drept administrativ sintez Ă - cj.mdcj.md/uploads/drept_administrativ_sinteza.pdfdrept...

of 26/26
DREPT ADMINISTRATIV SINTEZĂ Partea a II-a I. CONCEPTUL DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ 1.1. Dreptul administrativ – ramură a dreptului public Dreptul public este format din totalitatea normelor juridice adoptate sau emise de autorităţile statului prin care se realizează sarcinile şi competenţele celor trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească. Aceste norme sunt ordonate, în principal, în raport de obiectul lor, în ramuri ale dreptului public. Din dreptul public fac parte următoarele ramuri de drept: constituţional, administrativ, penal, procesual civil, procesual penal, internaţional public, financiar. Celelalte ramuri ale dreptului alcătuiesc dreptul privat. Principalele deosebiri între normele de drept public şi cele de drept privat sunt următoarele: - dreptul privat reglementează interesul particular (individual), în timp ce normele de drept public reglementează un interes general, al unei colectivităţi ample; - în dreptul privat părţile se află pe picior de egalitate, în timp ce unul dintre subiectele raportului juridic de drept public fiind statul sau o autoritate a acestuia, părţile se află într-o poziţie de subordonare; consecinţa este aceea că normele de drept public sunt mai rigide. 1.2. Corelaţia executiv – administraţie publică Principiul suveranităţii naţionale presupune că puterea politică aparţine naţiunii, care o exercită în mod direct, prin referendum sau prin organele sale reprezentative. Exercitarea suveranităţii prin organe reprezentative este echivalentă cu delegarea de către popor a dreptului de comandă unor puteri delegate, cum sunt puterea legislativă, executivă şi judecătorească. În concepţia constituţională clasică, administraţia publică reprezintă acţiunea puterii executive, bazată pe puterea publică a statului. În această concepţie, administraţia reprezintă o sarcină exclusivă a executivului, dar nu singura sarcină a acestuia. Între executiv şi administraţia publică există o corelaţie de la întreg la parte. În sens material funcţional al termenului, executivul presupune acea funcţie a statului distinctă de puterea legislativă şi judecătorească, prin care se asigură executarea legii, în accepţiunea modernă a termenului. Executivul presupune două dimensiuni: a) guvernarea – luarea deciziilor esenţiale pentru soarta naţiunii; b) administraţia – îndeplinirea sarcinilor cotidiene. Executivul are o serie de sarcini extra-administrative, exercitate în raporturile cu Parlamentul sau în relaţiile internaţionale. În acelaşi timp, administraţia este sarcina exclusivă a executivului, ea neputând fi exercitată nici de puterea judecătorească, nici de cea legislativă, în virtutea principiului echilibrului şi separaţiei puterilor în stat. Administraţia este un segment al executivului, fără a se suprapune cu acesta. Statului i se recunoaşte dreptul originar de exercitare a administraţiei publice, însă administraţia este exercitată şi de colectivităţile locale, prin instituţii publice proprii,

Post on 21-Feb-2018

239 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • DREPT ADMINISTRATIV SINTEZ Partea a II-a

    I. CONCEPTUL DE ADMINISTRAIE PUBLIC

    1.1. Dreptul administrativ ramur a dreptului public Dreptul public este format din totalitatea normelor juridice adoptate sau emise de

    autoritile statului prin care se realizeaz sarcinile i competenele celor trei puteri legislativ, executiv i judectoreasc. Aceste norme sunt ordonate, n principal, n raport de obiectul lor, n ramuri ale dreptului public. Din dreptul public fac parte urmtoarele ramuri de drept: constituional, administrativ, penal, procesual civil, procesual penal, internaional public, financiar.

    Celelalte ramuri ale dreptului alctuiesc dreptul privat. Principalele deosebiri ntre normele de drept public i cele de drept privat sunt

    urmtoarele: - dreptul privat reglementeaz interesul particular (individual), n timp ce

    normele de drept public reglementeaz un interes general, al unei colectiviti ample;

    - n dreptul privat prile se afl pe picior de egalitate, n timp ce unul dintre subiectele raportului juridic de drept public fiind statul sau o autoritate a acestuia, prile se afl ntr-o poziie de subordonare; consecina este aceea c normele de drept public sunt mai rigide.

    1.2. Corelaia executiv administraie public

    Principiul suveranitii naionale presupune c puterea politic aparine naiunii, care o exercit n mod direct, prin referendum sau prin organele sale reprezentative. Exercitarea suveranitii prin organe reprezentative este echivalent cu delegarea de ctre popor a dreptului de comand unor puteri delegate, cum sunt puterea legislativ, executiv i judectoreasc. n concepia constituional clasic, administraia public reprezint aciunea puterii executive, bazat pe puterea public a statului. n aceast concepie, administraia reprezint o sarcin exclusiv a executivului, dar nu singura sarcin a acestuia. ntre executiv i administraia public exist o corelaie de la ntreg la parte. n sens material funcional al termenului, executivul presupune acea funcie a statului distinct de puterea legislativ i judectoreasc, prin care se asigur executarea legii, n accepiunea modern a termenului. Executivul presupune dou dimensiuni:

    a) guvernarea luarea deciziilor eseniale pentru soarta naiunii; b) administraia ndeplinirea sarcinilor cotidiene. Executivul are o serie de sarcini extra-administrative, exercitate n raporturile cu

    Parlamentul sau n relaiile internaionale. n acelai timp, administraia este sarcina exclusiv a executivului, ea neputnd fi exercitat nici de puterea judectoreasc, nici de cea legislativ, n virtutea principiului echilibrului i separaiei puterilor n stat.

    Administraia este un segment al executivului, fr a se suprapune cu acesta. Statului i se recunoate dreptul originar de exercitare a administraiei publice, ns administraia este exercitat i de colectivitile locale, prin instituii publice proprii,

  • 2

    n virtutea principiului descentralizrii, n acest caz fiind vorba despre un drept derivat, iar activitatea purtnd denumirea de administraie public local. Activitatea de conducere realizat de administraia public se desfoar la un nivel subordonat, inferior celui realizat de ctre Parlament, dar superior conducerii care se realizeaz la nivelul serviciilor asigurate de administraie.

    1.3. Noiunea de administraie public n sens formal, administraia public reprezint un ansamblu de organe,

    cuprinznd diverse structuri administrative, care realizeaz activitatea de organizare a executrii i executarea n concret a legii.

    n sens material, administraia public reprezint ansamblul activitilor desfurate de autoritile administrative de stat sau autonome locale prin care, n regim de putere public, se execut legile, se emit acte normative cu for juridic inferioar legii sau se presteaz servicii publice.

    Din aceast definiie rezult trsturile administraiei publice: a) Obiectul administraiei publice

    * executarea legii ce const n pregtirea executrii, organizarea propriu-zis i executarea, pn la faptul material concret;

    * emiterea de acte normative cu for juridic inferioar legii. Astfel, prin emiterea de hotrri, Guvernul pune n aplicare legile, prin emiterea de ordonane simple, el pune n aplicare legea de abilitare, iar prin emiterea de ordonane de urgen, el pune n aplicare Constituie, care i confer abilitarea;

    * prestarea de servicii publice n limitele legii. Serviciul public reprezint acea activitate desfurat sau autorizat de un organ public, prin care se realizeaz nevoi sociale de interes public.

    b) Autoritile publice care o realizeaz - autoriti de natur statal; - autoriti autonome locale

    c) Regimul juridic specific, care este de putere public i care presupune ansamblul unor prerogative cu care sunt nvestite autoritile administrative i prin intermediul crora interesul public dobndete preeminen fa de interesul privat.

    Dac raporturile dintre particulari se bazeaz pe egalitatea lor juridic, cele dintre administraie i cei administrai presupun o inegalitate juridic, n sensul caracterului supraordonat al celor care administreaz.

    Regimul juridic specific administraiei este generat de prerogativele pe care le deine administraia i care implic, de exemplu dreptul de expropriere, dreptul de poliie administrativ etc.

    Aciunea administraiei de meninere a ordinii publice a fost denumit poliie administrativ i reprezint o activitate de edictare de reguli, deci o activitate cu caracter preponderent prescriptiv. Ordinea public reprezint un minim de condiii necesare pentru o via social convenabil.

    1.4. Administraie public administraie privat A administra nseamn o activitate executiv pus sub semnul comenzii sau al delegri de atribuii. Aceast activitate poate fi realizat de dou categorii de subiecte de drept:

    a) de persoane private cu privire la administrarea bunurilor proprietatea lor privat (administraie privat)

  • 3

    b) de autoriti publice sau persoane juridice comandate de autoriti publice, implicate n rezolvarea unor nevoi de interes general (administraie public).

    1.5. Scopul administraiei publice ntr-o societate caracterizat printr-o mare diversitate cum este cea actual, nevoile umane pot fi ndeplinite att prin implicarea particularilor n prestarea de servicii publice, ct i prin realizarea acestui lucru de ctre administraie. Exist domenii n care particularii nu pot interveni, cum ar fi de exemplu aprarea, serviciile diplomatice etc. Mai ales n aceste domenii se justific intervenia administraiei publice. Administraia privat urmrete obinerea unui profit material, reuita n afaceri i, n subsidiar, binele public.

