În perioada 20-23 februarie, în garnizoana Predeal şiPo ligonul Cheia a avut loc alpiniada vânătorilor demun te, edi ţia de iarnă, una dintre cele mai spectaculoaseşi mai gre le competiţii aplicativ-militare. Denumităono rific Ge­ne­­ral­Ghe­or­ghe­Vătămanu-Coan­ta, alpinia-da este o competiţiecare se desfăşoară prinal ter nanţă iarna şi va raşi angrenează cei maibuni militari din bri gă -zi le şi bata lioa ne le devâ nători de mun te.Eve nimentul aflat lacea de-a XV-a ediţie afost organizat de...

Black Sea Defence & Aerospace Exhibition & Conference - 2018

În vara lui 1916 România a intrat în primul război mon-dial. După succesele iniţiale au urmat o serie de înfrângericare au dus la ocuparea Bucureştiului de către trupele Pu -te rilor Centrale la data de 23 noiembrie 1916. Istoricul

Virgiliu N. Dră -ghi cea nu (1879-1964) mem bru co -res pondent al Aca -de miei Ro mâ ne şise cretar al Co mi -si ei Mo nu men te -lor istorice îşiamin teşte...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 4 (466) l 01 mart ie 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN

Alpiniada vânătorilor de munte Alpiniada vânătorilor de munte

În perioada 16-18 mai 2018, Complexul RomaeroBă neasa din Bucureşti va fi gazda celei de-a 7-a ediţii a

Black Sea Defence & AerospaceExhi bition & Conference (BSDA -2018), expoziţie internaţională de -di cată industriei aeronautice, apără-rii, securităţii naţionale, securităţiicibernetice şi securităţii private.Evenimentul, certificat oficial decătre Departamentul de Comerţ alSUA şi organizat cu sprijinulGuvernului României, al Serviciu-lui Român de Informaţii şi...

Ocuparea Bucureşt iu lu iOcuparea Bucureşt iu lu iîn 1916în 1916

KAKI 100%

Motivul alegerii carierei militare l-a reprezentatatrac ţia mea faţă de spiritul de corp şi dorinţa mea de aîm părtăşi cu ceilalţi colegiai grupului valori precum:onoa re, mândrie, disci-plină şi dăruire de sine.Mi-am do rit mereu să-midefinesc personalitatea şisă mă maturizez într-unme diu dinamic, organizatşi competitiv, iar sistemulmi litar îmi oferea acestlucru. Cariera militară amavut onoarea să o în cep...

Destine în uniformă

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Fibra de carbon va fi fabricată din plante

C M Y K

Fibra de carbon este materialul viitorului care în cet,dar sigur devine materialul prezentului. Este de cinci orimai rezistent ca oţelul şi are o mică fracţie din ma saaces tuia. Deşi începe să fie folosit la scară din ce în cemai largă, produc -ţia acestuia puneune le pro ble me:este costisitoare şieste nevoie de pe -trol şi alte in gre di -en te scumpe, carere prezintă materiaprimă a fibrei...

În perioada 12-16 februarie a.c., 100 de militari din Ar -ma ta României s-au instruit în comun cu aproximativ 300de militari din Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova şiStatele Unite ale Americii, la Centrul secundar de instruirepentru luptă al Forţelor Terestre române din Babadag, înca drul modulului depre gătire PlatinumEagle 18.1, parte aexer ciţiului multina -ţio nal Blacck SeaRo ta tional Force 18(BSRF 18).

Armata Ro mâ ni -ei a fost reprezen-tată de mi litari apar -ţi nând Bri găzii 9

Me canizate „Mărăşeşti”, Batalionului 307 Infanterie Ma ri -nă şi Bazei 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mo -cior niţă”.

Platinum Eagle a avut ca obiective creşterea interopera -bi lităţii forţelor armate ale tărilor partenere participante,men ţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comunprin exersarea sprijinului logistic în comun, dezvoltareaunui mediu regional favorabil cooperării militare interna -ţio nale şi creşterea profesionalismului militarilor.

În cadrul acestui exerciţiu s-au executat acţiuni tacticece au inclus trageri cu armamentul din dotare, acordareapri mului ajutor în zonele de operaţii, precum şi exersareapro cedurilor de comandă şi control la nivel subunitate. Laaceste activităţi au participat studenţi ai Universităţii Ovi -dius, precum şi un grup de cercetaşi din Organizaţia Na ţio -na lă Cercetaşii României în cadrul zilei presei din data de15 februarie. Aceştia au avut posibilitatea să discute cu mi -li tarii NATO şi să viziteze un stand cu tehnică de luptă şiar mament folosite în cadrul exerciţiului.

Locotenent Alexandru HELEREA

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 4 (466) din 01 martie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap; Narcis ChiriţăCap. Ionu’Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 93/ 2018

lBELGRAD - Serbia cumpără elicoptere MI-35 din Be -la rus? Serbia este interesată de achiziţionarea a cel puţin şa -se elicopter antitanc MI-35 de fabricaţie rusească, scrie co ti -di anul Vecernje­novosti. Posibila adresă pentru achi zi ţio na -rea acestora este Republica Belarus, iar în procesul de ne go -cie re are un rol important şi Rusia care, ca ţară ce le produ -ce, trebuie să fie de acord cu această tranzacţie. Cumpărareaeli copterelor va fi unul dintre subiectele vizitei viitoare laMinsk a ministrului sârb al apărării, Aleksandar Vulin.„Armata Serbiei are nevoie de aceste aeronave pentru a dotauni tăţile pentru reacţie rapidă, care de puţin timp reprezintăo prioritate pentru dotarea sistemului nostru de apărare”, sepre cizează în comunicatul dat de Ministerul sârb al Apărării.Una dintre opţiuni este de a se cumpăra versiunea moder ni -za tă a modelului MI-24, care poartă marca MI-35. O altă al -ter nativă este elicopterul MI-35 care face parte din armataru să. Elicopterul MI-35 este destinat în primul rând pentru alup ta împotriva echipamentelor blindate, dar prin instalareara chetei aer-aer poate fi, de asemenea, folosit pentru luptaae riană. lPODGORICA - Spaţiul aerian al Muntenegru-lui va fi protejat din vară de avioane de luptă italiene şigre ceşti. Ministrul apărării din Muntenegru, Predrag Bos ko -vic, a confirmat pentru un cotidian local că începând dinaceas tă vară spaţiul aerian al ţării sale va fi protejat de avi oa -ne de luptă italiene şi greceşti, în cadrul misiunii NATO depo liţie aeriană, informează agenţia Hina. Ministrul muntene-grean a precizat că în prealabil va trebui semnat un acord cuAgen ţia pentru servicii de trafic aerian din Serbia şi Mun te -ne gru (SMATSA). În cadrul aceluiaşi program al NATO, avi -oa nele italiene şi greceşti vor supraveghea şi spaţiul aerian alAl baniei. Programul NATO de poliţie aeriană, care ur mă reş -te asigurarea integrităţii spaţiului aerian al statelor mem bre,func ţionează din 2004 în republicile baltice Estonia, Lituaniaşi Letonia, după aderarea acestora la alianţa mi li tară. Spaţiulae rian al Sloveniei este păzit de aeronave din Un garia şi Ita -lia. l KIEV - Ucraina adoptă o lege care autorizează for -ţa militară pentru descurajarea „agresiunii Rusiei” în es -tul ţării. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a semnat ole ge care permite utilizarea forţei militare împotriva Rusiei,re latează dpa. Legea are drept scop reintegrarea celor douăre giuni separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul ţării, a scrisPe tro Poroşenko pe un site de-al său. O bună parte din celedo uă re giuni, situate la graniţa cu Rusia, se află astăzi subcon trolul rebelilor pro ruşi. Această legea permite armateiucrai nene să „folosească for ţa” pentru a „descuraja agresi u -nea armată a Federaţiei Ru se în regiunile Doneţk şi Lu -gansk”, conform textului final de pe site-ul parlamentuluiucrai nean. Ministerul de Externe al Ru siei a calificat lunatre cută această lege drept o „pregătire pentru un nou război”.Se paratiştii şi armata ucraineană se con fruntă de patru ani înDon bas. Peste 10.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în acestcon flict care a început în primăvara anului 2014, după mişca -rea de contestare fără precedent care a adus forţele proocci-dentale la putere la Kiev. Cancelarul german Angela Merkela avut o discuţie telefonică cu preşedintele ucrainean PetroPo roşenko cu privire la perspectiva instalării unei misiuni demen ţinere a păcii sub egida ONU în Donbas. Cu această oca -zie, cei doi oficiali au discutat, de asemenea, despre o în ce -ta re a focului şi un eventual schimb de prizonieri între sepa-ratişti şi forţele guvernamentale, potrivit purtătorului de cu -vânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert. lLJUBLJANA -Ar mata slovenă eşuează la testele de aptitudini aleNATO. Forţele slovene au eşuate la testele de aptitudini delup tă ale NATO, organizaţie din care face parte din 2004, unre zultat calificat drept „previzibil” de către armata Sloveniei,după ani în şir de tăieri bugetare, relatează France­Presse. Lasfâr şitul unei serii de teste NATO pentru care s-a antrenatspe cial, Brigada nr.72 a fost declarată săptămâna trecută„inaptă de luptă”, a recunoscut un purtător de cuvânt, SimonKo rez, într-un comunicat. „Sunt ani de când noi tragem unsem nal de alarmă”, a subliniat el. „Echipamentele noastresunt vechi şi uzate” şi „noi suntem insuficient de dotaţi, atâtdin punct de vedere financiar, cât şi ca efective, chiar dacămi siunile noastre s-au înmulţit”, potrivit acestuia. Prima ţarădin fosta Iugoslavie care s-a alăturat NATO în 2004, Slove-nia, cu o populaţie de 2 milioane de locuitori, între care efec-tive de 6.770 de militari, şi-a redus bugetul apărării la apro -xi mativ 1% din PIB în cadrul măsurilor de reducere a cheltu -ie lilor publice, decise după criza gravă prin care a trecut ţaraîn 2012-2013. Cu doi ani în urmă, preşedintele sloven BorutPahor calificase drept „insuficientă” capacitatea operaţionalăa armatei, care a fost mobilizată pentru monitorizarea fronti -e rei Schengen cu Croaţia în timpul crizei provocate de aflu -xul de migranţi spre Occident. Guvernul s-a angajat să acor -de mai multe resurse armatei, cu obiectivul de a-i consacra1,14% din PIB în 2024. Cota alocată apărării a reprezentat1,6% din PIB în 2010. NATO îşi exprimă permanent preocu-parea în legătură cu faptul că bugetele destinate apărării alema jorităţii membrilor săi se îndepărtează de ţinta propusă de2%. n

