povestea a 2 banci de john medaille

8/6/2019 Povestea a 2 Banci de John Medaille

http://slidepdf.com/reader/full/povestea-a-2-banci-de-john-medaille 1/4

Exist concepia greit c scopul FMI este de a oferi asisten în rezolvarea

problemelor financiare ale rilor cu greuti în a -i plti datoriile. De fapt, FMI

exist pentru a salvgarda bncile! Este un exerciiu macroeconomic hazardat i

imoral. Bncile (private) împrumut statele (risipitoare sau nu) care, se tie înc de la

Adam Smith, nu îi vor plti niciodat datoriile, dar vor plti dobânzi i se vorrefinana la infinit. Economia speculativ ''sustinuta'' de marile banci opus

economiei reale conduce la umflarea unui imens balon de spun, la smulgerea

unor profituri uriae cu orice risc, pân când acest balon se sparge, provocând

recesiunea. In recesiune statul se imprumuta de la FMI pt a salva aceste banci,

amanetind viitorul populatiei. Oligarhii financiari, capitalitii corporatiti

transnaionali, în complicitate cu statul managerial, sunt principaliiresponsabili pentru colapsul sistemului utopic pe care ei înii l-au

construit. Capitalismul neoliberal monopolist globalist creeaz condiii

favorabile economiei speculative, declaneaza crize economice inevitabile, duce la

dezumanizarea fiinei umane. Intelegerea acestor mecanisme trebuie s ne îndrume

spre o schimbare a paradigmei iluzorii create de capitalismul corporatist,

spre revenirea la om, la relaiile interumane, la o economie la scar

uman. Punctul de plecare în iniierea aceste schimbri trebuie s îl constituie omul

în integralitatea sa, nu omul redus la latura sa egoist, nu omul care -i vede doar

propriile lui interese. Adevrul se refer la un întreg, altminteri se transform în

utopie. Instituiile bancare mari i puternice conduse de noua clas de stpâni ai universului au euat, iar acum exist doar în virtutea accesului

lor privilegiat la banii publici.

Cu toate acestea, exist o instituie financiar care nu a euat, nu se afl într -

o situaie critic i nu se confrunt cu dificulti în gsirea persoanelor care fac

împrumuturi i s le achite. Este vorba despreGrameen Bank, instituia care a

inventat practic sistemul de microfinanare, infiintata de laureatul NobelDr. Muhammad Yunus. Bncile Grameen ofer împrumuturi de sute de

milioane de dolari oamenilor sraci din Banglade i din întreaga

lume. Bncile ofer împrumuturi oamenilor înstrii; Grameen acord credite celor

sraci. Bncile cer garanii; la Grameen, oamenii fac împrumuturi fr

garanie. Bncile cer complicate documente legale i echipe de avocai; Grameen nu

solicit astfel de documente i nici necesitatea vreunui avocat. Bncile acord

împrumuturi mai ales brbailor; Grameen împrumut în special femeile. Exist îns o

deosebire i mai propunat între Grameen i Citibank. Bncile too big to fail (prea

mari ca s eueze) se ocup îndeosebi cu aciunea de creare a banilor i de investire

a lor în speculaii financiare. Activitile lor nu au practic legtur cu economia real,cu economia axat pe producie, pe locurile de munc i cu producerea unei reale



bunstri. Dimpotriv, activitile lor speculative sunt de natur s falimenteze

economia real. Grameen Bank, pe de alt parte, este conectat la economia real.

Când sunt împrumutai 50 $ unei femei, aceasta cumpr pui sau capre sau o main

de cusut sau alte bunuri cu adevrat productive, care contribuie în mod precis la

sporirea bunstrii reale a persoanei împrumutate i a naiunii.Mai exist, desigur, i o alt distincie. Grameen Bank este angajat în aceast

afacere nu pentru a face profit. Realizeaz, de fapt, i profit, dar nu acesta este

scopul principal. Realizarea de profit îi îngduie doar s continue s-i

îndeplineasc rolul, care const în a-i salva pe oameni din srcia

asupritoare, pentru a-i face s-i câtige independena i încrederea în

sine.Grameen îi propune s construiasc familii puternice, comuniti puternice, oeconomie solid, centrat pe om. Cu alte cuvinte, este o afacere social, o afacere

care are un scop social i faciliteaz crearea unui anumit cadru social. Grameen

Bank acord împrumuturi mici fr garanie i fr documente legale

persoanelor nevoiae, fermierilor, meteugarilor, întreprinztorilor etc.,

astfel încât acetia s poat începe o mic afacere care s -i ajute s scape

de srcie. Împrumuturile sunt acordate unui grup de minim cinci

persoane, fiecare procedând ca un fel de girant una pentru cealalt; pentru

a nu atrage dezaprobarea din partea grupului sau a comunitii, fiecare

persoan este responsabilizat, pentru onorarea obligaiilor de returnare a

banilor. Rata de restituire a creditelor s-a dovedit a fi mult mai mare (de la înfiinarea bncii, au fost returnai 99% din banii împrumutai) decât în

cazul împrumuturilor clasice. Grameen Bank a reuit s înlture dependena de

cmtari i s pun capt exploatrii la care erau supui oamenii sraci de ctre

acetia.