    Administraia public urmrete satisfacerea interesului public, a utilitii publice, n mod dezinteresat, inclusiv prin realizarea de servicii publice. Scopul administraiei publice este satisfacerea unor cerine eseniale, comune ntregii colectiviti umane, care exced prin amploarea lor posibilitile particularilor, precum i satisfacerea acelor cerine, care, prin natura lor, sunt nerentabile i nimeni nu s-ar oferi s le asigure. Sub aspectul mijloacelor folosite pentru realizarea scopului susmenionat, spre deosebire de administraia privat, administraia public are la dispoziie constrngerea statal.

    1.6. Noiunea de drept administrativ 1.6.1. Dreptul administrativ a aprut naintea altor ramuri ale dreptului public,

    deoarece naintea oricror alte preocupri i activiti, omul a trebuit s o pun pe cea n care i organizeaz comunitatea, cum se apr mpotriva dumanilor etc, toate acestea fiind dimensiuni ale activitii administrative. Dreptul administrativ, ca ansamblu de norme, apare practic, o dat cu statul, ns tiina dreptului administrativ se contureaz mult mai trziu, n secolul XIX. n Romnia, Dreptul administrativ, n sensul modern al cuvntului, a aprut o dat cu Regulamentele Organice, dobndind o importan de necontestat prin reformele legislative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, cnd, printre multe acte importante a fost adoptat n 1864 i legea Consiliului de Stat, prin care se nfiineaz Consiliul de Stat ca instan specializat de contencios administrativ.

    1.6.2 Obiectul Dreptului Administrativ Dreptul administrativ are un obiect propriu de reglementare. Normele care l alctuiesc au ca obiect acele relaii sociale care se refer la

    organizarea realizrii i realizarea n concret a puterii executive i a administraiei publice de ctre organele care desfoar astfel de activiti. n funcie de finalitatea lor, normele de Drept Administrativ se clasific astfel:

    a) norme prin care se stabilesc nfiinarea, precum i organizarea, competena material i teritorial a organelor administraiei publice, raporturile acestora cu alte organe de stat, controlul ce se poate exercita asupra activitii lor;

    b) norme prin care se stabilesc funcionarea organelor administraiei publice, raporturile acestora cu persoane fizice i persoane juridice nestatale, cu care organele administraiei publice intr n raporturi juridice, drepturile i obligaiile lor reciproce, rspunderea participanilor la asemenea raporturi,

  • 4

    consecinele nclcrii obligaiilor pe care i le-au asumat prin acele raporturi juridice;

    c) norme prin care se stabilete procedura activitii organelor administraiei publice (procedura administrativ), adic acele norme care prevd forma n care se desfoar activitatea organelor administraiei publice, att n interiorul lor, ct i n raporturile cu subiecte din afara lor.

    Normele de drept administrativ stabilesc deci: - organizarea intern a organelor administraiei publice; - activitatea acestor organe, funcionarea lor; - raporturile ntre ele i cu alte organe de stat; - raporturile cu particularii; - rspunderea i sanciunile ce se pot aplica n cazul nclcrii obligaiilor pe

    care i le-au asumat, potrivit legii. Actele normative nu cuprind numai o singur categorie din cele susmenionate, aceast distincie fiind realizat din considerente didactice.

    II. NORMA DE DREPT ADMINISTRATIV

    2.1. Definiie

    Norma juridic reprezint o regul social de conduit. Norma de drept administrativ este o regul juridic ce reglementeaz relaiile

    sociale care fac obiectul Dreptului administrativ, ca ramur de drept. Aceste relaii apar n procesul de executare a legii, de ctre organele administraiei de stat, n care acestea se manifest ca autoriti publice, n realizarea puterii de stat. 2.2. Structura normei de drept administrativ Norma de drept administrativ are o structur trihotomic, respectiv ipotez, dispoziie i sanciune. 2.2.1. Ipoteza normei de drept administrativ ca regul, este foarte dezvoltat, datorit specificului administraiei de a pune n practic voina politic a legiuitorului i de a se adapta la situaiile foarte variate din societate i se refer la:

    - mprejurrile, condiiile, situaiile n care se aplic norma juridic; - subiectele de drept, persoane fizice sau juridice, care cad sub incidena

    normei; - definiii; - principii; - explicarea semnificaiei unor termeni. n funcie de atitudinea impus administraiei printr-un act cu caracter normativ,

    ipoteza: - are caracter absolut determinat, fiind vorba despre aa numita competen

    legat, cnd norma legal impune un anumit comportament; - are caracter relativ determinat, lsnd posibilitatea administraiei s decid, n

    funcie de circumstane, dac va face sau nu ceea ce legea consacr n termeni generici. exemplu: posibilitatea unui juriu de a realiza o anumit selecie.

  • 5

    2.2.2.Dispoziia normei de drept administrativ Deoarece administraia public se desfoar n regim de putere public i are ca scop realizarea unui bine general, este normal ca dispoziia normei administrative s fie imperativ, categoric, impunnd o anumit prestaie sau interzicnd o anumit activitate. Exist trei categorii de dispoziii ale normei de drept administrativ:

    a) onerative, prin care se impune o anumit conduit subiectului de drept; b) prohibitive, prin care se interzice a anumit conduit subiectului de drept; c) permisive, cnd se prevede o anumit aciune, lsndu-se la latitudinea

    subiectului de drept dac va face sau nu ceea ce norma i permite, dar nu l oblig. Normele permisive nu constituie o excepie de la caracterul imperativ al normei juridice de drept administrativ, deoarece odat adoptat o anumit conduit, trebuie s se respecte n mod strict reglementrile juridice privind acea conduit.

    Aceast clasificare a dispoziiei normei de drept administrativ nu nseamn c un izvor de drept conine numai un anumit tip de dispoziie, din cele sus menionate. 2.2.3. Sanciunea normei de drept administrativ

    Chiar dac o anumit norm de drept administrativ nu prevede expres n cuprinsul ei care este sanciunea n cazul nerespectrii ei, aplicarea i este garantat n permanen i asigurat la nevoie prin coerciia statal, apelndu-se la regulile generale n materie. Clasificarea sanciunilor de drept administrativ dup obiect:

    a) sanciuni cu privire la acte juridice (anulri, suspendri etc.) b) sanciuni cu privire la persoane, instituii, autoriti publice (amend,

    avertisment); c) sanciuni cu privire la bunuri (demolarea unei construcii ilegale); d) sanciuni mixte (destituirea i anularea actului emis de un funcionar public).

    Clasificarea sanciunilor din punct de vedere al temeiului obiectiv:

    a) sanciuni administrativ - disciplinare (intervin n cazul svririi unui ilicit administrativ propriu-zis);

    b) sanciuni administrativ - contravenionale (intervin n cazul svririi ilicitului contravenional);

    c) sanciuni administrativ - patrimoniale (atunci cnd s-a svrit o fapt cauzatoare de prejudicii materiale i morale).

    2.3. Clasificarea normelor de drept administrativ

    Clasificarea dup obiectul de reglementare: a) norme de drept material, care vizeaz drepturile i obligaiile corelative ale

    autoritilor administraiei publice sau agenilor autorizai implicai n activitatea administrativ;

    b) norme de drept procedural, al cror obiect l reprezint procedura de concretizare a activitii administrative.

    Clasificarea din punct de vedere al caracterului normelor:

    a) norme onerative care impun subiecilor de drept o anumit conduit; b) norme prohibitive care interzic o anumit conduit; c) norme permisive care ngduie o conduit determinat

  • 6

    III. RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV

    3.1. Definiia raporturilor juridice de drept administrativ. Reprezint relaiile sociale care au fost reglementate n mod direct sau indirect

    prin intervenia unor fapte juridice de ctre normele de drept administrativ. 3.2. Clasificarea raporturilor de drept administrativ:

    a) raporturi de subordonare (ex: raporturile dintre Guvern i prefect); b) raporturi de colaborare (ex: raporturile dintre consiliul local i primar); c) raporturi de tutel administrativ (ex. raporturi ntre autoritile autonomiei

    locale i Guvern). Tutela administrativ reprezint o limit impus autoritilor administrative n vederea salvgardrii legalitii i aprrii interesului public. Constituia o consacr n ce privete prefectul, care n calitatea sa de reprezentant al Guvernului n teritoriu exercit un control asupra activitii autoritilor autonome locale i judeene sau asupra oricrui organ executiv creat potrivit legii la nivel judeean, putnd ataca n contenciosul administrativ actele acestor autoriti atunci cnd le consider ilegale;

    d) raporturi de coordonare (ex. raporturile dintre consiliul local i primar, pe de o parte i consiliul judeean, pe de alt parte).

    3.3. Trsturile raporturilor de drept administrativ:

    a) unul dintre subiectele acestui raport este n mod obligatoriu un purttor al autoritii publice, fie n mod direct, fie prin delegat;

    b) coninutul acestui raport este format din drepturile i obligaiile prilor care contribuie la nfptuire administraiei, respectiv executarea legii, prestarea de servicii publice n limitele legii, precum i emiterea de acte normative cu for juridic inferioar legii;

    c) conduita acestor raporturi se realizeaz n regim de putere public.

