Colectia: PARADIGMECoordonator: GHEORGFffi PERIAN

Editor: MIRCEA PETEANCoperta: CRISTIAN Cm$Iry.

Lucrare apiruti cu spriiinulMTNTSTERULUT CULTURTf gi currEron

@ Editura LIMES,2007pentuu prezenta editie

Str..Siagov,3/79400420 Cluj-Napoca

T el. / fax: 0264 / 544709 ; 0722 / 794022Email: edituralimes@yahoo.com

www.edituralimes.ro

ISBN 978_973 -7 26_257 _8

Constantina Raveca Buleu

PATRU ESEURIDESPRE PUTERE

N ap oleon, D o stoiea ski, N ietzs che, F oucault

Prefafa: $TEFAN BORBETY

Editura LIMESCluj-Napoca2007

268 Constantina Raveca Buleu

receptat ca instrument de unificare $i limbaj oficial al separafieigenerulizate.

opinia kantiand conform cdreia ,, ribertatea cetdreneascdnu mai poate fi astdzi atinsd prea murt, Jdrd ca paguba'ce ar re-zulta sd nufie simritd in toate industriile, mai aris ln comery, si sdnu se mai resimtd, prin acest fapt, si scdderea puterii stu;ilui tnraporturile sale externe"t, poate fi confrabalansatd de perspectivalui Foucault2n arupra-rapottoilo, de putere care opercazaasupracorpurilor, investirea lor politica fiind legatd de utiiizarea lor eco_nomicd (ca fo4a de producfie). condilia este angrenarea acestoraintr-un sistem de aservire. Trebuie awt in vederJ faptul cd, in in-teriorul acestui sistem, nevoia funcfoneazd ca instrument politicotga,ttzat. corpul devine fo4a utila doar dacd este simultan corpproductiv qi corp aservit printr-o tehnologie difuzd,,multiformd qinelocalizabild, teritoriul microfizicii puterii.

Riscul oricdrui sistem d" tip contractualist este ca putere4la care indivizii apeleazaca la un ter! mediator, sd-qi domine con-tractanfii, adicd tocmai pe cei ce solicitd intervengia gi provoacdingerinfa. Ilustrativ in acest sens este cazul biopoliticii analizate dec6tre Foucault. La Kant, acest tip de putere, gralie exhemei eirali-onalitdli, nu este incompatibild cu linia lege-folosirea legitima aplir"il pentru a putea determina ce putem cunoagte, ce ne esteingdduit sd sperdm, ce putem sd facem; cu alte cuvinte cu ieqireadin minorat. La Foucault ln schimb, i-ar fi poate aplicabild axioma,,puterea raliunii e o putere sdngeroasd"'0, in sensul de voitd,calculatd, gi care in loc s6 elibereze de minorat, perpetueazd o starede minorat.

2* Kant, Immanuel: op. cit., pp.76-77" Michel Foucault: A supraveghea Si a pedepsi. Nasterea inchisorii ed. cit.,p.6o30 Id.: Theanum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri. ed. cit., p. 429

269

CUPRINS

PREFATA (Stefan Borbdly).... ...'...""""5

NAPOLEON .............. -'...-'.r7

Figura (a)sirnetricd """"""""45Obsesia rnodelului """""""" 55

Eroul. Geniul. Puterea'.-.... """"""""' 55

Romancierii................'. .""""""""""' 61

Stendhal..... """"""""' 61

Balzac ""'73Alexandre Dumas """' 85

Alfred de Musset """"87Victor Hugo.......... """ 89

William ThackeraY ""'92Arthur Conan Doyle """""""""""94Tolstoi........ ..'....""""" 95

Dostoievski ............... 103

Dacd istoria ar fi fost a\ta..' '.'..'.""' 107

concluzii """"' 114

Bibliografie """ I 18

DOSTOIEVSKI vs. NIETZSCHEDOSTOTEVSKI ...........126

NIETZSCHE............... ......r,."""""""""""""' "195Concluzii (Dostoievski vs. Nietzsche).........'.... """'248Bibliografie ..""""""""251