Dr. Yunus fost, anterior, preedintele Departamentului de Economie la

Chittagong University. Contactul cu satele dimprejurul universittii l -a fcut s îi dea

seama c toate procedeele complicate, toate imensele sisteme financiare i

împrumuturile de la bnci strine nu funcioneaz. Sau, mai cu seam, ele

funcioneaz, dar numai pentru a spori srcia oamenilor. A descoperit c poate

rezolva dependena de camt într-un sat cu un capital de doar 27$. Pentru un om

obinuit s lucreze cu milioane si miliarde, aceasta a fost o adevrat revelaie.

Acesta a fost punctul de plecare pentru înfiinarea Bncii Grameen. Dr. Yunus a

ajuns s îneleag c întreaga teorie economic ia în considerare doar

jumtate din ceea ce reprezint de fapt omul. Ea se întemeiaz pe ideea c

oamenii sunt egoiti. i, într-adevr, aa sunt. Dar aceast trstur nu

reflect omul în integralitatea sa. Oamenii sunt i altruiti, fiindc,altminteri, nicio ordine social, i nicio economie, nu ar fi posibil sau



sustenabil. Astfel c bunul economist a început s pun bazele unei economii i

ale unei instituii bancare pornind de la omul întreg, si nu doar de la o jumtate din

ceea ce este el. Citibank ne înglodeaz pe toi în datorii; Grameen îi ajut pe

împrumuttori s ajung la adevarata independen.

Un sistem bancar întemeiat numai pe egoism va da natere doar unei ordinisociale bazate pe egoism. Dar aceast ordine se dovedeste a fi dezordine,

un echilibru tot mai fragil mentinut printr-un stat din ce in ce mai totalitar,

pe masura ce concentrarea economica, financiara, e din ce in ce mai totala

si genereaza probleme structurale tot mai mari. Mai mult, aceast dezordine îi

privilegiaz pe deintorii de capital, care trebuie s fie tot mai puini, i îi plaseaz

pe acetia în conflict cu oamenii care posed doar munca i care vor fi mereumajoritari. Dar Grameen unete capitalul cu munca astfel încât oamenii i familiile s

devin productivi i independeni. Ordinea social trebuie s fie susinut financiar,

toi avem nevoie s mâncm. Dar ordinea sociala nu poate fi redus la ideea

de a consuma, altminteri vom sfâri prin a ne mânca unii pe alii. La drept

vorbind, a face din sistemul bancar doar un instrument pentru satisfacerea lcomiei

echivaleaz cu a-l ruina pe cellalt sau, cel puin, a-i consuma resursele i a-i reduce

viaa. Nu exist absolut niciun motiv pentru care s trebuiasc s se întâmple acest

fapt, distincia dintre Citibank i banca Grameen demonstreaz acest lucru. În fond,

este vorba despre distincia dintre lcomie i druire; dintre aface rea îneleas ca

mod de a-i însui cât de mult poi i afacerea ca un mijloc de a drui tot ceea cepoi.

Experii sunt acel soi de oameni care, din prea mult specializare,

au pierdut din vedere întregul. Experii în economie au ruinat economia

fiindc au îneles economia corelând-o doar la cifre i profit. Acest mod de a

înelege economia a condus la instaurarea unei ordini sociale greite, care s -a

dovedit nedreapt, o ordine, în fapt, fals i efemer, sfârind prin a provoca tocmai

efectele contrare celor scontate, i anume, anularea pieei libere, a economiei

de piaa,saracirea clasei mijlocii, recesiunea i dezordinea social. O

economie real este cea care pornete de la determinrile fireti, de la realitile

locale i comunitate, de la relaiile dintre oameni, relaii care nu pot exista în mod

real decât dac sunt bazate pe dreptate i pe grija de a-i trata aproapele în mod

adecvat Nu banii salveaz, ci încrederea, solidaritatea i fraternitatea

spune într-un interviu Muhammad Yunus. Acest mod de înelegere just conduce

la consolidarea unei ordini sociale stabile, încurajeaz cooperarea între oameni,

responsabilitatea, dezvoltarea comunitilor. Un model viabil de economie la

scar uman, este cel oferit de Muhammad Yunus, al crui succes e stedovedit în mod incontestabil.



Dupa 'A Tale of Two Banks' scris de John Medaille, pe site-ul The Distributist

Review, Traducere deIrina Bazon

http://distributistreview.com/mag/2010/11/un-model-de-distributism-grameen-bank

http://www.goodbeecredit.ro/ - http://www.ziuaonline.ro/economic/cum-a-ajuns-

gheorghe-badea-bade-a-112-oi-si-260-de-capre.html - http://responsiblemanagement.ro/2010/08/12/muhammad -yunus-provocarea-

afacerilor-sociale/

Via pagina 30311/fb - www.facebook.com/Green.Romania

povestea a 2 banci de john medaille

Documents