    IV. ACTUL ADMINISTRATIV

    4.1.. Noiunea de act administrativ Actele juridice ale administraiei sunt de dou tipuri:

    a) acte specifice administraiei, prin care se obiectiveaz esena acesteia, specificitatea ei din punct de vedere al obiectivului, mijloacelor i regimului (acte i contracte administrative);

    b) acte prin care administraia se comport ca orice subiect de drept, n relaia cu alte subiecte de drept (actele juridice supuse dreptului comun, contractele civile, actele emise n regim de drept comun).

    Definiia actului administrativ

    Actul administrativ este un act juridic unilateral care eman, n general, de la un organ al administraiei publice, n temeiul puterii de stat, pe baza i n vederea executrii legii. 4.2. Trsturi ale actelor administrative

  • 7

    Pornind de la definiia actului administrativ, se desprind o serie de trsturi proprii care deosebesc actele administrative de alte acte juridice sau alte activiti desfurate de organele administraiei publice. 4.2.1. Actele administrative sunt acte juridice, adic sunt manifestri de voin exprimate n scopul de a da natere, de a modifica sau de a stinge raporturi juridice, drepturi i obligaii juridice. Actele administrative produc efecte juridice pe care le are n vedere organul emitent al actului n mod direct asupra celor crora li se adreseaz. Prin aceasta se deosebesc de operaiunile administrative, care nu produc efectele juridice avute n vedere de cel care le svrete, ci efectele pe care le prevede legea. exemplu

    O autorizaie de construire, care este un act administrativ, produce efectele juridice pe care le are n vedere cel care a eliberat-o. Pentru emiterea autorizaiei, legea prevede c sunt necesare o serie de avize conforme. Cu alte cuvinte, autorizaia nu se poate acorda dac aceste avize nu sunt favorabile. Deci, efectul avizelor, care sunt operaiuni administrative, const n aceea c de ele depinde acordarea autorizaiei, efect care este prevzut de lege i care nu depinde de voina celui care acord avizul.

    Avizul, indiferent c este consultativ, facultativ sau conform, nu este un act administrativ, ci o operaiune procedural anterioar emiterii actului, iar el nu produce efecte juridice de sine stttoare. Deosebirea dintre actele i operaiunile administrative prezint importan practic mai ales n cazul litigiilor de contencios administrativ, deoarece instana judectoreasc poate controla numai actele administrative atacate n justiie, dar nu poate controla, n cazul aciunii directe, n mod distinct de actul administrativ, operaiunile administrative pe baza crora a fost emis acel act. Potrivit Legii contenciosului administrativ, instanele judec cererile celor vtmai n drepturile sau interesele lor legitime prin acte administrative. Persoana nemulumit nu poate introduce o aciune n justiie mpotriva avizului care a stat la baza neacordrii autorizaiei, deoarece acesta nu este act administrativ. 4.2.2. Actul administrativ reprezint o manifestare unilateral de voin a organului emitent al actului. Pentru valabilitatea unui act administrativ nu este necesar consimmntul persoanei creia i se adreseaz, cum este n cazul actelor de drept civil, care se ntemeiaz pe acordul subiectelor raportului juridic de drept civil. Drepturile i obligaiile care iau natere prin actele administrative sunt stabilite n mod unilateral de ctre organul emitent al acelor acte, persoanele crora li se adreseaz actele respective avnd ndatorirea de a se conforma ntocmai voinei unilaterale a organului administraiei publice. exemplu: prin emiterea unui proces verbal de aplicare a unei sanciuni contravenionale fa de cel care a svrit contravenia, nu mai este necesar acordul acestuia n ce privete aplicarea sanciunii. O problem apare n cazul n care pentru emiterea unui act administrativ este necesar obinerea n prealabil a unor avize, referate, expertize etc. pe care le acord o alt persoan juridic dect cea care emite actul. Se mai poate susine i n acest caz c actul administrativ este o manifestare unilateral de voin?

  • 8

    Actul administrativ ia natere printr-o singur manifestare unilateral de voin juridic, n timp ce n cazul actelor bilaterale, cum ar fi n ce privete un contract de vnzare-cumprare, raportul juridic nu poate lua natere dect prin acordul subiectelor acelui raport juridic. exemplu: n cazul unei autorizaii de construire, avizele pe baza crora a fost emis autorizaia nu au nici un efect direct asupra celui care a solicitat-o, autorizaia fiind cea care produce direct efecte juridice asupra acestuia. Acordarea avizelor nu nseamn apariia unui nou subiect de drept n raportul dintre organul emitent al autorizaiei i solicitantul autorizaiei, ceea ce nseamn c i n acest caz actul administrativ este o manifestare unilateral de voin. Actul administrativ reprezint o manifestare unilateral de voin chiar dac este emis la cererea unei persoane deoarece organul emitent are libertatea de a emite sau nu actul administrativ, cu excepia cazului n care legea oblig acel organ s emit actul solicitat. Cererea este doar o condiie procedural care declaneaz aciunea organului solicitat pentru a emite actul administrativ, nefiind un acord de voin. Chiar i atunci cnd legea prevede necesitatea acceptrii din partea celuilalt subiect al raporturilor juridice, actul administrativ i pstreaz caracterul unilateral, ntruct acceptarea nu constituie un consimmnt, ci doar o condiie procedural necesar pentru emiterea actului administrativ. exemplu: n cazul numirii unei persoane ntr-o funcie public, cnd este necesar acceptarea din partea acesteia a numirii n funcia respectiv. Ca i n cazul cererii, acceptarea din partea beneficiarului actului administrativ nu nseamn acord de voin, ci doar o condiie procedural necesar pentru emiterea actului administrativ, ceea ce nseamn ca actul administrativ i pstreaz caracterul de a fi o manifestare unilateral de voin juridic. 4.2.3. Reprezint act administrativ numai manifestarea de voin care eman de la un organ al administraiei publice sau de la structuri autorizate de organe administrative s presteze anumite servicii publice

    Un act emis de o organizaie nestatal (de o societate comercial, de exemplu), deoarece nu provine de la un organ al administraiei publice, nu poate fi atacat n justiie n baza Legii contenciosului administrativ.

    Pot fi considerate acte administrative i actele emise de unele organizaii nestatale, n msura n care ele ndeplinesc activiti nvestite cu autoritate de stat, ca urmare a unor prevederi legale exprese. Actele emise de asemenea organizaii n realizarea unor servicii publice sunt asimilate actelor administrative. exemplu: Asociaia General a Vntorilor i Pescarilor Sportivi, organizaie neguvernamental, poate fi considerat autoritate administrativ, n sensul Legii contenciosului administrativ, avnd o competen exclusiv, delegat prin diferite acte normative, n domeniul vntorii i pescuitului. Prin urmare, actele sale sunt acte administrative. 4.2.4. n cazul actelor administrative, manifestarea de voin are loc n temeiul puterii de stat De aceea organul administrativ emitent poate impune, tot n mod unilateral, conduita celui cruia i se adreseaz acel act. Fiind emis n temeiul puterii de stat, actul administrativ este executoriu din oficiu, fr a mai fi necesar emiterea de ctre un alt organ a unui act n baza cruia s

  • 9

    se treac la executarea silit, aa cum se ntmpl, de exemplu, n cazul actelor civile a cror executare silit nu se poate face dect n baza unei hotrri judectoreti sau a unei sentine arbitrale. Ca o excepie de la regula executrii din oficiu, pentru ca un act administrativ s necesite ndeplinirea i a altor formaliti pentru a fi pus n executare, este necesar o dispoziie expres a legii n acest sens.

    Regimul de putere public n care este emis actul administrativ nu exclude, ci ngduie realizarea unui control de legalitate de ctre instanele judectoreti, cu unele excepii (fine de neprimire) despre care vom discuta la capitolul privind contenciosul administrativ. 4.2.5. Actul administrativ este emis n executarea legii Noiunea de lege trebuie privit lato sensu, nu numai ca act al Parlamentului, ci ca orice act dat spre executare organelor administraiei publice.

    4.3.Actele administrative asimilate Chiar dac nu este un act administrativ tipic, nesoluionarea n termenul legal a unei cereri (tcerea organului administrativ), ca i refuzul unui organ al administraiei de stat de a emite un act administrativ dei trebuia s o fac produc efecte juridice ntocmai ca i actele administrative propriu-zise. De aceea, aceste inaciuni ale administraiei prin care se produc prejudicii unor persoane sunt asimilate actelor administrative, putnd face obiectul unui control pe cale contenciosului administrativ. 4.4.C clasificarea actelor de drept administrativ

    4.4.1. Dup ntinderea efectelor juridice a) acte administrative cu caracter normativ, care cuprind reglementri de

    principiu aplicabile la un numr nedeterminat de persoane (efecte erga omnes). exemplu: hotrri normative ale Guvernului, ale consiliilor judeene, locale etc.

    b) acte administrative individuale care conin reguli de conduit pentru o anumit persoan sau pentru un grup determinat de persoane. exemplu: o ntiinarea de plat a unei amenzi contravenionale, o autorizaie de construire etc, acte prin care se atribuie un statut personal (diplome, certificate, permise etc) sau acte administrative cu caracter jurisdicional.