aCtualitatea

Pe SCuRtÎn perioada 16-18 mai 2018, Complexul Romaero Bă -

nea sa din Bucureşti va fi gazda celei de-a 7-a ediţii a BlackSea Defence & Aerospace Exhibition & Conference(BSDA - 2018), expoziţie internaţională dedicată industrieiaero nautice, apărării, securităţii naţionale, securităţii ciber-netice şi securităţii private.

Evenimentul, certificat oficial de către Departamentulde Comerţ al SUA şi organizat cu sprijinul Guvernului Ro -mâ niei, al Serviciului Român de Informaţii şi al Ambasa-dei SUA la Bucureşti, reprezintă singura expoziţie din Ro -mâ nia cu o tematică foarte bogată privind domeniile de se -cu ri tate, militar şi civil. De altfel, la această ediţie, ce va re -u ni peste 200 de firme din cele 20 de ţări participante, te -ma tica expoziţiei va cuprinde domenii distincte precum:apă rare terestră, apărare aeriană, apărare maritimă, securi-tate naţională şi aviaţie civilă.

În cadrul „BSDA 2018” se va urmări identificarea opor-tunităţilor şi a soluţiilor de cooperare, atât în producţie, câtşi în domeniul afacerilor. Toate acestea au în vedere pro -mo varea industriei româneşti de apărare pe plan internaţio-nal.

M.Ap.N. va participa la expoziţie cu standuri proprii:cel al Departamentului pentru armamente, cel al StatelorMa jore ale categoriilor de forţe, precum şi cel al Agenţieide Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare. Se vormai organiza şi exerciţii demonstrative alături de celelaltestruc turi din sistemul naţional de apărare.

„BSDA 2018” se anunţă, deja, cea mai mare ediţie depână acum. De curând s-a adăugat spaţiului expoziţionalin terior încă un hangar, suprafaţa expoziţională crescândastfel cu 100% faţă de ediţia anterioară.

BSDA este singurul eveniment de profil unde se potpre zenta produsele şi serviciile într-un cadru profesionistnu doar în spaţiul expoziţional, dar şi în cadrul sesiunilorde prezentări desfăşurate pe durata expoziţiei şi organizateîm preună cu Statul Major al Apărării, Statul Major al For -

ţe lor Aeriene, StatulMa jor al ForţelorTe res tre şi StatulMa jor al ForţelorNa vale.

Sesiunile de pre -zen tări vor fi ast felo r g a n i z a t e :16.05.2018, între12:00 - 14:00, For - ţe le Navale, des chi -de rea va fi făcută decă tre şeful StatuluiMa jor al ForţelorNa va le Române;17.05.2018, între10:00 - 12:00, For -ţe le Aeriene, deschi-derea va fi făcută decă tre şeful StatuluiMa jor al ForţelorAe riene române;17.05.2018, între 13:00 - 16:00, Forţele Terestre, deschide-rea va fi făcută de către şeful Statului Ma jor al Forţelor Te -res tre; 18.05.2018, între 10:00 - 13:00, va avea loc confe-rinţa dedicată Cyber Defense ce va fi or ga nizată sub pa tro -na jul domnului general Nicolae CIUCĂ, şe ful Statului Ma -jor al Apărării.

Accesul la aceste prezentări este acordat doar firmelorex pozante, iar participarea în sală se va face doar pe bazăde invitaţie şi ecuson special.

„BSDA 2018” este găzduit, din nou, de ROMAEROSA, companie de aeronautică şi apărare coordonată de Mi -nis terul Economiei. Pentru detalii contactaţi pe email labsda@tntexpo.com sau la telefon 021 327 6650 reprezen-tantul organizatorilor. n

Black Sea Defence & Aerospace Exhibition & Conference - 2018 (BSDA - 2018)

Platinum Eagle-18.1 s-a încheiat Platinum Eagle-18.1 s-a încheiat

Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Ca -rol Davila” (SUUMC) a deschis Centrul integrat de me di -ci nă nucleară, cel mai performant din Europa, la acest mo -ment, în depistarea afecţiunilor oncologice, cardiovascula-re şi neurologice, prin asocierea a două investigaţii imagis -ti ce.

„Proiectul, implementat de conducerea spitalului, cuspri jinul Ministerului Apărării Naţionale, a avut ca obiec-tiv dezvoltarea unei infrastructuri medicale unitare, prinaso cierea unitară a investigaţiilor PET CT cu SPECT CT,ca pabilă să asigure servicii de diagnostic de înaltă specia - li ta te şi performanţă, la standarde europene de calitate, si -gu ranţă şi securitate a pacientului”, potrivit conducerii uni -tă ţii sanitare.

Aceste tehnici folosesc substanţe radioactive cu ajuto-rul cărora se obţin informaţii despre cum funcţionează une -le organe sau unele tumori. PET CT şi SPECT CT suntteh nici imagistice funcţionale spre deosebire de tehnicilera dio logice (radiografia, computer tomografia) care suntteh nici anatomice.

Valoarea totală pentru construcţia şi dotarea Centruluiin tegrat de medicină nucleară s-a ridicat la suma de

4.368.006,86 euro cu TVA, în care au fost prevăzute şi cos -tu rile necesare programelor de pregătire şi supra-speciali-zarea personalului medical implicat.

La acest moment, centrul dispune de toate avizele despe cialitate pentru începerea activităţii medicale de diag -nos tic, respectiv de la Direcţia de Sănătate Publică şi Co -mi sia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare(CNCAN).

De serviciile medicale oferite de investigaţia SPECTCT vor beneficia toţi asiguraţii din sistemul public de sănă-tate, urmând ca, ulterior includerii SUUMC în Subprogra-mul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţi -uni oncologice prin PET CT, derulat în cadrul ProgramuluiNa ţional de Oncologie, să fie decontată şi această investi-gaţie. n

Centrul integrat de medicină nucleară

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 4 (466) din 01 martie 2018

Pagina 3

Cei doi interlocutori ai mei, încadraţi la Brigada 1 Me -ca ni zată „Argedava” sunt oameni echilibraţi şi curajoşi,iar simpla lor prezenţă emană energie şi optimism. Auales să îşi deschidă inima şi să îmi vorbească despre pro-fesia lor, într-o confesiune onestă. Ce anume i-a determi-nat să îmbrace haina militară şi în ce măsură li se potriveş -te alegerea făcută, aflăm chiar de la ei.

Căpitanul Ovidiu Căpraru s-a născut pe 20 mai1981 în Municipiul Craiova, judeţul Dolj, însă copilăriaşi-a pe tre cut-o în comuna Pleniţa din judeţul Dolj. „Avândîn ve de re că mi-am petrecut copilăria şi adolescenţa într-o co mu nă, cum îmi place mie să-i zic, militarizată, iar înfa milie am avut un cadru militar, am fost atras, încă de lao vârs tă fragedă, de profesia militară. Motivul alegerii ca -ri e rei militare l-a reprezentat atracţia mea faţă de spiritulde corp şi dorinţa mea de a împărtăşi cu ceilalţi colegi aigrupului valori precum: onoare, mândrie, disciplină şidăruire de sine. Mi-am dorit mereu să-mi definesc perso -

na litatea şi să mă maturizez într-un mediu dinamic, orga-nizat şi com petitiv, iar sistemul militar îmi oferea acestlucru. Ca ri era militară am avut onoarea să o încep la unuldintre cele mai experimentate batalioane din Forţele Tere-stre şi anume la Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basa-rab”-Scor pionii Roşii. A fost o mare provocare pentrumine deoa rece, atât superiorii, cât şi subordonaţii meierau militari cu o vastă experienţă profesională, atât înţară cât şi în tea trele de operaţii, fapt care punea o marepresiune pe mi ne şi în acelaşi timp mă obliga să mă ridicla nivelul stan dardelor şi aşteptărilor acestora. Am alocatfoarte mult timp pregătirii profesionale şi astfel am reuşitsă mă in tegrez rapid şi să-mi îndeplinesc îndatoririle lanivelul pro fesional ridicat care se impune în cadrul acesteiunităţi, pu tând să mă mândresc acum cu titlul onorific deveteran­ al Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab.