Minoratul perpetuu. Dialog tntre Kant qi FOUCAULT """'259

1.6 $tefan Borb6ly

excese estetizante ale unor ,,personalitd.li accentuate"), cattea de fa[Eaduce dou[ sugestii interpretative noi, extrem de fructuoase: cea lega-td de ,,imaginarul banuluf' din romanul dostoievskian, asociat sin-dromului unei dominafii mondiale intrelinute de c[tre evrei, gi cea incare autoarea discuti sistemicitatea funcfionald a polifoniilor roma-negti ale lui Dostoievski (,,epopee a rdului metafizic,,, dup6 Ren6Girard) ardtdnd c[ doud personaje sunt concepute in aqa fel incdt s6yclroneze intr-un perimetru marginal exterior agitafiei dirr;u* prinfulMAgkin qi Stavroghin.

confinand numeroase aspecte discutate in premierd in exege-zaromdneascd, de pe pozilia unei excelenle stilistice echilibrate, careface ca volumul sd fie foarte pl[cut la lecturd, cartea constantineiRaveca Buleu confirmi o vocalie eruditd de tip universitar, combina-td cu o disciplini bibliofild de esenld constructivd, sistematizatoare,caracteristicd pentru un om cu har gi chemare pentru acful peren deculturS, care suferd atunci cdnd nu gdsegte toite c64ile de care arenevoie gi exultd atunci cdnd liniqtea bibliotecii ii ofer6 calmul umangi intelectual in spiritul cdrora a ales, foarte frumos, sr tr[iasc6.

$tefan Borbily

1,7

NAPOLEON

Modelul

apoleon Bonaparte se nagte la Ajaccio, la 15 august1769,in acelaqi an in care trupele franceze pun stdpdnirepe insul6. intr-o scrisoare din 12 iunie 1789 cdtre Pascal

Paoli (la care t6ndrul Bonaparte se va raporta cu admra[ie pdna ihmomentul aparif;ei divergenfelor de interes politic), el descriecircumstanfele ivirii sale in lume, in termenii unei sentinle tragice:

,,M-am ndscut atunci cdnd patria mea pierea"t. Spiritul unui pa-triotism local, inoculat in prima parte a viefii, transpare qi intr-oistorie a Corsicii schilatd de acesta in 1786, in care face un adevd-

rat rechintoriu la adresa ocupafiei ftanceze, consecutivd uneiagenoveze, dar asta cu mult inainte de a deveni stdpAnul Franfei gi o

reeditare a Cezarllor; ironie divind pi vis de sclav. Anul in care

moare tatdl lui (1785), colaborator apropiat al lui Pascal Paoli (cel

care reorganizase politic qi social Corsica), este gi anul in care

Napoleon Bonaparte obline gradul de ofi1er de artilerie, flard ca

acest eveniment sd fie prologul unui haseu eroic, mai ales cd, inanii Revoluf,ei, va fi o prezenld mai mult decdt sporadicd in afina-td. in 1788 inta in hbdraiacobind qi nu ezitd sd conteste principiulmonarhic -,,NLr existd decdt pulini regi care sd nufi meritat sdfie

t Apud: Tulard, Jean: Napoleon. Traducere de Janina Ianogi, Editura Com-pania, Bucuregti, 2000, p. 36

18 Constantina Raveca Buleu

d3!onayi"2 - pe care insd, il va restaura invaiarfid,proprie...gi vafi detronat. Discursul despre fericire, prezentatin r79rlu .orr"*-sul iniliat de Academia din Lyon, antd. vn Napoleon Bonapartecontaminat de retorica violentd a Revoluliei Franceze, qi care pe-rcreaza impotriva nedreptalii sociale, a inegalitafii care trebuieabolitd, lucru imposibil de infiptuit atdta weme c6t religia gi legeasunt aliafii care profitd de pe urma acestor inegalitdfi. Atat religia,cat gi legea ii vor servi drept pdrghii in consolidarea puterii. Maireuqit in acest sens este pamfletul din 1793, Supeul de laBeaucaire, in care ia apdrarca Revoluliei Franceze gi face dovadainlelegerii importanfei propagandei politice. Dar notorietatea nuva veni pe linia scrisului - aceasta doar o va consorida qi ii va daamplitudine, Memorialul din sfanta-Elena fiind adev6rat6, probdde mdieshie -, ci pe linia militard, o dat6 cu asaltul Toulonului(1793). Anul urmdtor il gdsegte pe Bonaparte ca un general la mo-dA, in mdsurd s5 dea garanlii Revolufiei. Este protejatul luiRobespierre (pe care nu-l int6lneqte, dar a cdrui cddere va insemnao scurt6 perioadd de inchisoare pentru el) care il susf,ne in planuri-le sale militare legate de Italia, consideratd de tdn5rul general unpnnct vulnerabil in rbzboiul impotiva Austriei. in 1795,Bonaparte asigurb apdrarca convenfiei impotriva regarigtilor re-voltali, dar de-abia urmdtorii doi ani vor produce revelalia eroicd.Succesul campaniei din Italia ii va permite sd spund mu tarziu:,,Dupd Lodi nu md mai priveam ca pe un simplu general, ci ca peLtn om chemat sd influenleze soarta unui popor. Mi-a venit ideeacd aq putea intr-adevdr sd devin un actor cu rol hotdrdtor pe sce-na noastrd politicd"3 . in consecinld, va decid e frr6, u ,orrrrltu Di-rectoratul, articolele din tratatul de pace de la campo Formio.Epopeea sa militard va continua, campania din Egipt, ,,spectacolal asteptdrii" ct;rrr_ o numeqte Frangois Furet, pe-care'poporul

