ă de
calc
ul
2006
-200
8DG
EŞTS
DETS
Mon
itoriz
area
dez
voltă
rii b
azei
tehn
ico-
mat
eria
le şi
did
actic
e la
niv
elul
Con
siliu
lui d
e Ad
min
istra
ţie
4.
Inst
ituţio
naliz
area
obl
igat
orie
a
copi
ilor p
reşc
olar
i de
vârs
tă 5
-7 a
ni în
in
stitu
ţiile
pre
şcol
are
Preg
ătire
a co
piilo
r că
tre ş
coal
ăPe
rman
ent
DGEŞ
TSDE
TSSe
cţia
man
agem
ent
preş
cola
r
Plan
ul d
e in
stitu
ţiona
lizar
e a
copi
ilor d
e vâ
rsta
5-
7 an
i şi m
onito
rizar
ea lu
i prin
Con
siliu
l de
Adm
inist
raţie
5.
Asig
urar
ea co
ntin
uită
ţii şi
coer
enţe
i în
tre e
duca
ţia p
reşc
olar
ă şi
învă
ţăm
ântu
l prim
ar
Preg
ătire
a ca
litat
ivă
a co
piilo
r din
gru
pa
preg
ătito
are
către
deb
utul
şcol
arPe
rman
ent
DGEŞ
TSSe
cţia
man
agem
ent
preş
cola
rSe
cţia
man
agem
ent
preu
nive
rsita
r
Plan
ul d
e in
spec
ţii în
inst
ituţii
le p
reşc
olar
e şi
şcol
i – g
rădi
niţe
, apr
obar
ea a
ctel
or d
e in
spec
ţie
la C
onsil
iul C
onsu
ltativ
6.
Păst
rare
a şi
dezv
olta
rea
reţe
lei d
e in
stitu
ţii p
reşc
olar
e în
mun
icip
iul
Chişi
nău
Utili
zare
a ra
ţiona
lă a
edi
fi ciil
or ş
i baz
ei
mat
eria
le în
inst
ituţii
le p
reşc
olar
e20
06-2
008
DGEŞ
TSDE
TSPl
anul
de
dezv
olta
re şi
mon
itoriz
area
lui l
a Co
nsili
ul d
e Ad
min
istra
ţie
7.
Org
aniza
rea
serv
iciil
or e
duca
ţiona
le
cont
ra p
lată
pen
tru co
piii
de v
ârst
ă pr
eşco
lară
Mar
ketin
gul s
ervi
ciilo
r edu
caţio
nale
şi
pres
tare
a se
rvic
iilor
edu
caţio
nale
2006
-200
8DG
EŞTS
DETS
Mon
itoriz
area
pro
cesu
lui e
duca
ţiona
l con
tra
plat
ă şi
revi
zii fi
nanc
iare
cu
conc
ursu
l Co
nsili
ului
de
Adm
inist
raţie
8.
Crea
rea
cond
iţiilo
r pen
tru p
rom
ovar
ea
unui
par
tene
riat a
cces
ibil
al
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t pre
şcol
ar
cu a
utor
ităţil
e pu
blic
e lo
cale
şi a
genţ
i ec
onom
ici
Prom
ovar
ea a
ctiv
ităţil
or d
e “pa
rten
eria
t” pr
in in
term
ediu
l uno
r pro
gram
e sp
ecia
le
în re
nova
rea
educ
aţie
i pre
şcol
are
2006
-200
8DG
EŞTS
DETS
Plan
ul a
nual
al a
ctiv
ităţil
or d
e pa
rten
eria
t şi
mon
itoriz
area
lui p
rin C
onsil
iul C
onsu
ltativ
.Co
nfer
inţa
ştiin
ţifi c
o-pr
actic
ă
9.
Prom
ovar
ea m
odul
ui să
năto
s de
viaţ
ă
în co
labo
rare
cu fa
mili
a, p
reve
nire
a tra
umat
ismul
ui p
rintre
copi
i
Prop
agar
ea m
odul
ui să
năto
s de
viaţ
ă în
co
labo
rare
cu fa
mili
a20
06-2
008
DGEŞ
TSDE
TSAn
aliza
per
man
entă
a s
ănăt
ăţii
copi
ilor î
n ca
drul
Con
siliu
lui d
e Ad
min
istra
ţie
10.
Ridi
care
a po
tenţ
ialu
lui c
adru
lui
dida
ctic
pre
şcol
ar în
real
izare
a ca
litat
ivă
a pr
oces
ului
edu
caţio
nal
Inst
ituire
a u
nui s
istem
coer
ent d
e fo
rmar
e co
ntin
uă a
edu
cato
rilor
din
in
stitu
ţiile
pre
şcol
are
2006
-200
8DG
EŞTS
CŞM
Asig
urar
ea u
nui î
nvăţ
ămân
t de
calit
ate
în
inst
ituţii
le d
e î
nvăţ
ămân
t
36
1.2
. În
vă
ţăm
ân
tul s
ecu
nd
ar
ge
ne
ral
Ob
iect
ive
pri
ori
tare
:
- as
igur
area
acc
esul
ui la
învă
ţăm
ântu
l sec
unda
r-gen
eral
de
calit
ate
pent
ru to
ţi co
piii
de v
ârst
ă şc
olar
ă;-
impl
emen
tare
a te
hnol
ogiil
or d
idac
tice
adec
vate
par
ticul
arită
ţilor
noi
lor c
onţin
utur
i;-
prom
ovar
ea în
văţă
mân
tulu
i for
mat
iv -
dezv
olta
tiv;
- în
depl
inire
a pr
eved
erilo
r pla
nulu
i - ca
dru
pent
ru în
văţă
mân
tul p
reun
iver
sitar
;-
impl
emen
tare
a cu
rricu
lum
ului
naţ
iona
l;
1.
Real
izare
a po
litic
ii st
atul
ui în
dom
eniu
l şc
olar
izării
min
orilo
r şi e
labo
rare
a pr
ogra
mul
ui b
azei
de
date
Şcol
ariza
rea
min
orilo
r 20
06-2
008
DGEŞ
TSCŞ
MDa
rea
de se
amă
şi m
onito
rizar
ea şc
olar
izării
m
inor
ilor î
n ca
drul
Con
siliu
lui d
e Ad
min
istra
ţie
2.
Susţ
iner
ea m
oral
ă şi
mat
eria
lă a
min
orilo
r
Acor
dare
a aj
utor
ului
mat
eria
l ele
vilo
r di
n fa
mili
ile so
cial
dez
avan
taja
te
2006
-200
8DE
TS
Crea
rea
fond
ului
de
şcol
ariza
re p
entru
copi
ii di
n fa
mili
ile so
cial
dez
avan
taja
te
3.
Prev
enire
a fe
nom
enul
ui a
band
onul
ui
şcol
ar şi
repe
tenţ
iei s
ub a
spec
t pe
dago
gic s
ocia
l-eco
nom
ic
Dim
inua
rea
aban
donu
lui ş
cola
r şi
înca
drar
ea e
levi
lor î
n pr
oces
ul
educ
aţio
nal
2006
-200
8DG
EŞTS
DETS
Cond
ucăt
orii
inst
ituţii
lor
de în
văţă
mân
t pr
euni
vers
itar
Mon
itoriz
area
aba
ndon
ului
şcol
ar p
rin C
onsil
iul
Cons
ulta
tiv
4.
Dezv
olta
rea
reţe
lei i
nstit
uţiil
or d
e în
văţă
mân
t pre
univ
ersit
arPă
stra
rea
şi de
zvol
tare
a re
ţele
i in
stitu
ţiilo
r de
învă
ţăm
ânt p
reun
iver
sitar
în
conf
orm
itate
cu n
eces
ităţil
e co
mun
ităţii
mun
icip
ale,
crea
rea
„circ
umsc
ripţii
lor ş
cola
re” p
entru
toat
e in
stitu
ţiile
de
învă
ţăm
ânt
2006
-200
8DG
EŞTS
DETS
Baze
le co
ncep
tual
e şi
met
odol
ogic
e ap
roba
te
la C
onsil
iul ş
tiinţ
ifi co
-met
odic
Topo
logi
a re
ţele
iPl
anul
de
dezv
olta
re a
reţe
lei i
nstit
uţiil
or d
e în
văţă
mân
t Mon
itoriz
area
lui p
rin C
onsil
iul d
e Ad
min
istra
ţie
5.
Inte
grar
ea so
cial
ă şi
info
rmaţ
iona
lă a
el
evilo
rAx
area
pe
inte
rese
le p
erso
nalit
ăţii,
ut
iliza
rea
stra
tegi
ilor
dida
ctic
e în
ev
alua
rea
inte
gral
ă a
curri
culu
mul
ui
şcol
ar
2006
DGEŞ
TS C
ŞM
Impl
emen
tare
a în
inst
ituţii
le d
e în
văţă
mân
t m
unic
ipal
e a
expe
rimen
telo
r:- i
nstru
irea
antre
pren
oria
lă;
- in
tegr
area
soci
ală
şi pr
ofes
iona
lă.
376.
Re
aliza
rea
Con
cepţ
iei d
e or
ient
are,
pr
egăt
ire şi
inst
ruire
pro
fesio
nală
, ap
roba
tă d
e Pa
rlam
entu
l Rep
ublic
ii M
oldo
va
Form
area
atit
udin
ilor l
a el
evi f
aţă
de
viaţ
ă20
06-2
007
DGEŞ
TSRe
aliza
rea
mod
ulul
ui „C
arie
ra p
rofe
siona
lă” l
a ci
clul
gim
nazia
l în
toat
e in
stitu
ţiile
şi C
ursu
lui
„Via
ţa so
cial
ă şi
prof
esio
nală
”
7.
Asig
urar
ea a
cces
ului
abs
olve
nţilo
r ci
clul
ui g
imna
zial l
a în
văţă
mân
tul
licea
l, şco
lile
de m
eser
ii, p
rofe
siona
le
în co
ntex
tul i
ndic
elor
ţaril
or d
ezvo
ltate
di
n Eu
ropa
Lărg
irea
acce
sulu
i pen
tru co
ntin
uare
a st
udiil
or d
e că
tre a
bsol
venţ
ii gi
mna
ziilo
r în
lice
e, şc
oli d
e m
eser
ii, p
rofe
siona
le
2006
-200
9DG
EŞTS
DETS
Intro
duce
rea
anal
izei t
raie
ctor
iei e
duca
ţiona
le
a ab
solv
enţil
or în
por
tofo
liul i
nspe
cţie
i şco
lare
8.
Info
rmat
izare
a m
anag
emen
tulu
i şco
lar
Crea
rea
cond
iţiilo
r de
func
ţiona
re a
in
stitu
ţiilo
r de
învă
ţăm
ânt d
in te
ritor
iu în
ba
za te
hnol
ogiil
or in
form
aţio
nale
2006
-200
9DG
ETS
Crea
rea
baze
i de
date
în d
irecţ
iile
de
învă
ţăm
ânt d
in se
ctoa
re, c
are
ar o
feri
in
form
aţia
des
pre
num
ărul
de
inst
ituţii
, nu
măr
ul d
e el
evi ş
cola
rizaţ
i, num
ărul
de
cadr
e di
dact
ice
9.
Soci
aliza
rea
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
tCo
nluc
rare
a cu
adm
inist
raţii
le p
ublic
e şi
agen
ţii e
cono
mic
i în
vede
rea
susţ
iner
ii şi
dezv
oltă
rii si
stem
ului
edu
caţio
nal
mun
icip
al
2006
-201
0DG
EŞTS
CŞM
DE
TS
Prom
ovar
ea e
xper
ienţ
ei a
vans
ate
10.
Real
izare
a dr
eptu
rilor
copi
ilor l
a în
văţă
mân
tDe
zvol
tare
a se
rvic
iilor
de
asist
enţă
şi
impl
emen
tare
a fo
rmel
or d
ifere
nţia
le
de in
stru
ire a
copi
ilor c
u ce
rinţe
ed
ucaţ
iona
le sp
ecifi
ce
2006
-200
7 DG
EŞTS
DETS
Pl
anifi
care
a şi
mon
itoriz
area
pro
cesu
lui
educ
aţio
nal î
n ca
drul
Con
siliu
lui C
onsu
ltativ
11.
Mod
erni
zare
a sis
tem
ului
de
inte
grar
e so
cial
ă a
copi
ilor c
u ne
cesit
ăţi
educ
aţio
nale
spec
iale
Cons
olid
area
baz
ei d
idac
tice
tehn
ico-
mat
eria
le p
entru
pre
gătir
ea p
rofe
siona
lă
de ca
litat
e a
abso
lven
ţilor
inst
ituţii
lor
de în
văţă
mân
t de
tip sp
ecia
l în
vede
rea
faci
lităr
ii in
tegr
ării
aces
tora
în so
ciet
ate
2006
DGEŞ
TSDE
TSEl
abor
area
şi im
plem
enta
rea
prog
ram
elor
ne
cesa
re şi
form
elor
dife
renţ
iate
de
inst
ruire
a
copi
ilor c
u ce
rinţe
edu
caţio
nale
spec
ifi ce
ap
roba
te la
Con
siliu
l Ştii
nţifi
co-m
etod
ic şi
Co
nsili
ul d
e Ad
min
istra
ţie
12.