Prima mea func ţie a fost cea de comandant pluton încadrul Batalionului 26 Infanterie între anii 2007-2009, aurmat încadrarea funcţiei de locţiitor comandant compa-nie 2009-2010, iar, începând cu anul 2011 şi până în pre-zent, am ocupat func ţia de comandant companie în cadrulBrigăzii 1 Me ca nizată „Argedava”. Actul de comandă însi ne impune o serie întreagă de responsabili tăţi şi acti-vităţi ce decurg din acestea. Pot spu ne că o zi de lucru aunui comandant de com panie, în general, nu este în niciun caz una monotonă. Pe lângă activităţile planificate,legate de instrucţie şi obligaţiile generate de aceastăfuncţie, reglementate prin or di ne şi regulamente, zilnicapar situaţii noi, ne prevăzute, inerente activităţii militare.Fie că este vorba de misiuni neplanificate, activităţi admi-nistrative sau probleme ale subordonaţilor şi tehnicii mili-tare, zilnic eşti pus în postura să iei cele mai bune deciziipentru a rezolva situaţiile ivite. Având în vedere că încadrul companiei pe care o comand există, atât plutonulPoliţie Militară, cât şi plutonul De servire al Brigăzii 1Me canizate „Argedava”, există foarte multe solicitări şimisiuni ino pinate”.

Alături de „scorpioni”, căpitanul Căpraru a participatşi la două misiuni în teatrele de ope raţii Irak si Afganis -tan. „În cadrul mi si u nii executate în T.O. Irak am încadratfuncţia de comandant pluton infanterie, iar în cea de-adoua misiune din T.O. Afganistan am în cadrat funcţia delocţiitor comandant companie infanterie. Participarea meala misiuni în teatrele de operaţii a însemnat maturizareamea ca militar. Perioada petrecută aici m-a făcut să înţe-leg într-adevăr ne cesitatea instruirii la cel mai înalt stan-dard şi mi-a oferit ocazia să-mi dezvolt abilităţile de lidernecesare func ţi ei pe care o deţineam. Teatrul de operaţii îţioferă ocazia de a-ţi dovedi profesionalismul într-o si tua ţiereală, care abundă de factori stresanţi şi care nu poate fireplicată la nici un an trenament. Acolo se poate vedea, înde cur sul celor 6 luni, capacitatea fiecărui mi li tar de a facefaţă provocărilor pe care le ofe ră zonele de conflict.Misiunile cu grad ri dicat de periculozitate executate şiaprecierea de care se bucură militarii români în tea trele deoperaţii, m-au făcut să fiu mândru că fac parte din forţelearmatei României. De asemenea, aceste misiuni în T.O.m-au făcut să conştientizez faptul că trebuie să mă pregă-tesc permanent, încercând să mă autodepăşesc, pentru aputea face fa ţă oricărei provocări viitoare.”

Ca şi hobby-uri îi place foarte mult să ci tească, dartotodată a făcut o pasiune din creş terea unor exemplare decâini deosebite, „iar de când au apărut cei 2 băieţi în fa mi -lia mea mi-am descoperit un alt hobby şi anume, implica-rea activă în educaţia să nă toasă a acestora”.

Indiferent de schimbările prin care a tre cut în parcur-sul dumnealui profesional, preo cuparea pentru meseria demilitar va ră mâne o constantă de bază pentru căpitanulCăpraru, care vrea să îşi continue ca rie ra şi să încadrezefuncţii în cadrul mo du lelor operaţii sau informaţii.

Plutonierul-adjutant Lungu Ilie ocupă funcţia delocţiitor comandant pluton în cadrul Companiei 370Comunicaţii şi Informatică a Brigăzii 1 Mecanizată„Argedava”. Năs cut în comuna Slătioara, o comună „cuoameni frumoşi sufleteşte, dar cu sânge fierbinte, de olte-ni adevăraţi, ge nul de oameni care vor să fie mereu ceimai buni” aşa cum îi place să susţină, a avut mereu înfamilie modelul de urmat care i-a îndreptat destinul cătrehaina militară. „Bu nicul meu a luptat în cel De-al DoileaRăzboi Mondial, făcând parte din Regimentul 3 Olt, regi-

ment ce a par ti cipat la luptele de la cotul Donului şi la lup-tele duse pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei înmunţii Tatra. Aproa pe în fiecare seară îl rugam să îmipovestească în tâm plări din război şi acest lucru m-a deter-minat să urmez o carieră militară”.

După absolvirea liceului, în luna mai a anului 1990 afost încorporat la Regimentul 26 Craiova, „Scorpioniiroşii” de astăzi, terminând stagiul militar cu gradul de ser-gent, o distincţie muncită şi obţinută cu greu. „Visul meude a deveni militar, de a urma o carieră în acest domeniu,era tot mai aproa pe. Am susţinut examenul de admitere laIn stitutul Militar de Comunicaţii „Decebal”, profilul su -bo fiţeri, unde am fost declarat admis. În 1993, am absol-vit institutul printre primii, drept dovadă implicarea mani-festată în decursul celor 2 ani de studii”. Pe parcursul ca -ri erei militare, plt.adj. Lungu a întâmpinat mai multe obs -ta cole, dar felul său de a fi, faptul că îi place să lupte pen-tru a fi mereu în frunte, l-au ajutat să treacă peste acestea.A participat la trei misiuni în Teatrul de Operaţii Afganis -tan, misiuni diferite. „Cred că cea mai importantă a fostpri ma misiune, atunci când experienţa în aceste medii os -ti le era minimă. Am fost repartizat într-un FOB din zonamun toasă Mokarac, o regiune vitregă din toate punctelede vedere. Aici m-am simţit cu adevărat militar, cu adevă-rat important pentru cei de lângă mine. Din aceste misiu-ni am învăţat că aproape nimic nu este imposibil, că sun-tem cu adevărat buni ca militari, şi am văzut şi simţit astaîn ochii partenerilor americani, care se bazau în totalitatepe noi. Sunt mândru de ceea ce am realizat în aceste mi -si uni şi mă gândesc mereu că atunci când îmi va veni vre-mea retragerii, voi avea ce povesti nepoţilor, aşa cum fă -cea şi bunicul meu când ne strângea pe toţi la gura sobei,în cepând cu ochii îngemănaţi o poveste cazonă, una pecare datoria de oltean ne face să o ducem mai departe”.

Plutonier Cristian ALDESCU

Lansatorul multiplu de rachete HIMARS

Des t ine în un i formă

Sistemul­lansator­multiplu­de­rachete,­de­înaltă­mo­bi­-li­­tate­M142­ (HIMARS­ -­ High­Mobility­ Artillery­ RocketSys­­tem)­ este­ produs­ în­ Statele­Unite­ de­ către­ LockheedMar­tin­Missiles­&­BAE­Systems­Fire­Control.

HIMARS­poate­fi­dotat­cu­şase­rachete­GMLRS­(Gui-ded­Multiple­Launch­Rocket­Systems)­sau­o­singură­ra­-che­tă­ATACMS­(­ArmyTactical­Missile­System).

Sistemul­M142­ (HIMARS)­ este­ versiunea­ uşoară,­ curoţi­ a­ sistemului­M270­Multiple­ Launch­ Rocket­ System(MLRS).

În iulie 1998, specialiştii Armatei SUA a făcut cu suc-ces testarea ATACMS, folosind un MLR prototip de vehi -cu le de luptă HIMARS. Acesta a fost testul de calificarepentru producţie a Series II.

Producţia sistemului a început în noiembrie 2003 şi ain clus lansatorul de rachete nedirijate M26, racheteMGM-140B Block IA, şi MGM-164a Block II şi rachete-le ghidate MLR.

Nu au fost raportate detaliile, în special, posibilitateade a folosi acelaşi şasiu pentru TPK sau lansarea rachete-lor de diferite calibre.

În ianuarie 2004, a avut loc testarea de producţie aunui prototip din sistemul de vehicule de luptă pentru asa tisface cerinţele tactice ale HIMARS. Aceste teste aucon firmat caracteristicile tactice şi tehnice şi operaţionaleale sistemului.

În timpul unuia dintre testele un sistem HIMARS, pro -to tip, a fost livrat pe teritoriul depozitului de deşeuri deest Fort Sill Oklahoma cu o aeronavă de transport C-130.

In stalaţia a fost descărcată în mai puţin de cinci minute.Apoi, ea a fost dusă în poziţia de tragere şi a primit o mi -si une de luptă pe un canal digital de schimb de date. Aufost lansate şase proiectile cu jet de formare.

La 16 iunie 2005 sistemul HIMARS începe să intre îndo tarea armatei SUA. Prima entitate care a fost certificatăpentru a folosi sistemul de arme HIMARS, a fost Re gi -men tul XVIII din Divizia 3-27 Artilerie Airborne.

