pagina 2 cei mai buni dintre cei bunica]i se mai num\r\: boris pasternak, marina tsvetaeva, cinghiz...

$: PAGINA 2 Cei mai buni dintre cei bunica]i se mai num\r\: Boris Pasternak, Marina Tsvetaeva, Cinghiz Aitmatov [i Vladimir Volkoff. ~n ianuarie 2007 va publica Ultima noapte de dragoste,$
NR. 108 » 23 decembrie 2006 – 5 ianuarie 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

RETROSPECTIVE UUrrmm\\ttoorruull nnuumm\\rr aall rreevviisstteeii vvaa aapp\\rreeaa ss`̀mmbb\\tt\\,, 66 iiaannuuaarriiee 22000077

RAPORT PENTRUSUPRAVIE}UITORI

Lucian Dan Teodorovici

Raportul Comisiei Tism\neanunu se potrive[te, vorba unor [efide partide de veche ori de nou\opozi]ie, României...

~N » PAGINA 2

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

CIRCUL NOSTRU...

EDI}IA 2006

Cei mai buni dintre cei buni

R. Chiru]\ i-a intervievat pe actorii Marian Râlea [i FlorinBusuioc. A aflat de la ace[tia cum au devenit at`t de populari`n r`ndul copiilor.

CITI}I INTERVIURILE DIN » PAGINILE 8-9

SPECIAL:MAGICIANUL {IMO{ CR|CIUN

MIHAELA MICHAILOVTEATRU ~N » PAGINA 14

MATEI BEJENARUARTE VIZUALE ~N » PAGINA 15

© I

ON

BA

RB

U

IULIA BLAGAFILM ~N » PAGINA 13

„SUPLIMENTUL“ UREAZ| COLABORATORILOR {I CITITORILOR „S|RB|TORI FERICITE!“

„VERBA WOLAND“ se va numi rubrica juc\u[\ ]inut\ deRuxandra Cesereanu, pornind de la ciud\]enii de via]\ p`n\la fapte de literatur\ interpretate extravagant. „Titlul rubriciinu inten]ioneaz\ s\ generalizeze ori s\ atace chestiuni sata-

niste, demonice etc., chiar dac\personajul Woland, diavolul-[efdin romanul Maestrul [i Marga-reta de Mihail Bulgakov, `[i va

b\ga coada din c`nd `n c`nd“,declar\ autoarea. Cum romanul cupricina este romanul favorit alRuxandrei Cesereanu, fire[te c\rubrica va purta amprenta histrio-

nic\ a magistrului Mihail Afanasie-vici Bulgakov!

Daniel Cristea-Enache va sus]ine o rubric\ de publicistic\ –„BUCURE{TI, FAR WEST“. „Integrare [i dezintegrare“ este titlulprimului text publicat de cunoscutul critic literar `n „Su-plimentul de cultur\“ `n edi]ia din 6 ianuarie 2007. „Inte-grarea `n Uniunea European\ nu va `nsemna nicidecum o

dezintegrare a românismului, o distrugere aspecificului, o pierdere a identit\]ii, ci dezin-

tegrarea unui tip de autohtonism, a unor anu-mite componente din specificul na]ional. Vor

fi limitate impostura [i [mecheria unsu-roas\, va sc\dea num\rul «descurc\re]ilor»

[i al arti[tilor infrac]iunii. Vor conta tot maimult c`t [i cum munce[ti, felul `n carevorbe[ti, ideile pe care le pui `n mi[care“,scrie Daniel Cristea-Enache.

RRaappoorrttuull CCoommiissiieeii TTiissmm\\nneeaannuu nnuu sseeppoottrriivvee[[ttee,, vvoorrbbaa uunnoorr [[eeffii ddee ppaarrttiiddeeddee vveecchhee oorrii ddee nnoouu\\ ooppoozzii]]iiee,, RRoommââ-nniieeii.. Nu era nici locul, nici momentul.Eventual, trebuia s\ mai a[tept\m vreo[aptesprezece ani, iar dup-aia, cine [tie,poate ar fi fost locul [i momentul. A-cum, cert, nu. Nu `ntr-o Românie `n carenu doar partidele, dar [i presa, `n mareparte, se str\duie[te s\ scoat\ din orice,fie ea [i o reu[it\ absolut\ (nu spun ne-ap\rat c\ e cazul raportului, de fapt aicinici nu se poate vorbi `n termeni de re-u[it\ sau nereu[it\), numai p\r]ile ne-gative.

Am citit [i ascultat, aproape jenat,multe dintre comentariile ulterioare me-sajului preziden]ial din Parlament. Iara doua zi, am avut parte de comentariiale prietenilor, care constatau c\ „[i eiau fost naivi s\ se emo]ioneze `n mo-mentul emiterii mesajului, dar norocc\ au `n]eles, mai apoi, cum st\ treaba“.Iar treaba, `n opinia multora, st\ a[a:comisia Tism\neanu a fost una „ama-toare“, raportul e prost, n-are leg\tur\cu realitatea, e o mistificare colosal\, n-arebaze [tiin]ifice etc. Mai mult, VladimirTism\neanu [i-a acuzat `n raport pro-priul tat\ – iar asta, nu-i a[a?, e o prac-tic\ stalinist\. Acum, dac\ raportul nuar fi cuprins [i numele tat\lui lui Vladi-mir Tism\neanu, cu siguran]\ c\ a-ceia[i care-l critic\ acum ar fi s\rit [imai sus, probabil, url`nd c\ lacuna do-

vede[te, de asemenea, c\ a fost vorba deo comisie subiectiv\, neprofesionist\ etc.

Nimeni sau aproape nimeni nu maiare timp s\ se g`ndeasc\ la valoarea u-ria[\, din punct de vedere moral, a me-sajului preziden]ial din parlament. Ni-meni sau aproape nimeni nu pare s\ ob-serve c\, `n acel circ ordinar creat deVadim Tudor [i acoli]ii, statul român af\cut un gest care n-are leg\tur\ cu vreunraport, cu valoarea lui „[tiin]ific\“, cumembrii comisiei care l-au ticluit. Sta-tul român, acela[i, chiar dac\ diferit,

[i-a cerut scuze fa]\ de cet\]enii s\i pecare, `ntr-o perioad\ cumplit\, i-a umi-lit, i-a ]inut `n suferin]\, de care [i-a b\-tut joc. Asta era esen]a unui mesaj pre-ziden]ial care, indiferent de numele pre-[edintelui, face onoare statului [i ofer\o extrem de t`rzie, dar `nc\ binevenit\pentru mul]i, repara]ie moral\.

Mesajul preziden]ial este, `n felul a-cesta, cov`r[itor de important: el se con-stituie, `n fine, `ntr-o baz\ de la care poa-te `ncepe iertarea. Statul român aveanevoie de iertare, iar cet\]enii lui, oparte trist\, `nc\ `nsemnat\ a lor, pot,`n fine, s\ i-o acorde. ~n rest, `ncep`ndcu violen]a odioas\ a peremi[tilor dinparlament [i continu`nd cu iresponsa-bilitatea cronic\ a unor a[a-zi[i anali[tipolitici, incapabili s\ m\soare eveni-mentul `n anvergura lui, [i nu `n gradulde ur\ pe care-l manifest\ fa]\ de ac-tualul pre[edinte, aproape c\ nu maiconteaz\. Prin respingerea categoric\ [iiresponsabil\ a valorii documentului,contestatarii nu fac dec`t s\ confirmec\, `nrobi]i de adversitatea lor, [i-aupierdut total capacitatea de analiz\. {i,mai ales, s\ ateste, `ntr-adev\r, c\ ierta-

rea nu numai c\ nu e u[or de ob]inut,dar e uneori foarte dificil de cerut. De[icred c\, fa]\ de majoritatea contestata-rilor acestui mesaj preziden]ial, statulromân nici n-ar fi avut prea multe mo-tive s\-[i cear\ scuze.

Revin, `n final, la observa]ia de la`nceput: poate c\ `ntr-adev\r nu eranici momentul, nici locul. Dar spun astanumai referindu-m\ la reac]iile publiceale unora. Pentru c\ altfel, pentru mul]idintre cei care nu au ast\zi for]a de asta `n emisiuni de televiziune cu vreunlaptop `n fa]\ [i a comenta deta[at [i„superior“, mesajul de luni reprezint\,`ntr-adev\r, unul dintre momenteleemo]ionante ale vie]ii, un moment at`tde a[teptat [i, `n fine, lini[titor. Lar`ndu-mi, imagin`ndu-m\ – cu imensadificultate [i cu tot at`ta respect – `n lo-cul multora dintre cei pe care comunis-mul i-a fr`nt, `n diverse forme, am fostemo]ionat. Iar emo]ia mea, a unui omcare a prins doar 15 ani de comunism,a fost definit\, extraordinar, printr-uncuv`nt care i-a apar]inut unuia dintremarii nedrept\]i]i ai istoriei române,anume Regele Mihai I: „Condamnareaoficial\ a comunismului m\ face s\ credc\ i-am supravie]uit“. Nu [tiu c`t desemnificativ\ le pare unora o asemenearemarc\. Pe mine `ns\ m-a f\cut, chiar[i acum, s\ mai `n]eleg ceva din ceea cea `nsemnat comunismul românesc.

Revista „Pavilion“ a anun]at c\ renun]\ la finan]area pe care a primit-ode la Administra]ia Fondului Cultural Na]ional. „Din cauza condi]iilorde decont, am decis renun]area la fondurile alocate, de[i ne aflam pelocul 2 la num\rul de puncte acumulate“, transmit editorii revistei.

AFCN R|M~NE{I CU BANI

» 2

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 108 » 23 decembrie 2006 – 5 ianuarie 2007 www.supliment.polirom.ro

Raport pentru supravie]uitori

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL APARE ~N AUSTRIA, FRAN}A {I SLOVENIA ~N 2007

DE LA BALCON

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Lucian Dan TEODOROVICI

RUBRICI NOI ~N „SUPLIMENTUL DE CULTUR|“ SUPLIMENTUL LUI JUP

Romanul Trimisul nostru special de Florin L\z\rescu, c`[tig\-torul locului al II-lea la Premiul pentru Literatur\ Est-European\,publicat de Polirom `n 2005, va fi publicat anul viitor la treiedituri europene din Austria, Fran]a [i Slovenia.

Trimisul nostru special a ob]inut locului al II-lea la Pre-miul pentru Literatur\ Est-European\ dup\ mai multe etapede selec]ie la nivel na]ional [i regional. Dintr-un total de aproxi-mativ 500 de apari]ii editoriale selectate de juriile na]ionaledin cele zece ]\ri participante, au fost nominalizate 20 de titluri.Romanul va fi publicat anul viitor de Editura Wieser `n limbilegerman\ [i român\, `ntr-o colec]ie intitulat\ „EditionZwei“, cecuprinde volume bilingve. De asemenea, Polirom a mai `n-cheiat contracte de editare cu Modrijan (Slovenia) [i Editionsdes Syrtes (Fran]a). Modrijan va edita Trimisul nostru special,ca [i `n cazul Editurii Wieser, bilingv, `n român\ [i sloven\ `ncadrul programului „EU-27“. Acesta const\ `n publicarea a 27de volume bilingve ale unor autori din ]\rile europene. Slove-

nia va asigura pre[edin]ia Uniunii Europene `n 2008. Editionsdes Syrtes exist\ din 1999 [i este specializat\ `n literatura rus\[i din ]\rile din Europa Central\. Anul acesta, a editat volumulautoarei bulgare Theodora Dimova, care a ob]inut locul I la Pre-miul pentru Literatur\ Est-European\. Printre autorii publi-ca]i se mai num\r\: Boris Pasternak, Marina Tsvetaeva, CinghizAitmatov [i Vladimir Volkoff. ~n ianuarie 2007 va publica Ultimanoapte de dragoste, ̀ nt̀ ia noapte de r\zboi, cunoscutul roman al luiCamil Petrescu.

„Cred c\ cel mai important lucru pe care l-am c`[tigat cupremiul acesta (pentru Literatur\ Est-European\ – n.r.) este c\o s\ mi se acorde mai mult\ aten]ie `n România. Cartea a ap\-rut `n 2005, s-a scris despre ea vreo dou\-trei luni, a avut opres\ foarte bun\, a figurat `n top 10 al anului 2005 la c\r]ilede literatur\, iar apoi a fost t\cere. Dar din momentul `n care amluat acest premiu, mul]i oameni au fost brusc interesa]i de carte,ceea ce-i un lucru foarte bun“, a declarat Florin L\z\rescu.

Horia-Roman Patapievici `n „Eve-nimentul Zilei“ (21 decembrie2006): „Ceea ce s-a petrecut `nParlamentul României cu ocaziacondamn\rii oficiale a comunismu-lui, la instigarea neru[inat\ a parti-dului cu nume care ar trebui inter-zis, pentru c\ dezonoreaz\ numelede România Mare, nu a fost doarun act huliganic, care a bruiat so-lemnitatea momentului, ci [i uncomplot reu[it, care a demascatdefinitiv c`rd\[iile parlamentare.(...) Aceast\ mascarad\ cu iz penalnu ar fi putut avea loc dac\ senato-rul Nicolae V\c\roiu (...) nu [i-ar fioferit complicitatea“.

Mircea Mih\ie[ poveste[te `n„Evenimentul Zilei“ (20 decembrie2006) „scena balconului“: „Primula reac]ionat Horia, era cel maiaproape de u[\, i-a intrebat cu cedrept p\trund ei `ntr-o loj\ dejaocupat\. C.V. Tudor (...) i s-a adre-sat lui Horia cu «m\i, limbricule» [ine-a spus c\ ne arunc\ pe to]i dela balcon. A avut o ie[ire absolutresping\toare fa]\ de de]inu]ii poli-tici: «Ce pu[c\rie politic\? V-aarestat mili]ia, era]i infractori».“

» Mesajul preziden]ial este,`n felul acesta, cov`r[itorde important: el se cons-tituie, `n fine, `ntr-o baz\de la care poate `ncepe ier-tarea. Statul român aveanevoie de iertare, iarcet\]enii lui, o parte trist\,`nc\ `nsemnat\ a lor, pot,`n fine, s\ i-o acorde.

© f

oto

Ion

Barb

u


Anul cultural 2006 s-ar fi putut `ncheia apoteotic. Mul]umimministrului Culturii pentru c\ a hot\r`t s\ `[i retrag\ poeziile din cadrulrecitalului „Cuvinte de suflet“.

3 «

retrospectiv\LA MUSTA}|

ROMÂNII E DE{TEP}I

Radu Pavel GHEO

Limbileimperialiste (II)Cum spuneam s\pt\m`na trecut\,de ceva vreme prin cercurile cul-turale europene se bomb\ne se-rios – mai ales dinspre lumeafrancofon\ – `mpotriva imperialis-mului limbii engleze. Iar fenome-nul e `n egal\ m\sur\ politic, cul-tural [i economic. Politic, fiindc\a ap\rut pe fondul unui st`ngismfilo-comunist al c\rui nucleu deiradiere e de g\sit tot `n Fran]a, ]a-ra unde mari intelectuali s-au raliatnecondi]ionat idealurilor sovietice.

Engleza a ajuns s\ fie criticat\[i ca semn al extinderii puterii eco-nomice a Americii, de[i caracteruls\u de lingua franca a fost deter-minat mai degrab\ de simplitateaei, de u[urin]a cu care poate fi `n-v\]at\, [i mai pu]in de caracterulimperialist al Statelor Unite. Iar a-mericanii nu s`nt singurii oamenide afaceri care `[i extind firmelepe tot globul, `nghi]ind alte eco-nomii, mai mici [i mai localiste. Ofac [i germanii, [i japonezii, [i fran-cezii – doar c\ atunci nu mai vor-be[te nimeni despre imperialism[i globalizare, ci despre investi]ii,sprijin [i crearea de noi locuri demunc\.

~n fine, aspectul cultural al pro-blemei e cel mai delicat, dar [i celmai l\muritor. De obicei, limba en-glez\ e asociat\ cu americanismul,cu americanitatea [i cu „p\catele“Americii. Doar c\ engleza e de faptlimba oficial\ a Marii Britanii [i afostelor sale colonii (adic\ [i aStatelor Unite). C`t timp e limb\oficial\ `n Australia, Canada, NouaZeeland\ [i Marea Britanie, c`ttimp e vorbit\ pe larg `n India [i`n ]\ri africane, trebuie s\ fii foartepornit `mpotriva „americaniz\rii“[i „globaliz\rii“ ca s\ acuzi englezade imperialism, prin asociere abu-ziv\ cu economia sau politica SUA.

Se mai depl`nge azi [i faptul c\pretutindeni `n lume pia]a tradu-cerilor este invadat\ de romanevenite din spa]iul anglofon. Amauzit destul\ lume (bun\) care de-pl`ngea invazia de autori ameri-cani mediocri pe o pia]\ `n careautorii europeni de valoare nu semai v\d. ~n subtext se sugereaz\c\ asta e tot ce ne poate aducelimba englez\. Criticii literaturiide limb\ englez\ (care nu e chiartoat\ adus\ de peste ocean) ig-nor\ num\rul extraordinar de marede scriitori americani foarte valo-ro[i, inepuizabilul rezervor de scri-itori britanici foarte valoro[i, pre-

cum [i nenum\ra]ii autori din A-frica sau Asia, care scriu de obiceitot `n limba asta imperialist\. Cas\ iau un exemplu banal, [aptedin ultimii cincisprezece laurea]iai Premiului Nobel pentru litera-tur\ [i-au scris opera `n limba en-glez\. A doua limb\ `n acest clasa-ment e germana, cu doi (2) autori.

Dar toate aceste nemul]umiride ordin lingvistic ]in `n primulr`nd de impunerea unei noi puteripolitice, economice [i – asta e! –culturale. Nu-i de mirare c\ Fran]ae la ora actual\ cel mai puternicbastion al antiamericanismului `nEuropa. Iar `n ceea ce prive[te strict„imperialismul“ englezei (cite[te„al americanei“), lucrurile stau foar-te simplu. Doar g`ndi]i-v\: care afost lingua franca anterioar\ engle-zei? Ce limb\ vorbeau ofi]erii ru[i,boierii români din secolele 19-20,nobilii rafina]i de la mai toatecur]ile? Franceza, bien sûr!

Francofonia e un exemplu ex-celent, ce ilustreaz\ `ncercarea dea recupera din terenul pierdut [ide a mai p\stra un lustru din glo-ria trecut\. Francofonia este um-brela ce adun\ sub ea coloniza]iialtei limbi. De[i se vrea o replic\la imperialismul englezei, nu re-prezint\ dec`t o versiune mai r`n-zoas\ a ei, fiindc\ pretinde acela[ilucru: primatul francezei [i subor-donarea limbii na]ionale a franco-fonilor. F\r\ nici un fel de recipro-citate. Nu e un gest de generozi-tate, ci unul de orgoliu. Pe fran-cezi nu `i deranjeaz\ imperialismullimbii `n sine, ci faptul c\ al]ii, nuei, s`nt de-acum imperiali[tii.

Ei, asta e. Vorba cuiva: Pardon,scuza]i, bonsoar! Alivoar. Timeschange, people change. {i limbileodat\ cu ei.

Patru filmepentru locul I

Elena Vl\d\reanu

11.. Cum mi-am petrecut sf`r[itul lumii, Afost sau n-a fost?, H`rtia va fi albastr\ [iRyna. Diferite, fiecare interesant `n felullui, chiar dac\ primul [i ultimul le-au pro-vocat criticilor de film mai mult str`mb\-turi din nas dec`t aplauze. Eu zic c\ toate

patru merit\ amintite `n topul eveni-mentelor anului 2006.

22.. Ecoul proiectului „Romania. Kiss me“`n Statele Unite ale Americii, mai precis`n paginile „The New York Times“.

