Îmbunătățirea capacității administrațieipublice de măsurare a performanțelor

administrative – baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi standardizare

a tehnicilor de raportare statistică şi de caracterizare a performanțelor administrației

publice ‐ Cod SMIS: 26932Drumul de la obiective la rezultate şi lecții de învățat

Dan Ion Gherguț - Manager proiect

Vicepreşedinte INS

• FINANŢARE– Fondul Social European - Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii

Administrative• AXA PRIORITARĂ

– 1. Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politicipublice

• DOMENIUL DE INTERVENŢIE– 1.2. Creşterea responsabilizării administraţiei publice

• OPERAŢIUNEA– Elaborarea unui set de instrumente, metode şi a unui cadru instituţional

(inclusiv planificarea strategică şi bugetarea pe programe) specific unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare (şi la reducerea costurilor administrative) în administraţia publică.

• Durata proiectului: 18 luni, extinsa la 23 de luni• Bugetul aprobat: 19.505.000,00 lei; Buget final aprobat: 19.399.875,85 lei

Cadrul de implementare

Obiectiv generalObiectiv general

• Creşterea calității în statistică

• Imbunătățirea capacității Institutului Național de Statistică de a face față cerințelor actuale şi viitoare ale utilizatorilor de date statistice prin construirea unui sistem de indicatori ai administrației publice

De ce e nevoie de statistici oficiale

• “Statistica oficială joacă un rol fundamental în societatea de astăzi. Disponibilitatea informațieistatistice obiective şi imparțiale este esențială pentrutoți decidenții. Informația statistică sprijinătransparența şi deschiderea deciziilor de politicipublice, statistica oficială reprezentând astfel un bun public care oferă o bază pentru funcționarea corectăa societății.”– Asupra metodei de producție a statisticilor europene: o viziune pentru decada următoare (Comunicarea Comisiei Europenecătre Parlamentul European şi Consiliu – 10/08/2009)

Cât de actual este subiectul performanței în administrația publică?

• O căutare pe Google “performanță în administrația publică”: – cca. 60.100 de rezultate în RO

– cca. 113.000.000 în EN• 42.900.000 în UK, 3.720.000 în DK, 3.360.000 în PL, 1.710.000 în RO

– cca. 8.700.000 în FR

Sarcini principale 

• Proiectarea şi implementarea unui set de 50 de indicatori de performanță: 40 pe baza surselor existente şi 10 pe baza datelor colectate de la APL

• Instruirea a 5000 de funcționari publici (10000 de om‐zile)

• Creşterea competențelor statistice cu 20%

• Organizarea a 10 seminarii regionale şi 10 mese rotunde cu reprezentanți ai APL şi APC

• 10 protocoale de colaborare cu instituții centrale ale administrației publice

• 1 Cod de Practici pentru dezvoltarea de sisteme informațional‐statistice

Rezultate principale

• 58 de indicatori de performanță (+36%)

• 6303 funcționari publici înscrişi, 5666 eligibili (cf grupuri țintă), 5352 au finalizat cursul – 10704 om‐zile (+7%)

• Nivelul competențelor (cf testelor de evaluare): + 37,4%

• 21 seminarii şi mese rotunde

• 11 protocoale de colaborare

• 1 cod de practici

Rezultatul final (1)• eDemos: 

– Portal Web de interogare şi vizualizare sub formă de rapoarte şi hărți pentru 87 de indicatori statistici la nivel local şi 58 de indicatori de performanță

– Portal Web de colectare online de date primare pentru calculul indicatorilor de performanță

– Consultare în acces liber– Agregări la nivel de județ, regiune, macroregiune şi național

– Descrieri complete de metadate (fişe de indicatori şi metodologii statistice)

– Descărcarea datelor în diferite formate

– Colectare de date cu sistem de autentificare

Rezultatul final (2)

• eOdin: un sistem de instruire eLearning în domeniul statistic

• Manuale de instruire

• Teste de verificare a cunoştințelor în domeniul statistic

• Un cadru de referință pentru acumularea de competențe statistice (colectare, prelucrare, analiza rezultatelor)

Ce înseamnă performanţa (în APL)• Imbunătățirea continuă a parametrilor serviciuluifurnizat atât în ceea ce priveşte eficacitatea şieficiența, dar şi nevoile şi aşteptările cetățenilor. 

• Presupune atingerea unui standard înalt al serviciului(şi nu neapărat obținerea celui mai mic cost), reforma sau îmbunătățirea metodelor şi procedurilorutilizate, dar şi implicarea activă şi creativă a beneficiarilor, personalului şi nivelurilor ierarhicesuperioare

Ce înseamnă măsurarea performanţei

• Măsurarea performanţei în instituţiile şiserviciile publice este procesul continuu de colectare si analiză a informațiilor relevante despre modul de desfășurare a procesului administrativ (la nivelul administraţiei publice centrale, la nivel teritorial: comună, oraş, judeţ, regiune)– Prin raportare la standarde naţionale sau

locale

Ce înseamnă indicatori de performanţă(IP)

• IP sunt măsuri cuantificabile, stabilite din timp, ce reflectă factorii critici de succes– Depind de:

• Nivelul organizaţional (sistem ierarhizat)• Strategii şi obiective

– Reflectă o viziune pe termen mediu şi lung• Nu se modifică frecvent

– Măsoară efectele în raport cu obiective şi efort– Depind de ANGAJAMENT !