La sfârşitul anului 2006, Lockheed Martin a primit uncon tract de la armata SUA pentru a realiza o maşină deluptă cu o cabină de pilotaj care să asigure o înaltă securi -ta te echipajului. În conformitate cu termenii contractului,îna inte de 30 septembrie 2010, specialişti de la BAESystems ar fi trebuit să îmbunătăţească această cabină.Aşadar, ve hiculul de luptă şi cabina de conducere (pilotaj)a primit un blindajul suplimentar care oferă protecţie ba -

lis tică îm potriva gloanţelor, schijelor de mine. Informaţiidis ponibile indică prezenţa acestei variante în dotareaarmatei SUA şi Coreei de Sud.

În martie 2008 într-un comunicat de presa al compani -ei Lockheed Martin a fost raportata pentru primadată au fost lansate patru rachete ghidate cu ajuto-rul noului sis tem de control universal, care este ounitate evolu a tă, cu capacitatea de modernizare asistemului de con ducere a focului MLR MLR şipermite tragerea de rachete ghidate în interferenţe.În conformitate cu ter menii contractului de lacompania situată în Dallas Texas şi KandemeArkansas, pentru a fi realizate şa se vehicule deluptă de dimensiuni mici ale sistem HIMARSpentru testarea în armata SUA, înainte de a intraîntr-un contract pentru o producţie iniţială.

La mijlocul anului 2008, atunci când a fost otra ge re cu GMLRS, rachete ghidate prin MLR, de

pe ve hiculele de luptă HIMARS a fost atins un nou re cordde distanţa de tragere - 85 km, iar în 5 noiembrie 2009compania Lockheed Martin informa că, în urma lan să rilora unei rachete ghidate GMLRS cu ajutorul siste mu lui deluptă vehicular HIMARS a fost atinsă distanţa maxi mă de92 km.

În martie 2009, la White Sands, în cadrul unui test înteren, a avut loc o lansare a două rachete BM MLRHIMARS anti-aeronave ghidate rachete MCS SLAM-RAAM.

(continuare în pag. 8)

Curierul ARMATEINr. 4 (466) din 01 martie 2018Pagina 4 REPERE  ÎN   COTIDIAN

C M Y K

Orele 17 şi ceva, în baza aeriană din Kandahar.Soa re le se pregăteşte să apună. Suntem la aeroportulmi litar şi aşteptăm să sosească un nou detaşament deca ma razi ai batalionului din Câmpulung Muscel, mi li -tari care ne vor înlocui în cadrul misiunii Resolute Su -pport.

Aş teptăm cu oarecare strângere de inimă sosirea aces-tui nou transport. Cu el vor veni şi cinci oameni dragi su -fle tului meu, cinci veterani ai teatrelor de operaţii, răniţide-a lungul timpului, fie în teatrele de operaţii, fie în ţară.Plu tonierul-adjutant Gabriel Hanganu, plutonierul-adju-tant principal Mihai Toma, plutonierul-major ConstantinBu turugă, caporal clasa a III-a Florin Drehluţă, caporalclasa a III-a Cornel Berdei - la prima vedere, par nişte nu -me de militari cu grade, înşiruite într-o ordine aleatoare.Niş te camarazi care au intrat în teatrul de operaţii din Af -ga nistan.

Chiar dacă au statut de răniţi şi nu mai pot participaefec tiv la o misiune internaţională, au avut totuşi tăria dea reveni în locul unde destinul le-a schimbat într-o se cun -dă sensul vieţii. Sunt cinci camarazi care au fost răniţiaici. Sunt cinci camarazi care au dorit să retrăiască pentrucâ teva zile poate ceea ce au iubit ca militar, pentru că, da,mi siunea a însemnat pentru ei, şi nu numai, recunoaştereaunui profesionalism dobândit în miile de ore de instrucţie.

Pe pistă îşi face apariţia maşina ce va însoţi avionul-până la locul de aterizare. Follow me – inscripţia de pe eamă duce cu gândul poate la destinul militarului, destincare îl îndeamnă să-şi urmeze echipa acolo unde misiuneao cere… Maşina aduce avionul la punctul de debarcare,iar militarii încep să coboare, luând contact cu aerul recede aici din Afganistan. Într-un final, îşi fac apariţia şi ceicinci camarazi veterani, însoţiţi de către locotenent-co lo -ne lul Raluca Niţă, coordonatorul programului.

Programul de recuperare a militarilor răniţi în teatrelede operaţii este organizat de Ministerul Apărării Na ţio na -le, prin Direcţia calitatea vieţii personalului, cu sprijinulStatului Major al Apărării. Emoţia revederii bazei militarese putea citi pe chipul lor. Într-o fracţiune de secundă vi -zua lizează locul de debarcare şi aud primele remarci…„ni mic nu s-a schimbat”… „Acolo trebuie să fie aeropor-tul civil”… „zborul a fost plăcut”… Ne îmbrăţişăm,schim băm vorbe prieteneşti. Ne vor aştepta zile de efortco mun, de întâlniri cu camarazii români aflaţi în baza dinKan dahar. Vor fi zile de bucurii, tristeţi, poveşti, dar şi oupgradare informală cu misiunile executate de către inim-ile neînfricate în cele şase luni de misiune.

I-am lăsat să se odihnească după zborul efectuat. Acti -vi tăţile din prima zi a programului erau lesne de ghicit aiciîn Afganistan… Brefieng-urile de securitate, NSTM şiPSI, prezentarea programului, prezentarea regulilor decon duită. A urmat apoi o vizită a zonelor administrativeale campului românesc, a locurilor de pregătire a misiuni -lor, dar şi prezentarea TOC-ului de companie. Tot încadrul programului, militarii răniţi s-au întâlnit cu person-alul medical al facilităţii ROL 3 şi ROL 1, au discutatdespre starea lor de sănătate, despre cum s-au recuperat şicum au reuşit să depăşească momentele dificile în care

s-au aflat atunci cândau fost răniţi. Au maivi zitat baza aerianădin Kandahar la bor-dul unui autovehiculmi litar blindat,având asupra lor, atâtechi pamentele depro tecţie individuală,cât şi armamentuldin dotare, punctulde acces în baza-ECP-5, dar şi campulEle mentului Naţio -nal de Sprijin.

Un loc aparte alacestei vizite l-auocu pat discuţiile li -be re avute cu mili-tarii batalionului, cucolegii. Au vorbitdes pre misiunile exe-cutate în aria de res -pon sabilitate, desprepro vocările cu cares-au întâlnit în aceas -tă misiune, desprecum s-au recuperatdupă executarea misiunilor, etc.

Plutonierul-major Constantin Buturugă: „ Afganista -nul a rămas neschimbat. Poate mai puţină lume, mai pu ţi -nă forfotă. Muntele e tot acolo, în zare. Îl păstrezi mereuîn memorie, dacă l-ai zărit măcar o dată, ieşind din praf.Când îl revezi, ştii cu siguranţă că ai ajuns… acasă!

Una peste alta, m-a bucurat revederea colegilor ală-turi de care am luptat. Colegii mei sunt la fel, sunt ne -schim baţi… poate, doar mai înţelepţi de ani şi misiuni.Cei la prima misiune, cu aerul războinic şi provocator, ceitre cuţi de mai multe ori prin teatrul de operaţii, aşezaţi şiîn ţelepţi. De multe ori, constat, că împrumută ceva dinlocul acesta: înţelepciunea şi veşnicia”.

Plutonier-adjutant principal Mihai Toma:„Recunosc,mi-a fost dor de Afganistan – chiar dacă nu mulţi înţelegcum îţi poate fi dor de ţara asta şi mi-au lipsit apusurilevă zute din Kandahar. Mă bucur că am putut fi alături demi litarii inimi­neînfricate şi i-am putut revedea în muncalor de zi cu zi; această vizită nu a făcut altceva decât săîmi readucă aminte cât de diferită poate fi noţiunea denor malitate. Pentru mine, dar şi pentru militarii de aici,nor malitatea înseamnă armele de care nu se despart nicio-dată şi vigilenţa care nu slăbeşte nici o clipă…

Sent imentele pe care le-am trăit când am reajuns peKan dahar sunt de nedescris. Nu le por exprima în cuvinte.Ae rul, mirosul, agitaţia militarilor din bază îmi trezescamin tiri din misiunile anterioare la care am participat. Amun sentiment de mândrie că am avut şui eu rolul meu(mic) în operaţiile ce se desfăşoară aici în Afganistan înîn cercarea de a opri acest flagel numit terorism.

Mulţumesc celor care au făcut posibilă această reîn-toarcere în trecutul meu tumultuos”.

În ultima zi a vizitei lor aici în Afganistan am putut în -ţe lege ce se află în sufletul lor, am simţit regretul lor că numai pot continua misiunea, regretul că nu mai pot parti ci -pa la o patrulă sau o misiune în arie. Au predat cu tristeţeîn suflet armamentul şi echipamentele de protecţie. „ Numai putem rămâne o zi?”, m-a întrebat unul dintre ei. Amzâm bit şi l-am îmbrăţişat.

Drum bun şi Dumnezeu să vă ocrotească dragii mei ca -ma razi veterani. Sunt sigur că şi povestea voastră va con-tinua, aşa cum şi povestea inimilor neînfricate va contin-ua întru cinstea Armatei României.***

Aflat la a doua ediţie, programul „Recuperarea Memori -ei” este organizat de Ministerul Apărării Naţionale, prinDi recţia calitatea vieţii personalului, cu sprijinul StatuluiMajor al Apărării. În cadrul primei ediţii, desfăşurată înoc tombrie 2016, au făcut deplasarea în teatrul de operaţiinouă militari răniţi. Militarii participă la program pe bazăde voluntariat, cu avizul structurilor de asistenţă psiho-logică.