    Ceea ce trebuie reinut este faptul c niciodat actele individuale nu pot nclca acte normative. 4.4.2. Dup organul de la care eman, acte administrative se clasific n:

    a) acte care eman de la autoriti administrative; b) acte care eman de la alte autoriti publice dect cele administrative; c) acte care eman de la persoane private autorizate s presteze anumite servicii

    publice

    4.4.3. n funcie de domeniile de activitate a) acte de administraie general, cu aplicare, n principiu, n toate domeniile de

    activitate. exemplu acte ale Guvernului, consiliilor judeene, locale etc.; b) acte de administraie special, cu aplicare numai n anumite domenii sau

    sectoare de activitate. exemplu: actele ministerelor i altor organe de specialitate ale administraiei publice.

  • 10

    Aceast clasificare corespunde mpririi organelor administraiei de stat n raport cu competena material a acestora, n organe cu competen material general i organe cu competen material restrns sau de specialitate.

    Organele cu competen material general pot emite i acte de administraie special. Exemplu: Guvernul poate emite hotrri n domeniul culturii, nvmntului etc.

    Organele cu competen material de specialitate nu pot emite acte de administraie general, ori de specialitatea altui organ. exemplu: Ministerul Educaiei i Cercetrii nu poate s emit acte n domeniul proteciei mediului. Actele de administraie special trebuie s fie conforme cu actele de administraie general ca urmare a relaiilor de subordonare a organelor de specialitate fa de cele cu competen material general. Exist unele situaii n care competena teritorial are prioritate n faa competenei materiale. exemplu: dei are o competen material general, un consiliu judeean nu poate nclca printr-o hotrre a sa, ordinele unui minister n ramura de specialitate a acestuia; ministerul respectiv are o competen material de specialitate, ns o competen teritorial mai larg dect a consiliului judeean. 4.4.4. n funcie de scopul urmrit, consecinele juridice ale actelor administrative pot fi diferite. Astfel, exist:

    a) acte administrative prin care se pot stabili drepturi pentru persoanele fizice i juridice (de exemplu: autorizaii de construire, permise de pescuit etc.)

    b) acte administrative prin care se pot stabili obligaii pentru persoanele fizice i juridice (de exemplu: obligaia de a plti o amend)

    c) acte administrative prin care se soluioneaz diferite litigii juridice (aa numitele acte administrative jurisdicionale) de exemplu hotrrea comisiei de contestaii privitoare la acordarea brevetelor de invenie;

    d) acte administrative prin care se certific situaii juridice (legitimaii, diplome etc.).

    4.5. Regimul juridic al actelor administrative 4.5.1. Legalitatea actului administrativ Legalitatea reprezint elementul central al regimului juridic al actului administrativ.

    innd cont de ierarhia normelor juridice i de principiul supremaiei Constituiei n raport cu toate celelalte acte din sistemul legislativ, rezult c la emiterea unui act administrativ trebuie s se in cont n primul rnd de dispoziiile Constituiei.

    Actul administrativ trebuie s fie n acord i cu legea, n accepiunea lato sensu, att din punct de vedere a categoriilor de acte normative incluse n sintagma lege, ct i din punct de vedere al prescripiilor legii n ceea ce privete forma, fondul i limitele competenei organului care emite actul administrativ. 4.5.2. Oportunitatea actului administrativ Prin oportunitate nelegem realizarea sarcinilor i atribuiilor legale n termen optim, cu cheltuieli minime de resurse materiale i spirituale, dar cu eficien ct mai mare, precum i capacitatea pe care o are organul emitent al actului administrativ de a alege dintre mai multe soluii posibile i egale, n aceeai msur, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit.

  • 11

    Limitele dreptului de apreciere sunt date de normele juridice n aplicarea crora sunt emise actele administrative. Oportunitatea actelor administrative este posibil numai dac organele administrative sunt chemate s aduc la ndeplinire norme care au ipoteza, dispoziia sau sanciunea relativ determinate. Criteriile care stau la baza aprecierii oportunitii sau inoportunitii unui act administrativ sunt:

    - momentul n care este adoptat actul. Un act este considerat prematur cnd, de exemplu, ca urmare a apariiei ctorva cazuri de grip s-ar suspenda cursurile din toate instituiile de nvmnt; un act administrativ este tardiv cnd a fost adoptat dup consumarea evenimentului n virtutea cruia trebuia emis;

    - locul i condiiile concrete n care trebuie emis actul raportate la specificitatea unei anumite comuniti pentru care actul administrativ ar produce efecte;

    - mijloacele pe care le implic luarea msurilor respective care vor fi aplicate innd cont de cumpnirea intereselor. Astfel, cnd o anumit activitate poate fi realizat cu un efort material i uman mai redus, nfptuirea ei cu cheltuieli i efort mai mare este inoportun; Dac legalitatea evoc faptul c actul administrativ corespunde literei legii,

    oportunitatea reprezint conformitatea actului administrativ n mod prioritar cu spiritul legii.

    Susin alturi de ali autori (A. Iorgovan, V. Vedina) faptul c judectorul de contencios administrativ, care a fost nvestit cu verificarea legalitii unui act administrativ, are competena de a se pronuna asupra aspectelor de legalitate ct i asupra celor de oportunitate.

    4.6. Forma actului administrativ

    Regula n materia actelor administrative o reprezint forma scris a acestora, din mai multe motive:

    - pentru a se putea cunoate exact coninutul actului; - constituie un puternic mijloc de prob n caz de litigiu; - asigur cele mai bune condiii pentru asigurarea controlului asupra actelor

    administrative. Forma scris este absolut necesar n cazul actelor administrative cu caracter

    normativ, deoarece se prevede obligativitatea publicrii lor pentru a produce efecte juridice. Astfel, toate ordonanele Guvernului, precum i majoritatea hotrrilor de Guvern cu caracter normativ, cu excepia celor care au caracter militar ce se comunic numai instituiilor interesate, se public n Monitorul Oficial al Romniei sub sanciunea inexistenei lor. Actele administrative cu caracter individual mbrac, de regul, forma scris, ns pot exista i situaii n care s fie emis ntr-o form oral, cum ar fi de exemplu n cazul unui avertisment. Exist ns acte administrative individuale care nu pot fi emise dect n form scris, cerut ad validitatem, cum ar fi de exemplu: diplomele, certificatele, adeverinele, procesele-verbale etc.

    Forma oral este utilizat i n caz de urgen, cnd pentru desfurarea anumitor aciuni n timp oportun nu mai este posibil emiterea unui act scris (de regul, astfel de acte administrative se prezint sub forma unei note telefonice, a unei dispoziii verbale etc.).

  • 12

    Actele administrative trebuie s respecte anumite formaliti, n lipsa crora sunt considerate a fi inexistente (de exemplu semntura, tampila, sigiliul organului respectiv etc.). Limba n care trebuie redactate actele administrative este limba romn. n conformitate cu art. 120 din Constituie, n unitile administrativ - teritoriale n care cetenii aparinnd unei minoriti naionale au o pondere semnificativ, se asigur folosirea limbii minoritii naionale respective n scris i oral n relaiile cu autoritile administraiei publice locale i cu serviciile publice deconcentrate, n condiiile prevzute de legea organic, fr ca prin aceasta s fie afectat caracterul de limb oficial al limbii romne (actele respective se redacteaz n limba romn i n limba minoritii naionale). Actele administrative cu caracter normativ se motiveaz printr-o not de fundamentare. Ordonanele de urgen, potrivit art. 115 din Constituie vor cuprinde n preambulul lor motivarea urgenei. De asemenea, se motiveaz inclusiv hotrrile de Guvern cu caracter individual. 4.7. Procedura emiterii actelor administrative

    4.7.1. n funcie de dispoziiile legale, exist acte administrative care pot fi emise fr ndeplinirea unor formaliti procedurale deosebite i acte administrative care, dimpotriv, presupun ndeplinirea unor asemenea formaliti. 4.7.2. n funcie de momentul n care formalitile respective intervin exist:

    A. Forme procedurale anterioare emiterii actului administrativ Au o frecven foarte mare i cunosc diferite forme: studii, statistici, sondaje, proiecte, propuneri, anchete, referate etc. Cele mai relevante sunt avizul i acordul prealabil. Avizele reprezint punctele de vedere pe care le solicit organul care urmeaz s emit un act administrativ. Pot fi:

    - facultative, cnd organul emitent al actului administrativ nu este obligat s solicite un aviz sau, dac l-a solicitat nu este obligat s in cont de acest aviz;

    - consultative, cnd organul emitent al actului administrativ este obligat s solicite acest aviz, dar nu este obligat s l respecte (exemplu: avizul solicitat Curii Constituionale de ctre Parlament cu ocazia procedurii de suspendare din funcie a Preedintelui Romniei);

    - conforme, care se concretizeaz prin trstura lor obligatorie pentru organul emitent al actului administrativ (avizele solicitate pentru emiterea unei autorizaii de construire). Avizele nu produc efecte juridice, deci nu modific, de sine stttor, realitatea

    juridic existent. Ele contribuie la ntrirea caracterului legal al actului administrativ.