2 Apud: Ibid., p.47'Apud: Ibid., p. 65a Furet, Frangois: Bonaparte. in: Furet, Frangois, Ozoaf,Mona: Dizionqrio

critico della Rivoluzione Francese. con la colaborazione di Bronislaw

Patru ercuri detpre putere: I'IAPOI-EON 19

ftancezo percepe ca pe ceva exotic, ftxeazil imaginea eroicd a luiBonaparte pe fondul unui Directorat compromis' Aceastd imagine

qi propulsat de o refea conspirativd de nivel inalt (Siyds,

Talleyrand, Lucien Bonaparte), in planurile cdreia el urma sd joace

doar rolul de spadd, ii asigurd cale liberd spre putere. Creqterea

influenfei politice a lui Lucien il determind sd modifice taclica, tar

rcniltatuleste lovitura de stat din 18 Brumar qi instaurarea dictatu-

rii de opinie care este Consulahrl. Constitulia din 1799, ruttftcatd,

in anul urmdtor de un plebiscit cu registre deschise qi, se pare,

rentkate manipulate, consfinlegte noul regim. Bonaparte este nu-

mit Prim Consul, iar in mdinile sale se concentreazd puterea legis-

lativi gi cea adminishativS, secunzii sdi, Cambac6rds 9i Lebrun,

avAnd doar un vot consultativ. La 18 ianuarie 1800 se semneazb

pacea cu quanii, iar Ia 9 februarie 1801 tratatul de la Lun6ville,urmate de Concordatul din 16 iulie (Pius VII il va semna la 15

august). Anul 1802 marcheazd paoea tn Europa, depigirea unei

crize economice in Franla qi instituirea Legiunii de Onoare, aspec-

te care amplificd prestigiul lui Bonaparte. Pe acest spor de imagine

qi cu ajutorul intrigilor lui Fouch6, el devine Consul pe viafd, titluconfirmat gi de plebiscitul din 2 august. 1804 inseamni Codul

civil qi asasinarea prost planificatd a ducelui de Enghien, dar mai

ales o mo,tiune prezentatil in Tribunat de un fost revolu$onar,

Cur6e, prin care Napoleon este declarat impdrat al francezilor,

funclie ereditard de altfel, confirmat, incb o datd, prin plebiscit qi

uns impdrat de cdtre Papd. Generalul (qi consulul) Bonaparte de-

vine Napoleon, iar forma monarhicd este aparent5 restauratd. Ilu-

Baczko,Keith M. Baker, Louis Bergeron, David D. Bien, Massimo Boffa,Gail Bossenga, Michel Bruguidre, Yan Fauchois, Luc Ferry,, AlanForrest, Marcel Gauchet, Gdrard Gengembre, Joseph Goy, Pahice

Gueniffey, Ran Haldvi, Pahice Higonnet, Bernard Manin, Pierre Nor4Philippe Ralmaud, Jacques Revel, Denis Richet, Pierre Rosanvallon,

Edizione italiana a cura di Massimo Boffa, Bompiani, Milano, 1988, p.