În prezent, Armata României are 920 de militari în mi -si uni internaţionale, peste 600 dintre aceşti fiind la dato-rie în Afganistan.

În ultimii 20 de ani, 29 de militari români au căzut la da -to rie în teatrele d eoperaţii, aproape 180 fiind răniţi înaceste misiuni.

Locotenent-colonel Toni ENE

Toţ i pentru unul , unul pentru toţ i . . .Toţ i pentru unul , unul pentru toţ i . . .

Cercetaşii dobrogeni s-au instruit la Soveja

În perioada 05-16 februarie, structurile de informaţii şicer cetare de specialitate inclusiv cercetarea pe linie de ar -mă (geniu şi CBRN) din Brigada 9 Mecanizată „Mără -şeşti” au executat tabăra de instrucţie la munte la cabanami litară Soveja. În acest an, s-au antrenat împreună mili-tarii companiei de cercetare a brigăzii, plutoanele de cer-cetare din unităţile subordonate, precum şi structurile decer cetare CBRN şi cercetare de geniu, în total 90 de mili-tari.

Principalul obiectiv propus l-a reprezentat testareade prin derilor fizice şi psihice ale militarilor în condi -ţii le ex pu nerii la stres prelungit şi condiţii meteo nefa-vorabile. Pe timpul aplicaţiei, militarii au avut parte deploa ie, lapoviţă, ninsoare, chiar şi de soare.

Scopul acestei activităţi de instruire a fost acela dea rea liza coeziunea elementelor de cercetare din cadrulbri gă zii şi perfecţionare deprinderilor de acţiune încon diţii de iarnă, în teren muntos împădurit.

Comandantul taberei, maiorul Remus Popa, a luatmă suri pentru desfăşurarea în condiţii optime a in -struc ţiei şi atin gerea obiectivelor de performanţă stabi-lite pentru această activitate.

Cei 90 de militari, atât din subunităţile de cerceta-re, cât şi şefii Informaţiilor din cadrul batalioanelor su -bor donate care au coordonat în mod direct desfăşura-rea in struc ţi ei sunt conştienţi de faptul că această acti-vitate este o ex ce lentă ocazie de a-şi perfecţiona tehnicile,tacticile şi pro cedurile specifice structurilor de cercetareşi o modalitate eficientă de a se pregăti în condiţii de izo-lare. Topografia unui teren muntos le oferă mai multe va -rian te pentru dezvoltarea deprinderilor în acest domeniu.Nu în ultimul rând, o astfel de tabără reprezintă un mo -ment în care se pot închega structurile de cercetare, maiales că, mai mult ca oriunde altundeva, acest lucru ajută laîn deplinirea cu succes a oricărei misiuni.

Instruirea subunităţilor participante s-a executat pe o

ra ză de 30 de km de centrul localităţii Soveja, programulde instrucţie fiind unul dinamic. Toate activităţile planifi-cate au avut caracter practic-aplicativ, acţiunile fiindadap tate la specificul terenului muntos-împădurit iarna.Este primul an în care scopul acestei activităţi constă întes tarea capabilităţilor de informaţii şi sincronizarea tutu-ror structurilor de Intelligence Surveillance Reconnais-sance la nivelul brigăzii. Astfel, instrucţia a fost executa -

tă pe platforme de instrucţie şi integrată în cadrul unuiexer ciţiu complex desfăşurat pe distanţa de 25 de km, prinre zolvarea unei situaţii tactice specifice struc turilor ISR.

Cercetaşii de armă CBRN şi geniu s-au încadrat foar-te bine în elementele de cercetare, aceştia îndeplinindu-şimi siunile primite în condiţii foarte bune.

Aflată la prima tabără de cercetare, sublocotenent Că -tă lina Crăciun, comandant pluton cercetare CBRN a vor-bit despre misiunea pe care a avut-o de îndeplinit: „Amavut misiunea de a sprijini structurile de cer cetare în des -

fă şurarea acţiunilor specifice de ob ser vare, cercetare şisu praveghere cu informaţii pe li nie de armă. Militarii s-auin tegrat foarte bine în noi le structuri repartizate pentru in -struc ţie şi datorită cu noş tinţelor pe linie de specialitate auavut un aport con siderabil în îndeplinirea succesului gru-purilor din care au făcut parte”.

Pe data de 08 februarie, sublocotenentul Cătălina Cră-ciun, singura fată prezentă în tabăra de instrucţie la munte,

a împlinit frumoasa vârstă de 25 de ani, zi în care a exe -cu tat un marş tactic pe distanţa de 25 km.

Cu această ocazie, Cătălina a primit din partea cole-gilor flori, un mic cadou şi multe zâmbete şi urări debine.. La mulţi ani şi... şi mulţi kilometri!

Accentul a fost pus pe instrucţia de specialitate a cer-cetaşilor, care s-a realizat datorită faptului că prezenţa lain strucţie a militarilor a fost completă, toate elementeleac ţionând întrunit în cadrul elementelor de cercetare.

Confecţionarea diferitelor tipuri de adăposturi, tehni-ci de deplasare şi supravieţuire în condiţii de vizibilitatere du să şi răspunsul rapid în cazul unei ambuscade re pre -zin tă deja o obişnuinţă pentru cercetaşii dobrogeni.Exer sarea tehnicilor şi a procedurilor specifice de cule-gere, su pra veghere şi observare, testarea abilităţilor pri-vind lucrul în echipă, coeziunea, modul de acţiune încon diţiile expunerii la stres prelungit şi condiţii meteone favorabile sunt doar câteva aspecte pe care militarii

bri găzii le-au deprins, le-au exersat şi le-au perfecţionat înaceastă perioadă la So veja.

La sfârşitul programului de pregătire, comandantulBri găzii 9 Mecanizate, colonel Florin-Marian Barbu s-ade clarat mulţumit de implicarea militarilor şi a apre ciatmo dul de desfăşurare a instrucţiei, ca fiind foarte bine or -ga nizată.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: plt.adj. pr. Gheorghe GABRĂ

În perioada 20-23 februarie, în garnizoana Predeal şiPo ligonul Cheia a avut loc Alpiniada vânătorilor de mun -te, edi ţia de iarnă, una dintre cele mai spectaculoase şi maigre le competiţii aplicativ-militare.

Denumită onorific Ge­ne­­ral­ Gheorghe­ Vătămanu-Coan­ta, alpiniada este o competiţie care se desfăşoarăprin alternanţă iarna şi vara şi angrenează cei mai buni mi -li tari din brigăzile şi batalioanele de vânători de munte.

Evenimentul aflat la cea de-a XV-a ediţie a fost orga-nizat de Statul Major al Forţelor Terestre.

La competiţie au participat şapte loturi de militari,

apar ţinând marilor unităţi şi unităţi de vânători de muntesu bordonate Statului Major al Forţelor Terestre, printrecare şi cei ai Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetu -sa” din cadrul Diviziei 2 Infanterie Getica din Braşov.

Concursul aplicativ-militar are ca obiectiv verificareaşi aprecierea într-un cadru tactic a deprinderilor vânători -lor de munte în legătură cu nivelul atins în practicareaschi ului şi orientarea în teren. De asemenea, au fost cuan-tificate şi celelalte laturi profesionale care alcătuiesc ac ti -

vi tatea de zi cu zi a militarilor, respectiv îndeplinirea mi -si unilor în teren accidentat, greu accesibil, cu executareatra gerilor cu armament individual şi utilizând materialelespe cifice din dotare.

Pe durata competiţiei militarii participanţi au avut depar curs trei probe: ştafeta, triatlonul şi patrula.

Proba de ştafetăÎn prima zi de concurs, competiţia a constat în proba

de ştafetă care a avut loc pe data de 20 februarie. La şta -fe tă, au participat câte 4 militari din fiecare lot, execu -tând tragere cu armamentul individual şi schi fond pedis tanţa de 7 km. Rezultatele după prima probă de şta fe -tă, au fost următorele: locul I - Batalionul 21 Vânătoride Munte „General Leonard Mociulschi”, locul II - Bri -ga da 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, locul III -Ba talionul 24 Vânători de Munte „General GheorgheAvrămescu”, locul IV - Batalionul 17 Vânători deMunte „Dragoş Vodă”, locul V - Batalionul 22 Vânătoride Munte „Cireşoaia”, locul VI - Brigada 61 Vânători deMun te „General Virgil Bădulescu” şi locul VII - Bata li -o nul 33 Vânători de Munte „Posada”.

Proba de triatlonCea de-a doua probă a alpiniadei vânătorilor de mun -

te a avut loc pe data de 21 februarie, pe pârtia Clăbucet. În cadrul acestei probe complexe de triatlon, concu -

ren ţii au trebuit să parcurgă trei etape: coborâre, slalomşi schi fond pe distanţa de 10 km.

Rezistenţa fizică şi psihică a fost testată pentru toţi

par ticipanţii care au reuşit să finalizezecu succes această probă.