Asig
urar
ea a
cces
ului
tutu
ror c
opiil
or
din
subu
rbii
la în
văţă
mân
tul g
ener
al
oblig
ator
iu
Acor
dare
a se
rvic
iilor
de
trans
port
pen
tru
elev
ii di
n su
burb
ii20
06-2
010
DGEŞ
TSDE
TS
Mon
itoriz
area
per
man
entă
a si
tuaţ
iei d
in
subu
rbii
în ca
drul
Con
siliu
lui d
e Ad
min
istra
ţie
3813
. De
zvol
tare
a sc
hem
ei d
e în
chiri
ere
a m
anua
lelo
r pen
tru e
levi
Asig
urar
ea m
axim
ă a
elev
ilor c
u m
anua
leDG
EŞTS
DETS
Prog
nost
icul
şi m
onito
rizar
ea la
niv
elul
Co
nsili
ului
de
Adm
inist
raţie
14.
Elab
orar
ea şi
impl
emen
tare
a un
ui
siste
m co
mpl
ex d
e as
igur
are
a se
curit
ăţii
inst
ituţii
lor e
duca
ţiona
le
Crea
rea
cond
iţiilo
r opt
ime
de
func
ţiona
re a
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t 20
07-2
009
DGEŞ
TS
DETS
Apro
bare
a sis
tem
ului
şi c
ontro
lul s
istem
ic
(act
e de
cont
rol)
15.
Mod
erni
zare
a sis
tem
ului
edu
caţio
nal
în m
unic
ipiu
în p
ersp
ectiv
a in
tegr
ării
euro
pene
Perfe
cţio
nare
a sis
tem
ului
de
preg
ătire
in
iţial
ă şi
form
are
cont
inuă
a ca
drel
or
dida
ctic
e
Mai
200
6DG
EŞTS
DETS
CŞM
Org
aniza
rea
Conf
erin
ţei ş
tiinţ
ifi co
-pra
ctic
e m
unic
ipal
e (a
nual
)
16.
Man
agem
entu
l edu
caţio
nal m
oder
nEfi
cie
ntiza
rea
man
agem
entu
lui
educ
aţio
nal î
n ba
za m
anag
emen
tulu
i cu
noşt
inţe
lor
2006
-201
0 DG
EŞTS
CŞM
Desf
ăşur
area
sem
inar
elor
pen
tru m
anag
erii
prin
cipa
li di
n in
stitu
ţiile
de
învă
ţăm
ânt
preu
nive
rsita
r con
form
unu
i pro
gram
co
nsec
utiv
de
form
are
cont
inuă
(de
4 o
ri pe
an
)
1.3
. În
vă
ţăm
ân
tul c
om
ple
me
nta
r şi
act
ivit
ate
a e
du
cati
vă
Ob
iect
ive
pri
ori
tare
:
- el
abor
area
şi re
aliza
rea
stra
tegi
ilor î
n ac
tivita
tea
educ
ativ
ă;-
orie
ntar
ea a
ctiv
ităţii
spre
dez
volta
rea
însu
şirilo
r int
elec
tual
e, m
oral
e, ci
vice
, est
etic
e şi
fi zic
e al
e co
piilo
r şi t
iner
etul
ui în
ved
erea
tran
sfor
măr
ii ac
esto
ra în
tr-o
pers
onal
itate
act
ivă
şi cr
eato
are;
1.
Real
izare
a pr
eved
erilo
r cur
ricul
umul
ui
la d
irige
nţie
Impl
emen
tare
a no
ilor t
ehno
logi
i di
dact
ice,
a m
etod
elor
inte
ract
ive
în ca
drul
act
ivită
ţilor
edu
cativ
e şi
extra
şcol
are
2006
-201
0 DG
EŞTS
M
anag
erii
inst
ituţii
lor
preu
nive
rsita
re
Acte
de
ates
tare
Ac
te d
e co
ntro
l fro
ntal
, de
o zi
şi te
mat
ic
2.
Efi c
ient
izare
a pr
oces
ului
ex
tracu
rricu
lar p
rin u
tiliza
rea
tehn
olog
iilor
ava
nsat
e
Mon
itoriz
area
pro
cesu
lui d
e im
plem
enta
re a
curri
culu
mul
ui la
di
rigen
ţie şi
a a
ctiv
ităţii
ext
raşc
olar
e
2006
-201
0 Se
cţia
edu
caţie
m
ultic
ultu
rală
M
anag
erii
inst
ituţii
lor
preu
nive
rsita
re
Plan
ul d
e ac
tivita
te a
secţ
iei e
duca
ţie
mul
ticul
tura
lă şi
a C
onsil
iulu
i Con
sulta
tiv
393.
Im
plem
enta
rea
Legi
i Înv
ăţăm
ântu
lui
şi Co
ncep
ţiei e
duca
ţiei d
in R
epub
lica
Mol
dova
Elab
orar
ea şi
real
izare
a st
rate
giilo
r în
activ
itate
a ed
ucat
ivă
2006
-201
0 DG
EŞTS
Pl
anul
de
activ
itate
al D
GEŞT
SCo
nluc
rare
cu C
onsil
iul m
unic
ipal
în
prob
lem
ele
educ
ativ
e şi
ale
învă
ţăm
ântu
lui
com
plem
enta
r
4.
Culti
vare
a un
ei p
oziţi
i soc
iale
şi
civi
ce a
ctiv
e la
tine
ri. Im
plem
enta
rea
noilo
r teh
nolo
gii e
duca
ţiona
le p
entru
de
zvol
tare
a tin
erilo
r
Sens
ibili
zare
a co
mun
ităţii
şi a
genţ
ilor
educ
aţio
nali
refe
ritor
la p
robl
emel
e so
cial
e şi
civi
le a
le ti
neril
or, s
oluţ
iona
rea
prob
lem
elor
act
uale
în d
omen
iul
educ
aţie
i
2006
-201
0 DG
EŞTS
Im
plem
enta
rea
prog
ram
ului
„Tol
eran
ţa şi
co
mpe
tenţ
a so
cial
ă –
prog
ram
act
ual ş
i pun
ct
de re
per î
n ac
tivita
tea
educ
ativ
ă”
5.
Org
aniza
rea
efi c
ient
ă a
activ
ităţii
ed
ucat
ive
Fam
iliar
izare
a di
rect
orul
ui-a
djun
ct
pent
ru e
duca
ţie
cu co
mpa
rtim
ente
le
plan
ului
edu
cativ
, cu
oblig
aţiu
nile
fu
ncţio
nale
2006
-201
0 DG
EŞTS
Pl
anul
şco
lii tâ
năru
lui s
peci
alist
6.
Com
pete
nţe
în e
labo
rare
a p
roie
ctel
or
pent
ru o
rele
de
dirig
enţie
şi a
sc
enar
iilor
Prop
agar
ea e
xper
ienţ
ei a
vans
ate
a di
rect
orilo
r-adj
uncţ
i pen
tru e
duca
ţie, a
di
rigin
ţilor
2007
-201
0 DG
EŞTS
Conc
ursu
l anu
al p
entru
cel m
ai re
uşit
proi
ect
dida
ctic
al o
rei d
e di
rigen
ţie, p
entru
cel m
ai
reuş
it sc
enar
iu
7.
Susţ
iner
ea a
ctiv
ităţii
diri
ginţ
ilor
inov
ator
i: Pr
opag
area
exp
erie
nţei
ava
nsat
e a
dirig
inţil
or20
07-2
010
DGEŞ
TS
DETS
Conc
ursu
l mun
icip
al a
nual
„Diri
gint
e –
drag
pă
rinte
”
8.De
zvol
tare
a po
tenţ
ialu
lui c
reat
iv a
el
evilo
rPr
omov
area
tine
relo
r tal
ente
la d
iferit
e ni
velu
ri20
06-2
010
DGEŞ
TSPl
anul
anu
al a
l con
curs
urilo
r la
pro
fi lur
ile
prac
ticat
e în
cadr
ul in
stitu
ţiilo
r de
învă
ţăm
ânt
preu
nive
rsita
r şi e
xtra
şcol
ar
9.
Susţ
iner
ea a
ctiv
ităţii
inst
ruct
iv-
educ
ativ
eAs
igur
area
baz
ei m
ater
iale
pen
tru
func
ţiona
rea
Cent
relo
r de
crea
ţie a
co
piilo
r
2006
-201
0Pr
imăr
ia m
unic
ipiu
lui
Chişi
nău
DGEŞ
TS
DETS
Plan
ul d
e de
zvol
tare
a C
entre
lor d
e cr
eaţie
şi
Plan
ul C
onsil
iulu
i de
Adm
inist
raţie
10.
Asig
urar
ea D
rept
urilo
r cop
iilor
la
odih
nă
Crea
rea
cond
iţiilo
r de
odih
nă p
entru
co
piii
2007
-201
0Pr
imăr
ia m
unic
ipiu
lui
Chişi
nău
Pret
urile
de
sect
orDG
EŞTS
DETS
Plan
ul d
e or
gani
zare
a od
ihne
i de
vară
a co
piilo
r şi
plan
ul C
onsil
iulu
i de
Adm
inist
rare
4011
.Efi
cie
ntiza
rea
activ
ităţii
ext
raşc
olar
e în
m
unic
ipiu
Org
aniza
rea
efi c
ient
ă a
prin
cipi
ului
în
văţă
mân
tulu
i com
plem
enta
r 20
07Pr
imăr
ia m
unic
ipiu
lui
Chişi
nău,
DGE
ŞTS
De
schi
dere
a Ce
ntru
lui m
unic
ipal
de
crea
ţie a
co
piilo
r
12.
Soci
aliza
rea
tiner
ilor
Asig
urar
ea b
azei
tehn
ico-
mat
eria
le
în sc
opul
ext
inde
rii re
ţele
i de
prof
esii
acor
date
în ca
drul
Şco
lii m
unic
ipal
e de
m
eser
ii
2006
-201
0 Pr
imăr
ia m
unic
ipiu
lui
Chişi
nău
DGEŞ
TS
Plan
ul d
e de
zvol
tare
a Ş
colii
de
mes
erii
şi Pl
anul
Con
siliu
lui
de A
dmin
istra
ţie
13.
Form
area
val
orilo
r dem
ocra
tice
Form
area
dep
rinde
rilor
de
viaţ
ă, a
sp
iritu
lui c
ivic
2006
-201
0 DG
EŞTS
Pl
anul
act
ivită
ţilor
de
prop
agar
e a
drep
turil
or
copi
lulu
i şi a
cuno
ştin
ţelo
r jur
idic
eSu
port
did
actic
pen
tru d
esfă
şura
rea
lor
14.
Adap
tare
a so
cial
ă a
abso
lven
ţilor
şc
olilo
r-int
erna
t, in
stru
irea
adol
esce
nţilo
r car
e nu
au
acce
s la
stud
ii fu
ndam
enta
le
Sens
ibili
zare
a op
inie
i adm
inist
raţie
i pu
blic
e lo
cale
asu
pra
prob
lem
elor
co
piilo
r din
div
erse
gru
puri
soci
ale
2006
-201
0 DG
EŞTS
Şcoa
la d
e pr
ofes
ii „In
sula
Sp
eran
ţelo
r” Şc
oala
mun
icip
ală
de
mes
erii
Form
area
capa
cită
ţilor
de
mun
că, în
cadr
area
tin
erilo
r în
viaţ
a so
cial
ă
15.
Prom
ovar
ea m
odul
ui să
năto
s de
viaţ
ă pr
in e
labo
rare
a di
vers
elor
pro
gram
e ed
ucaţ
iona
le
Conş
tient
izare
a pr
oble
mei
de
către
ad
oles
cenţ
i, păr
inţi,
cadr
e di
dact
ice
20
06-2
010
DGEŞ
TS
ONG
Re
aliza
rea
prog
ram
elor
ce ţi
n de
pro
teja
rea
sănă
tăţii
, rep
rodu
cerii
, edu
caţia
unu
i co
mpo
rtam
ent r
espo
nsab
il şi
fără
risc
uri
16.
Susţ
iner
ea so
cial
-psih
olog
ică
a co
piilo
r cu
dev
ieri
în co
mpo
rtam
ent
Sens
ibili
zare
a op
inie
i pub
lice
asup
ra
prob
lem
elor
ado
lesc
enţil
or d
in g
rupu
rile
de ri
sc
2006
-201
0DG
EŞTS
O
NG
CDR „
Arm
onie
”In
stitu
ţiile
de
învă
ţăm
ânt
Impl
emen
tare
a Pr
ogra
mel
or U
nive
rsită
ţilor
pe
ntru
păr
inţi,
org
aniza
rea
activ
ităţil
or
pent
ru re
abili
tare
a co
piilo
r cu
devi
eri î
n co
mpo
rtam
ent
1.4
Cre
are
a c
on
diţ
iilo
r n
ece
sare
de
de
zvo
lta
re a
sp
ort
ulu
i pe
ntr
u c
op
ii ş
i tin
ere
t
1.