33.. Traducerea lui Orhan Pamuk `n limbaromân\. Sper ca to]i cei care s-au `nfu-riat la anun]ul Nobelului pentru litera-tur\, spun`nd: „Vai, Pamuk nu merita, epolitic\ doar“ s\ citeasc\ M\ numescRo[u, indiscutabil una dintre cele maifrumoase c\r]i ale ultimilor ani.

» Se mai depl`nge azi [ifaptul c\ pretutindeni`n lume pia]a traduce-rilor este invadat\ deromane venite dinspa]iul anglofon. Amauzit destul\ lume(bun\) care depl`ngeainvazia de autori ame-ricani mediocri pe opia]\ `n care autoriieuropeni de valoarenu se mai v\d.

CulTop Mini Top

EDITORI, BANI,MINISTRU

George Onofrei

1. „Cherela“ din jurul T`rgului deCarte „Bookfest“. Orgoliile din lu-mea editorial\ au ie[it la iveal\ cuaceast\ ocazie mai mult dec`t `noricare alt\ situa]ie. Tot `n acestan, Asocia]ia Editorilor din România(AER) a mai pierdut dintre membri`n favoarea recent-constituitei Fe-dera]ii a Editorilor [i Difuzorilor deCarte din România. Cu un nou [ef,`n persoana lui Grigore Arsene, AER`ncearc\ acum reconcilierea cu Mi-nisterul Culturii [i Cultelor [i cu ce-lelalte asocia]ii de profil. Primele re-zultate le vom vedea `ns\ `n 2007.

2. Acest an a fost cel mai prost `nprivin]a finan]\rii culturii scrise.Marile edituri din România au refu-zat la final de an banii destina]iproiectelor editoriale de la Adminis-tra]ia Fondului Cultural Na]ional.Motiva]ia a fost una de bun-sim] –procedurile impuse de AFCN s`ntextrem de greoaie, iar sumele ridi-col de mici: circa 8 milioane de leivechi pe titlu, `n unele cazuri. Din-colo de celebrul „Apel pentru sal-varea culturii vii“, lansat de „Con-temporanul“ [i ironizat de cea maimare parte a presei din cauza tonu-lui [i tipului de argumenta]ie folosi-te, problema finan]\rii c\r]ii r\m`neuna fundamental\.

3. Presta]ia ministrului Culturii,Adrian Iorgulescu. Domnia sar\m`ne exemplul tipic de form\f\r\ fond. A dus mai departe, ce-idrept, reforma institu]iilor cultura-le. Doar c\ aceasta fusese g`ndit\de Mona Musc\ [i echipa sa `na-inte. Faptul c\ anul viitor Sibiul vafi capital\ cultural\ European\ `i vada ocazia s\-[i arate adev\ratam\sur\ a priceperii sale.

„Suplimentul de cultur\“a realizat [i `n acest ano retrospectiv\ a celormai importante eveni-mente culturale reflecta-te `n 2006. Pe care o pu-te]i citi `ncep`nd cu pagi-na 5. Am solicitat c`torvadintre membrii echipei„de actualitate“ un toppersonal al `nt`mpl\rilordin anul pe care tocmai`l `ncheiem.

Apoteoza dup\ IorgulescuAnca Baraboi

»» Bienala Interna]ional\ de Art\ Contemporan\ „Periferic“ de la Ia[i, organizat\ deAsocia]ia Cultural\ Vector. Edi]ia de anul acesta a confirmat faptul c\ „Perifericul“este cel mai important eveniment de acest gen din România. P\cat c\ nu se bucur\de sus]inerea autorit\]ilor locale [i promovarea cuvenite.

»» Anul cultural 2006 s-ar fi putut `ncheia apoteotic. Mul]umim pe aceast\ cale mi-nistrului Culturii [i Cultelor Adrian Iorgulescu pentru c\ a hot\r`t s\ `[i retrag\ po-eziile din cadrul recitalului „Cuvinte de suflet“. Fanii nu trebuie s\ dispere `ns\. Potciti `n continuare articolele ministrului la adresa www.cultura.ro.

Top 300R. Chiru]\

Marele jurnalist cultural [i critic de pl\cere R. Chi-ru]\, vajnic, dar pe alocuri prea lene[ colaborator alprimului hypermagazin cultural din scumpa noas-tr\ patrie România, propune pentru anul ce st\ a se ̀ n-cheia degrab\ urm\torul Top 3 al principalelor eve-nimente culturale din 2006, `n viziunea sa gre[it\:

PPee llooccuull II, cu multe felicit\ri, ex-aequo, Petrila [i Pe-riferia cultural\, cele dou\ concepte ale magnatuluiindustriilor caricaturii, maestrul Ion Barbu. Moti-va]ia juriului: `ntr-o ]ar\ `n care totul se face la cen-tru, m\car o dat\ s\ fie [i periferia pe primul loc.

LLooccuull aall IIII--lleeaa (cu multe surprize pentru mul]i):deconspirarea unora dintre colaboratorii Securit\]iicare [tiau nu numai s\ fileze, ci s\ [i scrie. Nomi-naliz\rile nu le mai facem acum, ele se [tiu deja„din pres\“. Motiva]ia juriului: n-avem nici unapentru ceea ce au f\cut.

~n fine, ppee llooccuull aall IIIIII--lleeaa, cu diplom\ de partici-pare, stau scandalagiii din preajma t`rgului de carte„BookFest“, desf\[urat, cu greu, `n iulie anul curent:Ministerul Culturii [i Asocia]ia Editorilor din Româ-nia. Sau, ca s\ fim mai exac]i: Ioan Onisei [i GabrielLiiceanu. Motiva]ia juriului: ne-au ar\tat c`t de multemai s`nt de f\cut `n cultura român\. Prea multe.

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Sindromul Buruian\sauCiubo]ica Tribunului

Pe locul I, cu multe felicit\ri, ex-aequo, Petrila [i Periferiacultural\, cele dou\ concepte ale magnatului industriilorcaricaturii, maestrul Ion Barbu.

R. CHIRU}|A ALES

» 4

retrospectiv\


Joseph Barbera a plecat dintre noichiar `n s\pt\m`na c`nd, dac-ar fifost cu vreo 50 de ani mai t`n\r,ar fi putut g\si un personaj sucu-lent pentru desenele sale anima-te; unul care-ar fi oferit momentebidimensionale mult mai hazoase[i `nsp\im`nt\toare [i ridicoledec`t cele `n care apar Tom [i Jerrysau Fred & Barney. V\ g`ndi]i cusiguran]\ la cel care-mi st\ruie [imie `n minte acum: Vadim Tudor.Sau imagina]i-v\ doar c`t de bines-ar fi v`ndut revistele de benzidesenate de pe timpuri, dac\ `nlocul lui Rahan sau Asterix ar fiap\rut acest personaj rubensian,dotat c`nd cu bretele, c`nd cuochelari à la Frank Zappa.

Nu, nu consider amuzante sausimpatice [i nici nu privesc cu de-ta[are istoriile petrecute `naceast\ s\pt\m`n\ `nainte, `n tim-pul [i dup\ citirea „raportuluiTism\neanu“. Dar, dup\ ce m-a`ncercat o acut\ senza]ie degrea]\ urm\rind m\sc\rile petre-cute `n Parlament, `ncerc acums\-mi ocup convalescen]a f\c`ndhaz de necaz. Desigur, fiind lar`ndu-mi membru cu cotiza]iapl\tit\ la zi `n asocia]ia microcefa-lilor nenoroci]i, a obr\znic\turilortinere care nu [tiu s\ pre]uiasc\marile valori ale neamului nostru,nu pot s\-l judec la adev\rata savaloare pe marele om de stat [ide cultur\ Vadim.

Dac\ stau mai bine s\ m\g`ndesc, pentru a r\m`ne un per-sonaj simpatic `n istorie, lui Va-dim Tudor i-ar fi prins bine oapari]ie, m\car ca „special gu-est“, `n desenele de la Hanna &Barbera. Ce-ar fi fost s\-l vedem

pe Tribun `ncerc`nd s\-l scoat\ peJerry din vizuina sa, strig`ndu-i,evident, `n englez\, „m\, boule!,limbricul dracului!“? Sau s\-lurm\rim pe liderul PRM cum `ltrosne[te pe bietul guzg\nel cuun „Tricolorul“ peste urechi, `ntimp ce doamna Buruian\ ì d\ cupliciul pe la [ale?

Serios vorbind, acest personajlugubru al spa]iului public româ-nesc a crescut bine-mersi la s`nulpresei noastre televizate. Carepres\ nu i-a `mbr\]i[at neap\ratopiniile, dar nici nu l-a amendatatunci c`nd era cazul s-o fac\. Pec`t de tare url\ unele ziare pe te-ma „capodoperelor“ semnate deVadim Tudor, pe-at`t de v`rtosapas\ pedala absurdului persona-je expirate `n discurs, dar maiprezente ca niciodat\ pe sticl\,precum Ion Cristoiu, Octavian Pa-ler sau Mircea Badea, care, de[inu se arat\ a fi de partea lui Alci-biade, ì completeaz\ teoriile sau,dup\ caz, invectivele lansate deacesta. ~l face Vadim pe semnata-rul raportului cum ì vine la gur\?Nici o problem\, apare [i Badea,la „revista“ presei, care nug\se[te ceva mai inteligent dec`ts\-i analizeze freza lui VladimirTism\neanu.

~ncep s\ fiu din ce `n ce maiconvins c\ singurul antidot la per-sonaje precum Vadim Tudor sauGigi Becali nu e ignoran]a [i izola-rea lor prin omisiune; ci e ca lide-rii de opinie [i ziari[tii din televi-ziuni s\-nceap\ a-[i face, scurt pedoi, meseria. Altfel, mìne,poimìne, ne vom trezi c\ me-rit\m cu v`rf [i `ndesat s\ fim ca-taloga]i drept „limbrici“.

Bobi

Verificam minu]ios lista achi-zi]iilor pentru s\rb\tori. {tiambine c\ nu trebuia s\ cad `naceast\ capcan\ perfid\ pecare ne-o intind comercian]ii

sub denumirea de„febra cump\r\-turilor“. Adic\ s\te sim]i tu mare

cre[tin [i s\dai banii

pe toate ciurucurile sclipitoa-re, numai fiindc\ vine Cr\ciu-nul [i a[a se poart\. La minefebra cump\r\turilor se ma-nifest\ `n forma proprie, adi-c\ fac temperatur\ c`nd m\g`ndesc la ele. De ce, dom’le,tot ce muncim toamna tre’s\ spargem `n dou\ zile dedemen]\? Nu putem, oare,s\ fim ra]ionali? De ce s\ fa-cem cin[pe feluri de m`n-care, dup\ care s\ ne invit\m

la mas\ chiar [i cele mai ciu-fute rubedenii, doar ca s\ nuse strice?

M\car dac\ era ieftin\ ha-leala. Dar, iaca, mu[chiule]ulde godac face 20 lei `n super-marchet. Pentru cine estefraier s\-l cumpere. Or, eu,mare spirit practic, am sim]itcum stau apele `n domeniulporcicol. Din dou\ telefoaneam aflat c\, dac\ iei un indi-vid viu [i-l tai, te ajunge 3 lei

kilu’. A[a da! Iei un porc pedin dou\ cu cineva, dai 150de lei partea ta [i sco]i un li-ghean de carne. {tiu, [tiu,s`nt genial, asta e.

Am t\iat nefericitul `n spa-tele blocului. Sectoristul mi-adat amend\ pentru poluarefonic\ prin gui]are. Ghinion.Am adus jum\tatea mea deporc `n cas\ [i am depozi-tat-o `n... fund, pentru c\ fri-giderul nu avea destul spa]iu

de congelare. Fuga la maga-zin [i cump\r\ un congela-tor, c\ doar nu era s\ la[i s\se `mput\ cea mai bun\ afa-cere. A]i auzit de culori ire-petabile? S`nt alea pe care lenimere[ti din prostie, ames-tec`nd varul ca s\ boie[ti ca-mera. C`nd am zg`riat pere-tele cu col]ul congelatoruluimi-a p\rut r\u c\ nu am p\s-trat un strop pentru retu[uri.A[a c\ am rev\ruit toat\ ca-

mera. Vernil, o culoare dealtfel frumoas\, doar c\ numergea cu covorul ro[u. No-roc c\ mai era deschis la co-vor\rie.

So]ia mea a fost foarte fe-ricit\, ei ì plac mult surpri-zele. A insistat chiar s\schimb\m [i parchetul. Toc-mai l-am adus, treaba va figata cam `n a treia zi deCr\ciun. Dar carnea, dragiimei, am scos-o la super pre].

VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE » SOCOTEALA DE ACAS| NU SE...

CONTINUARE DIN PAGINA 3

CulTop Mini Top

Top (`n care ordineanu are nici un felde importan]\)

Robert B\lan

» Proiectul de teatru social„Harta sensibil\“ din cartierulRahova: pentru c\ este pen-tru prima oar\ c`nd am v\-zut eu un program de teatrusocial care s\ `nsemne cevaat`t din punct de vedere ar-tistic, c`t [i pentru via]a oame-nilor c\rora le-a fost adresat.

» Apari]ia unui competitorserios pentru Polirom [i Hu-manitas: Curtea Veche.

» Romanul B\iu]eii de Filip[i Matei Florian: pentru c\ efoarte mi[to... [i la urma ur-mei de ce s\ nu `mi laud [ieu prietenii, dac\ merit\.

2006 – Review de participant b\n\]eanManu B\bescu

»» „Summertime out.“ Absolut ritm: trance-pira]ie, gula[ insular, cort chill-out, omul per-fect la Sziget, dread-locks [i Radiohead live. Sziget Festival, Budapesta. Va urma.

»» „F`nFest Manifest“, vizion\ri subliminale, disiden]i ecologi[ti, expira]ii corporatiste,muzici fanteziste, localnici dezorienta]i, formatori de opinie, breakbeat all night. Festi-valul „F`nFest“, Ro[ia Montan\. Vara, la final. Stop.

»» Un tramvai numit Popescu, cadre cu sunet de [in\, Teatru Radiofonic, voaluri [i scheme`n sta]ia de tramvai, concerte grece[ti, proiec]ii de idei `n Pia]a Unirii, jazz `n Sinagog\,voce [i experimental. Festivalul Dramaturgiei Române[ti, `ntr-o !ncredible Timi[oara.Stop.

»» Hal\, electronic vibe, wall of sound [i manifest\ri defulative, `n ritm australian de Pen-dullum. Trei nop]i albe, trei zile negre de fum [i patru s\pt\m`ni de timpane ame]ite. Pe drum’nbass-breakbeat-hip-hop-maglavais cu pete pe sonorizare. TM06Base, Timi[oara. Stop.

»» Galop cultural, un fel de teatru banal, umor de ecran, actori premia]i, dramaturgi apre-cia]i `neca]i `n paranoia de r\zboi [i limbaj denivelat. Nu neap\rat fenomenal: ClaudiuBleon] [i Victoria Cocia[ `n Caii la fereastr\ de Matei Vi[niec, la Teatrul Na]ional.

»» Un unu decembrie nesperat, muzicieni coafa]i, maraton de jazz [i zzzzzzz... [i exaltat.Presta]ia suedezilor de la E.S.T.– Esbjorn Svensson Trio a fost egal [oc de final. Adic\, ex-cep]ional: Timi[oara Jazz Festival. Deocamdat\, Stop Final.

Selec]ie de George Onofrei

»» LLuunnaa iiaannuuaarriiee `̀nncceeppee ccuu rreeeeddiittaarreeaaEEvvaanngghheellii[[ttiilloorr AAlliinneeii MMuunnggiiuu PPiippppiiddiillaa CCaarrtteeaa RRoommâânneeaasscc\\.. Totodat\, au-toarea ap\rea cu declara]ii `n cotidia-nul francez „Le Monde“: „M\ a[teptamla o reac]ie violent\, dar a[ fi dorit careac]iile la piesa mea s\ nu releve pri-mitivismul societ\]ii noastre. Tr\im ̀ ntr-osocietate ipocrit\, ca pe vremea lui Ceau-[escu. Atunci eram comuni[ti. Acums`ntem ortodoc[i!“.

»» TToott `̀nn iiaannuuaarriiee ((nnuummeerreellee 5599 [[ii 6600)),,„„SSuupplliimmeennttuull ddee ccuullttuurr\\““ ppuubblliicc\\,, `̀nnpprreemmiieerr\\,, rreezzuullttaatteellee BBaarroommeettrruulluuii ddeeCCoonnssuumm CCuullttuurraall ppee aannuull 22000055,, rreeaallii-zzaatt ddee CCeennttrruull ddee SSttuuddiiii [[ii CCeerrcceett\\rrii `̀nnDDoommeenniiuull CCuullttuurriiii ((CCSSCCDDCC)) ddiinn ccaaddrruullMMiinniisstteerruulluuii CCuullttuurriiii [[ii CCuulltteelloorr.. Emi-lia Chiscop a prezentat cititorilor „Su-plimentului“ cele mai importante dateale studiului. Care studiu ne-a relevat,deloc surprinz\tor, c\ Mihai Eminescueste cel mai cunoscut dintre scriitoriiromâni. Urmeaz\ „`n top“ Mihail Sado-veanu, Ion Creang\ [i Liviu Rebreanu.Din literatura str\in\, responden]ii i-aunominalizat pe Alexandre Dumas, Wil-liam Shakespeare, pe aceea[i pozi]ie s-au„clasat“ Honoré de Balzac, Tolstoi [iJules Verne. Urmeaz\ `n clasament San-dra Brown, Ernest Hemingway [i DanBrown. Sergiu Nicolaescu a fost numitde 40% dintre responden]i drept celmai cunoscut regizor. Cristi Puiu ob-]ine un merituos loc 7.

»» CCrriittiiccuull lliitteerraarr LLuummiinnii]]aa MMaarrccuu aa ccoo-mmeennttaatt rreezzuullttaatteellee ppeennttrruu rreevviissttaa nnooaass-ttrr\\:: „„OOaammeenniiii nnuu ss`̀nntt oobbii[[nnuuii]]ii ss\\ ssppuu-nn\\ eexxaacctt ccee ccrreedd,, nnuu ii--aa `̀nnccuurraajjaatt nnii-mmeennii `̀nn [[ccooaall\\ ss\\ ffiiee aauutteennttiiccii ccuu eeii `̀nn-[[ii[[ii.. Cultura, al\turi de religie [i de sex,este unul dintre subiectele-tabu ale ro-mânilor. Ei nu pot `nc\ s\ vorbeasc\normal despre asemenea chestiuni de-licate. Acest sondaj nu arat\ ̀ nc\ ce credromânii despre cultur\, ci cum vorbescromânii despre cultur\ [i este, `n con-secin]\, foarte previzibil [i va da ap\ lamoar\ la nesf`r[it apocalipticilor `ngri-jora]i de moartea iminent\ a culturii“.

»» ~~nn iiaannuuaarriiee aaffllaamm cc\\ NNiiccoollaaee MMaannoo-lleessccuu,, pprree[[eeddiinntteellee UUnniiuunniiii SSccrriiiittoorriilloorrddiinn RRoommâânniiaa,, vvaa pprreelluuaa llaa ssff`̀rr[[iittuull lluunniiiiaapprriilliiee ppoossttuull ddee aammbbaassaaddoorr aall RRoommââ-nniieeii llaa UUNNEESSCCOO,, `̀nnllooccuuiinndduu--ll ppee AAnn-ddrreeii MMaagghheerruu.. De fapt, Manolescu a de-venit ambasador abia la sf`r[itul acestuian.