Proba de triatlon din cadrul alpinia -dei s-a încheiat cu un moment festiv,mi litarii sărbătorind ziua de naştere aco legului lor, sergentul-major Florin Ji -ta ru. Sergentul Jitaru a primit de ziualui două cadouri în cadrul competiţiei.Este vorba despre locul I pe care l-a ob -ţi nut la proba de coborâre şi la proba deschi fond. Rezultatele pe care le-a ob ţi -

nut au reprezentat o marebu curie pentru dum nealuişi, totoda tă un imboldpentru par curgerea cusuc ces a următoarei pro -be.

Clasamentul pentrutria tlon a arătat as tfel:locul 1 - Ba ta lio nul 21Vâ nători de Mun te „Ge -ne ral Leo nard Mo ciul -schi”, locul 2 - Bri ga da 2Vâ nători de Mun te „Sar -mi zegetusa”, locul 3 - Ba -ta lio nul 17 Vânători deMunte „Dragoş Vo dă”, locul 4 - Brigada 61Vâ nători de Munte „General Virgil Bădules-cu”, lo cul 5 - Batalionul 22 Vânători deMunte „Ci reşoaia”, locul 6 - Batalionul 24Vâ nă tori de Munte „General GheorgheAvră mescu”, locul 7 - Batalionul 33 Vâ nă -tori de Munte „Posada”.

Patrula, proba de foc a Al pi nia dei Ultima zi de concurs a fost reprezentată

de cel mai dificil test pentru vânătorii de munte. Este vor -ba despre proba de patrulă. Dacă până acum accentul afost pus pe îndemânare, rapiditate şi precizie în execu ta -rea procedeelor individuale, în ultima zi aur mat proba de rezistenţă fizică şi psihicăpe un traseu de 20 km, cu o dife renţă denivel de 1.520 m.

Spirit de echipă, camaraderie, coeziuneşi multă pregătire de specialitate au fost

doar câteva dintre cuvintelecare au caracterizat ultimapro bă a Alpiniadei vânătorilorde munte.

Concurenţii au parcurs untra seu de 20 km, cu diferenţăde nivel de 1520 m, cu o raniţăa cărei greutate a fost de 15 kgşi cu armamentul individual.

Au fost evaluaţi la tragereacu armamentul individual, tra-versarea unei zone contami-nate şi aruncarea grenadelorde mână. Vânătorii de munteau demonstrat încă o dată căsunt pregătiţi să acţioneze înme diul montan în orice con di -ţii meteorologice.

Clasamentul pe locuri înca drul probei de patrulă a fostur mătorul: locul 1 - Batalionul21 Vânători de Munte „Gener-al Leonard Mociulschi”, locul2 - Brigada 61 Vâ nători deMunte „General Virgil Băd-

ulescu”, locul 3 - Batalionul 17 Vânători de Mun te„Dragoş Vodă”, locul 4 - Brigada 2 Vânători de Munte„Sar mizegetusa”, locul 5 - Batalionul 22 Vânători deMun te „Cireşoaia”, locul 6 - Batalionul 24 Vânători deMu nte „General Gheorghe Avrămescu”, locul 7 - Bata -

lio nul 33 Vânători de Munte „Posada”. Clasamentul generalCea de-a XV-a ediţie a Alpiniadei Vânătorilor de

Munte şi-a desemnat câştigătorii la ceremonia de pre-miere care a avut loc pe data de 23 februarie la Predeal, înprezenţa generalului de brigadă dr. Virgil-Ovidiu Pop şi acomandanţilor de mari unităţi şi unităţi de vânători demunte.

„Vreau­să­vă­mulţumesc­tuturor­pentru­efortul­depus.Nu­ contează­ locul­ pe­ care­ l-aţi­ obţinut,­ contează­ că­aţiavut­ambiţia­să­participaţi­la­competiţie”, au fost cuvin-tele adresate vânătorilor de munte, participanţi la com-petiţie de către generalul de brigadă dr. Virgil-Ovidiu Pop.

Clasamentul general pe loturi a arătat astfel: locul 1 -Ba talionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mo -ciul schi”, locul 2 - Brigada 2 Vânători de Munte „Sar -mizegetusa”, locul 3 - Batalionul 17 Vânători de Munte„Dragoş Vodă”, locul 4 - Brigada 61 Vânători de Munte

„Ge neral Virgil Bădulescu”,lo cul 5 - Batalionul 22 Vână-tori de Munte „Cireşoaia”, lo -cul 6 - Batalionul 24 Vânătoride Munte „General GheorgheAvră mescu”, locul 7 - Bata -lio nul 33 Vânători de Munte„Po sada”.

Privit în ansamblu, concur-sul în sine şi-a atins obiecti ve -le propuse şi a fost o adevăratăreu şită.

Dincolo de rezultatele ob ţi -nu te, competiţia a contribuit laiden tificarea celor mai binepre gătiţi militari care ne potre prezenta cu brio la orice ac -tiv itate de instrucţie, desfăşu-rată în ţara sau în afara gra ni -ţe lor ei, acesta fiind de faptunul dintre cele mai importan -te aspecte ale unei astfel decom petiţii.

Căpitan Mariana DINU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr. 4 (466) din 01 martie 2018 Pagina 5

Alp in iada vânător i lo r de munte

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 4 (466) din 01 martie 2018Pagina 6

În vara lui 1916 România a intrat în primul războimon dial. După succesele iniţiale au urmat o serie de în -frân geri care au dus la ocuparea Bucureştiului de cătretru pele Puterilor Centrale la data de 23 noiembrie 1916.Is toricul Virgiliu N. Drăghiceanu (1879-1964) membruco respondent al Academiei Române și secretar al Co -mi si ei Monumentelor istorice îşi aminteşte:

„23 noiembrie. Mirecuri. Astăzi trebuie să intre. Po li -ţia toată pe Calea Victoriei ca la sărbători. Se crede căvor veni dinspre Calea Rahovei. Birje grăbite cu femeiger mane, ce duc jerbe de crizanteme. Scrâşnim dindinţi, în neputinţa noastră de a răspunde la insultă. Uncer îndoliat. Pe la trei după-amiază, şuiere de alarmăale gar diştilor. Rămânem în ezitare dacă trebuie sămergem mai înainte. Înain-tăm totuşi spre Calea Vic-toriei. Îi văd ve nind încu-nunaţi de crizanteme. Cupuştile, ca un jug atârnândla gât, pentru a contrabal-ansa greu tatea din spinare.Merg fără nici un elan,cântă încet im nuri, cu ointonaţie bi se ri ceas că: parecă sunt transfiguraţi de unmisticism religios. Evi dentsunt într-un acces de ne -bunie morală, se simt înacest moment soldaţiiDumne ze ului lor. Sunt trupe de elită, gre nadieriiarmatei lui Falkenhayn, ce vin din luptele de la Chitilaşi fortul Mogoşoaia, care cade cel dintâi.

Merg în companii succesive, amestecate cu es ca -droa ne de cavalerie, plutoane de mitraliere, baterii şitre nuri de muniţie. Nenorociţi prizonieri printre ei. Îiprind la toate colţurile străzilor. Sunt într-adevăr într-osin gură uniformă, aceiaşi de la mareşal la ultimul sol-dat. Urâtă impresie fac însă cei ce nu sunt în serviciu cubre tele de ocnaşi. Abdomenul tuturor e împodobit cucru cea de fier. E singura decoraţie ce o poartă şi în felulcum o poartă, pare că voiesc să afirme ţelul războiuluilor: buna stare a stomacului. Germanii o poartă în stân-ga, turcii în dreapta. Palatul e ocupat milităreşte. Câtedouă gărzi se postează la fiecare ușă de intrare. Bu că -tă rii le de campanie se instalează în curtea palatului. Lu -mea imensă iudeo-germană, cocotele internaţionale aleva rieteurilor, internaţii din Ialomiţa (cu toţii în Bu cu -reşti, peste 50.000) aclamă şi defilează prin spalirul desol daţi ce au înconjurat palatul de la poartă la alta. Ofi -ţe rii întreabă de Capşa, Iordache(wo man isst gut). Cuo supremă satisfacţie se instalează la mese. Lo ca lu ri le,închise de la începerea războiului, sunt luminate şi pli -ne de lume. Cofetăriile, cafenelele oferă spectacolulcelei mai dizgrațioase orgii pantagruelice. Îi privim șiexa minăm cu cuiozitatea cu care se priveşte o fiară deme najerie. Toţi au în degete patru-cinci inele de aur.Sunt stigmatele crimelor ce le-au comis în atâtea ţări încare au semănat moartea. Plătesc orice preţuri, suntplini de bani.