Form
area
cont
inuă
a sp
ecia
liştil
or în
do
men
iuRi
dica
rea
nive
lulu
i pro
fesio
nal a
l sp
ecia
liştil
or în
dom
eniu
Pe p
arcu
rsul
anu
lui
DGEŞ
TS
DETS
Pl
anul
form
ării
cont
inuă
a ca
drel
or d
idac
tice
din
dom
eniu
l spo
rtul
ui
412.
At
rage
rea
tiner
ilor î
n pr
actic
area
cu
lturii
spor
tulu
i şi t
iner
ilor
Susţ
iner
ea e
valu
ării
spor
tivilo
r la
dife
rite
conc
ursu
ri, a
trage
rea
tiner
ilor î
n pr
actic
area
cultu
rii fi
zice
şi sp
ortu
lui
2006
-200
9 DG
EŞTS
DE
TSDe
schi
dere
a cl
ubur
ilor s
port
ive
pent
ru m
inor
i în
fi ec
are
sect
or a
l cap
itale
i
3.
Asig
urar
ea d
rept
urilo
r ega
le la
de
zvol
tare
a fi z
ică
Antre
nare
a co
piilo
r din
fam
ilii s
ocia
l vu
lner
abile
în p
ract
icar
ea sp
ortu
lui
în se
cţii,
gru
pe sp
ortiv
e, cl
ubur
i, şco
li sp
ortiv
e
2006
-200
7 DG
EŞTS
DE
TSCr
eare
a co
ndiţi
ilor p
entru
pra
ctic
area
spor
tulu
i de
către
copi
ii di
n fa
mili
ile so
cial
vul
nera
bile
4.
Org
aniza
rea
efi c
ient
ă şi
calit
ativ
ă a
proc
esul
ui e
duca
ţiona
lCo
mpl
etar
ea şc
olilo
r med
ii ge
nera
le,
licee
lor ş
i ins
tituţ
iilor
spor
tive
cu
liter
atur
ă şi
mat
eria
le d
idac
tice
cu p
rofi l
sp
ortiv
2005
-200
7DG
EŞTS
DE
TSPl
anul
de
dezv
olta
re a
inst
ituţii
lor s
port
ive
şi Pl
anul
Con
siliu
lui d
e Ad
min
istra
ţie
5.Cr
eare
a co
ndiţi
ilor o
ptim
e de
fu
ncţio
nare
a in
stitu
ţiilo
r şco
lare
Com
plet
area
gră
dini
ţelo
r de
copi
i, şc
olilo
r, lic
eelo
r şi ş
colil
or sp
ortiv
e cu
ut
ilaj, e
chip
amen
t şi i
nven
tar s
port
iv
2006
-200
7DG
EŞTS
DETS
Plan
ul se
cţie
i şi P
lanu
l Con
siliu
lui d
e Ad
min
istra
ţie
1.5
. M
on
ito
riza
rea
pro
cesu
lui d
e im
ple
me
nta
re a
cu
rric
ulu
mu
lui ş
cola
r şi
ev
alu
are
a r
ezu
lta
telo
r şc
ola
re
1.Im
plem
enta
rea
noul
ui si
stem
de
acte
no
rmat
ive
pent
ru u
nită
ţile
de e
duca
ţie
preş
cola
ră
Resp
ecta
rea
acte
lor n
orm
ativ
e20
05-2
008
Secţ
ia m
anag
emen
t pr
eşco
lar
DET
S
Impl
emen
tare
a efi
cie
ntă
a ca
drul
ui le
gisla
tiv
2.Im
plem
enta
rea
curri
culu
mul
ui
preş
cola
r pen
tru to
ate
grup
ele
de
vârs
tă (1
-7 a
ni) ş
i a g
hidu
lui m
etod
ic
Utili
zare
a st
rate
giilo
r did
actic
e av
ansa
te
în sc
opul
efi c
ient
izării
pro
cesu
lui
educ
aţio
nal
2005
-200
8Se
cţia
man
agem
ent
preş
cola
r DE
TS
Real
izare
a co
ncep
ţiei î
nvăţ
ămân
tulu
i pre
şcol
ar
3.
Asig
urar
ea co
ntin
uită
ţii şi
coer
enţe
i în
tre e
duca
ţia p
reşc
olar
ă şi
învă
ţăm
ântu
l prim
ar
Adap
tare
a co
piilo
r de
vârs
tă şc
olar
ă m
ică
la ce
rinţe
le n
oiPe
rman
ent
Secţ
ia m
anag
emen
t pr
eşco
lar
Secţ
ia m
anag
emen
t pr
euni
vers
itar
Preg
ătire
a ca
litat
ivă
a co
piilo
r din
gru
pa
preg
ătito
are
către
deb
utul
şcol
ar
4.Ca
litat
ea e
labo
rării
curri
cule
i la
deci
zia
unită
ţii şc
olar
eId
entifi
car
ea o
rient
ărilo
r şi o
pţiu
nilo
r el
evilo
r20
07Se
cţia
insp
ecţie
şcol
ară
Asig
urar
ea p
regă
tirii
către
via
ţa a
ctiv
ă în
so
ciet
ate
42
5.
Eval
uare
a in
tegr
ală
a cu
rricu
lum
ului
şc
olar
şi a
sigur
area
fl ex
ibili
tăţii
ac
estu
ia în
cont
extu
l pre
gătir
ii el
evilo
r pe
ntru
via
ţă p
rin:
- ins
truire
a an
trepr
enor
ială
; - p
lanu
ri in
divi
dual
e al
e in
stitu
ţiilo
r, pr
ofi lu
ri
Axar
ea p
e in
tere
sele
per
sona
lităţ
ii20
06Se
cţia
insp
ecţie
şc
olar
ă, se
cţia
edu
caţie
m
ultic
ultu
rală
şi ti
nere
t
Utili
zare
a st
rate
giilo
r di
dact
ice
în e
valu
are
inte
gral
ă a
curri
culu
mul
ui şc
olar
6.O
rgan
izare
a co
ncur
suril
or
inte
rdisc
iplin
are,
mem
oria
leSe
lect
area
lotu
rilor
olim
pice
2006
-201
0Se
cţia
insp
ecţie
şcol
ară
Dive
rsifi
care
a ac
tivită
ţilor
cu ca
ract
er
com
petit
iv
7.
Efec
tuar
ea a
naliz
ei re
uşite
i aca
dem
ice
şi pe
rform
anţe
i ele
vilo
r: -
valo
rifi c
area
rezu
ltate
lor
eval
uăril
or su
mat
ive
în p
roie
ctar
ea
activ
ităţil
or u
lterio
are
- for
mar
ea ca
paci
tăţil
or d
e au
toev
alua
re (s
onda
je, in
terv
iuri,
ev
aluă
ri la
niv
el d
e at
itudi
ni.)
Prog
noza
rea
activ
ităţil
or e
duca
ţiona
le
Eval
uare
a gr
adul
ui d
e pe
rform
are
a ob
iect
ivel
or p
rin in
term
ediu
l act
ivită
ţii
de ce
rcet
are
2009
2010
Secţ
ia in
spec
ţie şc
olar
ă
Secţ
ia in
spec
ţie şc
olar
ă
Secţ
ia in
spec
ţie şc
olar
ă
Elab
orar
ea a
cţiu
nilo
r priv
ind
evid
enţie
rea
rezu
ltate
lor ş
cola
re
Adap
tare
a tin
erei
gen
eraţ
ii la
med
iul s
ocia
l în
cont
inuă
schi
mba
re
1.6
. Act
ivit
ăţi
de
co
ntr
ol ş
i mo
nit
ori
zare
a p
roce
sulu
i ed
uca
ţio
na
l
1.Co
ntro
l fro
ntal
Cont
rolu
l şi m
onito
rizar
ea p
roce
sulu
i ed
ucaţ
iona
l20
06-2
010
Secţ
ia in
spec
ţie şc
olar
ăCo
nfor
m p
lanu
lui D
GEŞT
S(n
u m
ai p
uţin
de
10 p
e an
)
2.Co
ntro
l de
o zi
Cont
rolu
l şi m
onito
rizar
ea p
roce
sulu
i ed
ucaţ
iona
l20
06-2
010
Secţ
ia in
spec
ţie şc
olar
ăCo
nfor
m p
lanu
lui D
GEŞT
S(n
u m
ai p
uţin
de
15 p
e an
)
3Co
ntro
l tem
atic
Cont
rolu
l şi m
onito
rizar
ea p
roce
sulu
i ed
ucaţ
iona
l20
06-2
010
Secţ
ia in
spec
ţie şc
olar
ăCo
nfor
m p
lanu
lui D
GEŞT
S(n
u m
ai p
uţin
de
15 p
e an
)
1.7
. A
ctiv
ită
ţi d
e e
va
lua
re a
co
mp
ete
nţe
lor
cad
relo
r d
ida
ctic
e
1.
Ates
tare
a ca
drel
or m
anag
eria
le şi
di
dact
ice
Form
area
cont
inuă
a ca
drel
or
man
ager
iale
şi d
idac
tice
2006
-201
0CŞ
MSe
cţia
man
agem
ent
preu
nive
rsita
rSe
cţia
insp
ecţie
şcol
ară
Conf
orm
pla
nulu
i DGE
ŞTS
Mon
itoriz
area
se re
alize
ază
conf
orm
pr
eved
erilo
r Reg
ulam
entu
lui M
inist
erul
ui
Educ
aţie
i, Tin
eret
şi S
port
43
2.
Conc
ursu
l „Ce
l mai
bun
pro
feso
r al
anul
ui”
Prom
ovar
ea p
rofe
siona
lism
ului
pe
dago
gic
2006
-201
0CŞ
MSe
cţia
per
sona
lSe
cţia
insp
ecţie
şcol
ară
Conf
orm
pla
nulu
i DGE
ŞTS
Mon
itoriz
area
se re
alize
ază
conf
orm
Re
gula
men
tulu
i pre
vede
rilor
Min
ister
ului
Ed
ucaţ
iei, T
iner
et şi
Spo
rt
1.8
. Act
ivit
ate
a la
bo
rato
rulu
i de
cre
aţi
e (
ma
ste
r-cl
ass
)
1.
Tehn
olog
ii efi
cie
nte
de p
reda
re/
învă
ţare
/eva
luar
ePe
rfecţ
iona
rea
cont
inuă
a p
roce
sulu
i de
pred
are/
învă
ţare
/eva
luar
e20
06Se
cţia
insp
ecţie
şcol
ară
Prop
agar
ea şi
gen
eral
izare
a ex
perie
nţei
av
ansa
te
2.
Tehn
olog
ii efi
cie
nte
de e
valu
are
a ob
iect
ivel
or cu
rricu
lum
ului
la d
ecizi
a şc
olii
Perfe
cţio
nare
a co
ntin
uă a
pro
cesu
lui d
e pr
edar
e/în
văţa
re/e
valu
are
2007
Secţ
ia in
spec
ţie şc
olar
ăEfi
cie
ntiza
rea
proc
esul
ui e
duca
ţiona
l
3.
Tehn
olog
ii efi
cie
nte
de e
valu
are
cure
ntă
a re
zulta
telo
r şco
lare
Mod
erni
zare
a sis
tem
ului
de
învă
ţăm
ânt
din
mun
icip
iu20
08Se
cţia
insp
ecţie
şcol
ară
Efi c
ient
izare
a pr
oces
ului
edu
caţio
nal
4.
Tehn
olog
ii de
ela
bora
re a
pro
belo
r de
eval
uare
sum
ativ
ă Pe
rfecţ
iona
rea
met
odol
ogie
i eva
luăr
ii cu
noşt
inţe
lor l
a el
evi
2009
Secţ
ia in
spec
ţie şc
olar
ăEv
iden
ţiere
a pe
rform
anţe
lor l
a di
scip
linel
e şc
olar
e
5.
Tehn
olog
ii de
indi
vidu
aliza
re ş
i di
fere
nţie
re în
pro
cesu
l edu
caţio
nal,
orie
ntat
e sp
re id
entifi
car
ea şi
de
zvol
tare
a el
evilo
r per
form
anţi
Impl
emen
tare
a no
ilor t
ehno
logi
i de
pred
are-
învă
ţare
20
10Se
cţia
insp
ecţie
şcol
ară
Prom
ovar
ea v
alor
ilor
6.
Elab
orar
ea p
roie
ctel
or d
idac
tice
de
pers
pect
ivă
şi cu
rent
ePe
rfecţ
iona
rea
met
odol
ogie
i la
orga
niza
rea
proc
esul
ui d
idac
tic
2006
-201
0Se
cţia
insp
ecţie
şcol
ară
Asig
urar
ea ca
lităţ
ii pr
oces
ului
edu
caţio
nal
7.