„Noi nu am f\cutun exerci]iu de fra]i“

»» DDiinn ffeebbrruuaarriiee ssee pprreeffiigguurraa ddeejjaa ssccaann-ddaalluull ddiinn jjuurruull TT`̀rrgguulluuii ddee CCaarrttee „„BBooookk-ffeesstt““.. Cum st\teau lucrurile: Rolul deorganizator va fi `mp\r]it de AER, Mi-nisterul Culturii [i Cultelor [i Funda]iaArtexpo. Secretarul de stat Ioan Oniseiadmite c\ „Bookfest“ `nlocuie[te tradi-]ionalul „Bookarest“. Mihai Oroveanudeclar\ c\ `i pare r\u c\ AER nu a por-nit `mpreun\ cu domnia sa de la `nceput.

»» SSpprree ssff`̀rr[[iittuull lluuii ffeebbrruuaarriiee,, „„SSuuppllii-mmeennttuull ddee ccuullttuurr\\““ ttiittrraa:: „„LLuummeeaa eeddiittoo-rriiaall\\,, ddeezzbbiinnaatt\\ ddee tt`̀rrgguull ddee ccaarrttee ddiinnvvaarr\\““.. Organizarea t`rgului de carte a-nun]at pentru luna iunie intrase `ntr-unnou impas. Presa consemna r\cirea re-la]iilor dintre AER [i Ministerul Cultu-rii. La organizarea „Bookfest“, MCC in-vita [i celelalte asocia]ii ale editorilor.Acestea protestaser\ `mpotriva inten-]iei AER de a fi singurul ini]iator al eve-nimentului. Doina Marian, directorul

executiv al AER, accentuafaptul c\ proiectul „Book-

fest“ este unul privat [i urma a se des-f\[ura doar sub auspiciile MCC [i cucolaborarea Funda]iei ARTEXPO, con-dus\ de Mihai Oroveanu.

»» AAssoocciiaa]]iiaa EEddiittuurriilloorr ccuu PPrrooffiill PPeeddaaggoo-ggiicc [[ii CCuullttuurraall aa ddeecciiss ppee 1177 ffeebbrruuaarriiee,,`̀nn uurrmmaa uunneeii [[eeddiinnttee aa bbooaarrdd--uulluuii,, ccuuuunnaanniimmiittaattee ddee vvoottuurrii,, sscchhiimmbbaarreeaa ddee-nnuummiirriiii `̀nn UUnniiuunneeaa EEddiittoorriilloorr ddiinn RRoo-mmâânniiaa [[ii,, iimmpplliicciitt,, aa ssttaattuuttuulluuii.. Toateediturile din viitorul UER aveau la dis-pozi]ie dou\ s\pt\m`ni s\ decid\ apar-tenen]a la una dintre asocia]ii.

»» ~~nn uurrmmaa uunnoorr nnooii sscchhiimmbbuurrii dduurree ddeerreepplliiccii `̀nnttrree pprree[[eeddiinntteellee AAEERR ddeeaattuunnccii,, GGaabbrriieell LLiiiicceeaannuu,, [[ii sseeccrreettaarruullddee ssttaatt `̀nn MMCCCC IIooaann OOnniisseeii,, ddee oorrggaannii-zzaarreeaa „„BBooookkffeesstt““ ss--aa ooccuuppaatt ddooaarr aassooccii-aa]]iiaa ddee eeddiittoorrii,, care a refuzat sprijinulministerial pentru ca evenimentul s\poarte doar amprenta acesteia, nu [i aaltor asocia]ii.

»» ~~nn mmaarrttiiee,, aarree lloocc oo nnoouu\\ eeddii]]iiee aa SSaa-lloonnuulluuii AAmmpplluuss ddee llaa MMuuzzeeuull NNaa]]iioonnaallddee IIssttoorriiee.. „La unele standuri nu era ni-meni. La altele era cineva, dar nu erauc\r]i“, scria Constantin Vic\.

»» TToott `̀nn mmaarrttiiee aappaarree ccaarrtteeaa--eexxppeerrii-mmeenntt sseemmnnaatt\\ ddee ffrraa]]iiii FFiilliipp [[ii MMaatteeiiFFlloorriiaann,, BB\\iiuu]]eeiiii.. „Noi nu am f\cut unexerci]iu de fra]i. Textul r\m`ne `n zo-na literaturii“, declarau ace[tia `ntr-uninterviu realizat de Elena Vl\d\reanu.

Continuarea`n paginile » 6-7

1. Filip Florian (2000 euro);2. Ioana Bradea (1500 euro);3. Dan Sociu (1000 euro).

„Este o realitate faptul c\, la noi,spre deosebire de alte ]\ri, scriitoriiromâni din genera]iile mai tinerenu s`nt sprijini]i din punct de vederematerial. Finan]\rile acordate deAFCN nu merg c\tre «produc\to-rul» operei literare, ci c\tre edituri,cel mai adesea sumele fiind ridico-le, dac\ nu chiar sfid\toare, [i `nso-]ite de procedee birocratice absur-de. Prea pu]ine comunit\]i locale`[i pun problema unor programedestinate sprijinirii creatorilor decultur\. Or, este greu de crezut c\vom putea avea tot mai multe opereliterare valoroase at`t timp c`t auto-rul lor, scriitorul, nu-[i poate dedi-ca timpul [i energiile crea]iei, adic\nu va putea beneficia de un minimstatut de profesionist“, a declarat

Silviu Lupescu, directorul EdituriiPolirom.

Polirom face apel c\tre MCC dea ini]ia demersurile legislative nece-sare pentru a crea condi]ii optimede aplicare a Legii 376/2004, astfel`nc`t [i companiile din România s\fie stimulate `n acordarea de bursede crea]ie, ini]iativ\ `ngr\dit\ laaceast\ or\ de prevederile legii571/2003 (Cod Fiscal), care a re-dus limita maxim\ a sponsoriz\rilordeductibile de la 5% la 0,3% dincifra de afaceri. Totodat\, sper\mc\ `n viitor [i alte companii, insti-tu]ii ale statului ori private sau con-silii locale se vor al\tura ini]iativeinoastre [i vor prevedea `n bugetelelor fonduri destinate acord\rii deburse de crea]ie pentru scriitori. Arfi, din partea acestora, o „investi-]ie“ binevenit\, pe care avem toat\convingerea c\ nu o vor regreta.

Editura Polirom a decis s\ acorde `n 2007 burseunui num\r de trei scriitori. Au fost selecta]i autoritineri a c\ror valoare a fost confirmat\ `n ultimiidoi-trei ani prin acordarea unor importante premiina]ionale pentru literatur\:


„Cultura, al\turi de religie [i de sex, este unul dintresubiectele-tabu ale românilor. Ei nu pot `nc\ s\ vorbeasc\normal despre asemenea chestiuni delicate.“

5 «

retrospectiv\LUMINI}AMARCU

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecarevineri,de la 19.10

Cu

George Onofrei[i

Anca Baraboi

BURSE DE CREA}IE PENTRU SCRIITORIOFERITE DE POLIROM

Dou\ edi]ii speciale realizate de „Suplimentul de cultur\“Pute]i desc\rca de pe Podcastul „Suplimentului de cultur\“ (http://www.polirom.ro/podcast/) dou\ edi]ii speciale realizate pentru RadioIa[i de George Onofrei [i Anca Baraboi.

» Prima, despre scandalul de la Ateneul T\t\ra[i din Ia[i. ~n studio s-auaflat actualul director al Ateneului, Beno`t Vitse, [i jurnalista EmiliaChiscop de la „Ziarul de Ia[i“.

» Pe 18 decembrie, pre[edintele României, Traian B\sescu, a condamnatoficial regimul comunist `n plenul Parlamentului. Subiectul Zilei a fostdezb\tut `mpreun\ cu Alexandru C\linescu – `n studio – [i, prin telefon,Adrian Cioroianu, Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter [i Costi Rogozanu.

IANUARIE – MARTIE

Lumea editorial\, dezbinat\de t`rgul de carte din var\

» Ultimii medalia]i ai lui Iliescu: Adrian Iorgulescu a `nm`nat mar]i, 7martie a.c., decora]iile pe care fostul pre[edinte al României Ion Iliescule-a acordat pe ultima sut\ de metri a ultimului s\u mandat. Printre ceimedalia]i cu Ordinul „Meritul Cultural“ `n grad de Cavaler s-aunum\rat, de-a valma, c`nt\re]i de muzic\ u[oar\ – Angela Similea, NicuAlifantis, dar [i Victor Socaciu –, un necunoscut poet ie[ean – Adi Cristi –,un inginer constructor, mai mul]i directori de institu]ii de stat, precumSebastian S`rc\, de la Editura Casa Radio, [i Decebal Mitulescu, de laCentrul Na]ional al Cinematografiei.

© f

oto:

R. C

hiru

]\

Continuare din pagina » 5

»» „„RRoommâânniiaa ss--aa pprreezzeennttaatt llaa LLeeiippzziigg ccuulliitteerraattuurraa tt`̀nn\\rr\\““,, aannuunn]]aamm `̀nn mmaarrttiiee.. T`r-gul de Carte de la Leipzig a avut loc `ntre16 [i 19 martie a.c., fiind organizat deMinisterul Culturii [i Cultelor (MCC) [iEditura Polirom. ~n ultima zi a t`rgului,au lecturat autorii romanelor Leg\turiboln\vicioase [i Cu pu]in timp `nainteacobor`rii extratere[trilor printre noi, Ce-cilia {tef\nescu [i Lucian Dan Teodoro-vici, iar criticul literar Lumini]a Marcu aprezentat publicului german literaturaromân\ contemporan\, `n special prozat`n\r\.

»» DDuupp\\ oopptt aannii,, ddiinn aapprriilliiee,, AAccaaddeemmiiaaaarree `̀nn ffrruunnttee uunn nnoouu pprree[[eeddiinnttee:: IIoonneellHHaaiidduucc.. Pe de alt\ parte, aflat la a doua`ncercare de a deveni membru titular alAcademiei Române, Nicolae Manolescunu a str`ns nici de aceast\ dat\ num\rulnecesar de voturi.

»» LLaa ssff`̀rr[[iitt ddee aapprriilliiee,, SSeerrggiiuu NNiissttoorr,, ccoo-mmiissaarruull ppeennttrruu pprrooggrraammuull „„SSiibbiiuu--CCaappii-ttaall\\ CCuullttuurraall\\ EEuurrooppeeaann\\ 22000077““,, ccoonnssttaa-ttaa `n fa]a reportofonului colegului R.Chiru]\: „Nu s`ntem at`t de `n urm\ cuorganizarea ca lucrurile s\ stea r\u“.Dup\ 1 ianuarie vom vedea c`t de a-dev\rat\ se va dovedi aceast\ afirma]ie.

»» ~~nn mmaaii,, CCrraaiioovvaa [[ii BBuuccuurree[[ttiiuull eerraauuuunniittee pprriinn SShhaakkeessppeeaarree ddee DDoonnnneellllaann..Festivalul Interna]ional Shakespeare s-aextins, din acest an, de la Craiova la Bu-cure[ti.

»» „„OO gglluumm\\ ddee mmiinniissttrruu““,, ttiittrraamm `̀nn mmaaiippee pprriimmaa ppaaggiinn\\ ccuu ooccaazziiaa ddeebbuuttuulluuiimmiinniissttrruulluuii AAddrriiaann IIoorrgguulleessccuu `̀nn eemmiissiiuu-nneeaa „„VVaaccaann]]aa MMaarree““ ddee llaa PPRROO TTVV.. ~l[ti]i, desigur, pe domnul `n cauz\. Esteprimul ministru care [i-a prezentat pro-gramul de guvernare `n premier\ [i `ndirect [i senza]ional la Dan Diaconescu.

»» TToott `̀nn mmaaii,, UUnniiuunneeaa SSccrriiiittoorriilloorr aa tteess-ttaatt „„ppaaccttuull ccuu ttiinneerriiii““.. Atunci a fost or-ganizat Colocviul Tinerilor Scriitori.

»» LLaa ssff`̀rr[[iitt ddee mmaaii ddee ccoonnssuummaa aaccttuull aallIIII--lleeaa aall „„ppaaccttuulluuii ccuu ttiinneerriiii““:: „Nemembrul“Dan Sociu era premiat pentru poezie.

„Bookfest“ sau desprereinventarea ro]ii

»» ~~nn iiuunniiee,, ttoovvaarr\\[[uull EErrnnuu `̀nnttiinnaa `̀nnaalltteelleeiiddeeaalluurrii ccoommuunniissttee pprriinn llaannssaarreeaa vvoolluu-mmuulluuii NN\\ssccuutt `̀nn UURRSSSS..

»» IIooaann TT.. MMoorraarr pprriimmeeaa ppeennttrruu LLiinnddeenn-ffeelldd PPrreemmiiuull NNaa]]iioonnaall ddee PPrroozz\\ „„ZZiiaarruullddee IIaa[[ii““..

»» ~~nn pprreeaajjmmaa aanniivveerrss\\rriiii ddee 7700 ddee aannii,,NNoorrmmaann MMaanneeaa ooffeerreeaa TTeelleevviizziiuunniiii RRoo-mmâânnee uunn aammpplluu iinntteerrvviiuu `̀nn eexxcclluussiivviittaattee..Era primit, de asemenea, `n r`ndurile A-cademiei din Berlin. Volumul ~ntoarcereahuliganului era reeditat `ntr-o edi]ie hard-cover la Polirom [i epuizat\ `ntr-un timprecord. Cartea a ap\rut anul acesta `nFran]a, Olanda [i China, urm`nd ca `n2007 s\ fie tip\rit\ `n Portugalia [i Polo-nia. De altfel, acesta a fost un an extra-ordinar pentru Norman Manea ̀ n Europa.El a culminat cu primirea `n Fran]a aPremiului „Médicis“ pentru cea mai bun\carte str\in\. Edi]ia francez\ a ~ntoarce-rii huliganului s-a bucurat de numeroasecronici elogioase `n cele mai prestigioasepublica]ii franceze – cotidiene [i literare.

»» TToott `̀nn iiuunniiee aappaarree llaa PPoolliirroomm [[ii vvoolluu-mmuull ccee aavveeaa ss\\ ddeevviinn\\ bbeessttsseelllleerr,, OO bbiioo-ggrraaffiiee ddee AAnnddrreeii {{eerrbbaann..

»» CCaarrtteeaa RRoommâânneeaasscc\\ [[ii UUnniiuunneeaa SSccrriiii-ttoorriilloorr [[ii--aauu ddeesseemmnnaatt pprreemmiiaann]]iiii llaa ccoonn-ccuurrssuurriillee ddee ddeebbuutt..

»» LLaa ssff`̀rr[[iittuull lluuii iiuunniiee,, „„SSuupplliimmeennttuull““ ppuu-bblliicc\\ uunn RRaappoorrtt ffiinnaall llaa „„BBooookkffeesstt““.. „Unt`rg ca oricare altul. Nimeni nu a inven-tat normalitatea, a[a cum s-a tr`mbi]atpeste tot. Apelul la normalitate, dirijatde un PR eficient, seam\n\ izbitor cu in-ventarea ro]ii, a focului [i a altor instru-mente pe care se pune greu copyright.Problema «Bookfest» este c\ nu [i-a co-ordonat discursul cu realitatea din teren.Nici m\car cu Realitatea TV“, scria Con-stantin Vic\.

»» UUnnuull ddiinnttrree cceeii mmaaii bbuunnii aannii aaiicciinneemmaattooggrraaffiieeii RRoommâânnee ddiinn eeppoo-ccaa ppoossttddeecceemmbbrriisstt\\ a fost `nso]it `n„Suplimentul de cultur\“ de inter-viuri cu regizori precum CorneliuPorumboiu sau C\t\lin Mitulescu.

»» IIuulliiee eessttee „„SSeezzoonnuull ffeessttiivvaalluurrii-lloorr““.. Am publicat coresponden]especiale de la Festivalul de Jazzde la G\râna, Festivalul „Petrila –Periferie Cultural\ Europea-n\“ [i chiar Festivalul de Tea-tru de la Avignon. {i era doar`nceputul.

»» SSeepptteemmbbrriiee nnee aadduuccee uunnaaddiinnttrree cceellee mmaaii ttrriissttee vvee[[ttii aalleeaannuulluuii:: trecerea `n nefiin]\ aregizorului Cristian Nemescu [ia sunetistului Andrei Toncu.

~n iunie, tovar\[ul Ernu `ntina `naltele idealuri comuniste prinlansarea volumului N\scut `n URSS. Ioan T. Morar primea pentruLindenfeld Premiul Na]ional de Proz\ „Ziarul de Ia[i“.

LANS|RI {IPREMII

» 6

retrospectiv\


Ro[ul u[or e rozul iluzor((CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuumm\\rruull ttrreeccuutt))

— „qué tor-pe es el vue-lo del Al-ba-troz en tierra.../ Des-cansa en paz Charles“,silabisi Nora Aron, cu grij\, ba chiar cu o anume pietate (de ordin, mai cur`nd,incantatoriu), peste um\rul profesorului lor.

Carmen, care [tia o brum\ de spaniol\ de la telenovelele `n stil latino, multe,foarte multe, tot mai multe, de la un timp, pe micile ecrane, se ridic\-n picioare,lu`nd-o din loc [ontic\ind, `n vreme ce bra]ele-i de Isador\ sau Pavlovn\ se totfr`ngeau `n zborul ei posti[, de albatros r\nit.

— ~l cam efeminizezi, iubit\ Carmen, zise Vasile Elisav, pe albatrosul care-i,totu[i, b\rb\tu[.

— Care-i sinonimul lui b\rb\tu[, `ntreb\ Nora, insinuant\.— Mascul, r\spunse Elisav.— Care mascul, masculus `n latin\ a dat `n române[te màscur „porc“, ad\ug\,

ca pentru sine, Nora.— Dar [i Pavlovna, ripost\ Carmen, f\r\ a-i da aten]ie Norei, o efeminizeaz\

pe „leb\da murind\“, care,-n franceza lui Saint-Saëns, este LE cygne, un leb\doi!— Nu pot dec`t s\ te aprob, cu corectivul c\, indiferent de genul gramatical

al lor, jivinele: p\s\ri, mamifere, pe[ti, g`ng\nii `[i au sexualitatea imaginar\ pro-prie. Leb\doiu-i mai cur`nd femel\, – fa]\ de urs, de [arpe sau de vultur, care, din-colo de sexul lor real, s`nt, `ndeob[te, domni[oar\ Carmen, asimilabili masculini-t\]ii. E ceea ce Anna Pavlovna a intuit at`t de bine, iar dumneata n-ai nimerit-o,cu Albatrosul lui Baudelaire, f\c`nd din el o baiader\ muribund\.

— Cum s\ m\ reabilitez, `ntreb\ Carmen.— Cum s\ ne reabilit\m, zise [i Nora, mai mult `n b\[c\lie, `n r`s, dec`t pe bune.— Ascult`nd ultimul mesaj al meu, de pe morm`ntul lui Baudelaire.— E parafat, f\cur\ fetele `n glum\.— O s\ vede]i la finea lui... „Charles, mon ami,/J’aurais aimé appaiser «les vi-

brantes douleurs dans ton cœur plein d’effrois» mais un siècle nous a séparé. Jet’aime Charles et te retrouverai bientôt et cette fois-ci plus dans un livre maisdans l’éternel. A bientôt Charles/Anne.“

— Mi[teaux, coment\ cinic Nora, spre marea indignare a profului ei romantic.— Te crezi, pesemne, mai de[teapt\, pentru c\ [tii s\ pui mai bine virgulele

dec`t biata Anne, ì repro[\ acesta. Dup\ cum ve]i fi remarcat, [i tu, [i tu, n-amcorectat cu ro[u niciunul dintre texte, astea nefiind extemporale bune de [terscu ele undeva. Baremi de-a]i fi remarcat un singur lucru, ]in`nd seama, par de-licatesse, de boala mea, palindromomania! Acestei Anne, ce-[i pune semn\turasub cea mai patetic\ misiv\ de amor din c`te mi-a fost dat s\ v\d, ì mai lipseapu]in de tot s\ fie un palindrom des\v`r[it. Rusoaic\, italianc\ sau românc\, eaar fi fost pe nume An(n)a. ~n Biblie, se nume[te Hannah. P\cat c\ Anne, fa]\ decestelalte, nu e dec`t un acte manqué!