Ceea ce ne izbeşte mai ales acum la început este je -na pe care o simt în mijlocul luxului şi strălucirii ceîncă o aveau Bucureştii. Probabil se aşteptau după atâ -tea de ni grări să intre în cine știe ce capitală a unei ca -fre rii afri ca ne(Kaffraria= district din Africa de Sud). In -

tră în localuri toți descoperiţi, iau loc la mese după plic -ti coase formule de politeță. Ne izbeşte mai ales modulşop tit în care conversează şi ţinuta potolită ce contras tea -ză atât de mult cu felul nostru de a vorbi şi a ne agitazgo motos. Undeva scriau ei mai târziu: „Ca o imagine devis trecea vesel vioi oraş, cu toate strălucirile ce le ofer-ea strada şi vitrina pe dinaintea ochilor mari, deschişi aitru pelor ce traversau Bucureştii”. Dar acum, încă noisuntem stăpâni și ei o simt asta în ironia față de ei și în -cre derea ce încă o avem faţă de cauza noastră cu toatăvic toria lor ce aducea căderea Bucureștilor. Întreaga lorpur tare de mai apoi fu de a zdrobi în noi orice mândrie şicre dinţă, de a ne lăsa doar măgulirea că suntem tolerați atrăi mai departe, în casa şi pământul care nu aveau să mai

fie ale noastre. Prinţul Schaumburg Lippe vi zi -

tea ză pe domnul Carp, în numelear ma tei ocupante: e primit înantreul casei, cu re gretul de a nuputea fi pri mit ca amic. Astfelcăzu…una din cele mai mari cetăţiale lumii, după Paris, cu 18 forturişi 18 fortificaţii in termediare. Nouăregimente ger mane şi armata deDunăre, ce n-ar fi trecut de douăregimente şi ju mă tate(!), ar fismuls-o cum ei au afir mat-o, pentrua ne demoraliza și mai mult, dinmâna a patruzeci de re gimenteromâne. Dar căderea Bu cu reştilor

fu mărul de discordie între co mandanţii celor două ar ma -te: Falkenhayn şi Macken sen, pe ches tia întâietăţii in tră -rii în Capita lă. Macken sen încă de la 22 noiembrie tri mi -se se parlamentar pe căpita nul Lange, amicul unui fostpri zonier al nostru, scăpat mi raculos din mâinile gene ra -lu lui Socec, îm preună cu un pro fesor al Şcolii evangheli -ce, spre a în mâ na o somaţie de predare ComandantuluiCe tăţii Bu cu reşti, ameninţată cu bombardarea, dacă ră -spun sul nu va sosi în 24 de ore

I se înapoie însă scrisoarea sub cuvântul că nu existăCe tatea Bucureştilor şi niciun Comandant al acestei Ce -tăţi. Falkenhayn însă, mai puţin circumspect în ziua încare de-abia lua la cunoştinţă de cuprinsul răspunsuluidat parlamentarului, imediat după luarea forturilor Chiti-la şi Mogoşoaia, trimise trupele sale asupra Bucureştilorşi ele intrară cele dintâi în oraş, cum ne asigură Rosner,ziaristul călătoriilor Kaiserului şi cronicarul campanieilui Falkenhayn. Pretenția că Mackensen e cel dintâi care,înain tea chiar a sosirii oricărei trupe, a pus piciorul înBu cureşti, a fost afirmată de revista oficială ”Rumanienin Wort und Bild”. De aceea cartea lui Rosner, pusă unmo ment în circulație, a fost multă vreme oprită de cen-zură. De fapt, Mackensen nu a sosit decât în seara căderiiora şului. Totuși, din această zi, comanda unică o avuMa ckensen. Care fu impresia produsă în Germania, ne-odo vedeşte telegrama Kaiserului către împărăteasă: „Bu -cu reştiul este luat. Ce strălucit succes, prin pronia dum -ne zeiască pe drumul completei victorii. În repezi lo v i turiau bătut incomparabilele noastre trupe ina mi -cul…Dumnezeu să ne ajute mai departe”. Noaptea îm -puş cături dese pe stradă. Sunt patrule care intimideazăpo pulaţia.”

Bucureştiul avea să revină sub administraţie ro mâ -neas că la 1 decembrie 1918 când regii României Ferdi-nand şi Maria intrau solemn în Capitală.

www.historia.ro

Ocuparea Bucureștiului în 1916

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteDe dragul tău, Iulian­PatcaPoetul Iulian Patca ne-a împrospătat

min tea cu volumul de versuri recent scosde la Editura Mega, „De dragul tău”, clă -dit pe temelia credinţei, speranţei şi a iu -bi rii, ca un parfum suav scos din recuzi-ta zeului Eros ce vrea să zboare din fla -că ra lui Prometeu, spre a descifra alfabe -tul iubirii.

Cele 42 de poeme cu idei şi mesajefru moase îmbrăcate în haina vorbelor debine ca şi vraja celui dintâi sărut, cuamin tiri de neuitat scrise într-un manual de viaţă, tratează valori -le umane, degajând şi o subtilă notă de umor. Toate sunt o binecu-vântare a darului oferit de Dumnezeu omului, acela de a iubi şiîn verşunarea lui de a învinge prin iubire.

Poeziile lui Iulian Patca parcă sunt poleite cu razele geniului,te înalţă şi te nobilează, iar personajele centrale sunt: farmecul,fru museţea şi încântarea, caracteristici ale iubitelor noastre, caredeo potrivă, ştiu să trăiască şi lacrima şi râsul în dulce confesiunestând bărbaţilor ca dreaptă temelie.

www.mega.ro

ConcertLoredana & Banda Agurida, 9­martie,­ora­23:15,­Berăria

H,­Bucureşti.Loredana a revoluţionat industria

mu zicală din România, ridicând an dean nivelul show-urilor, care se si tu ea -ză la cele mai înalte standarde interna -ţi o nale. Producţia grandioasă şi pres -ta ţia artistică fără cusur a Loredaneiau cucerit publicul şi presa de specia -li tate. La Berăria H, Loredana vine cuun spectacol în care principala ţintăeste bucuria publicului. Schimbări decos tume şi de ritmuri, hituri şi mix-uriino vatoare, artista va surprinde şi deaceastă dată, rămânând fidelă de fi ni ţi -ei sale ca artist: să creeze publiculuiamin tiri memorabile. Acompaniată de

Ban da Agurida, Loredana pro mite un adevărat spectacol muzicalîn cărcat de hit-uri precum „Apa”, „Lele”, „Zig-Zagga”, „De păr -ta re” şi multe altele.

www.infomusic.ro

FilmRăzbunător i i :Războiul

infinituluiL-am întrezărit la finalul lui The

Aven gers, furios că Chitaurii nu aure uşit să înfrângă Pământul şi, maiales, să obţină Tesseractul: este Tha -nos, distrugătorul de lumi şi cel maiîn fiorător inamic al Răzbunătorilor.Po sesor acum al celor şase giuva ie -ruri care îl transformă într-o creatu răom nipotentă şi omniscientă, Tha nosse întoarce pe Terra pentru a-i ni micio dată pentru totdeauna pe Iron Man,Hulk, Thor şi aliaţii lor.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Smerenia este un fără de nume har al sufletului, cunos-cută printr-o experienţă directă doar de către cei care audo bândit-o, negrăită bogăţie, denumire a lui Dumnezeu şidar al cerului.

Pocăinţa adevărată, plânsul care curăţă sufletul deorice întinăciune şi preasfânta smerenie a celor începătoriîntr-atât se deosebesc şi se disting unele de altele, pe câtpâi nea, aluatul şi făina. Acest lanţ preasfânt, prin cele treive rigi ale sale, are lucrări şi însuşiri care-i sunt oarecumpro prii.

Cea dintâi şi mai însemnată însuşire a acestei bune şimi nunate treimi este îndurarea necinstirilor cu mare bu cu -rie şi aşteptarea cu braţele sufletului deschise spre a primişi cuprinde pe acestea, ca unele care fac să înceteze bolilesu fletului şi topesc păcatele cele mari.

Cea de-a doua însuşire a pomenitei treimi este aceeade a nimici cu totul mânia şi a păstra smerenia chiar întruador mirea acesteia. Cea de-a treia treaptă şi cea mai bunădintre toate este neîncrederea în propriile fapte bune, îm -pre ună cu dorinţa de a primi neîncetat învâţătura.

Cel care s-a unit cu smerenia ca şi cu o mireasă estebun, blând, umilit, milostiv, senin mai mult decât toţi, ve -sel, supus, nemâhnicios, priveghetor, sârguitor, într-un cu -vânt nepătimaş (eliberat de patimi), precum spune psal -mis tul: „Domnul şi-a adus aminte de noi întru smerenianoas tră şi ne-a izbăvit de apăsătorii noştri” (Psalmul 135,23-24), de patimile şi de întinăciunile noastre.

Pocăinţa ridică, iar plânsul bate la uşa cerului; cu vi oa -sa smerenie însă deschide. Una este a te înălţa, alta a nu te

înăl ţa şi iarăşi alta a te smeri; primul lucru înseamnă a ju -de ca în fiecare zi, cel de-al doilea a nu judeca pe alţii pre-cum nici a se osândi pe sine, iar ultimul a te osândi pe tineîn suţi în toate, deşi nu eşti vrednic de osândă.

Dacă voim să ne cunoştem, să nu încetăm a ne cercetape noi înşine. Şi când vom socoti întru simţirea sufletuluică aproapele nostru ne este superior, atunci să ştim că în -du rarea cerului este aproape de noi.

Unii nu uită păcatele săvârşite înainte, nici după cele-au fost iertate, constituind pentru ei până la moarte uncon tinuu imbold spre smerenie, prin aceasta pălmuindu-şide şarta mândrie. Alţii cugetă la patima lui Hristos şi a -tunci se socotesc pe sine că-I sunt datornici. Alţii se umi -lesc pe sine având mereu înaintea ochilor minţii lipsurilelor în fiecare zi. Alţii au dobândit smereni - care e mamatu turor darurilor - prin ispitele la care erau supuşi, prin bo -li le şi căderile ce le îndurau. În sfârşit, sunt alţii - deşi nupot spune dacă se mai găsesc încă şi azi - care se umilesccu atât mai mult, cu cât primesc daruri mai bogate de laDum nezeu, socotindu-se nevrednici de o aşa favoare şisim ţindu-se astfel de parcă ar adăuga în fiecare zi ceva înplus la datoria lor.