Ariile de măsurare1. Eficacitate ‐ gradul în care un anumit produs sau rezultat

răspunde cerințelor2. Eficiență ‐ gradul în care un anumit proces produce 

rezultatul corespunzător cerințelor cu minimum de efort3. Calitate ‐ gradul în care un anumit produs sau rezultat

corespunde aşteptărilor beneficiarilor4. Realizare la termen ‐ dacă o unitate de produs sau rezultat

a fost realizată corect şi la timp5. Productivitate ‐ valoarea adăugată la proces raportată la 

valoarea muncii sau a capitalului consumat6. Siguranță ‐ caracteristicile mediului de lucru organizațional

Sursa: Indicatori de performanta in administratia publica locala din Romania, IPP, Bucuresti, 2007

Obiectul măsurării:1. Input ‐ cantitatea de resurse utilizată (nu cea bugetată) pentru

producerea unui anumit produs, rezultat ‐ ex. numărul de personal specializat care lucrează în cadrul serviciului de asistențămaternală, costul mediu de modernizare al unui km de drum județean de munte

2. Proces – fluxul operațiunilor care integrează efortul necesar pentruproducerea unui anumit rezultat ‐ ex. numărul de gospodării deservite, numărul de beneficiari ai serviciului public

3. Output (rezultat) ‐ cantitatea de servicii sau produse realizate într‐oanumită perioadă de timp ex.: numărul de kilometri de drum județeanmodernizat

4. Outcome (impact) ‐ evenimentele sau schimbările în condiții, comportamente sau atitudini care indică progresul către realizareamisiunii sau obiectivelor programului ‐ ex.: numărul de persoane asupracărora a avut un impact economico‐social modernizarea drumuluijudețean; procentul de respondenți care clasifică drept bună calitateaserviciului public de drumuri şi poduri județene

Sursa: Indicatori de performanta in administratia publica locala din Romania, IPP, Bucuresti, 2007

Abordarea INS• Identificarea, construirea indicatorilor de

performanță:– pe baza surselor de date statistice– pe baza surselor administrative

• să nu creeze o sarcină suplimentară de raportare;– cu aportul administrațiilor publice locale

• pe măsura conștientizării importanței IP

• Comensurarea impactului politicilor asupra comunităților locale

Domenii ale indicatorilor de performanță

1. Populație2. Forța de muncă3. Calitatea vieții şi asistența socială4. Ocrotirea sănătății5. Învățământ6. Cultură şi artă7. Agricultură, silvicultură, mediu8. Dezvoltare economica9. Echiparea teritoriului10. Siguranță şi ordine publică11. Finanțe locale12. Controlul activității administrative

Indicatori de performanță (1)• Rata mortalitatii infantile• Sporul natural al populatiei• Numarul somerilor inregistrati care revine

in medie la 100 de salariati• Cheltuielile de protectie sociala pe

locuitor• Accesul populatiei la personalul medical• Prevalenta bolilor cardiovasculare (bolnavi

la 1.000 de locuitori)• Numarul elevilor din invatamantul primar

si gimnazial care revine in medie la un cadru didactic

• Ponderea populatiei de 10 ani si pestefara educatie (0 clase absolvite)

• Rata brută de cuprindere şcolară a copiilorîn învățământul preşcolar

• Cheltuieli social‐culturale per capita• Gradul de acces al populatiei la mijloace

de informare si cultura (biblioteci/1.000 de locuitori)

• Cheltuieli pentru protectia mediului pelocuitor

• Investitii pentru protectia mediului pelocuitor

• Gradul de conectare a populatiei la sistemele de canalizare si epurare a apeloruzate

• Cantitatea de deseuri municipalecolectate pe cap de locuitor

• Rata de reciclare a deseurilor municipale• Numarul de sosiri in scopuri turistice care 

revine in medie la un locuitor• Densitatea intreprinderilor in localitate• Densitatea intreprinderilor non‐comert in 

localitate• Numar mediu de salariati din intreprinderi

active, care au sediul social in localitate, la 1.000 locuitori

• Capacitatea antreprenoriala

Indicatori de performanță (2)• Sporul natural al întreprinderilor• Ponderea intreprinderilor decedate in totalul

intreprinderilor existente• Cifra de afaceri per capita• Indicele de utilizare netă a capacității de cazare

turistică în funcțiune• Capacitatea instalatiilor de producere a apei

potabile pe locuitor• Suprafata locuibila ce revine in medie pe un 

locuitor• Cantitatea de apa potabila distribuita

consumatorilor pentru uz casnic care revine in medie pe un locuitor

• Cantitatea de gaze naturale distribuite pentruuz casnic care revine in medie pe un locuitor