Org
aniza
rea
dem
ersu
lui d
idac
ticPe
rfecţ
iona
rea
met
odol
ogie
i la
orga
niza
rea
proc
esul
ui d
idac
tic
2006
-201
0Se
cţia
insp
ecţie
şcol
ară
Mod
erni
zare
a pr
oces
ului
edu
caţio
nal
8.
Abili
tăţi
de a
dapt
are
în co
lect
ivul
di
dact
icCr
eare
a co
ndiţi
ilor o
ptim
e de
act
ivita
te
pent
ru ca
drul
did
actic
2006
-201
0Se
cţia
insp
ecţie
şcol
ară
Crea
rea
unui
med
iu a
decv
at d
e de
zvol
tare
pr
ofes
iona
lă
441
.9. A
ctiv
ita
tea
şti
inţi
fi co
-me
tod
ică
1.
Expe
rimen
tul „
Inte
grar
ea în
soci
etat
e”
Form
area
unu
i sist
em d
e în
văţă
mân
t pa
rtic
ipat
iv20
06-2
010
CŞM
Reco
man
dări
met
odic
e
2.
„For
mar
ea co
ntin
uă a
cadr
elor
di
dact
ice
şi m
anag
eria
le la
niv
el d
e m
unic
ipiu
”
Elab
orar
ea u
nui m
odel
func
ţiona
l de
form
are
cont
inuă
2005
-200
7DG
EŞTS
CŞM
Mod
el d
e fo
rmar
e co
ntin
uă
3.
Expe
rimen
tul„R
ezer
ve m
anag
eria
le”
Elab
orar
ea u
nui s
istem
opt
imal
de
man
agem
ent l
a ni
velu
l mun
icip
al20
05-2
007
DGEŞ
TSCŞ
MCu
lege
re d
e ar
ticol
e „M
anag
emen
tulu
i sc
him
băril
or în
cond
iţii r
eale
”4.
P
roie
ctul
inov
aţio
nal„Ş
coal
a şi
preg
ătire
a pr
ofes
iona
lă”
Prom
ovar
ea u
nui p
arte
neria
t al ş
colii
cu
com
unita
tea
loca
lă20
05-2
008
CŞM
Reco
man
dări
met
odic
e
5.
Proi
ect i
nova
ţiona
l „De
sant
met
odic
”Re
aliza
rea
obi
ectiv
ului
maj
or„P
edag
ogia
se
colu
lui X
XI”
2005
-200
8CŞ
MCo
nfor
m p
lanu
lui(1
des
ant p
e lu
nă)
6.
Proi
ect i
nova
ţiona
l „Co
nsul
ting
met
odic
în şc
oală
”Re
aliza
rea
serv
iciil
or d
e co
nsul
ting
în
inst
ituţii
” 20
05-2
008
CŞM
Conf
orm
pla
nulu
i(1 co
nsul
ting
pe lu
nă)
7.
Proi
ect i
nova
ţiona
l „Tax
i şco
lar”
Secu
ritat
ea e
levi
lor
2005
-200
8CŞ
MRe
com
andă
ri m
etod
ice
8.
Desf
ăşur
area
act
ivită
ţii cl
ubul
ui „Z
iua
cuno
ştin
ţelo
r”Pe
rform
anţa
man
ager
ială
/ for
mar
e co
ntin
uă m
anag
erilo
r de
nive
lul D
EŞTS
, DE
TS
2006
-201
0CŞ
MCo
nfor
m p
lanu
lui (
1 şe
dinţ
ă pe
lună
)
9.
Desf
ăşur
area
act
ivită
ţii cl
ubul
ui
„Tân
ărul
ped
agog
”Ap
licar
ea t
ehno
logi
ilor p
edag
ogic
e şi
info
rmaţ
iona
le a
vans
ate
2006
-201
0CŞ
MCo
nfor
m p
lanu
lui (
1 şe
dinţ
ă pe
lună
)
10.
Desf
ăşur
area
act
ivită
ţii cl
ubul
ui
„Man
agem
entu
l efi c
ace”
Perfo
rman
ţa m
anag
eria
lă/ f
orm
are
cont
inuă
pen
tru re
zerv
a m
anag
eria
lă20
06-2
010
CŞM
Conf
orm
pla
nulu
i (1
şedi
nţă
pe lu
nă)
11.
Desf
ăşur
area
act
ivită
ţii cl
ubul
ui
„Ped
agog
ia se
colu
lui X
XI”
Perfo
rman
ţa m
anag
eria
lă, f
orm
are
cont
inuă
pen
tru d
irect
ori a
djun
cţi
2006
-201
0CŞ
MCo
nfor
m p
lanu
lui (
1 şe
dinţ
ă pe
lună
)
12.
Desf
ăşur
area
act
ivită
ţii cl
ubul
ui
„Nov
ator
ii”Re
aliza
rea
pote
nţia
lulu
i cre
ativ
al
resu
rsel
or d
idac
tice
din
mun
icip
iu20
06-2
010
CŞM
Conf
orm
pla
nulu
i (1
şedi
nţă
pe lu
nă)
13.
Activ
itate
a la
bora
toru
lui d
e cr
eaţie
(m
aste
r-cla
ss)
Prom
ovar
ea e
xper
ienţ
ei a
vans
ate
2006
-201
0CŞ
MSe
cţia
insp
ecţie
şc
olar
ăSec
ţia
man
agem
ent
preu
nive
rsita
r
Conf
orm
pla
nulu
i(2 o
ri pe
an)
1.1
0. A
ctiv
ita
tea
info
rma
ţio
na
l-e
dit
ori
ală
1.Pa
gina
WEB
Info
rmat
izare
a pr
oces
ului
man
ager
ial ş
i ed
ucaţ
iona
l prin
INTE
RNET
2006
-201
0CŞ
MSe
cţia
insp
ecţie
şc
olar
ăCo
nfor
m p
lanu
lui D
GEŞT
S(să
ptăm
ânal
)
2.Zi
arul
„Itin
erar
e di
dact
ice”
Info
rmat
izare
a pr
oces
ului
man
ager
ial ş
i ed
ucaţ
iona
l20
06-2
010
CŞM
Conf
orm
pla
nulu
i DGE
ŞTS(
2 or
i pe
lună
)
453.
Revi
sta „
Mod
erni
tate
în în
văţă
mân
tul
mun
icip
al”
Info
rmat
izare
a pr
oces
ului
man
ager
ial ş
i ed
ucaţ
iona
l20
06-2
010
CŞM
Conf
orm
pla
nulu
i DGE
ŞTS(
4 or
i pe
an)
4.Gh
idur
i met
odic
e, e
xper
ienţ
a av
ansa
tăIn
form
atiza
rea
proc
esul
ui m
anag
eria
l şi
educ
aţio
nal
2006
-201
0CŞ
MCo
nfor
m p
lanu
lui D
GEŞT
S(nu
mai
puţ
in d
e 4
pe a
n)
1.1
1. A
sig
ura
rea
psi
ho
log
ică
a s
iste
mu
lui e
du
caţi
on
al
1.
Educ
aţia
în fa
mili
ePr
eînt
âmpi
nare
a ed
ucaţ
iei i
ncor
ecte
în
fam
ilie.
Rid
icar
ea co
mpe
tenţ
ei şi
re
spon
sabi
lităţ
ii pă
rinţil
or în
edu
care
a pr
opriu
lui c
opil
2006
- 20
07DG
EŞTS
Cent
rul d
e Di
agno
stic
are
şi Re
abili
tare
“Arm
onie
”
Form
area
în in
stitu
ţiile
de
învă
ţăm
ânt
preu
nive
rsita
r şi p
reşc
olar
a U
nive
rsită
ţii
pent
ru p
ărin
ţi.
2.As
igur
area
serv
iciu
lui d
e as
isten
ţă
psih
olog
ică
Preî
ntâm
pina
rea
prom
ptă
a la
cune
lor î
n de
zvol
tare
a m
inor
ilor p
reşc
olar
i şi ş
cola
ri20
06 -
2009
DGEŞ
TS C
entru
l de
Diag
nost
icar
e şi
Reab
ilita
re “A
rmon
ie”
Plan
ul d
e ac
orda
rea
asist
enţe
i psih
olog
ice
educ
ator
ilor,
cadr
elor
did
actic
e, e
levi
lor,
părin
ţilor
şi P
lanu
l Con
siliu
lui C
onsu
ltativ
3.
Ridi
care
a ca
lităţ
ii as
isten
ţei
psih
olog
ice
Asig
urar
ea ca
bine
telo
r de
asist
enţă
ps
ihol
ogic
ă cu
mob
ilier
, util
aj, m
ater
iale
di
dact
ice,
calc
ulat
oare
, teh
nici
psih
olog
ice,
lit
erat
ură
de sp
ecia
litat
e
2006
-200
8DE
GŞTS
Cen
trul d
e Di
agno
stic
are
şi Re
abili
tare
“Arm
onie
”
Plan
ul d
e de
zvol
tare
a b
azei
tehn
ico-
mat
eria
le
şi Pl
anul
Con
siliu
lui d
e Ad
min
istra
ţie
4.
Orie
ntar
ea p
rofe
siona
lă a
ele
vilo
rDe
pist
area
tim
purie
a a
ptitu
dini
lor
prof
esio
nale
, inte
rese
lor m
inor
ilor,
a el
evilo
r do
taţi,
ele
vilo
r cu
capa
cită
ţi de
oseb
ite
2006
- 20
10DG
EŞTS
Cen
trul d
e Di
agno
stic
are
şi Re
abili
tare
“Arm
onie
”
Plan
ul d
e de
zvol
tare
a b
azei
tehn
ico-
mat
eria
le
şi Pl
anul
Con
siliu
lui d
e Ad
min
istra
ţie
5.
Profi
laxi
a pr
imar
ă şi
psih
o - c
orec
ţia
eşec
ului
şcol
ar, t
ulbu
răril
or e
moţ
iona
le
şi co
mpo
rtam
enta
le
Lich
idar
ea ti
mpu
rie a
aba
teril
or în
de
zvol
tare
a ps
ihic
ă, e
moţ
iona
lă şi
co
mpo
rtam
enta
le
2006
- 20
10DG
EŞTS
Cen
trul d
e Di
agno
stic
are
şi Re
abili
tare
“Arm
onie
”
Real
izare
a Pl
anul
ui D
GEŞT
S şi
a pr
ogra
mel
or
dezv
olta
tive
şi ps
iho
- cor
ecţio
nale
6.
Ridi
care
a ca
lităţ
ii în
văţă
rii, f
orm
area
m
otiv
elor
învă
ţării
conş
tient
e, a
at
itudi
nii f
aţă
de p
roce
sul e
duca
ţiona
l.
Impl
emen
tare
a m
etod
elor
efi c
ient
e de
or
gani
zare
a p
roce
sulu
i edu
caţio
nal
în v
eder
ea ri
dică
rii ca
lităţ
ii în
văţă
turii
co
nştie
nte
2006
- 20
08 D
GEŞT
S Ce
ntru
l de
Dia
gnos
ticar
e şi
Reab
ilita
re “A
rmon
ie”
Reco
man
dări
met
odic
e„Di
min
uare
a eş
ecul
ui
şcol
arşi
inci
tare
a in
tere
sulu
i ele
vulu
i în
învă
ţare
a co
nştie
ntă”
7.
Form
area
rela
ţiilo
r poz
itive
ele
v –
părin
tePr
ofi la
xia
aban
donu
lui ş
i chi
ulul
ui
şcol
ar;D
ezvo
ltare
a at
itudi
nii p
oziti
ve fa
ţă d
e şc
oală
2006
- 20
09Ce
ntru
l de
Diag
nost
icar
e şi
Reab
ilita
re “A
rmon
ie”
Plan
ul d
e ac
tivita
te a
DGE
ŞTS
(tren
ingu
ri) şi
Pl
anul
Con
siliu
lui C
onsu
ltativ
8.Pr
ofi la
xia
deza
dapt
ării
şcol
are
a el
evilo
r din
inst
ituţii
le d
e în
văţă
mân
t pr
euni
vers
itar
Depi
star
ea ti
mpu
rie a
min
orilo
r cu
abat
eri î
n sf
era
emoţ
iona
lă, în
cond
uită
2006
-201
0Ce
ntru
l de
Diag
nost
icar
e şi
Reab
ilita
re “A
rmon
ie”
Plan
ul d
e ac
tivita
te a
DGE
ŞTS
(tren
ingu
ri) şi
Pl
anul
Con
siliu
lui C
onsu
ltativ
9.Ri
dica
rea
calit
ăţii
de a
siste
nţă
psih
olog
ică
Form
area
cont
inuă
a p
sihol
ogilo
r din
in
stitu
ţiile
de
învă
ţăm
ânt p
reşc
olar
şi
preu
nive
rsita
r
2006
-201
0DG
EŞTS
Cent
rul d
e Di
agno
stic
are
şi Re
abili
tare
“Arm
onie
”
Ates
tare
a ps
ihol
ogilo
r şco
lariE
labo
rare
a şi
edita
rea
prog
ram
elor
psih
o - c
orec
ţiona
le
pent
ru e
levi
i la
toat
e tre
ptel
e de
şcol
arita
te
46
10.