l9ls

,,Aparent", deoarece Napoleon a vrut sd intemeieze o dinastie, fird insl a

reuqi acest lucru. Dar, ca orice impdrat, el nu r6m6ne un dictator qi doban-

20 Constantina Raveca Buleu

zotiu, ea se va dori consolidatd prin cdsdtoria cu Maria Luiza qiasiguratd de nagterea regelui Romei. Epoca imperiald inseamnd osumd de victorii rdsundtoare ca Austerlitz qi Jena, Blocada conti-nentalS care izoleazd, Anglia, dar gi un rdzboi cu Statul pontifical.Napoleon ocupd porfurile acestuia, apoi Roma. consecinta esteexcomunicarea sa de cdhe Pius vII. papa este arestat gi adus laFontaineble au, iar un nou concordat se va semna la 25 lnie lgr2.Dezashuoasa campanie din Rusia (1812) gi seria de egecuri milita-re qi diplomatice din urmdtorii doi ani duc ra semnarea tratatuluide la Fontainebleau (11 aprilie 1814) gi la exilarea lui Napoleon ininsula Elba. scurta revenire la putere din 1815 se incheie lawaterloo (18 iunie). Dorind sd plece in America, Napoleon sepredd englezilor care blocau portul Rochefort, dar este dus inSfrnta-Elena, unde moare la 5 mai lB2L DouFneci de ani mait|rziu rdmdqilele sale sunt depuse in Domul Invalizilor.

Acestea sunt datele istorice mai importante in economiatraseului lui Napoleon, dar, dac6 e sd-i dam ctezare lui carlyle,,,istoria este alcdtuitd din monuri distilate"6. Astfel cd, dincolo dedate, activeazd intens strategiile lui Napoleon insugi de a face dinpropria sa figurd un concenfuat de putere stabild, ordonatoare gisalvatoare, dar qi obstinalra cu care un intreg secol va face din el oreferinfS, pe care o va integra discursului ideologic qi de resurecfiea imago-urilor, reveriilor utopice gi teoriilor indrdzne.te, gi, mai

degte o fizionomie regald, incepe sd creadd cd deline puterea nu numai prinforla armelor, ci gi prin gralia unei instanle supranaturale; este brega operatdprin incoronare sau prin referinla sa legitimatoare constantd: carol cel Mare.In consecinlb, lucrarea de fa16 trateaza aspectele ,,regalitfiii" lui Napoleon,uzand de conven{ia figurii regelui ca figurd performativd in economia stra-tegiilor de imagine, a intenliilor gi a ipostazierilor asumate de cdtre Napole-on gi nu ca realitate conceptuald integral verificatd. in plus, Napoleon mar-cheazd un v6rf al instanlei de putere care ajunge la aceastd puteie prin fo4eproprii, ceea ce inseamnd o diferenld semnificativd cu regeli

"ur" t" inscrie

in continuitate, nu pretinde cd deline magistratura suprema prin forfe propriigi ci aceasta vine de la Dumnezeu sau de la popor.6 Carlyle, Thomas: Semnele timpului. t ud,r""r" gi tabel cronologic de

Andrei Bantag, Institutul European, IaSi, 1998, p. 254

Paha e.reuri derpre putere: NAPOLEON

ales, discursului literar, care) in termenii lui Ferrero, a

,,cocainizaf'7 Europa cu legenda napoleonianS. Intervine apoimemoria, care convenfionalizeazd personaje qi date reale, debara-seazA de contraste pentru a le reproduce conform unor schemetipice, fi"rncfionale pe €rxa pozitivitSlii extreme sau pe aceea a ne-gativitalii exteme. Procesul de identificare transformd personajelein vignete, pe ca"re tot memoria le doteaz\ cu o fo4d emotivdinvadantS. Seducfia nostalgiei are qi ea un aport masiv in acestproces. Toate acestea conlucreazd spre a face din NapoleonBonaparte uncaz de putere fascinatorie, de prestigiu exceplionalcare existS qi inainte gi dupa glorie, vr caz in care mitul poate

creqte incontrolabil, poate chiar mitiza pi reface istoria.

,,Ceea ce caut eu in primul rdnd - ii mdrlurisea Napoleonlui Vivant Denon - este mdretia: tot ce e mdret este tntotdeauna

frumos"8, iar Romantismul, cu al sdu program de glorificare aEroului, rdspundea perfect acestei necesitdfi. ,,in definitiv, secolullui Napoleon afost epoca romanticd"e, conchide Jean Tulard con-statdnd influenfa Buletinelor Marii Armate qi a legendelor napole-oniene asupra literafllor. La acestea se adaugd condifionarea ge-nealogicd. TatAl lui Victor Hugo, ce-i drept detestat de cdtre fiu,este ofiler al Marii Armate qi luptb in Italia qi in Spania, iar cel allui Alexandre Dumas in Egipt. Aceqtia, dar qi alli scriitori, au fur-nizat suportul literar al legendei napoleoniene qi au facilitat trece-rea de la legend6 la mit.