— Ca palindromic\ ce s`nt, se cam i]i Nora Aron, eu n-a[ avea de spus dec`tun lucru, cu riscul s\ v\ am\r\sc de tot: de-ar fi tr\it `ntr-un acela[i secol, esteaproape sigur, dup\ mine, c\ aceast\ Anne, Anne... Bovary, n-ar fi citit un singurvers din Les Fleurs du Mal sau de... Duval!

((CCoonnttiinnuuaarreeaa `̀nn nnuumm\\rruull uurrmm\\ttoorr))

PALINDROMAN

Serban FOAR}|

MARTIE – SEPTEMBRIE

„Un func]ionar ia `ntotdeaunaap\rarea altui func]ionar“

» La `nceput de mai, `ncepe `n„Suplimentul de cultur\“epopeea Demeter András.~ncepe cu un interviu: „Di-rectorii ajungeau `nainte laconducere prin fel [i chip“,declara directorul Direc]ieiGenerale Crea]ie contempo-ran\, Diversitate cultural\ dincadrul MCC [i pre[edintelecomisiei care a evaluat [efiide institu]ii culturale.

» Articolul „{edin]ele de auto-critic\, reinventate la Timi-[oara de Demeter András“ aap\rut `n num\rul 81. O an-chet\ realizat\ de R. Chiru]\ar\ta c\ mai mul]i arti[ti,fo[ti colegi ai actualului di-rector al Direc]iei GeneraleCrea]ie Contemporan\, Di-versitate Cultural\, ì contest\acestuia dreptul moral de aocupa respectiva func]ie dincadrul Ministerului Culturii [iCultelor. Ace[tia reclamau c\at`t timp c`t a administrat Tea-trul Maghiar de Stat „CsikyGergely“ din Timi[oara, ar fiavut un comportament dicta-torial [i neprofesionist.

» ~n iulie, am aflat [i faptul c\Iorgulescu este mul]umit deactivitatea lui DemeterAndrás: „Ceea ce s-a `nt`m-plat `n trecut e treaba dum-nealui personal\. Eu mi-amimpus s\ nu judec pe nimenipe chestii de moralitate“,spunea ministrul. Reac]iaAdrianei Grand: „Unfunc]ionar ia `ntotdeaunaap\rarea altui func]ionar“.

© f

oto:

R. C

hiru

]\


Legea Cultelor: „~n România s`nt interzise orice forme, mijloace,acte sau ac]iuni de def\imare [i `nvr\jbire religioas\, precum [iofensa public\ adus\ simbolurilor religioase“.

7 «

retrospectiv\ARTICOLUL 13,ADOPTAT

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

Locurile dragi (3)Sau servitoarea de la Belce[ti, Pro-fira, care m\ l\sa seara s\ o audcum se pi[\ `n iarb\... {i acoloam `nfiripat o colib\, de data astacu mìnile mele, neajutat de v\rulmeu... m\ `ntindeam pe burt\ `ninteriorul ei `ngust, familiar... ci-team Robinson Crusoe, `ntr-oedi]ie cu paginile mari, lucioase,plin\ de ilustra]ii... [i p\zeamp\tl\gelele ro[ii de g\inile care leciupeau... [i mai erau f`nt`na`nfundat\, semaforul ridicat une-ori de mine, c`mpiile pline cusfecl\ de zah\r, closetul haltei,imund, closetul nostru, spa]ios...linia ferat\ pustie, acele... acariibe]i ce dormeau `n ieslea grajdu-lui... cazanele de f\cut magiun,pe pirostrii, fumeg`nd de din zorip`n\ noaptea t`rziu... c\r\bu[iiprin[i pe `nserate, `ngropa]i `np\m`nt... trenurile marfare, drezi-na... feti]a minuscul\, Ada, cemi-a d\ruit un c\]el, Miki... caresm`nt`nea ulcioarele puse la prinslapte... Sau dup\-amiezele nesf`r-[ite din spatele magaziei de laDolhasca... tot satul p\rea o`nc\pere enorm\ mirosind, dup\sezon, ba a ]uic\ de prune, ba amere coapte... ba a dealuri des-frunzite... a baleg\ de cal sau devac\, a zgur\, a [pri] de bufet, apere putrede, a femei nesp\late-nmiezul lor viclean [i vorace... aeleva Milica venind `n zori, pefuri[, de la muncitorii din balas-tier\ dup\ ce-i fericise frugal `nnep\sarea ei clandestin\... a tala[proasp\t, r\sucit sub]ire sub rin-deaua gazdei care avea [i un ate-lier de t`mpl\rie... a fier\rie fin\de ceasornice reparate de atot[tiu-toarea mea gazd\... a ciuperci cu-lese proasp\t, a porcu[ori pescui]ipentru motani... Pe atunci scriam`n ne[tire... versurile veneau bu-luc, de abia pridideam s\ le trecpe un caiet de geometrie... ado-ram caietele acelea fiindc\ aveau[i file cu p\tr\]ele [i file albe de

trecut pe curat... La [edin]ele dela raion (F\lticenii erau `nc\ ra-ion!), `n camera ne`nc\lzit\ `n carele ]ineam, stam `n primul r`nd [im\ pref\ceam c\ luam noti]e... sevorbea intens despre mortalitateainfantil\, vaccinuri, p\duchi, ne-cesitatea construirii unor closete`n satul de ]igani, Gulia... iar euscriam nonstop versuri, de cre-deau colegii c\ s`nt foarte con[ti-incios, c\ iau noti]e despre... ver-suri pe care, ajuns acas\, le b\teamla ma[ina Consul... m\ costase oleaf\, dar eram foarte m`ndru deea... ~n F\lticeni m\ duceamaproape s\pt\m`nal, cu salvareaspitalului, la libr\rie, dup\ nou-t\]i... Luam c\r]i cu vraful, nu-misc\pa nimic... [i adastam deseori`ntr-un bar micu], b`nd t\rii vio-lente, privind la infinit luminac\zut\ pe peretele imens al uni-cului cinematograf, `ngrijorat desoarta unui pitic ghebos, probabilde la circ, ce bea [i d`nsul solo, laalt\ mas\... [i r`dea din c`nd `nc`nd sardonic, a[a, de unul singur...Pe strad\ treceau harabale cu si-foane albastre... {i ajuns iar `n spa-tele magaziei de c\r\mid\, pr\bu-[it `n [ezlong, a]ipeam cu volu-mele `n bra]e, r\sfoite alene `nclipele de trezie... Acolo se adu-nau, deasupra unei gropi de gu-noi, toate mu[tele lumii, b`zìnd,stoluri-stoluri, mu[te vajnice, ver-zulii, de o]el, periculoase dac\ lest`rneai din ritualul lor murdar...Lini[tea era `ntrerupt\ brusc detrecerea trenului mixt, tixit de na-vetiste cu s`nii rev\rsa]i prin feres-trele vagoanelor damblagite, cuosiile neunse, sc`r]ìtoare la barierap\zit\ de cantoniera Sult\nica...Priveam dealul din dreapta meap`n\ deveneam eu `nsumi deal...M\ vizitau parfumuri indecente,necatalogate `n nici o enciclope-die... Razele t\iau felii fragede deaer... le degustam cu papilele lim-bii dilatate de reverie...

»» ~~nn sseepptteemmbbrriiee,, „„ddoossaarriiaaddaa““ aajjuunnggee [[ii ̀̀ nnccuurrtteeaa UUnniiuunniiii SSccrriiiittoorriilloorr:: „„UUSSRR ddeezzbbaa-ttee,, nnuu ddeezzvv\\lluuiiee““,, ttiittrraa „„SSuupplliimmeennttuull““.. „~nplin\ febr\ a dosarelor, c`nd se vorbe[tedespre turn\tori [i turna]i, despre anga-jamente [i note informative, mai mul]iscriitori s-au str`ns pe 30 august `n SalaOglinzilor de la sediul Uniunii Scriitori-lor din România pentru a-[i face public\pozi]ia fa]\ de deconspirarea fo[tilor in-formatori ale[i din r`ndul litera]ilor.“S-au str`ns, dar nu s-a condamnat.

»» AAmm ddeezzbb\\ttuutt aappooii CCaazzuull „„AAnnttoohhii““ –– ddeellaa iieerrttaarree llaa „„ffaalliimmeennttuull iiddeeiiii mmoorraallee““..Am vorbit `n emisiunea „Suplimentul decultur\“ de la Radio Ia[i, difuzat\ pe 8septembrie de la ora 19.10, despre im-pactul pe care `l are asupra mediului in-telectual deconspirarea unor personali-t\]i ale intelectualit\]ii. Personalit\]i carep`n\ acum au avut lu\ri de pozi]ie radi-cale la adresa scenei politice din Româ-nia postdecembrist\, pe care adeseori [ile-au justificat prin moralitatea lor f\r\cusur. Cristian Teodorescu, [eful sec]ieide cultur\ de la „Cotidianul“: „Da, [tiamde luni bune de existen]a cert\ a acesteipove[ti, a angajamentului lui Sorin An-tohi cu Securitatea. Auzisem de poves-tea asta cam din 2002, de fapt. {i, drepts\ v\ spun, nici n-am vrut s\ cred, mis-a p\rut c\ e un fitil securistic. {i uitec\ n-a fost“. Dan C. Mih\ilescu: „Trebuie

s\ mai vedem enorm de multe dosare cas\ putem da un verdict“.

»» ~~nn ooccttoommbbrriiee,, GGoorrzzoo rreevviinnee [[ii jjooaacc\\ llaadduubblluu.. A fost la muzeu R. Chiru]\: „Du-mitru Gorzo a realizat o premier\ pen-tru pictura româneasc\: [i-a vernisatdou\ expozi]ii `n doar dou\ zile. Prima,cu un nume ciudat, INDIAN LAVA&RITZ MOOD GURU Present SALVEFIAT ROMULI NEPOS, deschis\ joi, 5octombrie, la Muzeul Na]ional de Art\Contemporan\ (MNAC). A doua, cu unnume [i mai ciudat, ~mi place Dumnezeu,vernisat\ vineri, 6 octombrie, la GaleriaH’Art.“

»» „„FFrraannkkffuurrtteerr BBuucchhmmeessssee:: mmeemmoorriiii [[iivviizziiuunnii –– CCuumm ss--aa vv\\zzuutt RRoommâânniiaa llaa cceellmmaaii mmaarree tt`̀rrgg ddee ccaarrttee..““ ~ntre 4 [i 8 oc-tombrie, ]ara noastr\ a fost prezent\ laFrankfurt cu un stand ce a inclus pesteo mie de c\r]i, grupate sub tema gene-ral\ „Memorie [i viziune“. Standul na-]ional a fost organizat anul acesta de Mi-nisterul Culturii [i Cultelor (MCC) – carea `nchiriat spa]iul – [i Asocia]ia Editori-lor din România (AER) – care a c`[tigatlicita]ia pentru realizarea standului, o-cup`nd o suprafa]\ de 96 mp, [i a inclustitlurile a 46 de edituri. Editura Poliroma preg\tit o prezentare a literaturii ro-mâne contemporane, sus]inut\ de un ca-talog special realizat pentru T`rgul Inter-na]ional de la Frankfurt – 11 Books.Contemporary Romanian Prose.

»» LLuummiinnii]]aa,, mmoonn aammoouurr aa iiee[[iitt vviinneerriinnooaapptteeaa,, `̀nn CClluubb.. Cezar Paul-B\descu[i-a lansat `n clubul bucure[tean Uto-pia, pe 6 octombrie, cea mai recent\carte.

»» NNooiieemmbbrriiee nnee aadduucceeaa ddeezzbbaatteerreeaa ddee-sspprree pprrooiieeccttuull ddee LLeeggee aa CCuulltteelloorr.. Pri-mul articol de lege care s\r\ce[te folclo-rul de `njur\turile cu sfin]i a trecut devotul deputa]ilor o lun\ mai t`rziu. Arti-colul 13 din Lege spune c\ „`n Românias`nt interzise orice forme, mijloace, actesau ac]iuni de def\imare [i `nvr\jbire re-ligioas\, precum [i ofensa public\ adus\simbolurilor religioase“.

»» AA ffoosstt [[ii GGaauuddeeaammuuss sspprree ssff`̀rr[[iittuull lluuiinnooiieemmbbrriiee:: „„CCaarrtteeaa nnuu ssee pprreedd\\,, ssee vviinn-ddee““.. La Romexpo, `ntre 22 [i 26 noiem-brie, s-a desf\[urat a XIII-a edi]ie a T`rgu-lui de Carte Gaudeamus, reunind edi-turi române[ti [i str\ine, institu]ii de `n-v\]\m`nt, asocia]ii profesionale, agen]iide difuzare de carte [i institu]ii de pres\.Nu s-au atins nici anul acesta cei 100.000de vizitatori pe care [i i-ar fi dorit orga-nizatorul t`rgului, Societatea Român\ deRadiodifuziune. Cei care s-au ocupat decalcule au stabilit c\ cifra corect\ ar fiundeva `n jurul a 92.000.

»» CC`̀tt ddeesspprree eevveenniimmeenntteellee ddiinn lluunnaa ddee-cceemmbbrriiee...... a]i citit chiar luna aceasta `n„Suplimentul de cultur\“!

Pentru „Suplimentul de cultur\“, anul acestaa `nsemnat, `n ordine cronologic\:

» Editarea colec]iei de carte la Polirom ce poart\ nu-mele revistei. Primele trei titluri lansate la „Bookfest“,`n vara acestui an: Dumnezeu se uit\ la noi cu bino-clul de Emil Brumaru, Ultimul sufleu la Paris deAdriana Babe]i [i Voi n-a]i `ntrebat, F|R| ZAH|R v\r\spunde de Bobi [i Bobo, cu 40 de caricaturi de JUP.

» Apari]ia edi]iei de Oltenia a „Suplimentului“, reali-zat\ `n parteneriat cu „Gazeta de Sud“, cel mai pu-ternic cotidian regional din România.

» Lansarea unei noi versiuni online a revistei, `n lunaaugust. Aceasta con]ine prima sec]iune de bloguriculturale sus]inut\ de o publica]ie cultural\ (au pa-gini personale, `ntre al]ii, Lucian Dan Teodorovici [iFlorin L\z\rescu), un dosar de pres\ al „Suplimentu-

lui“, un radio online [i un Podcast. Acestora li seadaug\ un feeder RSS „subiectiv“. Con]inutul revis-tei poate fi agregat `n format XML de la adresahttp://www.supliment.polirom.ro/rss/rss.xml.

» Din septembrie, realizarea unei versiuni pentru ra-dio a „Suplimentului de cultur\“ de c\tre GeorgeOnofrei [i Anca Baraboi. Programul este transmis, `npremier\, la Radio Ia[i vinerea, de la ora 19.10. Ul-terior, poate fi desc\rcat\ sau ascultat\ pewww.supliment.polirom.ro/radio.aspx.

» Din octombrie, colabor\m oficial [i continuu cuwww.alternativ.ro [i cu radioul g\zduit de acesta [irealizat de Valentin Panduru.

» Pe 28 octombrie, am relansat „Suplimentul“ `ntr-onou\ formul\ grafic\ [i editorial\. ~n noiembrie, am`mplinit doi ani!

DE CE NU NE-AM PLICTISIT ~N 2006

SEPTEMBRIE – NOIEMBRIE

Cristian Teodorescu: {tiam de luni bunede angajamentul lui Antohi

C`nd am stabilit aceast\ `nt`lnire, la telefon,p\rea]i foarte obosit. Apoi, ca s\ ne vedem, a]iavut nevoie de mai multe am`n\ri. M-a sur-prins lucrul acesta, pentru c\, la televizor, s`n-te]i o persoan\ foarte activ\ [i energic\.

S`nt singurele momente `n care m\ odihnesc pu-]in, poate de asta vocea mea e calm\ [i obosit\.Am avut mult de lucru de la `nceputul iernii [ip`n\ acum [i `nc\ nu s-a terminat. Am dou\ cam-panii `n Cluj [i `n Sibiu – „Pentru copii care nuau“, a[a se cheam\ –, `n care actorii TeatruluiNa]ional din Sibiu, `mpreun\ cu Magicianul, aureu[it s\ povesteasc\ c`te ceva despre Sf`ntulNicolae, despre Sf`ntul Andrei [i s\-iroage pe copii s\ se g`ndeasc\ `n aceast\iarn\ la cei care nu au.Mai exact, dac\ o ju-c\rie le-a r\masmic\ sau s-au plic-tisit, s\ o d\ru-iasc\ din tot su-fletul copiilor ca-re nu au avut[ansa lor. Proiec-tul a fost dus p`-n\ la cap\t de stu-den]ii facult\]ii dinSibiu. Am fost pe dru-muri [i toat\ lumea m\a[tepta `n Bucure[ti. Chiar`n centrul capitalei, ca `n fiecarean, ArCub organizeaz\ un eve-niment pentru cei mici, ceimari, pentru cei care cred `nMo[ Cr\ciun. Vocea `mi esteobosit\, dar sufletul mi-a r\-mas t`n\r.

Chiar a[a, cum reu[i]i s\acoperi]i, [i aici s`nt r\u-t\cios, distan]a care devi-ne tot mai mare pe m\-sura trecerii anilor `ntredumneavoastr\ [i copii?

Totul este foarte simplu: at`t timp c`tai fost adoptat de c\tre cei mici, [i nude acum, ci, iat\, de peste 15 ani, numai ai `ncotro. Nu po]i s\ r\spunzidec`t cu sufletul [i cu inima la ino-cen]a celor mici. Pe copii nu po]i s\-ip\c\le[ti [i nu ai voie s\ `i p\c\le[ti.

Cum v\ privesc: ca pe Mo[ Cr\ciun sau ca Ma-gicianul?

Nu, Mo[ Cr\ciun exist\, eu cred `n el, [i el va venic`nd trebuie s\ a[eze darurile. Eu voi fi Magicia-

nul. Dac\ o s\ m\ `n-t`lnesc cu Mo[ Cr\ci-

un, o s\-i spun c\to]i copiii au fost cu-min]i, cu siguran]\el [tie foarte bine ce

cadouri s\ le aduc\ [is\ le pun\ subbrad. Dar nu tre-

buie s\ uit\m c\ o scrisoare a ajuns [i la prunculIisus, care poate l-a influen]at pe Mo[.

De altfel, ce-i drept, am remarcat c\ lumea v\strig\, pe strad\, „Magicianul“. Cum le r\spun-de]i?

Da, m\ strig\. Magicianul e un personaj care a in-trat cu „nesim]ire“ `n casele oamenilor duminic\de duminic\, [i atunci, chiar dac\ am avut pro-bleme c\ n-o s\ fiu acceptat, iat\ c\ lumea m\strig\ [i acum Magicianul. {i cred c\ a[a `mi var\m`ne numele, a[a voi intra `n istorie.

Sim]i]i ca o piedic\ aceast\ imagine, atuncic`nd juca]i `n roluri „pentru adul]i?

Nu, niciodat\, nu a fost nici c`nd eram pe ecrane.Nici nu s-a pus problema, cred c\ toat\ lumea a`n]eles acest lucru. Avantajul meu este c\, totu[i,am crescut ni[te genera]ii pe care le-am obi[nuitcu aceast\ zon\ teatral\ [i foarte mul]i care au ve-nit la Regele Lear, la Cluj, mi-au spus c\ au venitla teatru pentru c\ i-am influen]at `ntr-un fel saualtul. Ceea ce `nseamn\ foarte mult. Sigur, amf\cut-o incon[tient. Nu am `ncetat niciodat\, `ntot acest timp, s\ joc teatru pentru adul]i [i nicinu voi `nceta. Consider c\ ceea ce am `ncercat cucei mici a fost doar o continuare a teatrului.