Mod
erni
zare
a se
rvic
iulu
i de
asist
enţă
ps
ihol
ogic
ă în
pas
cu ce
rinţe
le
soci
etăţ
ii
Form
area
cont
inuă
a p
sihol
ogilo
r şco
lari
2006
-201
0DG
EŞTS
CŞM
Cent
rul
de D
iagn
ostic
are
şi Re
abili
tare
“Arm
onie
”
Elab
orar
ea şi
edi
tare
a gh
idul
ui d
e co
nsili
ere
psih
olog
ică
a ca
drel
or d
idac
tice
şi a
părin
ţilor
Conf
erin
ţe m
unic
ipal
e
11.
Ridi
care
a co
mpe
tenţ
ei p
sihol
ogic
e în
so
luţio
nare
a pr
oble
mel
or şc
olar
eRe
aliza
rea
serv
iciu
lui d
e co
nsul
ting
a ps
ihol
ogilo
r, ca
drel
or d
idac
tice,
man
ager
ilor
şcol
ari, p
ărin
ţilor
, ele
vilo
r
2006
-201
0Ce
ntru
l de
Diag
nost
icar
e şi
Reab
ilita
re “A
rmon
ie”
Plan
ul d
e ps
iho
- con
silie
re în
şcoa
lă
12.
Prom
ovar
ea ca
litat
ivă
a se
rvic
iulu
i de
asis
tenţ
ă ps
ihol
ogic
ă în
uni
tăţil
e şc
olar
e
Aplic
area
met
odel
or şi
tehn
icilo
r efi c
ient
e în
psih
o-di
agno
stic
, psih
o - c
orec
ţie, p
siho
- pro
fi lax
ie, p
siho
- con
silie
re
2006
-201
0Ce
ntru
l de
Diag
nost
icar
e şi
Reab
ilita
re “A
rmon
ie”
Tână
rul p
sihol
og
13.
Ridi
care
a co
mpe
tenţ
ei p
rofe
siona
le a
ca
drel
or d
idac
tice
Estim
area
cuno
ştin
ţelo
r psih
olog
ice
în
orga
niza
rea
proc
esul
ui e
duca
ţiona
l de
calit
ate
2006
-201
0Ce
ntru
l de
Diag
nost
icar
e şi
Reab
ilita
re “A
rmon
ie”
Plan
ul u
nui c
iclu
de
sem
inar
e pe
ntru
cadr
ele
dida
ctic
e
1.1
2. D
ezv
olt
are
a b
aze
i te
hn
ico
-ma
teri
ale
1.
Reco
nstru
cţia
şi fi
naliz
area
ulti
mul
ui
bloc
a şc
olii
prim
are
nr.1
6M
icşo
rare
a nu
măr
ului
de
elev
i din
schi
mbu
l II,
lice
ul „L
iviu
Del
eanu
”, „O
nisif
or G
hibu
”, cr
eare
a lic
eelo
r cla
sice
2006
- 200
9DE
TS
Crea
rea
cond
iţiilo
r opt
ime
pent
ru p
roce
sul
educ
aţio
nal
2.Re
para
ţia ca
pita
lă a
sălii
fest
ive
şc.n
r.5Re
aliza
rea
proc
esul
ui e
duca
tiv a
l ele
vilo
r 20
06-2
007
DETS
Cr
eare
a co
ndiţi
ilor o
ptim
e pe
ntru
pro
cesu
l ed
ucaţ
iona
l
3.Co
nstru
cţia
caza
nger
iei î
n şc
oala
sp
ortiv
ă nr
.4Cr
eare
a co
ndiţi
ilor o
ptim
e de
act
ivita
te
2007
- 200
8DG
EŞTS
Fu
ncţio
nare
a efi
cie
ntă
a in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mân
t
4.Co
nstru
cţia
sălii
spor
tive
la li
ceul
„M
ircea
Elia
de”
Asig
urar
ea co
ndiţi
ilor d
e ac
tivita
te p
entru
el
evi
2006
-200
7DG
EŞTS
Fu
ncţio
nare
a efi
cie
ntă
a in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mân
t
5.Co
nstru
cţia
cant
inei
pen
tru 3
00 lo
curi
la li
ceul
„Iul
ia H
asde
u”Îm
bună
tăţir
ea co
ndiţi
ilor d
e al
imen
tare
a
elev
ilor
2006
-200
7DE
TS sl
Bot
anic
a Fu
ncţio
nare
a efi
cie
ntă
a in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mân
t
6.Re
cons
trucţ
ia b
azin
ului
şcol
ii sp
ortiv
e nr
.6As
igur
area
cond
iţiilo
r de
lucr
u pe
ntru
pr
ofes
ori ş
i ele
vi
2006
-200
8DG
EŞTS
Fu
ncţio
nare
a efi
cie
ntă
a in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mân
t
7.Re
cons
trucţ
ia să
lii sp
ortiv
e în
lice
ul
„Mih
ailo
Koţ
iubi
nsch
i”Cr
eare
a co
ndiţi
ilor o
ptim
e de
act
ivita
te
2006
-200
8DG
EŞTS
Fu
ncţio
nare
a efi
cie
ntă
a in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mân
t
8.
Repa
raţia
capi
tală
a fa
ţade
i şi
schi
mba
rea
fere
stre
lor l
a lic
eul
„Ghe
orgh
e As
achi
”
Efec
tuar
ea re
para
ţiei c
apita
le a
faţa
dei
liceu
lui „
Gheo
rghe
Asa
chi”
2006
-200
7DG
EŞTS
As
igur
area
unu
i asp
ect e
stet
ic a
l clă
dirii
479.
Re
para
ţia a
cope
rişur
ilor ş
i a
inst
alaţ
iilor
ingi
nere
şti, a
sigur
area
in
stitu
ţiilo
r de
învă
ţăm
ânt c
u ap
ă ca
ldă
Efec
tuar
ea lu
crăr
ilor d
e re
para
ţie în
in
stitu
ţiile
de
învă
ţăm
ânt
2006
-201
0DG
EŞTS
DETS
Fu
ncţio
nare
a efi
cie
ntă
a in
stitu
ţiilo
r m
unic
ipal
e d
e în
văţă
mân
t
10.
Crea
rea
Cen
trulu
i mun
icip
al cu
pro
fi l
este
ticDe
zvol
tare
a ap
titud
inilo
r cre
atoa
re la
ele
vi
2009
DGEŞ
TSCr
eare
a co
ndiţi
ilor o
ptim
e pe
ntru
real
izare
a ca
litat
ivă
a pr
oces
ului
edu
caţio
nal
11.
Asig
urar
ea c
u de
junu
ri ca
lde
a el
evilo
r cla
selo
r I-a
– a
IV-a
şi a
ele
vilo
r cl
asel
or a
V-a
– IX
-a d
in fa
mili
i soc
ial
– vu
lner
abile
Crea
rea
cond
iţiilo
r fav
orab
ile d
e fre
cven
tare
a
învă
ţăm
ântu
lui o
blig
ator
iu p
entru
ele
vii
din
med
iul u
rban
şi ru
ral
2006
-201
0DG
EŞTS
DETS
Real
izare
a efi
cie
ntă
a în
văţă
mân
tulu
i ob
ligat
oriu
12.
Cons
trucţ
ia co
nfor
m p
reve
deril
or
deci
ziei C
onsil
iulu
i mun
icip
al C
hişin
ău
nr. 3
/22
din
31.0
5.20
00 „C
u pr
ivire
la
star
ea so
cial
ă di
n in
stitu
ţiile
de
învă
ţăm
ânt a
le m
unic
ipiu
lui C
hişin
ău”
a un
ui că
min
de
tip „g
arso
nier
e”
Îmbu
nătă
ţirea
cond
iţiilo
r de
trai a
tine
rilor
sp
ecia
lişti
2006
-201
0Co
nsili
ul m
unic
ipal
Ch
işină
uSo
luţio
nare
a pr
oble
mel
or so
cial
e a
tiner
ilor
spec
ialiş
ti. M
enţin
erea
spec
ialiş
tilor
califi
caţ
i în
inst
ituţii
le d
e în
văţă
mân
t pre
univ
ersit
ar
13.
Cont
inua
rea
conl
ucră
rii cu
Con
siliu
l m
unic
ipal
Chi
şinău
, Prim
ăria
, Di
recţ
ia g
ener
ală
loca
tiv-c
omun
ală
şi am
enaj
are,
„AM
IC” p
rivin
d as
igur
area
cu
spaţ
iul l
ocat
iv p
rin m
etod
a de
cr
edita
re ip
otec
ară
şi ex
tinde
rea
term
enul
ui d
e ra
mbu
rsar
e a
cred
itulu
i ba
ncar
pe
term
en lu
ng (1
5-20
ani
) cu
profi
t pr
efer
enţia
l
Îmbu
nătă
ţirea
cond
iţiilo
r de
trai a
lu
crăt
orilo
r sist
emul
ui d
e în
văţă
mân
t m
unic
ipal
Perm
anen
tCo
nsili
ul m
unic
ipal
Ch
işină
u,
Dire
cţia
gen
eral
ă lo
cativ
-co
mun
ală
şi am
enaj
are,
„A
MIC
”
Solu
ţiona
rea
prob
lem
elor
soci
ale
a co
rpul
ui
dida
ctic
şi a
lucr
ător
ilor s
istem
ului
de
învă
ţăm
ânt d
in m
un. C
hişin
ău. R
ădic
area
ni
velu
lui d
e vi
aţă
a pe
rsoa
nelo
r ang
ajat
e în
sis
tem
ul b
uget
ar
1.1
2. I
nfo
rma
tiza
rea
sis
tem
ulu
i ed
uca
ţio
na
l
1.
Impl
emen
tare
a şi
utili
zare
a pe
scar
ă la
rgă
a te
hnol
ogiil
or in
form
aţio
nale
Form
area
abi
lităţ
ilor d
e ut
iliza
re
a te
hnol
ogiil
or in
form
aţio
nale
şi
com
unic
aţio
nale
200
6-20
07DG
EŞTS
DETS
Real
izare
a Pr
ogra
mul
ui P
rezid
enţia
l „SA
LT”
(Hot
ărâr
ea G
uver
nulu
i Rep
ublic
ii M
oldo
va
nr.1
424
din
22 d
ecem
brie
200
4)
2.Fo
rmar
ea co
mpe
tenţ
elor
de
mun
că în
cont
extu
l inf
orm
atiză
rii
învă
ţăm
ântu
lui
Info
rmat
izare
a pr
oces
ului
edu
caţio
nal
2006
- 20
10DG
EŞTS
DETS
Plan
ul d
e cr
eare
şi m
onito
rizar
e a
siste
mul
ui
info
rmaţ
iona
l în
dom
eniu
l înv
ăţăm
ântu
lui
3.Cr
eare
a sis
tem
ului
info
rmaţ
iona
l al
asig
urăr
ii di
dact
ice
Mod
erni
zare
a se
rvic
iulu
i de
info
rmar
e a
bibl
iote
cilo
r şco
lare
20
07 -
2010
DGEŞ
TSDE
TSCr
eare
a sis
tem
ului
de
gest
iona
re e
lect
roni
că a
bi
blio
teci
lor ş
cola
re
4.Pe
rfecţ
iona
rea
cadr
elor
did
actic
e pe
ntru
pre
dare
a cu
rsul
ui „T
ehno
logi
i in
form
aţio
nale
şi co
mun
icaţ
iona
le”
Inst
ruire
a pe
rson
alul
ui în
scop
ul u
tiliză
rii
tehn
olog
iilor
info
rmaţ
iona
le20
06-2
010
DGEŞ
TSIm
plem
enta
rea
siste
mul
ui in
form
aţio
nal
48CA
PITO
LUL
IVPl
anul
de
optim
izar
e a
reţe
lei i
nstit
uţiil
or d
e în
văţă
mân
t pre
univ
ersi
tar
din
mun
icip
iul C
hişi
nău
pent
ru a
nii 2
006-
2010
Nr.
d/o
Tipu
l ins
tituţ
iei
Anii
de st
udii,
num
ărul
de
inst
ituţii
de
învă
ţăm
ânt
2005
-200
620
06-2
007
2007
-200
820
08-2
009
2009
-201
0
1.
Grăd
iniţe
– şc
oli
1211
105
5
2.
Şco
li p
rim
are
1413
1313
13
3.
Gim
na
zii
1920
2020
20
4.
Şco
li m
ed
ii d
e c
ult
ură
ge
ne
rală
4139
3835
35
5.
Lic
ee
6062
6366
66
6.
Şco
li p
e s
chim
bu
ri3
33
33
7.