Polimorf prin natura sa, mitul este qi ambivalent. Imagina-nil. creeazA o dubld legendd in jurul eroului istoric, legenda auritd

- legenda intunecatS, venerafia gi execralia fiind alimentate deaceleaqi evenimente. in cazul lui Napoleon, acest mecanism pro-duce at6t figura lui Napoleon cel Mare, aureolat de glorie, cdt qi

7 Ferrero, Guglielmo: Potere. Saggio introduttivo di Luciano Pellicani,Traduzione dalla lingua francese di Paola Carrara Lombroso, SugarCoEdizioni, Milano, 1981, p. 138

t Tulard, Jean: op. cit.,p.251e [bid., p. 251

21

22 Constantina Raveca Buleu

aceea a cdpcdunului din corsica. Aventura napoleoniana a ince-put de pe pozilia elementului alogen, statut care ii va fi realocatoficial dupd 1814, ftra insd a reugi sd eclipseze adoptarea sa inmentalitatea populard, deoarece devenise acel ,,Napoleon al popo-rului" remarcat de Balzac. Un exemplu literar al acestei peicepflivine din cealaltd,parte a Canalului, de la Thackeruy, c*", into-un,romen Jdrd erou" tn care evolufia eroinei este condigionatd deambif;e, inregisteazd modul in care este receptatd infrdngerea ruiNapoleon de la Borodino de cdtre publicul englez din vauxhall:,,o centatd sdlbaticd indreptatd impotriva parvenitului corsi-can..."r0. Ascensiunea sa rapidd cade qi ea sub incidenfa exploatd-rii mihrlui tntunecat, iar ambifia personald este conotata negativ girelaflonatd exclusiv cu finalitatea despoticd. cu toate acestea, eava deveni trdsdtura definitorie pentru o inheagi serie de eroi ro-maneqti de secol XIX. Raftaele ciampinill inventariaz|,capetelede acuzare ale antinapoleonienilor impotriva lui Bonaparte qi ou-servd cd tntreaga istorie a acestuia a devenit obiect al unor discuf;imoraliste, fondate pe o voitd neinfelegere a oportunitafii acf;uniloracestui4 a adecvdrii lor la interesele timpului qi a efectului lorbenefic pe termen lung.

Guido Gerosal2 descrie relalra lui Napoleon cu intelec-tualii, esenfiali in aparatul sdu propagandistic, ca un proces in doitimpi, seducerii acestora urmAndu-i persecutarea lor. Acegti timpiapar puternic reliefafl atunci cdnd actanlii sunt Napoleon piDoamna de Stagl, caz deloc unic, dar, de departe cel mai des invo-cat. Relalia dintre cei doi se contureazd ca un joc de orgolii, un

r0 Thackeray, William: Bdtciul deSertdciunilor. (Jn roman/drd erou. L Tra-ducere de constanla Tudor gi Ion Frunzetti, prefal6 gi tabel cronologic de

,, Vera Cdlin, Editura pentru Literaturl, Bucuregti, 1963, p. lgl" Ciampini, Raffaele: Gli antinapoleonici. in: ,,Rivista itqliana di studi

napoleonici". Anno IV. N. 10-ll, Febbraio-Giugno,A cura del CentroNazionale di studi Napoleonici e di storia dell' Elba (portoferraio), G.

.^ Barbdra Editore, Firenze, 1965,pp.5-1412 Gerosa, Guido: Napoleone. Un rivoluzionario alla conquista di un

impero. Amoldo Mondatori Editore, Milano, 1999,p.311

Patrw eteui despre putere: NAPOI FON 23

conflict permanent qi o problemd de principii. E4 avtdd de a jucaun rol politic activ - ceea ce presupunea o colaborare cu Napoleon-, rdm6ne in acelagi timp legatd de grupul liberal, care incepeasd-gi facd griji pentru orientarea poliiicd a noului regim. Entuzias-muluir3 ei inif,al f{d de generalul Bonaparte qi fa,tA de PrimulConsul, de altfel tradus qi intr-o corespondenld cvasi-eroticd, iirdspunde mefienla unui Napoleon care-i reprogeazd spiritul de