Cum a]i intrat `n lumea copiilor?

A fost o `nt`mplare. Sau un accident. Mi-aducaminte c\ lucram o pies\, Mincinosul, la TVR,aveam ni[te colegi care veniser\ din teatru [i caremi-au propus s\ particip la o emisiune pentru co-pii. Mi-a pl\cut at`t de mult s\ m\ joc, `nc`t dup\a doua emisiune, am f\cut un filmule] la Bran carese numea Spaima zeilor. Atunci redactorul-[efmi-a spus: „Nu vei mai putea sc\pa de aceast\imagine a Magicianului“. Eu am luat-o ca pe oglum\ [i iat\ c\ s`nt 15 ani `n care lumea `mi spuneMagicianul pe strad\.

„Mo[ Cr\ciun exist\, eu cred `n el, [i el va veni c`nd trebuie s\a[eze darurile. Eu voi fi Magicianul. Dac\ o s\ m\ `nt`lnesc cu Mo[Cr\ciun, o s\-i spun c\ to]i copiii au fost cumin]i, cu siguran]\ el[tie foarte bine ce cadouri s\ le aduc\ [i s\ le pun\ sub brad.“

INTERVIU CUMARIAN RÂLEA

» 8

interviu


„Cred c\ Magicianul `mi va r\m`ne numele“

„Magi, e ziua ta“A]i dezvoltat [i un proiect care pleac\ de lacombinarea celor dou\ universuri, copil\ria[i teatrul. Despre ce este vorba?

Da, se cheam\ Jocul de-a teatrul. Se desf\-[oar\ la Teatrul Na]ional pentru copii. Num\ intereseaz\ s\ merg `ntr-o gr\dini]\, cim\ intereseaz\ s\ aduc copii aici, la teatru,ca mai t`rziu s\ cunoasc\ drumul. Copiii par-ticip\ activ `n proiect. Am considerat `nc\ dela `nceput c\ un copil nu are r\bdare doar s\priveasc\. {i atunci, copilul intr\ pe scen\, eldevine personajul pozitiv, iar noi, oameniimari, s`ntem personaje oarecum negative.

S`nte]i n\scut `n apropierea Cr\ciunului.A]i declarat c\ cele mai frumoase anivers\riau fost pe vremea c`nd lucra]i la televiziu-ne, cu copii. De ce?

Pentru c\ eu nu m\ g`ndeam at`t de mult laziua mea de na[tere, dar `mi aduceau amintecopiii. Era o mare fericire pentru mine ca eis\ fie `n preajma mea. Eu uitam c\ e ziuamea [i ei `mi spuneau „Magi, e ziua ta“.

INTERVIURI REALIZATEDE R. CHIRU}|

„Cere, b\i, imprimant\“S`nte]i Mo[ Cr\ciun [i `n particular sau doar la televizor?

Da, uneori s`nt Mo[ Cr\ciun [i `n particular, dar asta nu s-a`nt`mplat foarte des.

V-a pus vreodat\ vreun copil `n `ncurc\tur\, dintre cei care auintrat `n emisiune?

De foarte multe ori. Mi s-a `nt`mplat s\ m\ blocheze [i c`]ivap\rin]i. L-am auzit `ntr-o zi pe tat\l unui copil [optind tim-brat: „Cere, b\i, imprimant\“. Mi s-a p\rut odios s\ faci asta.Nu `n]elegeam ce se `nt`mpl\. L-am rugat pe p\rinte s\ plece[i s\ m\ lase cu copilul la telefon. S`nt [i p\rin]i din \[tia, din

p\cate, p\rin]i care fr`ng ni[te visuri ale copiilor. Copilul acelaavea parc\ patru ani [i vroia probabil o ma[inu]\ sau o juc\rie, `nnici un caz o imprimant\.

Cum a]i ajuns cel mai cunoscut Mo[Cr\ciun din România?

Faptul nu mi se datoreaz\ mie, ci ProTV-ului, care a inventat aceast\ emisiuneanual\ ce a devenit deja o tradi]ie – „Mo[Cr\ciun exist\“ – [i care a impus aceast\credin]\, anume c\ Mo[ Cr\ciun `ntr-a-dev\r exist\, `n carne [i oase, c\ `l pute]ivedea. Aportul meu vine din c`teva micidate care-l compun pe acest mo[: un Mo[Cr\ciun mai h`tru, mai h\b\uc c`teo-dat\, u[or de impresionat [i c\ruia `imai dau [i lacrimile din c`nd `n c`nd.

Lacrimi reale sau...

Reale. Mi s-a `nt`mplat de c`teva ori, au-zind copiii la telefon. Chiar de cur`nd, asunat o feti]\ care mi-a spus c\ are o sin-gur\ juc\rie [i nici un prieten. Am `n-trebat-o cu ce `[i umple timpul, ce facetoat\ ziua. Iar r\spunsul ei m-a l\sat f\r\cuvinte: „~mi sp\l hainele [i o ajut pemama s\ fac\ curat“. M-a impresionatat`t de tare, ̀ nc`t mi-au dat lacrimile c`ndam auzit-o. E adev\rat c\ nu s-a v\zutnimic pe ecran, pentru c\ am ochelari [iun machiaj corespunz\tor, dar asta amsim]it.

Revenind la modul cum a pornit toat\povestea, n-a[ putea s\ spun exact. Laun moment dat, mi s-a propus s\ fiu Mo[Cr\ciun. Eu f\cusem pe vremuri, de-mult, foarte demult, `nainte de a ap\reaPro TV-ul, o reclam\ `n care eram Mo[Cr\ciun. Nu [tiu dac\ mi se trage deacolo sau nu.

Pentru ce produs era reclama?

Asta nu mai ]in minte exact. Dar imagi-nea e important\, nu mesajul reclamei.{i ca imagine eram, probabil, foarte a-proape de un Mo[ Cr\ciun pe care ni-l`nchipuim cu to]ii. ~n plus, am avut [i[ansa de a fi actor, [i atunci jonglez pu-]in mai u[or cu datele de caracter: voceape care o are Mo[ Cr\ciun nu este voceamea, ci o voce compus\, anumite ticuripe care le are Mo[ Cr\ciun apar]in per-sonajului, a[a cum `mi imaginez eu c\este el. {i probabil c\foarte multe dintrelucrurile care a-par la acesta s`nt

lucruri pe care eu mi le-am `nchipuit `ncopil\rie.

Pe de alt\ parte, trebuie spus c\ s`n-te]i cel mai cunoscut dintre Mo[ Cr\-ciuni, dar, dac\ citim presa, observ\mc\ s`nte]i mai cunoscut drept omulde la meteo. Cum v\ explica]i acestlucru?

E foarte bine a[a, pentru c\ Mo[ Cr\ciunnu trebuie s\ fie cineva anume. Dac\ per-sonajul care apare la Pro TV e perceput,m\car o c`time, ca fiind Mo[ Cr\ciun,`nseamn\ c\ partida e c`[tigat\ [i atuncitrebuie l\sat\ a[a. Misterul e bine s\ r\-m`n\ [i s\ dureze. Mi se `nt`mpl\ un lu-cru senza]ional. Vin colegi [i `mi spun:„Uite, fiica mea are opt ani“. Aten]ie, optani! „A v\zut la tv emisiunea ta [i a `n-ceput s\ aib\ `ndoieli asupra existen]eilui Mo[ Cr\ciun. P`n\ anul trecut spu-nea c\ nu exist\, dar dup\ ce te-a v\zutla televizor, a spus c\ s-ar putea totu[is\ existe.“ Acesta a fost cel mai marecompliment pe care l-am primit, ca Mo[Cr\ciun este treapta cea mai `nalt\ pecare o po]i ajunge.

O `ntrebare cli[eu: e mai greu de lu-crat cu copiii?

Da, e mult mai greu. Copiii nu pot fi p\-c\li]i. Adul]ii accept\ conven]ia mai u-[or. Dar copiii foarte mici nu accept\ s\te proste[ti, s\ nu fii adev\rat, s\ min]i.Se plictisesc imediat. Eu am experien]afiicei mele, care are doi ani [i opt luni, [iam fost cu ea la teatrul de copii. C`ndlucrurile nu erau tocmai `n regul\ pescen\, imediat le taxa [i se plictisea, [ispunea c\ nu e adev\rat ce se `nt`mpl\acolo. E o responsabilitate foarte marepentru actori, deoarece la aceast\ v`rst\se creeaz\ anumite mecanisme `n min-tea copiilor [i ele se vor perpetua. De a-ceea, trebuie s\ le dai lucruri foarte bineg`ndite [i foarte adev\rate, ca joc, rela]iepe scen\ [i altele.

Dumneavoastr\ ave]i o experien]\bogat\ cu copii, la televiziune. A]ifost prezentatorul emisiunii „Tip-TopMinitop“, de la TVR.

Da, am f\cut „Tip-Top“, am f\cut [i„Ping-Pong `n familie“, am f\cut [i ni[te

filmule]e pentru copii, pe vremuri. C`ndam venit `n Bucure[ti, de la Arad, amvenit la Teatrul pentru copii „Ion Creang\“.

~nc\ din momentul `n care mi-amasumat aceast\ condi]ie, a trebuit s\ m\modific [i eu ca actor. Pentru c\ actoriidin teatrele de copii s`nt speciali.

Un astfel de actor, dac\ joac\ vulpea,chiar trebuie s\-l conving\ pe copil c\ evulpea. Copilul, c`nd `ncepe s\ capetecon[tiin]a rela]iei sale cu desenul ani-mat, cu personajele din pove[ti, trans-pune deja personalitatea uman\ `n per-sonajul respectiv. Pentru c\ el merge [ila gr\dina zoologic\, vede c\ rinocerulnu vorbe[te. Dar `n desenul animat, vor-be[te. Accept\ acest lucru, dar numaiatunci c`nd tu, actorul de pe scen\, re-u[e[ti s\-i transmi]i c\ e[ti rinocer, nuun om care se preface c\ e rinocer. Deasta spun c\ e mai greu.

A fost op]iunea dumneavoastr\ s\lucra]i cu copiii sau a[a s-au dres lu-crurile?

Am venit la Bucure[ti `n 1990, c`nd s-adeschis ora[ul. Am venit la „Ion Creang\“`n primul r`nd pentru c\ acolo venisedirector Grigore Gon]a, care avea unprogram de repertoriu extraordinar, cuspectacole senza]ionale. Apoi a revenitla conducerea teatrului Cornel Todea,

cu care am lucrat foarte bine. Dar amf\cut [i spectacole care nu erau pentrucopii.

La un moment dat, am optat pentruteleviziune. Sincer, nu a fost o dorin]\ amea dintotdeauna s\ lucrez cu copii,dar s-a `nt`mplat s\ fie a[a. Mi-a pl\cutacest lucru, nu m-a frustrat `n nici un fel[i am descoperit dup\ aceea c\ e un uni-vers fabulos.

www.supliment.polirom.ro

„Sincer, nu a fost o dorin]\ a mea dintotdeauna s\ lucrez cucopii, dar s-a `nt`mplat s\ fie a[a. Mi-a pl\cut acest lucru,nu m-a frustrat `n nici un fel [i am descoperit dup\ aceea c\e un univers fabulos.“

9 «

interviu

INTERVIU CUFLORINBUSUIOC

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 108 » 23 decembrie 2006 – 5 ianuarie 2007

MO{ CR|CIUN DE LA PRO TV

„Copiii nu pot fi p\c\li]i“

„Un fapt care nu putea lipsi din bilan]: `nmuierea polemicilor [idezbaterilor culturale. ~n afar\ de c`teva r\bufniri, conflictele lumiiintelectuale s-au desf\[urat `n surdin\. Or, e evident, din punctul meu devedere, c\ faliile s-au `nmul]it [i s-au ad`ncit.“

C. ROGOZANU» 10

printre r`nduri


SEMNAL

Graham Swift, Lumina zilei, traducere din limba englez\ de Luana Schidu,colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 448 de pagini, 28.95 RON

Lumina zilei (2003) are aparen]a unui roman poli]ist, al c\rui pretext este o crim\ pa-sional\. Misterul ce urmeaz\ a fi dezlegat nu prive[te `ns\ autorul crimei, ci `mpre-jur\rile care l-au `mpins s\ comit\ acest gest disperat. Povestea dureroas\ din spateleasasinatului este relatat\ din perspectiva anchetatorului, George Webb, detectiv parti-cular [i fost poli]ist. Am\nuntele crimei s`nt dezv\luite treptat, suprapun`ndu-se cuepisoade disparate din trecutul acestuia – printre altele, sf`r[itul carierei sale de poli]ist`n urma unui caz nefericit, cu implica]ii familiale majore. Pendularea `ntre trecut [i pre-zent aduce la lumina zilei drame [i secrete fascinante, ce se `ntrep\trund `ntr-un mon-taj narativ complex. Reflec]iile [i `ntreb\rile personajului arunc\ o nou\ lumin\ asupra`nt`mpl\rilor m\runte ale vie]ii. Cine este cel urm\rit [i cine este urm\ritorul? C`nd tre-buie s\ renun]\m la statutul nostru de observatori pentru a ne implica `n ac]iunile ce-lor din jur?

P.G. Wodehouse, Bucuria matinal\, traducere din limba englez\ [i notede Carmen Toader, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom,360 de pagini, 25.95 RON

Bucuria matinal\ (1946) face parte din seria romanelor cu valetul Jeeves [i `larunc\ pe st\p`nul acestuia, Bertie Wooster, `ntr-o serie de `ncurc\turi tragi-comice tipice pentru faimosul cuplu. ~mpotriva voin]ei lui, t`n\rul st\p`n estesilit s\ mearg\ `n Steeple Bumpleigh, pe domeniul `nfrico[\torului s\u unchiprin alian]\, lordul Worplesdon, [i al nu mai pu]in `nsp\im`nt\toarei m\tu[iAgatha. De[i face tot posibilul s\ evite orice `ncurc\tur\, Bertie, `n m\rinimiasa, decide s\-[i ajute doi prieteni – scriitorul Boko [i t`n\ra Nobby – s\smulg\ de la tutorele fetei [i unchiul s\u, lordul Worplesdon, consim]\m`ntulpentru c\s\toria celor doi. Din p\cate, intr\ `n conflict cu unchiul cel ]`fnos – pecare venise s\-l ajute la `ncheierea unei afaceri –, se logode[te f\r\ voie cu lo-godnica unui prieten ([i fost\ logodnic\ a lui `nsu[i), e amenin]at cu o nunt\iminent\ [i risc\ s\ intre la `nchisoare.

Nu vreau s\ ofer aici uninventar de „titluri aleanului“, de[i cam despreasta e vorba. Despre otendin]\ nou\ `n scrisulromânesc nu [tiu dac\se poate vorbi.

Doris Mironescu

CCeerrtt ee cc\\ aannuull \\ssttaa aauu rree`̀nncceeppuutt ss\\ ddee-vviinn\\ vviizziibbiillee cc\\rr]]iillee ddee ppooeezziiee,, ccoonnddaamm-nnaattee mmuulltt\\ vvrreemmee llaa uunn ssttaattuutt ddee ccvvaassii-ccoonnffiiddeenn]]iiaalliittaattee ddee bbiinneeccuunnoossccuuttaa ttii-rraanniiee aa ttiirraajjeelloorr mmiiccii [[ii ddee aabbsseenn]]aa pprroo-mmoovv\\rriiii..

Chestiunea promov\rii s-a rezol-vat, par]ial, datorit\ profesionaliz\riiEditurii Cartea Româneasc\. Tirajelecare obi[nuiau s\ „`ngroape“ o cartecap\t\ [i ele binemeritate corec]ii,vezi astfel reedit\rile din colec]ia „e-di]ia a doua“ de la Vinea, `mplinite a-nul acesta printr-o a[teptat\ (re)apa-ri]ie: Juc\ria mortului de ConstantinAcosmei. De cur`nd s-a resorbit [oculrelans\rii colec]iei de poezie contem-poran\ a C\r]ii Române[ti (Dan Sociua primit premiul USR `n prim\var\),iar remarcabilele debuturi din 2005 laVinea ale unor T.S. Khasis, Andra Ro-taru, Oana C\t\lina Ninu au fost re-cenzate, discutate [i amplu premiatetot anul acesta. Constat, totodat\, c\„evenimentele“ `n zona poeziei româ-ne[ti s`nt date mai cu seam\ de apa-

ri]iile tinerilor care, preceda]i adeseade aura cometei, poposesc din under-ground `n colec]iile marilor edituri.De aceea, consider notabile `n primulr`nd volumele lui Radu Vancu, Bio-graphia litteraria, [i {erban Axinte,Lumea ]i-a ie[it a[a cum ai vrut, LiviaRo[ca, debutant\ prin Ruj pe icoane,[i Vasile Leac cu Dic]ionar de vise. Din-tre apari]iile „cu blazon“, observ car-tea Simonei Popescu Lucr\ri `n verde,un vehement manifest pro domo alpoetei, sau Dilecta lui Octavian Soviany,cuprinz`nd subtile poeme erotice.

O nou\ tinere]e cunoscautori afirma]i dup\ '90

{i `n proz\ tot zona literaturii „tinere“continu\ s\ fie cea mai interesant\, `ncondi]iile `n care „b\tr`nii“ par s\ se firetras sau nu reu[esc dec`t o nesemni-ficativ\ autopasti[\ (vezi, de pild\, ul-tima apari]ie semnat\ de Eugen Uri-caru). Astfel, c\r]i notabile au publicatR\zvan R\dulescu, Teodosie cel Mic,[i Ion Manolescu, Derapaj. Tot de laPolirom, c\r]ile semnate de DoinaRu[ti, Filip & Matei Florian, TudorLavric, Ana Maria Sandu trebuie men-]ionate, to]i autori maturi stilistic, chiar[i debuturile. ~ntre apari]iile cu pres-tigiu, Petru Cimpoe[u cu un nou ro-man la Editura Humanitas, ChristinaDomestica [i v`n\torii de suflete [i, laaceea[i editur\, Nicolae Strâmbeanu,excelentul debutant de anul trecut, cuScrisoarea pe care nu o vei citi nicio-dat\. O nou\ tinere]e cunosc autori

afirma]i dup\ 1990, precum Radu Al-dulescu, care figureaz\ anul acesta cudou\ reedit\ri, Amantul Coliv\resei laCartea Româneasc\ [i Prorocii Ierusa-limului la Corint, [i o carte nou\, Mi-rii nemuririi, tot la Cartea Româneasc\,dup\ cum prolificul Dan Stanca a maibifat dou\ romane noi acest an, Mor-minte str\vezii (Corint) [i Mut (CarteaRomâneasc\).

~n critic\, de]in caimacul Dan C.Mih\ilescu, cu volumul doi al Literatu-rii române `n postceau[ism, [i MateiC\linescu, cu Eugène Ionesco: Temeidentitare [i existen]iale, la Junimea dinIa[i. Hors concours, sinteza de teorieliterar\ a lui Paul Cornea, Interpretare[i ra]ionalitate. ~n fine, tot aici, debu-turile a[teptate ale Lumini]ei Marcu [iC. Rogozanu [i c\r]i de cronici saueseuri semnate de al]i autori tineri pre-cum Daniel Cristea-Enache, AntonioPatra[, Cristina Chevere[an etc.

~n zona eseisticii a[ men]iona dou\c\r]i, fiecare semnificativ\ prin asu-marea unui gen aparte. Nu s`nt eseuripublicistice, de[i se public\ prin jur-nale, ci o form\ particular\ de jurna-lism, cuprinz`nd implicare afectiv\,risip\ de inteligen]\, participare etic\.Porunca lui rabbi Akiba de Valeriu Gher-ghel este o savuroas\ scriere desprepl\cerea cititului. {i o ultim\ veste bun\:O. Nimigean [i-a publicat `n sf`r[it, laEditura Vremea, excelenta publicis-tic\ literar\ [i de atitudine din ’90p`n\ azi, sub titlul Iner]ii de tranzi]ie,altruisme [i bahluviuni literare. Nudoar „bahluviuni“, `n nici un caz „iner-]ii“. De citit neap\rat!