Şco
li s
pe
cia
le6
66
66
Tota
l pe
mu
nic
ipiu
155
154
153
148
148
Plan
ul d
e op
timiz
are
a re
ţele
i ins
tituţ
iilor
de
învă
ţăm
ânt p
reşc
olar
, pre
univ
ersi
tar ş
i ext
raşc
olar
din
mun
icip
iul C
hişi
nău
pent
ru a
nii 2
006-
2010
Nr.
d/o
Tip
ul i
nst
itu
ţie
i
An
ii d
e s
tud
ii, n
um
ăru
l de
inst
itu
ţii d
e în
vă
ţăm
ân
t
20
05
-20
06
20
06
-20
07
20
07
-20
08
20
08
-20
09
20
09
-20
10
1.1.
Grăd
iniţe
- şc
oli
1211
105
5
2.2
Şcol
i prim
are
1413
1313
13
3.
Gim
nazii
1920
2020
20
4.
Şcol
i med
ii 41
3938
3535
5.
Lice
e60
6263
6666
6.
Şcol
i pe
schi
mbu
ri3
33
33
7.
Şcol
i spe
cial
e6
66
66
8.
Şcol
i de
mes
erii
11
11
1
9.
Inst
ituţii
pre
şcol
are
134
135
140
145
145
10.
Inst
ituţii
ext
raşc
olar
e(C
entre
de
crea
ţie a
copi
ilor,
şcol
i sp
ortiv
e)29
2929
2929
11.
Inst
ituţii
pre
şcol
are
date
în a
rend
ă 14
1412
1212
49Gr
ădin
iţe-ş
coli
Nr.d
.o.
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
20
05
-20
06
20
06
-20
07
20
07
-20
08
20
08
-20
09
20
09
-20
10
1.
Bota
nica
Nr.4
0, 7
1, 1
06, 1
20,
124,
152
, 165
7N
r. 71
, 106
, 120
, 124
, 15
2, 1
656
Nr.
71, 1
20, 1
24,
152,
165
5N
r.120
, 124
, 152
3N
r.120
, 124
, 152
3
2.
Buiu
cani
--
--
-
3.
Cent
ruN
r.7, 7
8, 2
263
Nr.7
, 78,
226
3N
r.7, 7
8, 2
263
Nr.2
261
Nr.
226
1
4.
Cioc
ana
--
--
--
--
--
5.
Râşc
ani
Nr.1
36, 1
992
Nr.1
36, 1
99
2N
r.136
, 199
2
Nr.1
991
Nr.1
991
TO
TAL
12
1110
55
Şcol
i prim
are
Nr.
d/r
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
20
05
-20
06
20
06
-20
07
20
07
-20
08
20
08
-20
09
20
09
-20
10
1.
Bota
nica
Nr.
9, 1
012
Nr.
9, 9
0, 1
013
Nr.
9, 9
0, 1
013
Nr.
9, 9
0, 1
013
Nr.
9, 9
0, 1
013
2.
Buiu
cani
Nr.
16, 3
4, 9
13
Nr.
16, 9
12
Nr.
16, 9
12
Nr.
16, 9
12
Nr.
16, 9
12
3.
Cent
ruN
r.32,
53,
88
3N
r.32,
88
2N
r.32,
88
2N
r.32,
88
2N
r.32,
88
2
4.
Cioc
ana
Nr.
12,1
9, 8
2, 8
3, 9
5,
103
6N
r. 12
, 19,
82,
83,
95,
10
36
Nr.
12, 1
9, 8
2, 8
3,
95, 1
036
Nr.
12, 1
9, 8
2, 8
3,
95, 1
036
Nr.
12, 1
9, 8
2, 8
3,
95, 1
036
5.
Râşc
ani
--
--
--
--
--
TO
TAL
14
1313
1313
50Gi
mna
zii
Nr.
d/r
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
20
05
-20
06
2006
-200
720
07-2
008
2008
-200
920
09-2
010
1.
Bota
nica
Nr.
17, 6
6, 6
7, 9
0,
102,
g.-i
.2, g
.-i.2
37
Nr.
17, 6
6, 6
7, 1
02,
g.-i.
2, g
.-i.2
36
Nr.
17, 6
6, 6
7,
102,
g.-i
.2, g
.-i.2
36
Nr.
17, 6
6, 6
7,
102,
g.-i
.2, g
.-i.2
36
Nr.
17, 6
6, 6
7,
102,
g.-i
.2, g
.-i.2
36
2.
Buiu
cani
Nr.6
4, 6
5, 9
93
Nr.
34,6
4, 6
5, 9
94
Nr.
34,6
4, 6
5, 9
94
Nr.
34,6
4, 6
5, 9
94
Nr.
34,6
4, 6
5, 9
94
3.
Cent
ruN
r. 42
, g.
-i.1,
g
.-i.3
3N
r. 42
, 53,
g.-i
.1,
g.
-i.3
4N
r. 42
, 53,
g.-i
.1,
g.
-i.3
4N
r. 42
, 53,
g.-i
.1,
g.
-i.3
4N
r. 42
, 53,
g.-i
.1,
g.
-i.3
4
4.
Cioc
ana
Nr.
44, 7
4, 7
53
Nr.
44, 7
4, 7
53
Nr.
44, 7
4, 7
53
Nr.
44, 7
4, 7
53
Nr.
44, 7
4, 7
53
5.
Râşc
ani
Nr.
2, 8
0, 9
33
Nr.
2, 8
0, 9
33
Nr.
2, 8
0, 9
33
Nr.
2, 8
0, 9
33
Nr.
2, 8
0, 9
33
TO
TAL
1920
2020
20
Şcol
i med
ii d
e cu
ltură
gen
eral
ă
Nr.d
/r
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
2005
-200
620
06-2
007
2007
-200
820
08-2
009
2009
-201
0
1.
Bota
nica
Nr.3
, 6, 1
3, 3
0,31
,49,
68
,100
8N
r.3, 6
, 13,
30,
31,4
9,
68, 1
008
Nr.3
, 6, 1
3, 3
0,31
,49,
68
, 100
8N
r.3, 6
, 13,
30,
31,4
9,
68, 1
008
Nr.3
, 6, 1
3, 3
0,31
,49,
68
, 100
8
2.
Buiu
cani
Nr.
1, 5
, 51,
47,
52,
59,
79
, 84,
86,
98
10N
r. 1,
5, 5
1, 4
7, 5
2,
59, 7
9, 8
4, 8
6, 9
810
Nr.5
, 51,
47,
52,
59,
79
, 84,
86,
98
9N
r.5, 5
1, 4
7, 5
2, 5
9,
79, 8
4, 8
6, 9
89
Nr.5
, 51,
47,
52,
59,
79
, 84,
86,
98
9
3.
Cent
ruN
r. 7,
24,
39,
41,
62,
81
6N
r. 7,
24,
39,
41,
81
5N
r. 7,
24,
39,
41,
81
5N
r. 7,
24,
39,
41,
81
5N
r. 7,
24,
39,
41,
81
5
4.
Cioc
ana
Nr.
26, 2
7, 3
5, 6
1, 6
9,
71, 9
47
Nr.
26, 2
7, 3
5, 6
1,
69, 7
1, 9
47
Nr.
26, 2
7, 3
5, 6
1,
69, 7
1, 9
47
Nr.
27, 6
1, 6
9, 7
1,
945
Nr.
27, 6
1, 6
9, 7
1,
945
5.
Râşc
ani
Nr.
8, 1
0, 1
4, 2
5, 3
3,
45, 5
5, 7
7, 7
8, 8
5
10N
r. 8,
10,
25,
33,
45,
55
, 77,
78,
85
9
Nr.
8, 1
0, 2
5, 3
3, 4
5,
55, 7
7, 7
8, 8
5
9N
r. 8,
10,
33,
45,
55,
77
, 78,
85
8
Nr.
8, 1
0,33
, 45,
55,
77
, 78,
85
8
TOTA
L 41
3938
3535
51Li
cee
Nr.
d/r
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
2
00
5-2
00
62
00
6-2
00
72
00
7-2
00
82
00
8-2
00
92
00
9-2
01
0
1.Bo
tani
caN
icol
ae Io
rga
Mih
ai E
min
escu
Iulia
Has
deu
Bogd
an P
etric
eicu
Ha
sdeu
Petru
Mov
ilă, M
ihai
Gre
cuTr
aian
T.Vla
dim
iresc
uM
ircea
cel B
ătrîn
L.Re
brea
nuE.
Alist
arV.
Alec
sand
riD.
Cant
emir
Teat
ral
Ram
bam
15N
icol
ae Io
rga
Mih
ai E
min
escu
Iulia
Has
deu
Bogd
an P
etric
eicu
Ha
sdeu
Petru
Mov
ilăM
ihai
Gre
cuTr
aian
, T.V
ladi
mire
scu
M.ce
l Băt
rînL.
Rebr
eanu
E.Al
istar
V.Al
ecsa
ndri
D.Ca
ntem
irTe
atra
lRa
mba
m
15N
icol
ae Io
rga
Mih
ai E
min
escu
, Iu
lia H
asde
uBo
gdan
Pet
ricei
cu H
asde
u,
Petru
Mov
ilăM
ihai
Gre
cuTr
aian
T.Vla
dim
iresc
uM
.cel B
ătrîn
L.Re
brea
nuE.
Alist
arV.
Alec
sand
riD.
Cant
emir
Teat
ral
Ram
bam
15N
icol
ae Io
rga
Mih
ai E
min
escu
Iulia
Has
deu,
Bog
dan
Petri
ceic
u Ha
sdeu
, Pe
tru M
ovilă
Mih
ai G
recu
Trai
anT.V
ladi
mire
scu
M.ce
l Băt
rînL.
Rebr
eanu
E.Al
istar
V.Al
ecsa
ndri
D.Ca
ntem
irTe
atra
lRa
mba
m
15N
icol
ae Io
rga
Mih
ai E
min
escu
Iulia
Has
deu,
Bog
dan
Petri
ceic
u Ha
sdeu
, Pe
tru M
ovilă
Mih
ai G
recu
Trai
anT.V
ladi
mire
scu
M.ce
l Băt
rînL.
Rebr
eanu
E.Al
istar
V.Al
ecsa
ndri
D.Ca
ntem
irTe
atra
lRa
mba
m
15
2.Bu
iuca
niLi
viu
Dele
anu,
Oni
sifor
Gh
ibu,
Nat
alia
Dad
iani
Sp
iru H
aret
Nic
olae
Gog
olHy
perio
nP.R
areş
N.Le
viţk
iM
.Elia
deA.
Cant
emir
D.Al
ighi
eri
A.Pu
şkin
Mun
icip
al S
port
iv
13Li
viu
Dele
anu
Oni
sifor
Ghi
bu
Nata
lia D
adia
ni
Spiru
Har
etN
icol
ae G
ogol
Hype
rion
P.Rar
eşN.
Levi
ţki
M.E
liade
A.Ca
ntem
irD.
Alig
hier
iA.
Puşk
inM
unic
ipal
Spo
rtiv
13Li
viu
Dele
anu,
Oni
sifor
Ghi
bu
Nata
lia D
adia
ni , S
piru
Har
et
Nic
olae
Gog
olHy
perio
nP.R
areş
N.Le
viţk
iM
.Elia
deA.
Cant
emir
D.Al
ighi
eri
A.Pu
şkin
Mun
icip
al S
port
ivşc
.nr.1
14Li
viu
Dele
anu
Oni
sifor
Ghi
bu
Nata
lia D
adia
niSp
iru H
aret
Nic
olae
Gog
olHy
perio
n, P.
Rare
şN.
Levi
ţki
M.E
liade
A.Ca
ntem
irD.
Alig
hier
iA.
Puşk
inM
unic
ipal
Spo
rtiv
şc.n
r.1
14Li
viu
Dele
anu
Oni
sifor
Ghi
buNa
talia
Dad
iani
Sp
iru H
aret
Nic
olae
Gog
olHy
perio
n, P.
Rare
şN.
Levi
ţki
M.E
liade
A.Ca
ntem
irD.
Alig
hier
iA.
Puşk
inM
unic
ipal
Spo
rtiv
şc.n
r.1
14
3.Ce
ntru
Titu
Mai
ores
cuCo
nsta
ntin
Sib
irsch
i M
ihai
Vite
azul
Te
hnol
ogic
pen
tru co
pii
cu v
eder
ea sl
abă
V.Lu
puG.
Asac
hiKo
ţiubi
nsch
i
7Ti
tu M
aior
escu
Cons
tant
in S
ibirs
chi
Mih
ai V
iteaz
ul
Tehn
olog
ic p
entru
co
pii c
u ve
dere
a sla
băV.
Lupu
G.As
achi
Koţiu
bins
chi
şc.n
r.62
8Ti
tu M
aior
escu
Cons
tant
in S
ibirs
chi
Mih
ai V
iteaz
ulTe
hnol
ogic
pen
tru co
pii c
u ve
dere
a sla
băV.
Lupu
G.As
achi
Koţiu
bins
chi
şc.n
r.62
8Ti
tu M
aior
escu
Cons
tant
in S
ibirs
chi
Mih
ai V
iteaz
ulTe
hnol
ogic
pen
tru
copi
i cu
vede
rea
slabă
V.Lu
puG.