intrigd. De aici qi pdna Ia arfiipatra personald inseratd in raporturiledintre cei doi nu mai este decdt un pas. Ambifiile qi cuceririle luiNapoleon completeaza tabloul beligeranfei, iar eliminarea Tribu-nahrlui, din care frcea parte qi Benjamin Constant, oscilant lardndu-i intre glorificarea gi anatemizarea Corsicanului, conferd o

notd mai personald conflichrlui. Escaladarea lui merge p6na ?n

punchrl in care Doamna de Stadl va face din propagandaanti-imperialS, propagandd dusd qi la curfile Rusiei qi Suediei, qi

din porhetizarcalui Napoleon ca personaj perfect imoral, tema de

substrat a operei sale. in Despre Germania, scrierea sa din 1810,

apelul cdtre germani vine pe fondul decepliilor provocate de Na-poleon intelectualitalii germane, in momentul in care incalcd liber-tatea naf;onald pe care se spera cd o va aduce. Dubl6nd rdzboiul de

subtext impotiva lui Napoleon, discursul romantic al-Doamnei de

Stael postuleazd o democrafie bazatil pe fo4a rafiunii, nu pe spiri-tul despotic, $i pe un climat de autenticd libertate in care vectorulde influenld se traseazd dinspre culturd spre societate. in viziuneasa, ambilia cezaricd a lui Napoleon corespunde unui spirit obscur

13 Gautier, Paul: Madame de Stael et Napoldon. Librairie Plon, Paris, 1903,pp.392-40I; Descostes, Maurice: La ldgende de Napol4on et les dcrivains

frangais duXIX sidcle.Letlres Modemes Miflard, Paris, 1967, p. 13:Bro-gura Doamnei de Sta6l din 1798, Despre circumstanlele actuale, prezintdun omagiu elocvent adus ,,generosului qi invincibilului Bonaparte",

,,rdzboinicul cel mai curajos, gdnditorul cel mai reflexiv, geniul cel maiexfraordinqr", fiind evident c[ ea wea sd atragd atenlia Primului Consul.H. Guillemin (Apud. Descostes, Maurice: op. cit., p. 13) catalogheazdis-toria acestei relalii ca aceea avnui ,,amor nefericif', in care consideraliilede interes nu sunt strdine.

24 Constantina Raveca Buleu

de destrucfie, adicd exact principiul opus celui selectat de cdtreNapoleon insugi in confesiunea frcutd lui Narbonn e: ,,Eu opar_{in celei mai bune rase de cezeri, cei ce creeazd,,t4.. RJboi,rt ,ereliefeaza ca o pldcere exclusivd care hansformd Franfa inh-unimgns c6mp de concentrare, linie in care Napoleon este uri-ilut.uAtilla dar qi cu Nero. Dimensiunea secundard dtn Despre ttrrot -rri(1800) denunfd tendingere periculoase ale puterii militarl pute-r2byatd pe disciplina unei fo4e'mane lipsite o. ,rn."iul'tut", ucdrei uricd reguld este voinfa superiorilorlt, in detrime"t rr riirrtu_lii politice, condifia sine qua non a perfectibilitafii prin tr-irrr,literaturd qi filosofie. Acest palier ii permite sa hnseze atacul im-pohiva lui Napoleon, impotriva put"iii a cdreivictimd se simte, qisl.fegonstreze cd gi scrisul este o armd inh_o lupta de pri*ipii,abil folositd in a contura gorhetur unui Napol.on'tir-, rilr:'fatorqi lider non-carismatic'6. Intuind corect mecanismele eroizdrii inimaginarul colectivlT, atage atenfia asupra posibilei incongruenteintre imaginea gloriei militare gi adevarata libertate,

"are fa""ilitea-

zd. iinea unei aristoc ra[ii, aunei ierarhii culturale, ri-Jt* proau,gi mediu de conservare al acestei libertdti.

u in: ciampini, Raffaele: Naporeone visto dai contemporani. Thibaudeau.!?!!uu Chaptal. Bourrienie. Gourgaud. Fratelle eoc"a EAiiori, iorirro,1930,p.201t5 De btael' Doamna: scrieri qrese. Traducere, studiu introductiv qi aparatcritic de Irina Mawodin, Editura pentru Literaturd Universald, Bucureqti,