• Gradul de innoire a fondului locativ• Ponderea drumurilor orasenesti/comunale

modernizate• Ponderea drumurilor orasenesti/ comunale cu 

retea de apa• Ponderea drumurilor orasenesti/comunale cu 

retea de canalizare• Ponderea drumurilor orasenesti/comunale cu 

retea de gaz

• Suprafața acoperită cu spații verzi per capita• Numar autoturisme inmatriculate la 1.000 

locuitori• Rata criminalitatii• Rata infractionalitatii• Deficitul/Excedentul bugetului de stat• Ponderea cheltuielilor din venituri obtinute la 

nivel local in total cheltuieli in executiabugetului de stat

• Ponderea cheltuielilor cu investitiile in total cheltuieli in executia bugetului de stat

• Gradul de colectare a sumelor la bugetul local• Numarul locuitorilor ce revin in medie la un 

salariat din administratia publica locala• Gradul de incredere al paginii web (daca exista) 

evaluat de PageRank

Indicatori de performanță (3)

• Pentru prima dată sunt publicaţi indicatori de dezvoltare economică:– Densitatea intreprinderilor in localitate– Densitatea intreprinderilor non‐comert in localitate– Numar mediu de salariati din intreprinderi active, care au sediul social in localitate, la 1.000 locuitori

– Capacitatea antreprenoriala– Sporul natural al întreprinderilor– Ponderea intreprinderilor decedate in totalulintreprinderilor existente

– Cifra de afaceri per capita

Nivele de referință (benchmarking)

• Sunt definite prin obiectivele politicilor publice

• Proiectul statistic nu şi‐a propus să definească paliere de referință: urban‐rural; localități mici‐mari; zone geografice

• S‐a recurs la un algoritm de scoring influențat de caracterul ”pozitiv” sau “negativ” al indicatorului astfel încât “cei mai buni” să fie mereu “în top”

• Aria de referință este națională

• Vizualizare în coduri de culori:– Roşu: performanță scăzută 

(prima cuartilă – 25%)– Galben: performanță medie 

(cuartilele doi şi trei – 50%)– Verde: performanță ridicată 

(a patra cuartilă – 25%)• Orice sistem de referențiere 

are avantaje şi dezavantaje– De ordin general– De ordin particular, în 

metodologia abordată în proiect 

eDemoshttp://edemos.insse.ro/portal

eDemos

eDemos

eDemos – date agregate

eDemos – date pe localități

eDemos – indicatori de performanță

eDemos – suport de hartă

eDemos – suport de hartă

eDemos – suport de hartă

eDemos – suport de hartă

eDemos – suport de hartă

Cum am ajuns aici (după calvarul procedurilor de achiziție)

• Zeci de întâlniri de lucru, sute de ore de dialog și evaluare

• Sute de cazuri de test ale sistemului• Componenta de proiectare și dezvoltare statistică s‐a dovedit (încă o dată) esențială pentru succesul proiectului

• Implementarea particularităților sistemului informațional statistic: o provocare pentru echipa informatică

Cu cine am ajuns aici• O configurație (norocoasă) a furnizorilor de servicii

– management: Insoft– proiectarea, dezvoltarea și implementarea sistemului: Computas, Asseco, Intergraph

– publicitate: Mediatique– audit: Dam Fiscality

• Cu o echipă internă de management ambițioasă, dedicată și consecventă

• Cu ajutorul direcțiilor teritoriale de statistică și experților din INS

Lecții de învățat (1)

• Un astfel de sistem se dezvoltă gradual și nu este niciodată perfect

• Valoarea sa este dată de relevanță, de măsura în care răspunde nevoilor utilizatorilor

• Funcționarea sa este determinată de interesul APL de creare a propriilor sisteme informațional‐statistice

Lecții de învățat (2)

• Sistemul trebuie să trăiască pentru a‐și arăta defectele

• Utilitatea este demonstrată pe măsura integrării sistemului de IP în politicile publice

• Crearea propriilor sisteme informaționale presupune alocarea de resurse, consecvență și determinare din partea conducerii APL și crearea competențelor adecvate

Concluzii

• Statisticienii trebuie să se afle într‐un dialog intens cu decidenții politici pentru:– înțelegerea nevoilor infomaționale;– înțelegerea efectului metodologiilor statistice asupra statisticilor utilizate în fundamentarea deciziilor;

– înțelegerea efectului deciziilor de politici publice asupra statisticilor

• Într‐o abordare proporțională bazată pe priorități

• Mulțumiri tuturor celor care au contribuit la finalizarea acestui proiect

• Și nu uitați:

http://edemos.insse.ro/portal

• Vă mulțumesc pentru răbdare !

Întrebări pentru viitorul sistemului eDemos

• Ce anume va spori șansele de sustenabilitate a sistemului?

• Care sunt riscurile de sub‐utilizare a sistemului?