Asac
hiKo
ţiubi
nsch
işc
.nr.6
2
8Ti
tu M
aior
escu
Cons
tant
in S
ibirs
chi
Mih
ai V
iteaz
ulTe
hnol
ogic
pen
tru
copi
i cu
vede
rea
slabă
V.Lu
puG.
Asac
hiKo
ţiubi
nsch
işc
.nr.
62
8
524
Cioc
ana
Petru
Zad
nipr
uGi
nta
Latin
ăM
.Ber
ezov
schi
Olim
pŞt
efan
Vod
ă Ne
gruz
ziGa
udea
mus
7Pe
tru Z
adni
pru
Gint
a La
tină
M.B
erez
ovsc
hiO
limp
Ştef
an V
odă
Negr
uzzi
Gaud
eam
us
7Pe
tru Z
adni
pru
Gint
a La
tină
M.B
erez
ovsc
hiO
limp
Ştef
an V
odă
Negr
uzzi
Gaud
eam
us
7Pe
tru Z
adni
pru
Gint
a La
tină
M.B
erez
ovsc
hiO
limp
Ştef
an V
odă
Negr
uzzi
Gaud
eam
usşc
.nr.2
6, 3
5
9Pe
tru Z
adni
pru
Gint
a La
tină
M.B
erez
ovsc
hiO
limp
Ştef
an V
odă
Negr
uzzi
Gaud
eam
usşc
.nr.2
6, 3
5
9
5.Râ
şcan
iŞt
efan
cel M
are
Nic
olae
Mile
scu
Spăt
aru
Alec
u Ru
sso
Kiril
şi M
etod
iuG.
Men
iuc
M.S
adov
eanu
A.Co
piilo
rL.
Blag
aN.
Bălc
escu
M.Lo
mon
osov
A.I.C
uza
G.Că
lines
cuV.
Levs
chi
I.Cre
angă
M.C
ogîln
icea
nuHe
rţli
M.B
asar
abSe
rvan
tes
18Şt
efan
cel M
are
Nic
olae
Mile
scu
Spăt
aru
Alec
u Ru
sso
Kiril
şi M
etod
iuG.
Men
iuc
M.S
adov
eanu
A.Co
piilo
rL.
Blag
aN.
Bălc
escu
M.Lo
mon
osov
A.I.C
uza
G.Că
lines
cuV.
Levs
chi
I.Cre
angă
M.C
ogîln
icea
nuHe
rţli
M.B
asar
abSe
rvan
tes
şc.n
r. 14
19Şt
efan
cel M
are
Nic
olae
Mile
scu
Spăt
aru
Alec
u Ru
sso
Kiril
şi M
etod
iuG.
Men
iuc
M.S
adov
eanu
A.Co
piilo
rL.
Blag
aN.
Bălc
escu
M.Lo
mon
osov
A.I.C
uza
G.Că
lines
cuV.
Levs
chi
I.Cre
angă
M.C
ogîln
icea
nuHe
rţli
M.B
asar
abSe
rvan
tes
şc.n
r. 14
19Şt
efan
cel M
are
Nic
olae
Mile
scu
Spăt
aru
Alec
u Ru
sso
Kiril
şi M
etod
iuG.
Men
iuc
M.S
adov
eanu
A.Co
piilo
rL.
Blag
aN.
Bălc
escu
M.Lo
mon
osov
A.I.C
uza
G.Că
lines
cuV.
Levs
chi
I.Cre
angă
M.C
ogîln
icea
nuHe
rţli
M.B
asar
abSe
rvan
tes
şc.n
r. 14
, 25
20Şt
efan
cel M
are
Nic
olae
Mile
scu
Spăt
aru
Alec
u Ru
sso
Kiril
şi M
etod
iuG.
Men
iuc
M.S
adov
eanu
A.Co
piilo
rL.
Blag
aN.
Bălc
escu
M.Lo
mon
osov
A.I.C
uza
G.Că
lines
cuV.
Levs
chi
I.Cre
angă
M.C
ogîln
icea
nuHe
rţli
M.B
asar
abSe
rvan
tes
şc.n
r. 14
, 25
20
TOTA
L 60
6263
6666
Şcol
i pe
schi
mbu
ri
Nr.
d/r
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
2
00
5-2
00
620
06-2
007
2007
-200
820
08-2
009
2009
-201
0
1.
Bota
nica
Nr.2
1N
r.21
Nr.2
1N
r.21
Nr.2
1
2.
Buiu
cani
--
--
--
--
--
3.
Cent
ruN
r.11
Nr.1
1N
r.11
Nr.1
1N
r.11
4.
Cioc
ana
Nr.3
1N
r.31
Nr.3
1N
r.31
Nr.3
1
5.
Râşc
ani
--
--
-
TOTA
L 3
33
33
53Şc
oli s
peci
ale
Nr.
d/r
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
2
00
5-2
00
620
06-2
007
2007
-200
820
08-2
009
2009
-201
0
1.
Bota
nica
Nr.4
, 12
2N
r.4, 1
22
Nr.4
, 12
2N
r.4, 1
22
Nr.4
, 12
2
2.
Buiu
cani
3.
Cent
ruN
r.5, 7
2N
r.5, 7
2N
r.5, 7
2N
r.5, 7
2N
r.5, 7
2
4.
Cioc
ana
5.
Râşc
ani
Aux.
nr.6
, Com
plex
ul-
Pilo
t de
Peda
gogi
e Cu
rativ
ă „O
rfeu”
2Au
x. n
r.6, C
ompl
exul
-Pi
lot d
e Pe
dago
gie
Cura
tivă „
Orfe
u”
2Au
x. n
r.6, C
ompl
exul
-Pi
lot d
e Pe
dago
gie
Cura
tivă „
Orfe
u”
2Au
x. n
r.6, C
ompl
exul
-Pi
lot d
e Pe
dago
gie
Cura
tivă „
Orfe
u”
2Au
x. n
r.6, C
ompl
exul
-Pi
lot d
e Pe
dago
gie
Cura
tivă „
Orfe
u”
2
TO
TAL
6
66
66
No
tă: L
iceu
l Teh
nolo
gic p
entru
copi
i cu
vede
rea
slabă
(sec
toru
l Cen
tru) e
ste
incl
us în
ane
xa n
r.5 „L
icee
”
Şcol
i de
mes
erii
Nr.
d.o.
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
20
05-2
006
2006
-200
720
07-2
008
2008
-200
920
09-2
010
1.
Bota
nica
--
--
--
--
--
2.
Buiu
cani
--
--
--
--
--
3.
Cent
ru-
--
--
--
--
-4.
Ci
ocan
a-
--
--
--
--
-5.
Râ
şcan
i-
--
--
--
--
-6.
DG
EŞTS
Şc. m
unic
ipal
ă de
mes
erii
1Şc
. mun
icip
ală
de m
eser
ii1
Şc. m
unic
ipal
ă de
mes
erii
1Şc
. mun
icip
ală
de m
eser
ii1
Şc. m
unic
ipal
ă de
mes
erii
1To
tal
11
11
1
Inst
ituţii
pre
şcol
are
Nr.
d.0.
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
2
00
5-2
00
62
00
6-2
00
72
00
7-2
00
82
00
8-2
00
92
00
9-2
01
0
1.Bo
tani
caN
r.9, 1
7, 3
5, 4
4,
45(B
răila
),49,
77,
89,
91,
96
, 98,
99,
101
(Băc
ioi),
10
3, 1
04, 1
12, 1
22, 1
23,
139,
141
, 142
,151
, 153
,168
, 17
1(Bă
cioi
), 18
0, 1
81, 1
82,
202(
Sîng
era)
, 205
(Rev
aca)
, 21
4, 2
16
32N
r.9, 1
7, 3
5, 4
0, 4
4,
45(B
răila
),49,
77,
89,
91,
96
, 98,
99,
101
(Băc
ioi),
10
3, 1
04, 1
12, 1
22, 1
23,
139,
141
, 142
,151
, 153
, 16
8, 1
71(B
ăcio
i), 1
80,
181,
182
, 202
(Sîn
gera
), 20
5(Re
vaca
), 21
4, 2
16
33N
r.9, 1
7, 3
5, 4
0, 4
4,
45(B
răila
),49,
77,
89,
91,
96
, 98,
99,
101
(Băc
ioi),
10
3, 1
04, 1
06,1
12,
122,
123
, 139
, 141
, 14
2,15
1, 1
53, 1
68,
171(
Băci
oi),
180,
181
, 18
2, 2
02(S
înge
ra),
205(
Reva
ca),
214,
216
34N
r.9, 1
7, 3
5, 4
0, 4
4,
45(B
răila
),49,
71,
77,
89
, 91,
96,
98,
99,
10
1(Bă
cioi
), 10
3, 1
04,
106,
112,
122
, 123
, 139
, 14
1, 1
42,1
51, 1
53,1
65,
168,
171
(Băc
ioi),
180
, 18
1, 1
82, 2
02(S
înge
ra),
205(
Reva
ca),
214,
216
36N
r.9, 1
7, 3
5, 4
0,
44, 4
5(Br
ăila
),49,
71
, 77,
89,
91,
96,
98
, 99,
101
(Băc
ioi),
10
3, 1
04, 1
06,1
12,
122,
123
, 139
, 141
, 14
2,15
1, 1
53,1
65, 1
68,
171(
Băci
oi),
180,
181
, 18
2, 2
02(S
înge
ra),
205(
Reva
ca),
214,
216
36
542.