1967, p. 313

'u ryio', p' r to, ,dacd oomenii chemari sd conducd statur nu posedd secreturde a convinge spiritere, nariunea id*,in" in intuneric, iir indivizii pds-treazd asuprq tuturor.trebuyilolfybljce o opinie pe care doar tntdmpla_rea a zdmislit-o tn minrire ror [...J cdnd ni stii id convingi, esti sirit sdasupresti, in toate rerasiire poritice dintre ocdrmuitori si oclirmuiyi o cari_

,.tate mai pulin cere o uzurpare mai mult,,." Ibid., pp. 313-3 14: ,,Entuziasmul pe care-l stdrnesc generalii tnvingdtori

nu are nici o regdturd c.u dreptatea cawei sprijinite ie ei. Imaginitrio "rt"impresionatd de hotdrdrile soartei, de izbdizi[e vitejiei. caqiigTri'idtaii,

ii poli invinge pe dusmanii tibertdgii, dar pentru ca principiile acestei li_bertdli sd se statorniceascd in inteiiorur lirii, trebuie ,o rpiritrt-*itin ,apiard."

Patru eseuri futpreputere: NAPOIEON 25

Dragostea pentru libertate acompariazh gi traseul politic qi

cultural al lui Benjamin Constant. Cameleonic, acesta a fost perdnd monarhist, republican qi bonapartist, dar intotdeauna qi-a

urmat in fundal ideile liberale. Ambifios, se aldturd omului forte la18 Brumar 1799, intrd in Tribunat, cu sprijinul doamnei de Staelcare-i deschide calea spre Joseph Bonaparte qi Sieyds. Ajuns aici,devine un apdrdtor fervent al libertd1ilor din ce in ce mai amenin-

late in regimul napoleonian. Printre acestea se numdrd dreptul de

opozilie, dreptul de petifie, libertatea presei. Independenfa lui sffir-qeqte prin al infi.ria pe Napoleon, iar Constant este eliminat dinadunarea legislativd gi silit ulterior sd plece in exil in companiaaceleiagi doamne de Stael. In Cele O Sutd de Zile, el revine laNapoleon. Actul adilional la Constitulie (18 aprilie 1815) poartdmarca unui Constant care incepe sd spere intr-un imperiul liberal,o dovadd in plus c5 pentru el, nu suveranul conteuzA, nici regimul,ci libertatea.

Pe vectorul ascensiunii sale, ipostazierea eroici predilectda lui Napoleon este aceea de Salvator - restaurator al Ordinii, iarcarenla de repere certe care mareheazil imaginarul post-revolu-

lionar potenleazd, prin contrast, aceastd imagine. CAnd RevolutiaFrancezd iqi pierde suflul, pe fondul derutei qi lipsei iluziilor, el,ipostaziat ca omul care restaureazh ordinea, restituie maselor obi-ectul venerafiei, propune un rdspuns pentru intebdrile lor qi iqiatrage astfel adeziunea acestora. Energia afectivd degajatd de ilu-ziile relagiei erou - comunitate constituie suportul unor acfiunicolective iragionale. Un exemplu in acest sens este entuziasmul,nerenegat nici ulterior, cu care Marea Armati l-a urmat pe Napo-leon. Pe aceeagi logici intervine qi teza lui Guglielrno Ferrerol8,care explicd succesul lui Bonaparte prin participarea la evenimen-te care pdreau exfaordinare tocmai pentru cd erau incomprehensi-bile, mai ales pentru spectatorii lor entuziasmafi, dar gi pentru ma-joritatea participanfilor la ele; in aceastb logicd se incadreazd cam-paniile din Egipt gi din Italia. Figura Salvatorului - una dintre cele

18 Ferrero, Guglielmo: op. cit., p.49

26 Constantina Raveca Buleu

mai stabile figuri ale imaginarului colectiv - se dezvoltd plecandde la cdutarea umand a simulacrelor divinitafii, iar substurrlu ,u rr,.,este atacatd de procesul modern delaicizare qi de secularizare. Severificd astfel, sugestia lui Gottfried Salomonle, conform cdreiaeroii se nasc intr-un climat marcatde un deficit de sacralitate, veri-ficabil in descendenfa Revoluliei Franceze, ca rdspuns la necesita-tea comunitafii de a se integra intr-un simbol pubri", de unde gireprezentarea eroicului ca entitate care restabilepte o ordine bul_versata',. Ideat qi construit pr modelul Eroului, Salvatorul, in teo-retrzarea lui Andr6 Reszlef l, aparfine unei branqe cosmice dincare fac parte fondatorii de religii, eroii unei nafiuni, eroii-creatoriai mitului modem de Progres qi este, inainte de toate, omul ureicnze pe fondul cdreia ac[ioneazd in calitate de lider carismatic. inacest sens, el exploateazh ercizareL ca ultimd fazd, a venerafleiomului fa[d de reprezentanfii sai mai eminenli, fafa de excelenfaumand, care-l desemneaza in ultimd instanfd pe erou - salvator -lider carismatic, pentru scopuri personale gi ideologice. Acest sce-nariu pune in valoare relafia dinhe