Poezia, ve[nic t`n\r\; proza –`n curs de maturizare

Domeniul poeziei,f\r\ fluctua]ii majore

Bogdan-Alexandru St\nescu

Dou\ lucruri au fost evidente pentru toat\lumea (c`t de c`t avizat\) `n anul care toc-mai se `ncheie: `n primul r`nd, concuren]ape pia]a editorial\ „s-a ascu]it“ precumlupta de clas\, `n al doilea r`nd, templierulscos de la naftalin\, sau din criogenie, ac`[tigat b\t\lia cu ghei[ele, oric`t de lubrics-ar fi insinuat acestea pe tarabe. S`ntfoarte curios cine va da b\t\lia cu tem-plierul `n 2007.

B\t\lia despre care vorbeam a devenitevident\ at`t `n libr\rii, c`t [i `n spa]iilepublice consacrate reclamelor la deter-gen]i. Po]i vedea reclame dedicate c\r]ilor`n metrouri, veceuri de club etc. S\ fie unsemn c\ at`t editurile, c`t [i publicul au `n-ceput s\ perceap\ cartea ca pe un produsperfect marketizabil [i aduc\tor de profit?

~n domeniul poeziei, unde a[ vrea s\insist un pic, lucrurile n-au fluctuat preamult fa]\ de anul trecut: `n continuare,exist\ dou\ edituri care fac eforturi consi-derabile pentru a o promova: Vinea [iCartea Româneasc\. Pornind de la anto-logia Marius Ianu[, trec`nd prin diverse de-buturi prezentate de prima editur\ [i a-jung`nd la concursul cu acela[i scop de laCartea Româneasc\, eforturile au fost con-stante. Interesant\ a fost apari]ia a dou\volume de poezie, lansate `n acela[i timp,la Cartea Româneasc\: Dic]ionar de vise,al lui Vasile Leac, [i Klein spuse Klein, al luiMihai Ignat. Apari]ii interesante, l\s`ndaltei discu]ii valoarea intrinsec\ acestorc\r]i, prin prisma faptului c\ volumul luiLeac `nseamn\ abordarea unui tip diferitde poezie fa]\ de ceea ce practica el, a-dic\ un debut simbolic, iar cel al lui MihaiIgnat ar fi prohodul lui Klein, desp\r]ireade poezie. Una peste alta, n-am avut unan zguduitor din acest punct de vedere.Mai relevant mi s-a p\rut anul editorialdin punctul de vedere al prozei: Ion Ma-nolescu, R\zvan R\dulescu, Cezar Paul-B\descu au dat trei romane despre carecred c\ se va vorbi mult timp de acum:interesant mi se pare faptul c\ cele treidemersuri romane[ti s`nt total diferite, at`tca tip de discurs, c`t [i ca weltanschauung...De asemenea, romanul lui Petru Cimpo-e[u a constituit o mic\ „lovitur\“: un autorcare nu vrea, `n ruptul capului, s\ renun]ela joc. O alt\ mi[care ce face din 2006un an demn de re]inut este debutul a[-teptat a doi cronicari literari: Costi Rogo-zanu [i Lumini]a Marcu. E un semnal se-rios pentru cei din linia a doua de v`rst\c\ ni se apropie sorocul...

www.supliment.polirom.ro

„Tot zona literaturii «tinere» continu\ s\ fie cea mai interesant\, `ncondi]iile `n care «b\tr`nii» par s\ se fi retras sau nu reu[esc dec`t onesemnificativ\ autopasti[\.“

11 «

printre r`nduriDORISMIRONESCU

SEMNAL

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 108 » 23 decembrie 2006 – 5 ianuarie 2007

Jon Fasman, Biblioteca geografului, traducere din limba englez\ [i note deMircea Pric\jan, colec]ia „Thriller“, Editura Polirom, 472 de pagini, 33.95 RON

Biblioteca geografului, romanul de debut al lui Jon Fasman, este un thriller intelec-tual ce a ap\rut `n iunie 2006 [i pe care publicul l-a primit cu entuziasm, iar criticaliterar\ ̀ l descrie drept „absolut irezistibil: o combina]ie de Dan Brown [i Donna Tartt“.~ns\rcinat cu investigarea mor]ii misterioase a unui profesor universitar foarte retras,reporterul Paul Tomm descoper\ firele unei intrigi care coboar\ `n timp p`n\ `n seco-lul al XII-lea, c`nd un set de instrumente de alchimie extrem de pre]ioase a fost fu-rat din biblioteca geografului arab al cur]ii siciliene. Risipite ulterior prin `ntreagaEurop\ [i trecute din m`n\ `n m`n\ timp de aproape un mileniu, ele pot servi, se pare,unor scopuri mult mai importante [i mai primejdioase dec`t inofensivei transform\ria plumbului `n aur.

„Una dintre cele mai inteligente [i mai provocatoare c\r]i din ultimii ani.“ („KirkusReviews“)

Kenneth N. Waltz, Teoria politicii interna]ionale, traducere deNicoleta Mih\ilescu. Studiu introductiv de Lucian-Dumitru D`rdal\,colec]ia „Collegium. Rela]ii interna]ionale“, Editura Polirom,328 pagini, 28.95 RON

Examinarea teoriilor referitoare la politica interna]ional\, elaborarea uneinoi teorii care s\ dep\[easc\ limit\rile celor anterioare [i analiza aplica-]iilor teoriei astfel construite reprezint\ principalele obiective ale lucr\riilui Kenneth N. Waltz. Prin viziunea sa „neorealist\“, autorul se despartede „realismul clasic“ [i fundamenteaz\ o abordare [tiin]ific\, inspirat\ dinteoria economic\ neoclasic\ [i centrat\ pe importan]a structurii sistemu-lui interna]ional ca factor explicativ. Publicat pentru prima dat\ `n 1979,volumul continu\ s\ se afle `n centrul dezbaterilor din domeniul rela]ii-lor interna]ionale, constituind un reper major pentru profesorii [i stu-den]ii de la facult\]ile de profil [i, `n acela[i timp, un instrument indis-pensabil pentru oricine vrea s\ `n]eleag\ fenomenul politic interna]ional.

C. Rogozanu

AAmm aavvuutt ddee--aa ffaaccee `̀nn uullttiimmaa ppeerriiooaadd\\[[ii ccuu ppaarrttiiccuullaarriitt\\]]iillee vvee[[nniiccee aallee ppeeii-ssaajjuulluuii ccuullttuurraall rroommâânneesscc ((pprreemmiiii aa-ccoorrddaattee aapprrooaappee ccoommpplleett aaiiuurreeaa,, ddiinnpprriieetteenniiee ssaauu ddiinn iinnccoommppeetteenn]]\\,, aauu-ttoorrii pprroommoovvaa]]ii aaggrreessiivv ddee ddiivveerrssee ggrruu-ppuurrii mmaaii iinntteerreessaattee ddee eellee `̀nnsseellee ddeecc`̀ttddee ppuubblliicc)),, ddaarr [[ii ccuu ppaarrttiiccuullaarriitt\\]]ii ooaa-rreeccuumm nneepprreevv\\zzuuttee.. O s\ insist asupraacestora din urm\.

Mai `nt`i prietenii. Au ap\rut dou\c\r]i speciale, Mansarda cu portocalea Lumini]ei Marcu [i Fata din casa va-gon a Anei Maria Sandu, speciale pen-tru c\ nu le pot judeca public, autoriifiindu-mi prea apropia]i. Nu-mi places\ m\ joc de-a obiectivitatea `n astfelde cazuri. Nici nu s`nt avid de neutra-litate, dar nici nu am chef de jocuriextrem de subiective `n care s\-mi e-chivalez prietenele cu Kristeve sau Your-cenare sau mai [tiu eu cine – se pri-cep al]ii mai bine la asta. Eu doar a-nun] c\ aceste c\r]i cel pu]in „specialepentru mine“ s`nt `n libr\rii.

Urmeaz\ categoria celor pe care i-amadmirat discret, de la distan]\. Ion Ma-nolescu a publicat Derapaj, o povestebine controlat\ cu personaje memo-rabile, cu o for]\ teribil\ de inventar aepocii „sf`r[it de ani ’80 plus tranzi-]ie“. Receptarea nu i-a fost `ntotdea-una favorabil\ p`n\ acum, din motiveu[or de explicat (laudele `n cor s`nt

rezervate unor autori mediocri, pre-cum inexplicabilul succes de critic\ alFlorinei Ilis, anul trecut), dar avemde-a face cu un c`[tig sigur `n contu-rarea unei atitudini prozastice perfectcompatibile cu anul 2006: tranzitivi-tate, ironie fin\, poveste, atitudine. ~naceea[i linie a tranzitivit\]ii [i scriitu-rii f\r\ cusur intr\ [i Teodosie cel Mical lui R\zvan R\dulescu (obiec]iile `nce prive[te acest text le voi p\strapentru o eventual\ recenzie de maimari dimensiuni, dar calitatea superi-oar\ a lecturii este incontestabil\).

Conflictele lumiiintelectuale s-audesf\[urat `n surdin\

Am observat de asemenea consolida-rea unor voci critice autentice `n pagi-nile revistelor culturale. A[ aminti deMihai Iov\nel, un critic t`n\r care `n-cearc\ s\-[i confirme un stil relaxat ([idiscret sus]inut de lecturi solide) derecenzent [i reu[e[te de multe ori –inexplicabil\ e prezen]a sa `ntr-o re-vist\ precum „Cultura“, plin\ de di-nozauri de toate m\rimile [i culorile;nu judec aici op]iunile publicistice, cidoar c`teva dintre textele sale amu-zante [i utile. Alte nume de critici, gatas\ `nlocuiasc\ garda recenzen]ilorpr\fui]i [i „`nc\ tineri“, nu mai pome-nesc aici, `ns\ `i ve]i g\si [i `n „aLti-tudini“, [i `n „Observator Cultural“, [i

`n „Bucure[tiul cultural“, reviste cupagini de citit [i de recitit despre evo-lu]ia literaturii de azi.

Un fapt care nu putea lipsi din bi-lan]: `nmuierea polemicilor [i dezba-terilor culturale. ~n afar\ de c`teva r\-bufniri, conflictele lumii intelectuales-au desf\[urat `n surdin\. Or, e evi-dent, din punctul meu de vedere, c\faliile s-au `nmul]it [i s-au ad`ncit.Din textele tinerilor am extras o evi-dent\ fascina]ie (venit\ fie din sno-bism, fie din lecturile atente) pentruzone ideologice care nu mai au de aface cu atmosfera de salon literar deprovincie `ncurajat\ de marii intelec-tuali ai neamului: a ap\rut credin]a `nfor]a social\ a textului, `n lizibilitatealui, `n puterea lui sacr\ de „entertain-ment“ care nu poate exclude din startvaloarea estetic\, `n for]a culturii po-pulare, `n lectura sus]inut\ „la zi“ dinliteratura str\in\ etc. De asemenea, `nciuda eforturilor de „cosmopolitism“discret f\cute de unele grupuri dinzona Buzura & Simion, r\m`ne evi-dent\ [coala extrem conservatoare aintelectualului de decor `n zona ideo-logic\ – o mul]ime de nume se situ-eaz\ parc\ `n a[teptarea revenirii uneifor]e politice care s\-i repozi]ioneze`n func]ii. Nici m\car venirea lui Ni-colae Manolescu la conducerea Uniu-nii Scriitorilor nu `nseamn\ altcevadec`t o reconciliere temporar\ [i oare-cum silit\ a unor for]e intelectualecontradictorii. O situa]ie oarecum plic-tisitoare. A[tept `n continuare pozi]i-ile scriitorilor [i intelectualilor `n dez-bateri actuale. A[tept atitudini riscante[i oneste. Ne revedem `n 2007!

Un an plin de particularit\]i

Trei autori tineri-maturiconfirm\ cele maioptimiste a[tept\ri

Lumini]a Marcu

Anul editorial se confund\ de obicei cutoamna editorial\, de[i e nedrept fa]\ deapari]iile din prima jum\tate a anului. A[ac\, scriind noi despre acest subiect `n zide decembrie, nu putem s\ nu amintimapari]iile cu totul spectaculoase de la re-cent `ncheiatul t`rg de carte.

A[a c\: anul editorial `nseamn\ pentrumine apari]ia a cel pu]in trei titluri impor-tante `n zona prozei contemporane: De-rapaj de Ion Manolescu, Fata din casa va-gon de Ana Maria Sandu [i Teodosie celMic de R\zvan R\dulescu. Cred c\, odat\cu aceste trei apari]ii, cei care se `ndoiaude calitatea acestui fenomen au ocazia s\se mai g`ndeasc\ un pic `nainte de a emitesentin]e despre literatura t`n\r\. S`nt treiautori tineri-maturi care confirm\ cele maioptimiste a[tept\ri [i a c\ror scriitur\ areo calitate greu de contestat `ntr-o recep-tare onest\, fire[te.

~n afar\ de aceste trei titluri lansate lat`rg, a[ mai aminti, fire[te, alte c`teva numede scriitori tineri care au avut apari]ii in-teresante `n 2006: Maria Manolescu, Cezar-Paul B\descu, Doina Ru[ti, prima fiind odebutant\ cu mare poten]ial, al doilea, unscriitor deja cunoscut, iar ultima, o scrii-toare cu multiple fa]ete. Zogru este unroman extrem de interesant, cu o povestevampiric-original\, care ar putea fi chiarun succes `n str\in\tate.

Cred c\ o alt\ apari]ie important\, de-spre care nu s-a vorbit suficient, este Jur-nalul portughez al lui Mircea Eliade, o car-te tulbur\toare din care se contureaz\ unEliade diferit de cel pe care `l [tiam, iarjurnalul `n sine are o scriitur\ de un au-tentic aproape neverosimil pe alocuri.

O alt\ carte faimoas\, pe care o citesc`n acest moment, este Shalimar clovnul ala fel de faimosului Salman Rushdie. ~iadmir pe scriitorii mari contemporani care[tiu s\ se adapteze, rapid [i negustore[te,ceea ce nu e `ntotdeauna ceva condam-nabil, temelor fierbin]i ale lumii contem-porane. Rushdie [tie s\ scrie magistral,iar pe cititorul de acum `l intereseaz\ totce ]ine de coliziunea dintre lumea euro-pean\ [i cea arab\. Iat\ o ecua]ie edito-rial\ reu[it\ [i reciproc avantajoas\.

A[ mai men]iona, tot la evenimenteleeditoriale ale anului 2006, spectaculoasaedi]ie Borges, spectaculoas\ ca dimensiuni,ca obiect [i ca traducere.

Am de raportat un bilan] extrem de personal. Nicim\car s\ nu v\ a[tepta]i s\ g\si]i o list\ clar\ de au-tori care ar trebui urm\ri]i pentru c\ `mi declar dinstart o apropiere extrem de subiectiv\ de libr\rii.

„Alagna n-a c`ntat r\u,dar unde po]i g\si ast\ziun tenor bun pentru ro-lul lui Radames?“ – `miscria interogativ-dubita-tiv, dup\ spectacolul carea deschis stagiunea laScala, un prieten italiannelipsit de ani de zile dela spectacolele celebreiopere. Anul muzical se`ncheie cu un scandal depropor]ii, care ]ine dejascena de trei s\pt\m`ni.Tenorul Roberto Alagna,huiduit [i fluierat de ungrup de loggionisti, aabandonat opera [imeciul, pur [i simplu,dup\ ce a intonat ariaCeleste Aida.NNoouull ssiittee mmuussiiccaavviivvaa..rroo llee--aa ooffeerriitt cceelloorriinntteerreessaa]]ii ddee ssuubbiieecctt aaddrreesseellee wweebb aallee cc`̀-ttoorrvvaa zzeeccii ddee rreeaacc]]iiii ddiinn pprreessaa iinntteerrnnaa-]]iioonnaall\\ llaa ggeessttuull nneeoobbii[[nnuuiitt,, ddee aaffrroonnttppeennttrruu ppuubblliiccuull mmiillaanneezz,, aall lluuii AAllaaggnnaa..Un tenor popular [i `n lumea operei ro-mâne, gra]ie cuplului pe care `l formeaz\pe scen\ [i `n via]a privat\ cu sopranaAngela Gheorghiu. Dac\ pentru ie[irile ei`mpotriva ziari[tilor britanici, din timp`n timp, ace[tia au poreclit-o, alint`nd-oironic, „Draculet“, Alagna ar putea fi a-cum botezat [i el Dr\culea. Ceea ce s-a`nt`mplat merit\ `ns\ explica]ii. Fiindc\`n sistemul democratic al operei, a[acum o arat\ colec]ii `ntregi de interjec]ii[i vocifer\ri `mpotriva unor c`nt\re]i, `n-registrate pe disc, un solist nu se lupt\cu opera `n sine, nu are dreptul s\ o-preasc\ trenul `n mers, fiindc\ s-a su-p\rat pe c\l\tori.

Pentru cei care nu [tiu, cum o ex-plic\ Philip Gosset ̀ n Divas and Scholars*,o exegez\ excelent\ recent ap\rut\ a in-terpret\rii operei italiene, a[a-numi]iiloggionisti s`nt melomanii care ocup\locurile de la galeria cea mai de sus aoperei italiene, loggione, adev\ra]ii „cu-nosc\tori“, iubitori de oper\. A c`[tigaaprobarea lor este considerat absolut ne-cesar pentru succesul unui solist `n Ita-lia. ~n plus, se spune, este vorba de o ca-tegorie dintre cele mai conservatoare apublicului de oper\, care se opune, vo-cifer`nd, la orice modificare stilistic\ sautextual\ a muzicii pe care o cunosc preabine. Unul din ultimele scandaluri in-ventariate de la Scala s-a petrecut `n a-nul 2000, c`nd tenorul Salvatore Licitranu a reu[it s\ c`nte un do de sus `n Tru-badurul, din loggione auzindu-se strig\-te: „Ru[ine, ru[ine“.

M\rturiile str`nse de diver[i ziari[tisugereaz\ c\ Roberto Alagna a p\c\tuitprin... trufie. E adev\rat c\ tenorul aveade ce s\ fie nemul]umit, fiindc\ toatecronicile italiene s-au concentrat pe pu-nerea `n scen\ a lui Franco Zeffirelli,

f\r\ exces de laude pentru cei doi prin-cipali soli[ti, Violeta Urmana [i Alagna.Mai mult, `ntrebat ce semnifica]ie ar daunor vocifer\ri din sal\, Alagna a decla-rat c\ ar considera c\ publicul „nu `lmerit\“. Alagna, pl\tit pentru fiecarespectacol cu circa 13 mii de dolari, dup\propria declara]ie, plus restul de benefi-cii anexe, a recoltat ceea ce a sem\nat.

Tenorul nu s-a gr\bit s\ dea semnede prezen]\ pentru al doilea spectacol,f\c`ndu-l pe Stéphane Lissner, inten-dentul operei, s\-i cheme de acas\ du-blura, pe simpaticul Antonello Palombi.Acesta a ie[it `n scen\ `n blugin[i, ime-diat dup\ refuzul lui Alagna de a maic`nta, [i a primit ova]ii la sf`r[itul operei.