Buiu
cani
Nr.1
(Tru
şeni
) 2(D
urle
şti),
3(
Durle
şti),
20,
26,
34,
52,
54
, 62,
63,
75,
85,
87,
110
, 11
3, 1
16, 1
19, 1
45, 1
58,
164,
183
, 185
, 193
(Vat
ra),
200(
Durle
şti),
201
(Dur
leşt
i),
203(
Ghid
ighi
ci),
215
, CCE
F
28N
r.1(T
ruşe
ni) 2
(Dur
leşt
i),
3(Du
rleşt
i), 2
0, 2
6,
34, 5
2, 5
4, 6
2, 6
3, 7
5,
85, 8
7, 1
10, 1
13, 1
16,
119,
145
, 158
, 164
, 18
3, 1
85, 1
93(V
atra
), 20
0(Du
rleşt
i),
201(
Durle
şti),
20
3(Gh
idig
hici
), 2
15,
CCEF
28N
r.1(T
ruşe
ni) 2
(Dur
leşt
i),
3(Du
rleşt
i), 2
0, 2
6, 3
4,
52, 5
4, 5
8, 6
2, 6
3, 7
5,
85, 8
7, 1
10, 1
13, 1
16,
119,
145
, 158
, 164
, 183
, 18
5,19
2, 1
93(V
atra
), 20
0(Du
rleşt
i),
201(
Durle
şti),
20
3(Gh
idig
hici
), 2
15,
CCEF
30N
r.1(T
ruşe
ni)
2(Du
rleşt
i), 3
(Dur
leşt
i),
20, 2
6, 3
4, 5
2, 5
4, 5
8,
62, 6
3, 7
5, 8
5, 8
7, 1
10,
113,
116
, 119
, 145
, 15
8, 1
64, 1
83, 1
85,1
92,
93(V
atra
), 20
0(Du
rleşt
i),
201(
Durle
şti),
20
3(Gh
idig
hici
), 2
15,
CCEF
30N
r.1(T
ruşe
ni)
2(Du
rleşt
i), 3
(Dur
leşt
i),
20, 2
6, 3
4, 5
2, 5
4,
58, 6
2, 6
3, 7
5, 8
5, 8
7,
110,
113
, 116
, 119
, 14
5, 1
58, 1
64, 1
83,
185,
192,
93(
Vatra
), 20
0(Du
rleşt
i),
201(
Durle
şti),
20
3(Gh
idig
hici
), 2
15,
CCEF
30
3.Ce
ntru
Nr.6
, 8, 1
2, 1
5, 2
3, 4
6, 5
3,
55, 5
9, 6
0, 9
2, 1
25, 1
33,
156,
167
, 175
, 194
(Cod
ru),
210,
227
19N
r.6, 8
, 12,
15,
23,
46,
53
, 55,
59,
60,
92,
125
, 13
3, 1
56, 1
67, 1
75, 1
94
(Cod
ru),
210,
227
19N
r.6, 8
, 12,
15,
23,
46,
53
, 55,
59,
60,
90,
92,
12
5, 1
33, 1
56, 1
67, 1
75,
194
(Cod
ru),
210,
227
20N
r.6, 7
, 8, 1
2, 1
5, 2
3,
46, 5
3, 5
5, 5
9, 6
0, 7
8,
90, 9
2, 1
25, 1
33, 1
56,
167,
175
, 194
(Cod
ru),
210,
227
22N
r.6, 7
, 8, 1
2, 1
5, 2
3,
46, 5
3, 5
5, 5
9, 6
0, 7
8,
90, 9
2, 1
25, 1
33, 1
56,
167,
175
, 194
(Cod
ru),
210,
227
22
4.Ci
ocan
aN
r. 24
(Col
oniţa
), 30
, 32,
67
, 128
, 130
, 135
, 138
, 14
9, 1
61, 1
77, 1
79, 1
84,
188,
190
(Vad
ul lu
i Vod
ă),
197,
211
, 223
(Toh
atin
),
224(
Cruz
eşti)
, 22
5, 1
(Bub
uiec
i),
2(Bu
buie
ci),1
(Bud
eşti)
23N
r. 24
(Col
oniţa
), 30
, 32,
67,
128
, 130
, 13
5, 1
38, 1
49, 1
61,
177,
179
, 184
, 188
, 19
0(Va
dul l
ui V
odă)
, 19
7, 2
11, 2
23(T
ohat
in),
22
4(Cr
uzeş
ti),
225,
1(B
ubui
eci),
2(
Bubu
ieci
),1(B
udeş
ti)
23N
r. 24
(Col
oniţa
), 30
, 32,
67,
128
, 130
, 13
5, 1
38, 1
49, 1
61,
177,
179
, 184
, 188
, 19
0(Va
dul l
ui V
odă)
, 19
7, 2
11, 2
23(T
ohat
in),
22
4(Cr
uzeş
ti),
225,
1(B
ubui
eci),
2(
Bubu
ieci
),1(B
udeş
ti)
23N
r. 24
(Col
oniţa
), 30
, 32,
67,
128
, 130
, 13
5, 1
38, 1
49, 1
61,
177,
179
, 184
, 188
, 19
0(Va
dul l
ui V
odă)
, 19
7, 2
11, 2
23(T
ohat
in),
224(
Cruz
eşti)
, 22
5, 1
(Bub
uiec
i),
2(Bu
buie
ci),1
(Bud
eşti)
23N
r. 24
(Col
oniţa
), 30
, 32,
67,
128
, 13
0, 1
35, 1
38, 1
49,
161,
177
, 179
, 184
, 18
8, 1
90(V
adul
lu
i Vod
ă), 1
97,
211,
223
(Toh
atin
),
224(
Cruz
eşti)
, 22
5, 1
(Bub
uiec
i),
2(Bu
buie
ci),1
(Bud
eşti)
23
5.Râ
şcan
iN
r.5, 2
5,33
, 38,
41,
47,
51
, 56,
57,
64,
66,
68,
74
, 76,
80,
81,
88,
100
, 10
5, 1
08, 1
18, 1
27, 1
29,
146,
150
, 159
, 160
, 196
, 22
0(Ci
ores
cu),
Gră
tieşt
i, Hu
lboa
ca, S
tăuc
eni
32N
r.5, 2
5,33
, 38,
41,
47,
51
, 56,
57,
64,
66,
68,
74
, 76,
80,
81,
88,
100
, 10
5, 1
08, 1
18, 1
27, 1
29,
146,
150
, 159
, 160
, 196
, 22
0(Ci
ores
cu),
Gră
tieşt
i, Hu
lboa
ca, S
tăuc
eni
32N
r.5, 2
5,33
, 38,
41,
47,
50
,51,
56,
57,
64,
66,
68,
74
, 76,
80,
81,
88,
100
, 10
5, 1
08, 1
18, 1
27, 1
29,
146,
150
, 159
, 160
, 196
, 22
0(Ci
ores
cu),
Gră
tieşt
i, Hu
lboa
ca, S
tăuc
eni
33N
r.5, 2
5,33
, 38,
41,
47
, 50,
51,
56,
57,
64,
66
, 68,
74,
76,
80,
81,
88
, 100
, 105
, 108
, 11
8, 1
27, 1
29, 1
36,
146,
150
, 159
, 160
, 19
6, 2
20(C
iore
scu)
, Gr
ătie
şti, H
ulbo
aca,
St
ăuce
ni
34N
r.5, 2
5,33
, 38,
41,
47
, 50,
51,
56,
57,
64,
66
, 68,
74,
76,
80,
81,
88
, 100
, 105
, 108
, 11
8, 1
27, 1
29, 1
36.
146,
150
, 159
, 160
, 19
6, 2
20(C
iore
scu)
, Gr
ătie
şti, H
ulbo
aca,
St
ăuce
ni
34
TO
TAL
13
413
514
014
514
5
55In
stitu
ţii e
xtra
şcol
are
Nr.
d.o.
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
2
00
5-2
00
620
06-2
007
2007
-200
820
08-2
009
2009
-201
0
1.
Bota
nica
CCC “
Luce
afăru
l”, “P
oien
iţa v
esel
ă”,
“Alu
nelu
l”, ba
zin4
CCC “
Luce
afăru
l”, “P
oien
iţa
vese
lă”, “
Alun
elul
”, ba
zin
4CC
C “Lu
ceafă
rul” „P
oien
iţa
vese
lă”, “
Alun
elul
”, ba
zin
4CC
C “Lu
ceafă
rul“
„Poi
eniţa
ves
elă”,
“A
lune
lul”,
bazin
4CC
C Luc
eafăr
ul” “P
oien
iţa
vese
lă”, “
Alun
elul
”, baz
in4
2.
Buiu
cani
CE “L
ăstă
rel”,
CCT
2CE
“Lăs
tăre
l”, CC
T2
CE “L
ăstă
rel”,
CCT
2CE
“Lăs
tăre
l”, CC
T2
CE “L
ăstă
rel”,
CCT
2
3.
Cent
ruCC
C ”F
loar
ea so
arel
ui”, C
CT
“Pol
itehn
ic”
2CC
C ”F
loar
ea so
arel
ui”,
CCT “
Polit
ehni
c”2
CCC
”Flo
area
so
arel
ui”, C
CT
“Pol
itehn
ic”
2CC
C ”F
loar
ea
soar
elui
”, CCT
“P
olite
hnic
”
2CC
C ”F
loar
ea so
arel
ui”,
CCT “
Polit
ehni
c”2
4.
Cioc
ana
CCC
“Ghi
ocel
” ,CC
C Va
dul l
ui V
odă
2CC
C “G
hioc
el” ,
CCC
Vadu
l lui
Vod
ă 2
CCC
“Ghi
ocel
” CC
C Va
dul l
ui V
odă
2CC
C “G
hioc
el”
CCC
Vadu
l lui
Vod
ă 2
CCC
“Ghi
ocel
” CC
C Va
dul l
ui V
odă
2
5.
Râşc
ani
CAE “
Curc
ubeu
l”, CT
T, t/
o “N
eptu
n”3
CAE “
Curc
ubeu
l”, CT
T, t/
o “N
eptu
n”3
CAE “
Curc
ubeu
l”, CT
T, t/
o “N
eptu
n”3
CAE “
Curc
ubeu
l”, CT
T, t/
o “N
eptu
n”3
CAE “
Curc
ubeu
l”, CT
T, t/
o “N
eptu
n”3
6.
Dire
cţia
gen
eral
ă ed
ucaţ
ie, ş
tiinţ
ă,
tiner
et şi
spor
t
COCT
ECO
TNCT
TŞc
oli s
port
ive
3 13
COCT
ECO
TNCT
TŞc
oli s
port
ive
3 13
COCT
ECO
TNCT
TŞc
oli s
port
ive
3 13
COCT
ECO
TNCT
TŞc
oli s
port
ive
3 13
COCT
ECO
TNCT
TŞc
oli s
port
ive
3 13T
OTA
L
2929
2929
29
Cent
re d
e re
abili
tare
şi în
trem
are
a co
piilo
r
Nr.
d/o
Anul
de
învă
ţSe
ctor
ul
20
05
-20
06
2006
-200
720
07-2
008
2008
-200
920
09-2
010
1.
Bota
nica
Cent
rul d
e re
abili
tare
pe
ntru
copi
i (lo
calu
l gr
.nr.1
03)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii (
loca
lul
gr.n
r.103
)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii (
loca
lul
gr.n
r.103
)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii (
loca
lul
gr.n
r.103
)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii (
loca
lul
gr.n
r.103
)
1
2.
Buiu
cani
Cent
rul d
e re
abili
tare
pe
ntru
copi
i des
bol
navi
(lo
calu
l gr.n
r.26)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii d
es b
olna
vi
(loca
lul g
r.nr.2
6)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii d
es
boln
avi (
loca
lul g
r.nr.2
6)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii d
es b
olna
vi
(loca
lul g
r.nr.2
6)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii d
es b
olna
vi
(loca
lul g
r.nr.2
6)
1
3.
Cent
ruCe
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii d
es b
olna
vi
(loca
lul g
r.nr.1
5)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii d
es b
olna
vi
(loca
lul g
r.nr.1
5)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii d
es
boln
avi (
loca
lul g
r.nr.1
5)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii d
es b
olna
vi
(loca
lul g
r.nr.1
5)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii d
es b
olna
vi
(loca
lul g
r.nr.1
5)
1
4.
Cioc
ana
Gr.n
r. 17
9 –
sana
toriu
cu
seju
r de
zi 1
Gr.n
r. 17
9 –
sana
toriu
cu
seju
r de
zi 1
Gr.n
r. 17
9 –
sana
toriu
cu
seju
r de
zi 1
Gr.n
r. 17
9 –
sana
toriu
cu
seju
r de
zi 1
Gr.n
r. 17
9 –
sana
toriu
cu
seju
r de
zi 1
5.
Râşc
ani
Cent
rul d
e re
abili
tare
pe
ntru
copi
i (lo
calu
l şc
.nr.1
4)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii (
loca
lul
şc.n
r.14)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii (
loca
lul
şc.n
r.14)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii (
loca
lul
şc.n
r.14)
1Ce
ntru
l de
reab
ilita
re
pent
ru co
pii (
loca
lul
şc.n
r.14)
1
TO
TAL
5
55
55
56
Responsabil de ediţie: Victor DUMBRĂVEANU, paginare: Vitalie STELEAResponsabil de ediţie: Victor DUMBRĂVEANU, paginare: Vitalie STELEA
Cent
re d
e ac
orda
re a
serv
iciil
or e
duca
ţiona
le p
entr
u pă
rinţii
care
îşi e
ducă
copi
ii de
vâr
stă
preş
cola
ră în
fam
ilie
Nr.
d.o.
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
2
00
5-2
00
620
06-2
007
2007
-200
820
08-2
009
2009
-201
0
1.
Bota
nica
Gr..n
r..21
61
Gr..n
r..21
61
Gr..n
r..21
61
Gr..n
r..21
61
Gr..n
r..21
61
2.
Buiu
cani
--
--
--
--
--
3.
Cent
ru-
--
--
--
--
-
4.
Cioc
ana
Gr..n
r..22
51
Gr..n
r..22
51
Gr..n
r..22
51
Gr..n
r..22
51
Gr..n
r..22
51
5.
Râşc
ani
Cent
rul d
e de
zvol
tare
ev
olut
ivă
în in
cint
a gr
..nr
.136
1Ce
ntru
l de
dezv
olta
re
evol
utiv
ă în
inci
nta
gr.n
r.136
1Ce
ntru
l de
dezv
olta
re
evol
utiv
ă în
inci
nta
gr.n
r.136
1Ce
ntru
l de
dezv
olta
re
evol
utiv
ă în
inci
nta
gr.n
r.136
1Ce
ntru
l de
dezv
olta
re e
volu
tivă
în in
cint
a gr
.nr.1
36
1
TOTA
L 3
33
33
Spaţ
ii ac
orda
te în
are
ndă
(inst
ituţii
pre
şcol
are)
Nr.d
.0.
An
ul d
e
în
văţ
Sect
orul
20
05
-20
06
2006
-200
720
07-2
008
2008
-200
920
09-2
010
1.
Bota
nica
Gr.n
r. 79
, 101
, 2
Gr.n
r. 79
, 101
, 2
Gr.n
r. 79
, 101
, 2
Gr.n
r. 79
, 101
, 2
Gr.n
r. 79
, 101
, 2
2.
Buiu
cani
Gr.n
r.4, 4
8, 1
21,
166
4Gr
.nr.4
, 48,
121
, 16
64
Gr.n
r.4, 4
8, 1
21,
166
4Gr
.nr.4
, 48,
121
, 16
64
Gr.n
r.4, 4
8, 1
21,
166 G
r..nr..2
254
3.
Cent
ruGr
.nr.
22, 3
9, 9
0,
148
4Gr
.nr.
22, 3
9, 9
0,
148
4Gr
.nr.
22, 3
9, 1
483
Gr.n
r. 22
, 39,
148
3Gr
.nr.
22, 3
9, 1
483
4.
Cioc
ana
Gr.n
r. 20
6 1
Gr.n
r. 20
6 1
Gr.n
r. 20
6 1
Gr.n
r. 20
6 1
Gr.n
r. 20
6 1
5.
Râşc
ani
Gr.n
r.43,
50,
126
3Gr
.nr.4
3, 5
0,12
6 3
Gr.n
r. 43
, 126
2
Gr.n
r. 43
, 126
2
Gr.n
r. 43
, 126
2
TO
TAL
14
1412
1212
SE
CR
ET
AR
IN
TE
RIM
AR
Al
CO
NS
ILIU
LU
I
Nic
ola
e M
an
ast
ârl
i