    Acordul evoc acceptul pe care un organ public l d unui alt organ n vederea emiterii de ctre acesta din urm a unui act administrativ.

    - acordul nu este act administrativ, neputnd forma obiectul unei aciuni de sine stttoare n contencios administrativ; el poate fi verificat, sub aspectul legalitii sale, de ctre instana de contencios administrativ, ns numai n

  • 13

    cadrul aciunii formulate mpotriva actului administrativ pe care l fundamenteaz.

    - nu are ca i consecin obligarea organului administrativ emitent al actului la emiterea acelui act, condiionnd numai valabilitatea acelui act care, fiind emis n absena sau cu nclcarea acelui acord, este nul;

    - nu are drept consecin obligarea organului administrativ respectiv la emiterea actului administrativ;

    - dei atrage dup sine legalitatea unui act administrativ, acordul, prin ele nsui, nu acoper viciile de legalitate ale actului administrativ respectiv.

    B. Forme procedurale concomitente emiterii actului administrativ

    se ntlnesc mai ales la organele colegiale i vizeaz funcionarea legal i emiterea de acte juridice de ctre aceste autoriti publice. Qvorumul este majoritatea cerut de lege pentru funcionarea valabil a organului colegial. Majoritatea cerut pentru votarea actului care poate fi: cu cerin de qvorum

    - calificat = fiind prevzut expres n textul actului respectiv (exemplu: 2/3 pentru revizuirea Constituiei);

    - absolut = jumtate plus unu din numrul total (pentru votarea legilor organice);

    - simpl = jumtate plus unu din numrul celor prezeni (pentru votarea legilor ordinare).

    fr condiie de qvorum - majoritate relativ = cel mai mare numr de voturi obinut (turul al doilea de la alegerile prezideniale sau pentru primari) Regula semnrii i contrasemnrii actului

    - exist decrete ale Preedintelui Romniei care pentru a fi constituionale trebuie contrasemnate de primul-ministru (exemplu: cele privind graierea, acreditarea i rechemarea membrilor corpului diplomatic, conferirea de decoraii etc.);

    - hotrrile i ordonanele Guvernului sunt supuse n totalitate regulii semnrii lor de ctre primul-ministru i contrasemnrii de ctre minitrii care au obligaia punerii lor n executare.

    C. Forme procedurale ulterioare emiterii actului administrativ

    Momentul intrrii lor n vigoare a actelor administrative este n funcie de caracterul lor:

    - individual, de la data comunicrii; - normativ, ca regul, de la data publicrii. Hotrrile de guvern cu caracter

    militar se comunic celor interesai; consiliile locale, judeene, ct i prefecturile i public actele cu caracter normativ ntr-un monitor oficial la nivel de jude.

    4.8. Fora juridic a actelor administrative

    Aa cum am mai artat, actele administrative sunt emise pe temeiul puterii de stat, ele beneficiind de prezumia c au fost emise cu respectarea tuturor condiiilor impuse de lege pentru emiterea lor.

  • 14

    Aceast prezumie mbrac trei forme: a) prezumia de legalitate, fiind considerate c sunt emise cu respectarea

    Constituiei i legilor, lato sensu; b) prezumia de autenticitate, organul emitent al actului a ndeplinit toate

    formalitile privind forma: semntur, tampil, sigiliu etc. c) prezumia de veridicitate, actul administrativ fiind prezumat a corespunde

    adevrului. Ca regul, actul administrativ este executoriu de drept. Fora sa juridic este condiionat i de locul pe care organul emitent al actului l

    ocup n sistemul organelor administraiei publice, natura organului emitent dup competena sa material i teritorial, ct i categoria de act. 4.9. Efectele actelor administrative a) Momentul de la care actele administrative ncep s produc efecte

    - pentru organul emitent: chiar de la data emiterii actului apare obligaia de a-l face cunoscut, de a nu-l modifica, completa sau abroga dect dup procedura legal;

    - pentru ceilali subieci de drept: de la data publicrii pentru actele administrative normative i de la data publicrii sau comunicrii, dup caz, pentru actele administrative individuale. b) Actele administrative produc efecte juridice din momentul n care au fost

    aduse la cunotin. Excepii: actele administrative declarative, cum ar fi de exemplu: certificatele de natere sau de deces ce sunt emise la un moment ulterior evenimentului pe care l declar, avnd astfel caracter retroactiv sau actele administrative care intr n vigoare la o dat ulterioar emiterii lor i aducerii la cunotin (de exemplu: o hotrre sau o ordonan de Guvern care intr n vigoare la data prevzut n cuprinsul actului respectiv). c) Actele administrative pot avea efecte diferite dup cum ne aflm n prezena unui act administrativ cu caracter individual sau normativ. d) Actul administrativ produce efecte pn la scoaterea sa din vigoare prin anulare, revocare, retractare, abrogare sau n alte moduri.

    4.10. Suspendarea actelor administrative Suspendarea unui act juridic poate fi definit ca reprezentnd ntreruperea producerii de efecte de ctre actul respectiv.

    a) Cauzele care determin suspendarea unui act administrativ - ca regul, intervine atunci cnd exist dubii cu privire la legalitatea unui act

    administrativ; - poate interveni atunci cnd se aplic o sanciune administrativ disciplinar unui

    funcionar public sau unei alte persoane ncadrate ntr-un organ public. b) Efectele juridice ale suspendrii

    pe perioada suspendrii, actul administrativ nu i mai produce efectele, urmnd ca dup ce a disprut cauza ce a determinat luarea acestei msuri actul administrativ s fie repus n vigoare sau, dimpotriv, s fie scos din vigoare prin intermediul cilor prevzute de lege.

    c) Organele care pot dispune suspendarea sunt: - organul emitent al actului; - organul ierarhic superior; - instana de judecat;

  • 15

    - legiuitorul; - autorul actului. d) Tipuri de suspendare:

    - de drept, n baza unui text de lege; - dispus de anumite autoriti publice; - dispus de instana de judecat.

    4.11. Revocarea actelor administrative Revocarea este o operaiune juridic ce poate consta n dou forme de

    exprimare: a) retractarea, atunci cnd se face de organul emitent; b) revocarea propriu-zis, atunci cnd se face de organul superior celui emitent.

    Cauzele care determin revocarea:

    a) Din punct de vedere al coninutului cauzei, revocarea intervine pentru cauze de nelegalitate sau de neoportunitate a actului;

    b) Din punct de vedere al momentului n care intervin fa de emiterea actului, indiferent c vizeaz nelegalitatea sau neoportunitatea lui, cauzele pot fi :

    - anterioare actului, determin efecte juridice ex tunc, deci pentru trecut, ca i cnd actul nu ar fi existat;

    - concomitente cu emiterea actului, determin efecte ex tunc; - ulterioare emiterii actului, produc efecte ex nunc, pentru viitor, fcnd s

    nceteze actul din momentul n care s-au constatat cauzele respective Actele administrative normative sunt revocabile oricnd, pe cnd actele

    administrative individuale cunosc unele excepii de la regula revocrii: - actele administrative cu caracter jurisdicional; - actele administrative care, fie dau natere la raporturi de drept privat (civile, de

    drept al muncii, de exemplu: o decizie de ncadrare n munc a unui funcionar public, din care ia natere un raport de funcie public, n care se regsesc i dimensiuni ale unui raport juridic de munc), fie sunt emise ca urmare a existenei unor contracte civile;

    - actele administrative care au fost executate material, prin nsui faptul consumrii sale; dac, ns, actul administrativ a fost emis prin manopere dolosive sau frauduloase, el va putea fi revocat;

    - actele administrative declarate irevocabile printr-o dispoziie a legii; - actele administrative care au generat drepturi subiective garantate de lege sub

    aspectul stabilitii (nu actul n sine este garantat, ci raportul juridic ce se nate din act);

    - actele administrative de sancionare prin care se aplic sanciuni specifice celor trei forme de rspundere de drept administrativ: administrativ disciplinar, contravenional i patrimonial.

    4.12. Anularea actelor administrative Anularea unui act juridic intervine atunci cnd acesta este lovit de vicii de

    legalitate. Anularea reprezint operaiunea juridic prin are actul se desfiineaz, ncetnd astfel n mod trecut efectele sale juridice. Anularea actului administrativ se dispune de un alt organ dect cel care a emis actul, respectiv de ctre organul ierarhic superior sau de ctre instana de judecat.

  • 16

    Pentru actele autoritilor administraiei publice care nu se subordoneaz ierarhic altora (de exemplu: autoritile centrale sau locale autonome), anularea nu va putea fi dispus dect de ctre instana de judecat. Din punct de vedere al cauzelor care le genereaz, se menine de principiu distincia din dreptul civil, potrivit creia:

    - nulitatea absolut intervine pentru nclcarea, la ncheierea actului administrativ, condiiilor de fond, eseniale pentru validitatea actului, prin care s-a adus atingere unui interes general;

    - nulitatea relativ intervine pentru nclcarea, la ncheierea actului administrativ, a condiiilor de form, de mai mic importan, care ocrotesc un interes particular, individual sau personal.