Nici Alagna, nici Angela Gheorghiu,care tocmai a anun]at c\ se retrage din

produc]ia de anul viitor cu Don Carlosde la Covent Garden, nu s`nt la primullor diferend cu marile opere ale lumii.Alagna, dup\ propriile declara]ii, seconsider\ „un perfec]ionist filosof“, darm\ `ndoiesc c\ reflec]iile lui s`nt maimult dec`t o pledoarie pro domo. Fiindc\,dup\ el, „Aida este o oper\ intimist\ [if\r\ discu]ie este gre[it s\ fie `ntotdea-una privilegiat calibrul vocal ̀ n raport cucalitatea interpret\rii“. Radames ar fi un„personaj subtil“, iar „faimoasa CelesteAida este o arie pe care [i-o c`nt\ lui`nsu[i, nu o arie de parad\“. ~n acela[iinterviu pe care `l d\dea vara trecut\ re-vistei „Diapason“, Alagna atingea `ntreac\t foarte critic dirijorii de oper\ ca-re „au pierdut aceast\ cultur\ a acompa-niamentului, aceast\ art\ de a face dinorchestr\ o caset\ de bijuterii `n care s\fie pus `n valoare interpretul“. ~n ce-lprive[te, anun]a el, va persista „`n in-ten]ia de a re`nnoi tradi]ia tenorului li-ric, aceea a lui [Beniamino] Gigli, [Georges]Thill, [Helge] Rosvaenge, c\rora nu li selimita a priori repertoriul“.

C`t de departe e Roberto Alagna deGigli nu e greu de `ntrev\zut ascult`ndun simplu disc, dar dac\ ar privi maiaproape de el i-ar putea vedea bine pecei care, cu modestie, pentru a nu maivorbi de calit\]i vocale, `i iau treptat lo-cul, un Rolando Villazon sau un JuanDiego Florez.

** PPhhiilliipp GGoosssseett,, DDiivvaass aanndd SScchhoollaarrss.. PPeerrffoorrmmiinnggIIttaalliiaann OOppeerraa,, TThhee UUnniivveerrssiittyy ooff CChhiiccaaggoo PPrreessss,,CChhiiccaaggoo,, LLoonnddrraa,, 22000066

~ntrebat ce semnifica]ie ar da unor vocifer\ri din sal\, Alagna adeclarat c\ ar considera c\ publicul „nu `l merit\“. Alagna, pl\titpentru fiecare spectacol cu circa 13 mii de dolari, dup\ propriadeclara]ie, plus restul de beneficii anexe, a recoltat ceea ce a sem\nat.

„NU ~L MERIT|“» 12

teorie [i practic\


SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

OO AAiiddaa ppee ddiisscc ppeennttrruu aa--ll uuiittaa ppee AAllaaggnnaa,, ccuu JJuussssii BBjjooeerrlliinngg [[ii ZZiinnkkaa MMiillaannoovv,, ssuubb bbaagghheettaa lluuii IIoonneell PPeerrlleeaa

Democra]ia dup\ Dr\culea

» Nici Alagna, nici AngelaGheorghiu, care tocmaia anun]at c\ se retragedin produc]ia de anul vi-itor cu Don Carlos de laCovent Garden, nu s`ntla primul lor diferend cumarile opere ale lumii.Alagna, dup\ propriiledeclara]ii, se consider\„un perfec]ionist filo-sof“, dar m\ `ndoiesc c\reflec]iile lui s`nt maimult dec`t o pledoariepro domo.

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

MARTMART e muzeul de art\ dinTimi[oara, cum cred c-a]i ghicitdin fotografia-invita]ie-afi[ deal\turi. De ce ar trebui s\ intre el`n rubricu]a cu secret? Pentru c\e `ntre cele mai mari bucurii(dintr-un [ir lung, lung) tr\ite demine `n 2006. Palatul baroc, osplendoare de cl\dire din Pia]aUnirii, `n zidurile c\reia, din podp`n\-n subsol, e `ngropat poatecel mai mare roman nescris alora[ului, a ajuns, dup\ 30 de anide a[teptare, muzeu de art\. ~n1977, valoroasa colec]ie de gra-vuri, tablouri [i obiecte a Muzeu-lui Banatului a fost aruncat\ pestenoapte `n depozite [i aproape ui-tat\ acolo. Iar elegantul loca[ cele ad\postea a devenit vil\ deprotocol. ~n 30 decembrie 1989,

am intrat `mpreun\ cu un grupde ziari[ti `n vilaceau[escu. {ice-am v\zut? O opulen]\ mitoc\-neasc\, un kitsch gre]os.

Acum, dup\ trei decenii, se facedreptate artei izgonite. Mult i-atrebuit Palatului s\ se restaureze.Ani [i ani, s\-[i readune `n peste 60de s\li colec]iile. Impresionanta do-na]ie de art\ universal\ a `ntemeie-torului Ormós Zsigmond [i cea alui Corneliu Baba, plus lucr\rilede art\ contemporan\ [i art\ de-corativ\. ~n acest moment, peste300. Iar faptul c\ Marcel Tolcea,poetul [i colegul nostru cel at`tde smart, e directorul MART `mispore[te bucuria. Ia citi]i ce scrieel: „~n spa]iul simbolic al a[tept\-rii, MART e o re`ntoarcere acas\“.{i ne invit\ s\ intr\m. S-ar zice c\mai bine dup\ 30 de ani dec`t nici-odat\, `ns\ cu o singur\ condi]ie:s\-i apuc\m. Deci la mul]i ani.

We’ll call it Christmaswhen the adverts begin/~i zicem Cr\ciun c`nd`ncep reclamele, c`nt\Damien Rice pe noul s\ualbum, 9 Crimes. E ocrim\ c\ nu m\ entuzias-meaz\ Cr\ciunul 2006?Cel mult `mi d\, a[a,senza]ia c\ ar trebuis\-mi `mpodobesc umo-rile cu un kitsch simpa-tic, de vacan]\ „pen-sion\reasc\“:

Iulia Blaga

»» You’ve Got Mail, v\zut cu toate ele-mentele vitale la o arunc\tur\ de deget:p\tura, pisica, semin]ele, ]ig\rile, ciocola-ta. (M\ bucur c\ au pus becule]e `n ora[.Se aprind ele toate odat\?). Documen-tarele de r\zboi de pe Discovery Civili-sation, care din pricina memoriei mi se partot altele. C\ci agresivitatea trebuie ars\,iar sf`r[itul anului, se [tie, e un compostde nemul]umiri, regrete, plictiseli tasate.

»» Sau mai bine ar merge un kitsch decurs\ lung\, B\rbierul din Siberia, cu am-plitudine larg\, dens precum ceaiul fier-binte cu miere b\ut `n iarna vrajbei noas-tre, telenovela cu arom\ de carte – nu,`mi place, mi se face dor de el ca de opersoan\.

»» Sau ceva mai u[or: Love Actuallycare `ncepe, deconectant, cuo `nmorm`ntare, dar con-tinu\ cu mai multe love-story-uri, Cr\ciunul fi-ind pentru personaje de-clan[atorul, provocarea,scuza sau alibiul.

»» Fiindc\ avem un num\r recapitula-tiv, o s\ fac mai ales o listu]\ cu filmelecare au rulat anul \sta la noi [i pe caremi-a f\cut pl\cere s\ le v\d, [i am s\ v\scutesc [i de colindul de t\iat venele Si-lent Night, tot `n interpretarea inegala-bilului Damien Rice. Deci tragem linie [iadun\m scorul cu motivele.

F\r\ nici un fel de ordine, doar cea anum\rului de spectatori:

»» Epoca de ghea]\ 2: Dezghe]ul/ IceAge 2: The Meltdown de Carlos Saldan-ha – pentru c\ „euforia dezastrului“ [iiubirea s`nt de nedesp\r]it. (Am v\zut re-cent documentarul An Inconvenient Truth,cu Al Gore „`n rolul principal“, [i s\ [ti]ic\ au un miez comun.)

»» Miami Vice – pentru modelul cucare e tricotat, pentru textura lui po-roas\, metalic\, definitorie deja pentrustilul lui Michael Mann.

»» Garfield 2 – ei, na, cum de ce?»» Omul din interior/ Inside Man de

Spike Lee – pentru precizia regiei, pen-tru ritmul lui de ceasornic, pentru CliveOwen, dar [i pentru reveren]a f\cut\ lui

Dog Day Afternoon.»» Crash, Po-

vestiri din LA/Crash de Pa-ul Haggis –

pentru scriitura lui minu]ioas\ [i maiales pentru felul `n care demonstreaz\,prin scriitur\, c\ tot ce facem modific\destinul celorlal]i.

»» A fost sau n-a fost? de Corneliu Po-rumboiu – pentru umorul lui de[tept [itrist, pentru (auto)ironia lui bl`nd\ [i`n]eleg\toare fa]\ de „româna[ii no[tri“,dar [i pentru percep]ia `n]eleapt\ a mer-sului istoriei.

»» Syriana de Stephen Gaghan – pen-tru judecata lui masculin\ asupra rea-lit\]ii, pentru densitatea document\rii,pentru seriozitatea abord\rii cinemato-grafului politic a[a cum se f\cea el ̀ n anii’70, de ce nu, [i pentru George Clooney.

»» Volver – pentru c\ femeile s`nt laPedro Almodóvar deja un regn, pentruc\ isterice, fantomatice, criminale, vio-late, muribunde sau deja/ fals moarte,ele alc\tuiesc um\r `n um\r patul \la defrunze care `ngra[\ p\m`ntul.

»» Doamna din ap\/ Lady in the Wa-ter de M. Night Shyamalan – pentru c\`n spatele basmului kitchios se afl\ o lumepe care majoritatea [i-o refuz\.

»» Zborul United 93/ United 93 dePaul Greengrass – pentru c\ nu v\d altfilm „artistic“ despre atacurile teroristede la 11 Septembrie care s\ poat\ fi re-alizat `ntr-o manier\ mai onest\ [i maicutremur\toare. Nici m\car o spr`ncea-n\ ridicat\ spre spectator.

»» Flori fr`nte/ Broken Flowers de JimJarmusch – pentru gra]ia cu care vor-be[te despre ratare.

»» Dovada/ Proof de John Madden –pentru c\ trateaz\ [i pentru cum tra-teaz\ inteligent, elaborat `ntr-un scena-

riu care st\ ca linguri]a `n cafeaua cuprea mult zah\r, tema ̀ ncrederii. Unde seduce c`nd se duce? Scriam tot aici.

»» H`rtia va fi albastr\ de Radu Mun-tean – pentru c\ e cel mai onest, mai fi-resc [i mai adev\rat film despre decem-brie ’89 de p`n\ acum.

»» Marele alb/ The Big White de MarkMylod – pentru c\, de[i e din afara sis-temului, nu-[i face un titlu de glorie [ievit\ gra]ios marotele filmului indepen-dent; pentru interpret\rile actorice[ti derezisten]\; pentru `n]elegerea naturii u-mane.

»» Ascuns/ Caché de Michael Haneke –pentru cum recontextualizeaz\ rolul apa-ratului de filmat, f\c`nd din el un actor[i chestion`ndu-i pozi]ia.

»» {i inima mi se opri `n loc/ De battremon cœur c’est arrêté de Jacques Au-diard – pentru c\ `n exterior un noir ur-ban, r\u, iar pe din\untru un film deli-cat despre un om care descoper\ la timppedalele salv\rii.

»» Luni diminea]\/ Lundi matin deOtar Iosseliani – pentru c\ nu vorbe[tedespre mare lucru, dar vorbe[te despremari lucruri; pentru u[ur\tatea lui grav\.

»» Drumul spre Guantanamo/ TheRoad to Guantanamo de Michael Winter-bottom [i Mat Whitecross – pentru me-sajul lui politic, dar [i pentru cum ino-veaz\ `n c`mpul alunecos al docu-fic-]iunii.

»» Marie-Antoinette de Sofia Coppola –pentru c\ e aproape de nepovestit, pen-tru c\ e plin de substan]\ volatil\, pen-tru c\ e unul dintre cele mai originalefilme ale anului.


Pentru scriitura lui minu]ioas\ [i mai ales pentru felul `n caredemonstreaz\, prin scriitur\, c\ tot ce facem modific\ destinulcelorlal]i.

13 «

filmCRASH

Kitschiurile de Cr\ciun, dar mai alesfilmele cele mai faine din 2006

Mihaela Michailov

AAnnuull tteeaattrraall 22000066 sseeaamm\\nn\\ ccuu oo pprruunn\\ffllee[[cc\\iitt\\.. S`nt at`t de pu]ine spectacolelecare merit\, cu adev\rat, o dezbatere, `n-c`t mostrele de inep]ie cu bugete enor-me `nghit tot. Teatrele-stupuri mizeaz\`n cea mai mare parte pe regizorii cunume, pe mierea cu certificat de garan-

]ie, pentru c\ e mult mai riscant s\-]iasumi debutan]i [i s\ investe[ti `n ei.Singurul teatru din Bucure[ti preocupats\ dea o direc]ie celei de-a doua s\li esteTeatrul Mic, care a focalizat sala de laFoarte Mic pe montarea unor texte con-temporane. Dac\ exist\ un manifest pecare spectacolul românesc ar trebui s\-lsus]in\, atunci e vorba de propunereaunui teatru dezintoxicat, un teatru cur\de realitate contemporan\, care s\ ias\din cercul vicios al dictaturii metafo-riz\rii continue. Un teatru care s\ nu fac\abstrac]ie de ce [i unde tr\ie[te, care s\nu-[i fenteze timpul. Derapajele [i do-pajele au cel mai mare grad de emergen]\`n spectacolele române[ti. Derapaje dela spa]iul nostru cronologic [i dopaje cuartificii, cu solu]ii superficiale de com-promis. Actorul român – exist\ desigur[i excep]ii (actorii din Discipolii, regizatde Tompa Gábor la Teatrul Maghiar deStat din Cluj, din joi.mega Joy – TeatrulOdeon [i Inimi cicatrizate – Teatrul Na-]ional Constan]a, Compania Ovidius dinConstan]a, regizate de Radu Afrim, dinVremea dragostei, vremea mor]ii – Tea-trul Na]ional „Radu Stanca“, Sibiu, regiaRadu Alexandru Nica) – `[i folose[te preapu]in corpul [i joac\ doar cu cuv`ntul.De unde [i revolta penibil\ [i defazat\`mpotriva limbajului dur pe scen\. In-terpretarea se bazeaz\ `n cea mai mareparte pe sensul replicii, nu pe toate stra-turile dramatice din spectacol. Mai grav

dec`t at`t, alegerea unui text nu areaproape nici o motiva]ie de parcurs es-tetic (nu `n]elegi de ce un regizor a op-tat pentru o pies\, [i nu pentru alta), iarasumarea lui devine [i ea `nt`mpl\toare.Din acest aleatoriu, teatrul românesc ie-se cu greu. {i nici nu prea are cum s\ias\ at`t timp c`t prea pu]ini oameni `[ipun `ntreb\ri atunci c`nd se apuc\ deun spectacol. P`n\ la urm\, [i festivalu-rile nu fac altceva dec`t s\ aduc\ `nprim-plan iner]ia evident\.

Vremea dragostei...func]ioneaz\ organicla toate nivelurile

~ntr-un top personal al anului 2006,plasez pe primul loc Inimi cicatrizate deMax Blecher, pentru bombele din cor-purile jupuite de boal\, pe care Afrimreu[e[te s\ le fac\ s\ explodeze subochii no[tri. Ce s`nt, de fapt, acestebombe? Tensiunile erotice mocnite.Inimi cicatrizate e spectacolul pasiuniidin corpuri care `[i taseaz\ boala. RaduAfrim corporealizeaz\ excelent fragilita-tea unor invalizi senzuali care `[i rupghipsul ca s\ se ating\, care s`nt `n stares\ ]`[neasc\ prin el ca printr-un parbriz.Ghipsul e al doilea corp. Corp perma-nent sau temporar care nu-[i inhib\ nicio clip\ purt\torii. Dimpotriv\, `i pro-voac\ s\-[i expulzeze amor]eala. Boalacreeaz\ un cod comun de supravie]uire.

~n comunitatea condamna]ilor la ori-zontal\ (tuberculoza osoas\ `nvele[tetrupurile `ntr-o carcas\ care doare pedin\untru mai mult dec`t pe dinafar\),nevoia de a iubi [i de a fi iubit calc\ `npicioare neputin]a. Afrim transform\ sa-natoriul `ntr-un c`mp vizual pasional.Ghipsurile se freac\ unul de altul, atin-gerile s`nt convulsive, picioarele trepi-deaz\ ca ni[te arcuri, iar clipa dinainteamor]ii e un halucinant hohot de r`s.Erotismul are o „carne dramatic\“ at`tde fierbinte, `nc`t sf\r`m\ orice handi-cap. E interzis s\ nu po]i atunci c`ndsingura [ans\ e s\ nu ai limite. ~n spec-tacolul regizat de Afrim, ghipsul, pielea[i patul compun o unic\ instala]ie cor-poral\.

Partea a treia din Vremea dragostei,vremea mor]ii de Fritz Kater, regizat deNica, e [i ea o instala]ie de trupuri alie-nate. Zorii apocalipsei mijesc, corpurileobosesc, vitalitatea se epuizeaz\ ca o bu-cat\ de carne `mb\tr`nit\. Vremea dra-gostei e construit pe principiul disemi-n\rii unei viziuni corale, principiu folo-sit de Nica [i `n Agamemnon. Prima

parte din Vremea dragostei... e imagineacomunismului `n variant\ infantil reto-ric\. Comunismul celor care, adoles-cen]i fiind, nu percep dec`t partea soft aunui regim b\t\torit hard. A doua partee o istorie de familie care scaneaz\ des-p\r]irile iminente, impuse de lipsuri co-muniste autoritare. Iar a treia parte esteun scenariu psihedelic `n care corpurile,t`njind dup\ o iubire dement\, se izbescunele de altele ca ni[te becuri `ncinse.Conceptul scenografic al lui Andu Du-mitrescu [i coregrafia fr`nt\ imaginat\de Florin Fieroiu fac din Vremea dra-gostei... un spectacol care func]ioneaz\organic la toate nivelurile.

De Miruna Dinu, student\ `n anul IVla UNATC, cu siguran]\ ve]i mai auzi.Spectacolul ei de absolven]\, Fotografiiexplicite de Mark Ravenhill, are o calitateesen]ial\: decupeaz\ abil protestul unorutopi[ti st`ngi[ti disciplina]i de cursulfiresc al lumii, de noua ordine consu-mist\, [i filtreaz\ emo]iile `nsingura]ilorobseda]i de iubire. Cine iube[te moaresau fuge m`nc`nd p\m`ntul.

~ntr-un top personal al anului 2006, plasez pe primul loc Inimicicatrizate de Max Blecher, pentru bombele din corpurile jupuitede boal\, pe care Afrim reu[e[te s\ le fac\ s\ explodeze sub ochiino[tri.

PREMIANTULANULUI

» 14

teatru


Sub ochii t\iDe fiecare dat\ c`nd mi se cere un bilan] teatral intru `n vrie, pentru c\ `mi dauseama c\ trebuie s\ fac o sintez\. Ce s\ dinamitezi mai `nt`i dintr-un teatru care`[i semneaz\ `n fiecare s\pt\m`n\ condamnarea la moarte? Dintr-un teatru careproduce `n cea mai mare m\sur\ avortoni, spectacole de o flagrant\ inutilitate?

IInniimmii cciiccaattrriizzaattee,, rreeggiiaa RRaadduu AAffrriimm

FFoottooggrraaffiiii eexxpplliicciittee,, rreeggiiaa MMiirruunnaa DDiinnuu

» Alegerea unui text nuare aproape nici o mo-tiva]ie de parcurs este-tic (nu `n]elegi de ceun regizor a optat pen-tru o pies\, [i nu pen-tru alta), iar asumarealui devine [i ea`nt`mpl\toare. Dinacest aleatoriu, teatrulromânesc iese cu greu.{i nici nu prea are cums\ ias\ at`t timp c`tprea pu]ini oameni `[ipun `ntreb\ri atuncic`nd se apuc\ de unspectacol.