"roitur"u cirica qi funcfia

manipulativd a puterii. Este vorba despre o eroizare democratizathin care eroul iqi afirm6 unicitatea qi caracterur providenfial, conse-cutiv ei, intr-o lume social-uniformizatd. La aceasta se adaugdexploatarea sistemului de simboluri ca fo4a manipulatoare in eco-nomia puterii, ceea ce dovedeqte cel pufin intuifia faptului cd reali-tatea puterii este expresia unor modalita,ti simLohce. RaoulGirardef2 dezvoltl, acelaqi comprex mitic (Salvatorul) qi izoleazd,patru timpi in procesul de eroizare, de trecere de la istorie la mitprintr-o manipulare voluntar6: un timp al aqteptdrii qi al chemdrii,

tn

101a, !9qbdlr, gtefan: De rq Herakres ra Eurenspieger. Eroicur.Edirura

"^ Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 14

'u [bid., p. l52r Reszler, Andre: Mythes poritiques modernes. presses Universitaires de

". France, Paris, 1981, pp.196-200

" Girardet, Raoul: Mituri si mitorogii poritice. Traducere de DanielDimihiu, Prefald de Gabriera Adamegteanu, Edit*ra t"rtitutut nu.of"urLIaSi, 1997,pp. 54-61

Patru ercui detpre putere: NAPOLEON 27

unul in care se formeazd gi se rdspAndegte imaginea unui Salvatordorit, unul al prezenlei Salvatorului qi unul al amintirii. La acestadin urmd opereazd" mecanisme selective, exagerdri qi reful5ri. inmomentul in care mitul ia o dimensiune colectivd, in el intervinmai multe sisteme de reprezentdri, aspiralii pi exigenle diverse,contradictorii uneori. Exemplul Napoleon este ilustrativ in acestsens, acestuia fiindu-i atribuite simultan ordinea gi aventura, mesi-anismul revolulionar gi principiul autoritafii. El este exaltat casimbol al epopeii rdzboinice qi adulat in calitate de garant al unuiviitor pagnic. Aceastd ambivalenla ii permite lui Raoul Girardetsd-l plaseze in doud modele esenfiale: Alexandru qi Moise. Celdint6i, guvemat de celebritas, de indrdzneala tinerilor domici deglorie rapida este eroul care ia in stdpAnire mulfimile qi le subju-gd, eroul care igi legitimeazl, puterea prin acliunea prezentd, nuprin fecut. Dinamismul qi impetuozitatea, care domind modelul,se regdsesc in faza incipientd a ascensiunii lui Napoleon, fazd cuputemice ecouri in literatura intregului secol, la acest paliersituAndu-se miza primordialS a modelului pe care el il va intruchi-pa. Moise reprezinti arhetipul profehrlui, a celui care, condus de

un impuls sacru, cdl6uzeqte poporul pe calea viitorului, qi a ciruiprivire inspiratd traverseazd, opacitatea prezentului. in el se regS-seqte Napoleon din Sf6nta-Elena intr-o epocd in care anun!6 elibe-rarea popoarelor qi ascensiunea nafionalitafilor. Pe termen mailung, o alta profelie a sa se va impliri: ,,Murind, las doi giganli:Rusia Si Statele (Jnite"z3 .

Dacd eroul este supus erorii, regele este perfect in ordinesacrald. Napoleon opereazd mutafla intre aceste doud ipostaze deputere, dar are nevoie de o diferenlE in raport cu regalitatea impo-hiva cdreia luptase Revolulia Fruncezb al odrei Salvator se dorea afi. Aceastd diferenld va fi localizatd in transformarea Imperiuluiintr-o dictaturS a salvdrii publice, destinatd sd apere cuceririle re-

" Ferrero, Ernesto: Lezioni Napoleoniche sulla nqtura degli uomini, letecniche del buon governo e l'arte di gestire le sconfitte. AmoldoMondatori Editore, Milano, 2002, p. 8