    Poate aprea ns situaia n care nclcarea unor condiii de form, care n mod firesc ar trebui s atrag nulitatea relativ a actului, determin totui nulitatea absolut a acestuia (de exemplu: procesul verbal e contravenie, care trebuie s cuprind un anumit numr de clauze, n lipsa crora intervine nulitatea absolut). Organele care pot dispune anularea unui act administrativ:

    a) organul ierarhic superior, n virtutea raportului de subordonare ierarhic prin emiterea unui act administrativ de anulare;

    b) instana de judecat, care i fundamenteaz acest drept pe dispoziiile art. 52 din Constituie i pe cele ale Legii nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ, prin emiterea unei hotrri judectoreti;

    c) de Ministerul Public, care poate anula doar anumite categorii de acte administrative (de exemplu, cele ale locurilor de detenie).

    Efectele anulrii Prezumia de legalitate funcioneaz pn la sancionarea unei cauze de

    nulitate. Ca regul, anularea produce efecte juridice ex tunc, actul fiind desfiinat ca i cnd nu ar fi existat. Cnd anularea se face pentru motive de neoportunitate, efectele juridice produse trebuie s fie ex nunc. Ca regul, anularea unui act administrativ atrage dup sine anularea tuturor actelor a cror legalitate este condiionat de legalitatea actului administrativ anulat.

    4.13. Inexistena actelor administrative Inexistena este o sanciune care intervine atunci cnd viciile de legalitate care afecteaz actul administrativ sunt att de grave, nct contientizarea lor nu este o problem pentru nici un subiect de drept. n Constituie se dispune c decretele Preedintelui Romniei, hotrrile i ordonanele Guvernului se public n Monitorul Oficial, sub sanciunea inexistenei lor. Actele inexistente nu se mai bucur de prezumia de legalitate a actului administrativ, iar subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidena lui, au dreptul de a se prevala de inexistena acestuia i astfel de a refuza ndeplinirea obligaiilor ce rezult din act.

  • 17

    V. CONTRACTUL ADMINISTRATIV

    = reprezint o creaie a jurisprudenei Consiliului de Stat francez. n doctrina juridic se consider c un act poate fi considerat a fi contract administrativ dac sunt ndeplinite mai multe condiii:

    1. exist un acord de voin ntre un organ determinat al administraiei de stat, care acioneaz n realizarea puterii publice i un particular;

    2. spre deosebire de contractele de drept privat, unde prile se afl pe poziie de egalitate juridic, n cazul contractului administrativ, prile nu se bucur de aceast egalitate juridic, organul administraiei de stat aflndu-se pe o poziie supraordonat n raport cu cellalt subiect al raportului juridic;

    3. obiectul contractului este de asemenea determinat, urmrind satisfacerea unui interes general i putnd mbrca una din urmtoarele forme: prestarea unui serviciu public; punerea n valoare a unui bun public; efectuarea unei lucrri publice;

    4. tocmai datorit interesului general realizat prin executarea unui asemenea contract, printr-o clauz expres, prile decid s le se aplice regimul de drept public;

    5. clauzele contractului sunt stabilite att pe cale convenional, ct i prin lege; 6. poziia de superioritate a subiectului autoritate public determin posibilitatea

    acestuia de a modifica sau rezilia unilateral contractul, atunci cnd interesul public o cere, spre deosebire de contractele de drept comun care nu pot fi modificate dect prin acordul prilor sau, n absena acestui acord, de ctre instana de judecat;

    7. forma scris a contractului care, ca i actul administrativ, nu poate avea caracter consensual, implicnd o autoritate care acioneaz n numele puterii de stat;

    8. competena instanelor de contencios administrativ pentru soluionarea eventualelor litigii care ar putea apare din executarea unui astfel de contract. Ca exemple de contracte administrative se pot da: contractul de concesiune,

    de achiziii publice, de transport cu mijloacele de transport n comun, de furnizare de gaze naturale, energie electric, de ap potabil etc., cnd furnizorul este o autoritate a administraiei publice.

    VI. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

    6.1. Noiunea de contencios administrativ Sintagma contencios deriv din latinescul contendo contendere, care evoc ideea unei nfruntri prin lupt. Contenciosul administrativ reprezint totalitatea litigiilor dintre autoritile publice, pe de o parte, i cei vtmai n drepturile, libertile i interesele lor legitime, pe de alt parte, deduse din acte administrative tipice sau asimilate considerate ca ilegale, de competena seciilor de contencios administrativ ale instanelor judectoreti, guvernate de un regim juridic predominant de drept public. Reglementarea contenciosului administrativ este fcut prin Constituie (art. 52 alin. 1 i 2, art. 73 alin. 3 lit. k), art. 126 alin. 6) i prin Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 a contenciosului administrativ, publicat[ ]n M.Of. nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.

  • 18

    . 6.2. Trsturile contenciosului administrativ

    1) Obiectul litigiilor de contencios administrativ

    Contenciosul administrativ este declanat printr-o aciune direct att asupra actului administrativ propriu-zis, ct i asupra actului administrativ asimilat. Sunt asimilate actelor administrative, n sensul Legii contenciosului administrativ, i contractele ncheiate de autoritile publice care au ca obiect: - punerea n valoare a bunurilor proprietate public; - executarea lucrrilor de interes public; - prestarea serviciilor publice; - achiziiile publice;

    2) Calitatea prilor n litigiu n cadrul aciunilor de contencios administrativ pot fi atacate actele emise de autoritile publice, care vor avea astfel calitatea de prt. Autoritatea public - orice organ de stat sau al unitilor administrativ-teritoriale care acioneaz, n regim de putere public, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritilor publice, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obinut statut de utilitate public sau sunt autorizate s presteze un serviciu public.

    Calitatea de reclamant revine, potrivit art. 52 din Constituie, persoanei vtmate ntr-un drept al su sau ntr-un interes legitim. Se poate adresa instanei de contencios administrativ i persoana vtmat ntr-un drept al sau ntr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

    Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, n baza unei sesizri a unei persoane fizice, dac apreciaz ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritii administrative nu poate fi nlturat dect prin justiie, poate sesiza instana competent de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petiionarul dobndete, de drept, calitatea de reclamant, urmnd a fi citat n aceast calitate.

    Ministerul Public, atunci cnd, n urma exercitrii atribuiilor prevzute de legea sa organic, apreciaz ca nclcrile drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale persoanelor se datoreaz existenei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritilor publice emise cu exces de putere, sesizeaz instana de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vtmate. Petiionarul dobndete, de drept, calitatea de reclamant, urmnd a fi citat n aceasta calitate. Cnd Ministerul Public apreciaz c, prin excesul de putere, concretizat n emiterea unui act administrativ normativ, se vatm un interes public, va sesiza instana de contencios administrativ competent de la sediul autoritii publice emitente.

    Ca o consecin a tutelei administrative, aciunile n contencios administrativ pot fi introduse de prefect i de Agenia Naional a Funcionarilor Publici, precum i de orice persoan de drept public vtmat ntr-un drept sau, dup caz, cnd s-a vtmat un interes legitim; n aceast situaie, pn la soluionarea cauzei, actul atacat de aceste autoriti este suspendat de drept.

  • 19

    3) contenciosul administrativ reprezint un contencios de plin jurisdicie, ceea ce nseamn c judectorul nu se limiteaz la anularea actului ilegal, ci poate ordona i alte msuri, cum ar fi recunoaterea de drepturi subiective, restituiri, reintegrri, despgubiri i chiar reformarea unui act administrativ. Conform Constituiei, reclamantul poate cere, prin aciunea adresat instanei, una dintre urmtoarele soluii: - anularea actului, care poate fi total sau parial; autoritatea public emitent a

    unui act administrativ nelegal poate sa solicite instanei constatarea nulitii acestuia, n situaia n care actul nu mai poate fi revocat, ntruct a intrat n circuitul civil i a produs efecte juridice. n cazul admiterii aciunii, instana se va pronuna, la cerere, i asupra legalitii actelor civile ncheiate n baza actului administrativ nelegal, precum i asupra efectelor civile produse;

    - recunoaterea dreptului pretins, instana putnd obliga autoritatea prt la emiterea actului solicitat de reclamant;

    - repararea pagubei, putnd fi vorba despre despgubiri materiale sau morale.

    4) caracterul obligatoriu al procedurii administrative prealabile Este vorba despre aa-numitul recurs administrativ, care semnific

    posibilitatea subiectului vtmat de a se adresa administraiei care i-a produs vtmarea sau celei superioare ei, prin care s-i cear s-i revizuiasc atitudinea, putnd fi vorba despre anularea, modificarea sau nlocuirea unui act administrativ sau chiar s adopte o anumit atitudine (s svreasc o prestaie sau s se abin de la o aciune sau operaiune material). 5) dublul grad de jurisdicie (fondul i recursul) care se judec n cadrul seciilor specializate de contencios administrativ existente la nivelul tribunalelor, curilor de apel sau naltei Curi de casaie i Justiie.

    Pentru restul litigiilor, regula o reprezint triplul grad de jurisdicie.