Matei Bejenaru

AA[[aa ccuumm aamm ssccrriiss [[ii ccuu aallttee ooccaazziiii,, ccoonn-tteexxttuull ccuullttuurraall rroommâânneesscc eessttee cceennttrraatt ppeetteexxtt,, aarrtteellee vviizzuuaallee aavv`̀nndd oo ppoozzii]]iiee ssee-ccuunnddaarr\\.. Situa]ia paradoxal\ este c\, `nciuda faptului c\ dezvolt\rile cele maidinamice s`nt `n zona artei contempora-ne, o bun\ parte din resurse, de la gale-rii la bani publici centrali sau locali, s`ntgestionate prin cadrul institu]ional alUniunii Arti[tilor Plastici care, `n conti-nuare, de]ine un patrimoniu strategic `n]ar\. Ce reprezint\ aceast\ institu]ie dintrecut azi? Dac\ `n anii ’70-’80 ea a fosto p\l\rie mare pentru to]i arti[tii dinacea perioad\, de la cei de propagand\p`n\ la cei profesioni[ti [i decen]i, dup\c\derea comunismului, ea nu s-a refor-mat, r\m`n`nd cantonat\ `n sus]inereaunei arte comerciale, tributare artelortradi]ionale, ori c\tre realizarea de pro-iecte de art\ public\ de o calitate artis-tic\ `ndoielnic\. Exist\ multe voci criti-ce care spun c\ cei ce conduc UniuneaArti[tilor Plastici au transformat-o `ntr-unmega SRL artistic cu ramifica]ii c\tre zonaputerii politice.

Dorin]a puternic\de dep\[ire a izol\rii

~n opinia mea, evenimentele cele mai vi-zibile de pe scena româneasc\ `n anul2006 au fost cele trei bienale interna-]ionale de art\ contemporan\: Perifericde la Ia[i, ajuns\ la cea de-a 7-a edi]ie,[i mai tinerele bienale din capital\: Bu-charest Biennial 2 [i Bienala TinerilorArti[ti. Situa]ia este oarecum paradoxal\:

`n ciuda faptului c\ avem pu]ini arti[ti [ifoarte pu]ini curatori sau critici, exist\ oputernic\ dorin]\ de dep\[ire a izol\riinoastre prin organizarea de evenimenteinterna]ionale care s\ asigure vizibilitate[i interes. Dac\ `n cazul Periferic-ului,explica]ia trebuie nuan]at\ [i prin do-rin]a organizatorilor de a dezvolta [i in-tegra scena artistic\ local\ `ntr-un cir-cuit interna]ional, `n cazul bienalelorbucure[tene, dorin]a de a pune Bucu-re[tiul pe prima scen\ a marilor centrede art\ din lume a fost spus\ explicit deorganizatori. ~n cazul Ia[ului, pot spunec\ Periferic-ul va evolua c\tre un eveni-ment de anvergur\ medie, cu o puter-nic\ dimensiune de experiment [i cerce-tare a condi]iilor [i a modului de func-]ionare a artei `ntr-un context marginal.Pe termen lung, cred c\, pe acest terito-riu mic, fiecare dintre organizatori vatrebui s\ `[i defineasc\ c`t mai clar pro-filul proiectului s\u. Euforia descoperi-rii de c\tre lumea artei a României, le-gat\ [i de contextul politic al integr\riinoastre `n Uniunea European\, va fi descurt\ durat\. Dup\ aceast\ situa]ie tran-zitorie, vor r\m`ne doar ini]iativele cuidentitate [i substan]\ care vor [ti s\ fac\„slalom“ printre factorii conjuncturaliexterni, de la comenzi politice p`n\ laademenitoarele oferte din lumea comer-cial\.

Consolidarea unei „uppermiddle class“ române[ti

Anul 2006 a marcat o schimbare [i `npeisajul galeriilor de arte vizuale din ]a-r\. ~n Bucure[ti, pe l`ng\ Galeria Nou\,

spa]iu deja consacrat [i cu un programinterna]ional de evenimente, [i MuzeulNa]ional de Art\ Contemporan\-MNAC,au devenit tot mai prezente noi galeriicomerciale, fapt care arat\ c\ a ap\rut opia]\ de art\, cu posibilitate de dezvol-tare `n special `n Bucure[ti [i alte ora[emari din ]ar\. Acest fapt este legat [i deconsolidarea unei „upper middle class“române[ti, cosmopolite, care are un stilde via]\ occidental [i care a `nceput ti-mid s\ investeasc\ [i `n arta contempo-ran\. Dintre galeriile bucure[tene a[men]iona `n special H’art Gallery [i Ga-leria Posibil\, iar la Cluj Galeria Plan B.Galeriile Protokoll de la Cluj [i Vectorde la Ia[i au continuat [i `n 2006 proiec-tele lor de studiu al artei critice.

~n plan editorial, anul pe care `l`ncheiem a marcat apari]ia unor noi re-

viste de art\ contemporan\. Pe l`ng\ re-vista „Idea“, publicat\ la Cluj [i consa-crat\ interna]ional, au ap\rut revista „Vec-tor“ la Ia[i [i revistele „Pavilion“ [i „O-magiu“ la Bucure[ti. Aceea[i scen\ mic\de la noi are privilegiul de a fi prezen-tat\ de patru publica]ii cu profiluri dife-rite, dar cu ambi]ii [i realiz\ri profesio-nale. Dac\ „Idea“ [i „Vector“ s`nt orien-tate c\tre platforma critic\, incluz`nd a-nalize [i dosare teoretice, „Omagiu“ esteo revist\ de „lifestyle vizual“, care din a-ceast\ toamn\ `[i propune redefinireaprofilului s\u, iar „Pavilion“ vrea s\ a-duc\ publicului românesc „numele mari“de pe scena interna]ional\.

~n finalul acestui succint bilan], a[men]iona un lucru poate nev\zut demul]i: arti[tii ori criticii n\scu]i `n Ro-mânia, dar forma]i `n str\in\tate [i careau o carier\ profesional\ de succes audezvoltat proiecte `n ]ar\.

Marius Babias, Andrea Faciu, AndreiSiclodi, {tefan Constantinescu au partici-pat sau au creat proiecte artistice `n Ro-mânia, fapt care nu era posibil acum c`]i-va ani.

Acesta ar fi [i semnalul optimist pecare l-a[ da, [i anume faptul c\ scena ro-mâneasc\ este `ntr-un proces de maturi-zare [i profesionalizare, ceea ce asigur\`n sf`r[it un „plug-in“ real cu lumea...


Evenimentele cele mai vizibile de pe scena româneasc\ `n anul 2006au fost cele trei bienale interna]ionale de art\ contemporan\:Periferic de la Ia[i, ajuns\ la cea de-a 7-a edi]ie, [i mai tinerelebienale din capital\: Bucharest Biennial 2 [i Bienala Tinerilor Arti[ti.

15 «

arte vizualeTOP

EExxppoozzii]]iiaa „„PPrroocceessee ssoocciiaallee““,, BBiieennaallaa PPeerriiffeerriicc 77,, ccuurraattoorr MMaarriiuuss BBaabbiiaass [[ii AAnnggeelliikkaa NNoolllleerrtt ((GGeerrmmaanniiaa))

BBuucchhaarreesstt BBiieennnniiaall 22,, BBuuccuurree[[ttii 22000066,, ccuurraattoorr ZZssoolltt PPeettrraannyyii ((UUnnggaarriiaa)) EExxppoozzii]]iiaa „„DDee ccee ccooppiiiiii??““,, BBiieennaallaa PPeerriiffeerriicc 77,, ccuurraattoorr AAttttiillaa TToorrddaaii ((CClluujj--RROO))

2006 – Anul Bienalelor

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[ef: George Onofrei

Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Victor Jalb\

Rubrici permanente:Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, M\d\lina Cocea,Radu Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Doris Mironescu, Cristi Neagoe,Ana-Maria Onisei, Diana Soare, Lucian DanTeodorovici, Luiza Vasiliu. Carte: Lumini]aMarcu, Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: VictorEskenasy, R\zvan }upa, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.Arte vizuale: Matei Bejenaru. Caricatur\: LucianAmarii (Jup). Grafic\: Ion Barbu. TV: AlexSavitescu

Edi]ia de Ia[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodi-pet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:[email protected].

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri MEDIAFAX » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarulde Ia[i“ [i „Gazeta de Sud“. Suplimentul se distribuiegratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Scena de art\ contemporan\ din România estemic\. Cred c\ to]i actorii care conteaz\ intr\ `ntr-osal\ de curs medie dintr-o universitate. Acest fapteste, dup\ p\rerea mea, o consecin]\ a lipsei majo-rit\]ii verigilor care formeaz\ „lan]ul“ sistemului ar-tistic: galerii comerciale [i non-profit, centre de art\,muzee, publica]ii [i institu]ii de `nv\]\m`nt.

Ana-Maria Onisei

CCaarree ee eesseenn]]aa rreellaa]]iiiilloorr uummaannee ddaacc\\ nnuuttooccmmaaii aacceeaasstt\\ aa[[tteeppttaarree?? Prietenia, du-plicitatea, iubirea, nep\sarea, dezam\-girea se ancoreaz\ la infinit `n a[tept\-rile proprii, a[tept\rile celuilalt [i a[-

tept\rile de la cel\lalt. Micile ori marileepisoade ale vie]ii s`nt r\st\lm\cite `nfunc]ie de esen]a ta, a altuia [i a con-textului. Iar c`nd vine vorba de parcur-suri amoroase, `n timpul orbirii provo-cate de primul fior, b\rbatul [i femeiar\m`n dou\ esen]e separate, a c\ror c\-utare `nspre cel\lalt urm\re[te ritualuritacite, diferite [i „p\c\toase“ prin t\inu-irea impulsurilor. ~n acest v`rtej, iubirilelui Italo Calvino vin s\ `nf\]i[eze frus-tr\ri dulci-am\rui [i ironice ivite din al-ternan]a apropiere – `ndep\rtare a „ce-lor doi“. A unui cuplu de tineri c\s\-tori]i, a unui cititor solar [i a domni-[oarei apetisante de pe plaj\. A soldatu-lui cu s`nge clocotitor `n vine [i a v\du-vei ve[nic `ndoliate, dintr-un comparti-ment de tren. A iubitei aflate la sute dekilometri distan]\ [i a c\l\torului inimiiei. A ta [i a lui.

Cochet\ria dezv\luienemul]umirea cuceririi

Dincolo de scriitura impecabil\ [i do-zajul erudit al lui Italo Calvino, volu-mul de povestiri Iubiri dificile aduce [iacel fior de sensibilitate f\r\ de care ob-serva]iei i-ar lipsi universalitatea. Sec-ven]ele denumite „aventuri“ s`nt – pel`ng\ o `nl\n]uire de gesturi, mi[c\ri [i

g`nduri surprinse cu acurate]e [i ade-menitoare sub ochii cititorului – ade-v\ratele oscil\ri ale fiin]ei umane, afla-te `n situa]ii de excitabilitate limit\. Ceeace p`n\ la un punct aduce a cochet\rieva dezv\lui spre final nemul]umirea ce-]oas\, de ambele p\r]i, a cuceririi. El e-zit\ (ca s\ nu-i fie asaltul brutal), eaa[teapt\, din contr\, s\ `nceap\ odat\.B\rbatul `[i dore[te s\ o surprind\, `ns\miopia [i ni[te ochelari care `l fac denerecunoscut nu-i permit s\ fie identi-ficat [i s\ (o) identifice. Femeia a[teapt\,tem\toare, s\ fie salvat\ cu discre]ie dinapele unei m\ri `n care [i-a pierdut cos-tumul de baie [i nu prime[te `n schimb

dec`t ocheade t`mpe, r`njete pofticioase,ajutoare t`rzii. Domnului `i face cu o-chiul trupul rumen, lenevind, al veci-nei de plaj\, `ns\ se teme de subjugareaprivirii [i sim]irii de la lectur\. Oriceapropiere `nseamn\ mereu un [ir de altereac]ii dec`t cele r`vnite de fiecare `nparte. Calvino se apleac\ duios asupraemo]iilor dintre „parteneri“, pl\nuindcu priviri omnisciente, sc`nteietoare, `ntensiune, momentul `n care „`n]ele-gerea“ dintre ace[tia va ceda. Iar reve-nirea nu va fi altceva dec`t reluareaunei cutume curtenitoare, imposibil dest\p`nit, imposibil de... `ndeplinit.

M\ enerveaz\ topurile degenul „cel mai...“, „ceamai...“, bazate chipurile pecriterii valorice, pe obiecti-vitate, pe sondaje de opi-nie etc., de care – slav\Domnului! – avem parte `ntoate bilan]urile de sf`r[itde an. ~ns\ luat [i eu cumvade val, m-am g`ndit s\ faco selec]ie absolut subiec-tiv\ de zece c\r]i pe carele-a[ premia ast\zi f\r\ re-zerve. N-am preten]ia c\am citit tot ce a ap\rut a-nul acesta, c\ am spirit cri-tic infailibil, c\ voi pomenicele mai bune c\r]i ale a-nului, c\ nu voi uita pe ni-meni important. Singurul

criteriu e pl\cerea mea per-sonal\, de simplu cititor.Cum nu dau bani, medaliisau diplome, sper s\ nust`rnesc nici un fel resenti-mente. A[adar, „premiile“mele, `ntr-o ordine aleato-rie, merg c\tre:

» Sorin Stoica – Jurnal (Edi-tura Polirom), pentru c\Sorin continu\ s\ tr\iasc\printre noi prin jurnaluls\u, prin c\r]ile sale, in-diferent dac\ o parte acriticii, a juriilor, a citi-torilor par s\-l uite;

» Petru Cimpoe[u – Chris-tina domestica [i V`n\-torii de suflete (EdituraHumanitas), pentru c\

`mi reconfirm\ impresiac\ e un „t\tic“ al literatu-rii române contemporane;

» Attila Bartis – Tihna (Edi-tura Paralela 45), pentruc\ a scris un roman carem-a furnicat p`n\ `n m\-duva oaselor;

» Filip [i Matei Florian –B\iu]eii (Editura Poli-rom), pentru c\ ambiiscriu cu o bucurie molip-sitoare [i pentru cititor;

» R\zvan R\dulescu – Teo-dosie cel Mic (EdituraPolirom), pentru c\ arevenit `n centrul aten-]iei, a[a cum merit\ cuprisosin]\, ca scriitor;

» Lumini]a Marcu – Man-sarda cu portocale. Puzzlespaniol (Editura Polirom),pentru c\ a debutat cuo carte „de critic\“ fru-moas\ ca un roman;

» Ion Barbu – Antologiapoeziei române[ti la zid(Editura Polirom), pen-tru c\ mi-a reamintitsensul autentic al cuv`n-tului „poet“;

» Livia Cotorcea – Avangar-da rus\ (Editura Universi-t\]ii „Al.I. Cuza“), pentruc\ reprezint\, `n cazul defa]\, criticul profesionist,

care studiaz\, scrie [i pu-blic\ discret o carte cu to-tul deosebit\.

Reporturi din 2005:

» Petre Barbu – Blazare(Editura Polirom), pen-tru cel mai nedrept\]itroman;

» Alex Tocilescu – Eu et al.(Editura Polirom), pentrucea mai nedrept\]it\ car-te de proz\ scurt\.

S\rb\tori fericite! Ne scri-em, ne-auzim, ne revedem`n Uniunea European\.

Dincolo de scriitura impecabil\ [i dozajul erudit al lui ItaloCalvino, volumul de povestiri aduce [i acel fior de sensibilitatef\r\ de care observa]iei i-ar lipsi universalitatea.

IUBIRI DIFICILE» 16

supliment de lectur\


EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Zece pentru mine TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

CadouS`nt foarte furioas\ pe toate doam-nele [i domni[oarele de prin maga-zine care se ofer\ s\-]i ambalezecontra cost cadourile. ~n primulr`nd, pentru c\ le ambaleaz\ per-fect, [i `n al doilea r`nd pentru c\distrug aproape jum\tate din ritua-lul d\ruirii. {i pe revistele de femeimai s`nt furioas\, pentru c\ ne ex-plic\ `n ce fel putem asorta, deexemplu, h`rtia [i panglica de ca-dou cu coperta c\r]ii pe care o ofe-rim. Parc\ darul ar fi devenit unsimplu obiect de schimb printreat`tea altele (exist\ site-uri unde `]ipo]i pune la b\taie cadoul pe carel-ai primit [i nu-]i place sau `l ai dedou\ ori, pentru alt cadou nedorital altcuiva), parc\ regulile de hautecouture au p\truns [i-n via]a celuicare d\ruie[te, parc\ alesul cadou-rilor a devenit o pacoste de care numai [tim cum s\ sc\p\m. Vai, darce-mi mai place s\ m\ lamentez,chiar [i c`nd Cr\ciunul e at`t deaproape. S\ `ncerc s\ fac totu[ic`teva observa]ii necesare asuprachestiunii `n cauz\: 1. trebuieneap\rat s\ scriu aici, ca s\ fiu si-gur\ c\ vede toat\ lumea ([i maiales pentru c\ [tiu c\ nu se poateacum s\ primesc a[a ceva), ce ca-dou vreau eu de Cr\ciun – o pisic\[i o ma[in\ de cafea mare [i foarteperformant\, la care s\ pot face [iceai; 2. m\ tot `ntreb, de c`nd amauzit [tirea, ce cadou i-a[ face eului Fernand N., b\rbatul care n-amai ie[it de 50 de ani dintr-un spi-tal din Nancy, `n care a fost inter-nat de pe vremea c`nd avea 5 ani [ise `mboln\vise de poliomelit\ (credc\ [tiu: o lamp\ cu bule de gaz [ilumin\ portocalie, cum are fata dinHable con ella, pentru c\ [i ea astat mult `n spital).

S\ faci un cadou `nseamn\ s\-]ipui la `ncercare imagina]ia, cred c\de asta a devenit un lucru `nfrico-[\tor pentru at`t de mult\ lume.Propun un exerci]iu pe care `l pu-te]i face `n noaptea de 24, `ncer-c`nd din r\sputeri s\ sta]i de veghecu privirea a]intit\ `nspre fereastr\:ce cadou i-a]i face scriitorului dum-neavoastr\ preferat? A[a-i c\-igreu? Asta cu siguran]\ v\ va ]inetreji p`n\ pe 25 diminea]a [i ve]irealiza, astfel, flagrantul.

Ea `[i `ntinse g`tul, l\s`nd p\rul s\-i alunece `n mi[-carea studiat\. Numai pentru ochii lui, respira]iaabia [optit\ r\sp`ndea aburi ce]o[i, `nv\luindu-ivorbele ca o aur\. Cuvintele `i ie[eau – `n plin frig –cu repeziciune dintre buze, din]ii scr`[neau magic`n z`mbete rare, cochete. {i-a mutat [uvi]a care-ig`dila fruntea, a `ntins palmele mici, str\vezii.A[tept`nd. ~n v`rtej, au aflat-o mai mul]i, dar niciunul n-a urmat-o.

Odat\, un cuplu

» „Dincolo de prosop,doamna `[i scoase su-tienul f\r\ s\-[i fac\griji c\ el o s\ se uitesau nu. Amedeo avea odilem\: s\ se uite pre-f\c`ndu-se c\ cite[te,sau s\ citeasc\ pref\-c`ndu-se c\ se uit\. ~linteresau ambele lu-cruri, dar uitatul la eai se p\rea o indiscre]ieprea mare, iar cititul onep\sare exagerat\.“

IIttaalloo CCaallvviinnoo,, IIuubbiirrii ddiiffiicciillee,, ttrraadduucceerrii ddee GGeeooVVaassiillee [[ii EEuuggeenn UUrriiccaarruu,, ccoolleecc]]iiaa „„BBiibblliiootteeccaaPPoolliirroomm““,, EEddiittuurraa PPoolliirroomm,, 22000044

pagina 2 cei mai buni dintre cei bunica]i se mai num\r\: boris pasternak, marina tsvetaeva, cinghiz...

Documents