    6) posibilitatea de a fi atacate n justiie i actele administrative cu caracter jurisdicional, cu excepia celor n materie contravenional i celor care privesc stabilirea i scderea impozitelor i a taxelor, precum i a amenzilor prevzute n legile de impozite i taxe. 7) posibilitatea ca aciunea s poat fi formulat i personal mpotriva funcionarului care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvrii cererii, ns numai n situaia n care se solicit despgubiri. Funcionarul public respectiv poate chema n garanie pe superiorul su ierarhic de la care a primit ordin s semneze actul a crui legalitate total sau parial este supus judecii. Legea instituie, de asemenea, principiul solidaritii dintre funcionarul public i autoritate. Aciunile n care se cere numai anularea actului sau obligarea la emiterea lui pot fi introduse numai mpotriva autoritii publice i nu a funcionarului vinovat.

    8) Obiectul unei aciuni n contencios administrativ nu poate consta doar n acordarea de despgubiri, fr s se solicite i anularea actului sau obligarea la emiterea lui. Dac reclamantul nu cunotea ntinderea pagubei la data introducerii aciunii n contencios administrativ, el va putea introduce ulterior cererea de despgubire,

  • 20

    termenul de prescripie pentru aceast cerere ncepnd s curg de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit s cunoasc ntinderea pagubei. 9) posibilitatea pe care o are instana de judecat de a amenda pentru fiecare zi de ntrziere pe conductorul autoritii publice care nu trimite n termenul stabilit lucrrile cerute.

    6.3. Condiiile aciunii n contenciosul administrativ 1) Actul atacat trebuie s fie un act administrativ sau asimilat acestuia Sunt considerate acte administrative asimilate, care pot fi atacate n instanele de contencios administrativ:

    a) refuzul nejustificat al unui organ al administraiei de stat de a emite un act administrativ dei trebuia s o fac, precum i refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;

    b) faptul de a nu rspunde n termenul legal de 30 de zile de la nregistrarea cererii respective, dac prin lege nu se prevede un alt termen sau pur i simplu refuzul de a rspunde.

    Legea contenciosului administrativ nu face nici o distincie cu privire la tipul actelor administrative ce pot fi atacate n instanele judectoreti de contencios administrativ, ceea ce a dus n practic i doctrin la interpretarea c pot fi atacate inclusiv actele administrative cu caracter normativ, cum ar fi de exemplu hotrrile Guvernului, consiliilor judeene sau locale. Ordonanele Guvernului sunt acte administrative sub aspectul organului emitent, dar au for juridic de lege i de aceea, nu pot fi atacate n instanele de contencios administrativ, ci doar la Curtea Constituional pentru motive de nclcare a Constituiei. Ca o excepie de la regula general potrivit creia hotrrile judectoreti au efecte inter partes litigantes, hotrrile judectoreti definitive i irevocabile, prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ (cu a r fi de exemplu: hotrri ale Guvernului, ordine ale minitrilor, hotrri ale consiliilor judeene sau locale etc), sunt general obligatorii i au putere numai pentru viitor. Ele se public n M.Of., Partea I, sau, dup caz, n monitoarele oficiale ale judeelor ori al municipiului Bucureti, la cererea instanei de executare ori a reclamantului, fiind scutite de plata taxelor de publicitate. Astfel, se face o distincie legal ntre efectele hotrrilor instanelor de contencios administrativ n funcie de caracterul normativ sau individual al actului atacat. Actele i operaiunile administrative care stau la baza emiterii actului administrativ supus controlului (acte prealabile) vor putea fi atacate n contenciosul administrativ numai odat cu actul pe care l fundamenteaz, i nu separat. 2) Actul atacat s emane de la o autoritate public

    Intr n aceast noiune de autoritate public al crei act administrativ poate fi atacat n instana de contencios administrativ orice organ de stat sau al unitilor administrativ-teritoriale care acioneaz, n regim de putere public, pentru satisfacerea unui interes public, inclusiv persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obinut statut de utilitate public sau sunt autorizate s presteze un serviciu public, care potrivit Legii contenciosului administrativ sunt asimilate autoritilor publice. Acestea sunt:

    - autoritile administraiei publice centrale i teritoriale: Preedintele Romniei, Guvernul, autoriti ale administraiei centrale de specialitate subordonate sau

  • 21

    nesubordonate, autonome, prefectul, serviciile deconcentrate ale ministerelor din teritoriu, alte structuri subordonate acestora;

    - autoritile autonome locale (consiliile locale, judeene, primarul, structurile subordonate acestora);

    - diferite structuri neguvernamentale (de exemplu: barouri, asociaii, fundaii etc.).

    Actul administrativ poate eman de la orice autoritate public, indiferent c acesta are sau nu personalitate juridic (trebuie doar s aib capacitate de drept administrativ, fr a fi necesar i capacitatea de drept civil);

    n situaia n care pe lng anularea actului se pretind i despgubiri, instana judectoreasc nu poate obliga, ns, la plata acestora dect un subiect de drept civil, care poate rspunde cu bunurile din patrimoniul su pentru plata despgubirilor.

    3) Actul administrativ atacat s vatme un drept sau un interes legitim n sensul Legii contenciosului administrativ, noiunea de drept vtmat nseamn

    orice drept fundamental prevzut de Constituie sau de lege, cruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ. Noiunea de interes legitim privat reprezint posibilitatea de a pretinde o anumit conduit, n considerarea realizrii unui drept subiectiv viitor i previzibil, prefigurat, iar cea de interes legitim public nseamn posibilitatea de a pretinde o anumit conduit, n considerarea realizrii unui drept fundamental care se exercit n colectiv ori, dup caz, n considerarea aprrii unui interes public.

    Interesul vtmat trebuie s fie legitim, ceea ce nseamn c nu orice interes este ocrotit prin justiie. De exemplu, a pretinde judectorului anularea unei autorizaii de construire eliberat pentru o alt persoan de ctre o autoritate administrativ competent, invocndu-se n contradictoriu cu acea persoan vtmarea unui drept recunoscut de lege, cnd n realitate sunt vtmate numai simple interese, i nu interese ocrotite de lege. 4) Fine de neprimire n faa instanelor de contencios administrativ

    Nu pot fi atacate n contenciosul administrativ: a) actele administrative ale autoritilor publice care privesc raporturile acestora

    cu Parlamentul; b) actele de comandament cu caracter militar; c) actele administrative pentru modificarea sau desfiinarea crora se prevede, prin

    lege organic, o alt procedur judiciar. Actele administrative emise pentru aplicarea regimului strii de rzboi, al strii de

    asediu sau al celei de urgen, cele care privesc aprarea i securitatea naional ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum i pentru nlturarea consecinelor calamitilor naturale, epidemiilor i epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere. Excesul de putere se traduce prin exercitarea dreptului de apreciere, aparinnd autoritilor administraiei publice, prin nclcarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor, prevzute de Constituie sau de lege. 5) ndeplinirea procedurii administrative prin exercitarea plngerii prealabile Raiunea unei asemenea proceduri este evitarea declanrii unui litigiu, care astfel ar putea fi stins cu cheltuieli mai mici de ctre cei interesai.

    Recursul administrativ are avantajul c este suplu i gratuit. Exist dou forme de recurs administrativ:

  • 22

    Recursul graios are ca specific: - se exercit la aceeai autoritate care a emis actul administrativ supus

    recursului n termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea actului; din punct de vedere al naturii juridice, termenul de 30 de zile este un termen pus la dispoziia administraiei pentru a recurge la o nou examinare a actului; cel care l exercit poate cere s fie emis un act administrativ, s fie retractat, modificat sau anulat;

    - plngerea prealabil n cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, i peste termenul sus menionat, dar nu mai trziu de 6 luni de la data emiterii actului; termenul de 6 luni este termen de prescripie;

    - este ndreptit s introduc plngere prealabil i persoana vtmat ntr-un drept al sau ntr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul n care a luat cunotin, pe orice cale, de existenta acestuia, n limitele termenului de 6 luni sus menionat;

    - n cazul aciunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenia Naional a Funcionarilor Publici nu este obligatorie procedura prealabil

    Recursul ierarhic are ca specific:

    - se exercit la organul ierarhic superior celui care a produs vtmarea; - din punct de vedere al sferei sala de aplicare, nu vizeaz dect actele emise de

    organele administrative care au organe superioare ierarhic; - cel care l exercit poate cere anularea actului respectiv, precum i obligarea

    autoritii emitente s modifice sau s emit un anumit act, n aa fel nct s restabileasc ordinea de legalitate nclcat prin actul atacat.

    Legea nu oblig, dar nici nu interzice, dac persoana vtmat dorete acest lucru i dac este posibil (exist un organ ierarhic superior) s fie exercitate ambele forme de recurs.

    De altfel, autoritatea ierarhic superioar poate fi sesizat i concomitent cu autoritatea emitent a actului administrativ.

    n cazul n care cel care se consider vtmat nu este mulumit de soluia dat reclamaiei sale, el poate sesiza instana n termen de 30 de zile de la comunicarea soluiei. El va putea sesiza instana i dac nu a primit un rspuns n termenul legal. n toate cazurile, introducerea cererii la instana de judecat nu se va putea face mai trziu de un an de la data comunicrii actului administrativ a crui anulare se cere.

    6.4. Procedura n materie de contencios administrativ 1) Natura normelor procedurale aplicabile

    a) norme specifice (Legea contenciosului administrativ); b) normele procedurii generale, comune procedurii civile obinuite

    2) Prile n litigiul de contencios administrativ

    a) calitatea de reclamant o poate avea orice persoan fizic sau juridic, fr a ine seama de capacitatea de drept civil a acestei persoane;

    b) calitatea de prt o are o autoritate public emitent a unui act administrativ

  • 23

    3) Felul aciunilor n contencios n funcie de regimul procedurii administrative prealabile

    a) aciuni care oblig reclamantul ca nainte de a se adresa instanei s parcurg procedura prealabil (regula n materie);

    b) aciuni care nu oblig parcurgerea unei asemenea proceduri. Exemplu: aciunile care au ca obiect actele administrativ jurisdicionale.

    4) Tipuri de aciuni n contencios administrativ

    a) aciuni n anularea total sau parial a actului administrativ; b) aciuni n anularea actului, nsoite de solicitarea unor despgubiri materiale; c) aciuni n obligarea la emiterea unui act administrativ; d) aciuni n obligarea la emiterea unui act administrativ, nsoite de cererea de

    despgubiri materiale.

    5) Acte ce trebuie ataate cererii - actul administrativ pe care l atac sau dup caz rspunsul autoritii

    administrative; - n situaia n care nu a primit nici un rspuns va depune la dosar copia dup

    cererea sa, certificat pentru conformitate cu originalul; - actul prin care se dovedete ndeplinirea procedurii prealabile; - dovada achitrii taxei de timbru, care este o sum modic comparativ cu

    celelalte taxe judiciare; - alte acte pe care reclamantul le consider necesare.

    6. Instanele competente

    Litigiile privind actele administrative emise sau ncheiate de autoritile publice locale i judeene, precum i cele care privesc taxe i impozite, contribuii, datorii vamale i accesorii ale acestora, de pn la 5 miliarde lei, se soluioneaz, n fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau ncheiate de autoritile publice centrale, precum i cele care privesc taxe i impozite, contribuii, datorii vamale i accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se soluioneaz, n fond, de seciile de contencios administrativ i fiscal ale curilor de apel, daca prin lege special nu se prevede altfel.

    Recursul mpotriva sentinelor pronunate de tribunalele administrativ-fiscale se judec de seciile de contencios administrativ i fiscal ale curilor de apel, iar recursul mpotriva sentinelor pronunate de seciile de contencios administrativ i fiscal ale curilor de apel se judeca de Secia de contencios administrativ i fiscal a naltei Curi de Casaie i Justiie, dac prin lege special nu se prevede altfel.

    Reclamantul se poate adresa instanei de la domiciliul sau celei de la domiciliul prtului. Daca reclamantul a optat pentru instana de la domiciliul prtului, nu se poate invoca excepia necompetenei teritoriale. 7). Termenul de introducere a aciunii

    Cererile prin care se solicit anularea unui act administrativ individual sau recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei cauzate se pot introduce n termen de 6 luni de la:

    a) data primirii rspunsului la plngerea prealabil sau, dup caz, data comunicrii refuzului, considerat nejustificat, de soluionare a cererii;

    b) data expirrii termenului legal de soluionare a cererii, dar nu mai trziu de un an de la data emiterii actului;

  • 24

    c) data ncheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, n cazul contractelor administrative.

    Pentru motive temeinice, n cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdus i peste termenul prevzut la pct. a) de mai sus, dar nu mai trziu de un an de la data emiterii actului.

    n cazul aciunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agenia Naional a Funcionarilor Publici, termenul curge de la data cnd s-a cunoscut existena actului nelegal, fiind aplicabile n mod corespunztor prevederile menionate n fraza anterioar.

    Ordonanele sau dispoziiile din ordonane care se consider a fi neconstituionale, precum i actele administrative cu caracter normativ care se consider a fi nelegale pot fi atacate oricnd. 8) Suspendarea executrii actului

    n cazuri bine justificate i pentru prevenirea unei pagube iminente, o dat cu sesizarea, prin plngere prealabil, a autoritii publice care a emis actul, persoana vtmat poate s cear instanei competente s dispun suspendarea executrii actului administrativ pn la pronunarea instanei de fond. Instana va rezolva cererea de suspendare, de urgen, cu citarea prilor.

    Cnd n cauza este un interes public major, de natur a perturba grav funcionarea unui serviciu public administrativ de importan naional, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdus i de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare.

    ncheierea sau, dup caz, sentina prin care se pronun suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacat cu recurs n termen de 5 zile de la pronunare.

    Suspendarea executrii actului administrativ unilateral poate fi solicitat de reclamant i prin cererea adresata instanei competente pentru anularea, n tot sau n parte, a actului atacat. n acest caz, instana va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, pn la soluionarea definitiv i irevocabil a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o dat cu aciunea principal sau printr-o aciune separat, pn la soluionarea aciunii n fond.

    9). Introducerea n cauza a funcionarului Cererile n justiie prevzute de prezenta lege vor putea fi formulate i personal

    mpotriva persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a ncheiat actul ori, dup caz, care se face vinovat de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dac se solicit plata unor despgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru ntrziere. n cazul n care aciunea se admite, persoana respectiv va putea fi obligat la plata despgubirilor, solidar cu autoritatea public respectiv.

    Persoana acionat astfel n justiie l poate chema n garanie pe superiorul sau ierarhic, de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul.

    10). Judecarea cererilor Cererile adresate instanei se judec de urgen i cu precdere n edin

    public. Pentru cererile formulate n contencios administrativ se percep taxele de timbru prevzute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile i completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile n bani, cu excepia celor care au ca obiect contractele administrative, care se vor taxa la valoare.

    Hotrrile vor fi redactate i motivate de urgen, n cel mult 10 zile de la pronunare.

  • 25

    Hotrrea pronunat n prim instan poate fi atacat cu recurs, n termen de 15 zile de la pronunare ori de la comunicare. Recursul suspend executarea i se judec de urgen. n cazul admiterii recursului, instana de recurs, casnd sentina, va rejudeca litigiul n fond, dac nu sunt motive de casare cu trimitere. Cnd hotrrea primei instane a fost dat cu nclcarea dispoziiilor referitoare la competena material, cauza se va trimite la instana competent. Cnd hotrrea primei instane a fost pronunat fr a se judeca fondul, cauza se va trimite, o singur dat, la aceasta instan. 11) Soluiile pe care poate s le pronune instana de judecat

    Instana de contencios administrativ poate, dup caz, s anuleze, n tot sau n parte, actul administrativ, s oblige autoritatea public s emit un act administrativ ori s elibereze un certificat, o adeverin sau orice alt nscris.

    Instana este competent s se pronune, n afara situaiilor sus menionate, i asupra legalitii actelor sau operaiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecii.

    n cazul soluionrii cererii, instana va hotr i asupra despgubirilor pentru daunele materiale i morale cauzate, dac reclamantul a solicitat acest lucru.

    Atunci cnd obiectul aciunii n contencios administrativ l formeaz un contract administrativ, n funcie de starea de fapt, instana poate: a) dispune anularea acestuia, n tot sau n parte; b) oblig autoritatea public s ncheie contractul la care reclamantul este ndrituit; c) impune uneia dintre pri ndeplinirea unei anumite obligaii; d) suplini consimmntul unei pri, cnd interesul public o cere; e) oblig la plata unor despgubiri pentru daunele materiale i morale.

    12) Executarea sentinei pronunate Hotrrile judectoreti definitive i irevocabile, prin care s-au admis aciunile

    formulate potrivit dispoziiilor Legii contenciosului administrativ, constituie titluri executorii.

    Hotrrile judectoreti definitive i irevocabile, prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ, sunt general obligatorii i au putere numai pentru viitor. Ele se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, sau, dup caz, n monitoarele oficiale ale judeelor ori al municipiului Bucureti, la cererea instanei de executare ori a reclamantului, fiind scutite de plata taxelor de publicitate.

    n cazul n care s-a admis sanciunea i s-a dispus nlocuirea, modificarea actului, obligarea la emiterea lui, executarea hotrrii irevocabile se va face n termenul stabilit de instana de judecat, iar n absena unui asemenea termen, n cel mult 30 de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti. 13). Controlul judectoresc al actelor administrative pe calea excepiei de ilegalitate a actului.

    Ilegalitatea actului mai poate fi invocat i pe cale de excepie n litigii care au alt obiect dect cel fondat pe legea contenciosului administrativ i are urmtoarele trsturi:

    a) nu determin anularea actului, ci doar stabilirea caracterului su ilegal i nlturarea din cauz;

  • 26

    b) poate fi ridicat n orice proces de competena instanelor judectoreti, nu doar a celor de contencios administrativ;

    c) n cazul excepiei de ilegalitate nu exist termene de prescripie sau de decdere;

    d) din punct de vedere al efectelor soluiei, n cazul n care se constat ilegalitatea unui act administrativ normativ pe cale de excepie, efectele sentinei sunt inter partes litigantes.