Aceasta este smerenia, aceasta fericirea, aceasta răs-plata cea desăvârşită. Când vei vedea sau vei auzi despreci neva că a dobândit o pre-înaltă apathie (neîmpătimire)în puţini ani, socoteşte că el a ajuns aici mergând nu pealtă cale decât pe cea fericită şi scurtă a smereniei. Sfântaîn soţire au încheiat iubirea şi smerenia. Una înalţă (sprecer), iar alta întăreşte pe cei înălţaţi, astfel ca să nu cadă

nici odată.Cuvioasa smerenie este ca şi o scară ce duce la Dum-

nezeu; unii o urcă până la treapta a treizecea, alţii până laa şaizecea, alţii până la cea de-a o suta.

La aceasta din urmă, ajung cei care s-au eliberat de pa -timi, la cea din mijloc, cei viteji; la cea dintâi însă, toţi ceicare vor.

Pentru a smeri chiar şi pe cei ce nu ar voi să facă lucrulaces ta, Domnul a rânduit astfel ca aproapele să ne cu noas -că rănile chair mai bine decât noi înşine; de aceea e de tre-buinţă să mulţumim lui Dumnezeu şi aproapelui, iar nunouă înşine, pentru că ne-am însănătoşit.

Cel smerit îşi dispreţuieşte pururi voinţa, ca pe o în şe -lă torie, iar prin cererile sale către domnul, pe care le facecu pu ternică credinţă, el obţine de obicei darul înţelegeriispre a învăţa cele de cuviinţă şi putere spre a le pune înprac tică. El nu se interesează de viaţa pe care o duc în vă -ţă torii săi, ci se încredinţează cu desăvârşire lui Dumnezu.Cel smerit, chiar şi atunci când este călăuzit de DuhulDom nului în toate cele ce le face, cugetă şi vorbeşte, însănici atunci nu are încredere în el însuşi. Chiar şi povarăapă sătoare este pentru cel smerit a se încrede în sine, pre-cum celui mândru în sfatul altuia.

Să ne sârguim din toată puterea să urcăm vârful smere-niei, iar, dacă nu, să ne agăţăm cel puţin de umerii ei, oride ne împiedicăm, măcar din braţele ei să nu cădem, căciace la care şi de aici cade, mirare va fi dacă va mai puteado bândi vreun dar veşnic.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Despre minunea smerenie i Despre minunea smerenie i

MOZAICCurierul ARMATEINr.4 (466 din 01 martie 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

MÃRITATÃ

MARINARI

BELETRISTICI

PERICULOS

ACOPERIÞICU PÃR

DANSENGLEZ

SLOGAN

UNA DIN MÃRI

LECTICÃ

CU FAÞACURATÃ

IRONIZAT

A CLASIFICA

PÃÞANIE

AGONIE

POFTÃ DEJOC

USTUROIAT

CADRU

TRANªÃ

FIXATÃ ÎNNITURI

DIN NOU

PERU! MIJLOCPRIMEJDIOS!

PRÃJITURÃFESTIVÃ

STATE

ZÃGAZ

SCRIS ÎNBULETIN

Fibra de carbon va fi fabricată din plante

Fibra de carbon este materialul viitorului care în -cet, dar sigur devine materialul prezentului. Este decinci ori mai rezistent ca oţelul şi are o mică fracţie dinma sa acestuia. Deşi începe să fie folosit la scară din ceîn ce mai largă, producţia acestuia pune unele pro ble -me: este costisitoare şi este nevoie de petrol şi alte in -

gre diente scumpe, carere prezintă materia pri -mă a fibrei de carbon.O inovaţie va schimbaacest lu cru, putândcrea aceeaşi fi bră decar bon mai ieftin şi fo -lo sind ca materie bru tăplan te în loc de pe trol.

Cercetărorii ameri-cani de la National Re -ne wa blie Laboratorz

(NREL) au elaborat o nouă metodă care le permite săpro ducă acri lonitrilul - compusul chimic de bază careeste fo lo sit în crearea fibrei de carbon - la un preţ redusşi fără să afecteze mediul, scrie Popular­ Science. Înmod normal, acrilonitrilul se obţine din petrol, amo nic,oxi gen şi un catalizator scump. Procesul produce mul -tă căldu ră şi eliberează un produs secundar toxic. Dease menea, pentru că este realizat din petrol, costul fi -brei de car bon tinde să varieze odată cu preţul petrolu-lui. Acest fapt a dus la „o adoptare mai scăzută a fibreide car bon în fabricarea maşinilor şi avioanelor”, a pre -ci zat Gregg Beckham, conducătorul grupului de cer ce -ta re de la NREL. „Dacă putem stabiliza preţul acri lo -ni tri lu lui prin furnizarea unei materii prime pentrucrea rea com pusului, putem face ca fibra de carbon săfie mai ief tină”.

Producţia acrilonitritului s-a putut realiza în expe -ri mentele de laborator din părţile de plante care nusunt comestibile, precum fân sau coceni. Savanţii aude zintegrat aceste materiale în zahăr, care apoi eracon vertit într-un acid şi combinat în exces şi nu a creatpro duse secundare.

Oamenii de ştiinţă consideră că procesul poate fiuti lizat şi la scară largă în fabrivcarea fibrei de carbon.Acum, aceştia lucrează cu mai multe companii pentrua produce o cantitate mare de acrilonitril care va fitrans format în fibră de carbon şi va fi testată în indus-tria automobilelor. De asemenea, o altă consecinţă estecon sumul mai mic de combustibil. Fiind un materialmai uşor ca oţelul, un vehicul de fibră de carbon sepoa te deplasa cu aceeaşi viteză folosind o putere maimi că, deci şi mai puţin combustibil.

O nouă metodă medicalăce omoară viruşii

Într-un nou studiu al cercetătorilor de la ColumbiaUni versity Irving Medical Center (CUIMC), s-a arătatcă o formă specială de lumină ultravioletă, „far ultra-violet C (far-UVC)”, poate omorî virusuri fără să afec -te ze ţesutul uman.

Savanţii sugerează că implementarea tehnicii înspi tale, aeroporturi şi şcoli poate reduce semnificativin cidenţa infecţiilor cu virusuri gripale, scrie Futuriam.

Faptul că lumina ultravioletă, cu tot spectrul ei,poa te omorî microorganisme nu este o informaţie no -uă, fiind folosită şi în sterilizarea echipamentului. „Dinpă cate, razele UV convenţionale afectează oamenii şipot duce la apariţia cancerului şi cataractă, lucruri carepre vin utilizarea ei în spaţii publice”, a precizat DavidJ. Brenner, conducătorul studiului, director al Centerfor Radiological Research din cadrul CUIMC.

Aşadar, astfel de aparate cu lumină ultravioletăcon venţională pot fi plasate numai în locuri specialame najate, precum şi în spitale şi în nici un caz în şcolişi aeroporturi. De aceea, cercetătorii au folosit spectrul

în gust al liminii far-UVC. Având spec -trul acesta li mi tatnu poate pe ne trastra tul extern al ce -lu lelor moarte de peepi derma uma nă

sau stratul exterior al filmului lacrimal al ochiu lui.Totuşi, rezultatele celor de la CUIMC trebuie apli-

cate şi de alte grupuri de cercetare pentru a putea fi fo -lo site în teste clinice.

www.descopera.ro­

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

- Căsătoria a fostpri ma formă de leasing.

- Nu înţeleg...- Adică, iei ceva

care îţi place şi plăteştitoa tă viaţa.

J

Soţul îşi întreabă soţia:- Draga mea, când ai să-mi speli şi

mie cămăşile?- Dar de ce nu ţi le-ai spăla tu sin-

gur?- Pentru că spălatul rufelor este o

trea bă pentru femei!- Da? Ei bine, să ştii că eu m-am

fă cut feministă şi consider că femeileşi bărbaţii sunt absolut egali în toate.Şi, ca atare, îţi cer ca de acum înaintesă mă tratezi corespunzător!

- Da, draga mea, am înţeles. Hai sămer gem să ducem pianul până jos, cănu mai sunt decât 4 etaje!

J

-Nu mai pot, m-am săturat să aler -ge toate femeile după mine!

- Şi ce ai de gând să faci?- Nu mai fur poşete!

J

- Gigel, tatăl tău nu te mai ajutăsă-ţi faci lecţiile acasă?

- Nu, doamnă profesoară, ultimul 3l-a jignit profund.

J

Un ardelean şi un oltean în tren.Ardeleanul îl serveşte cu o pălincă

pe oltean, la care ăsta zice:- Măi nene, să ştii că şi eu am făcut

anul ăsta o pălincă super, de 38-40 degra de.

La care ardeleanu:- Mă ficior. d-apăi aia-i febră, nu-i

pă lincă.J

Vasile e la bar cu prietenul său Ion.La un moment dat îşi scoate telefo -

nul şi o sună pe soţia lui, spunându-ipe un ton sec:

-Alo, prepară apă caldă deoarecenu vreau să pierd timpul când vin aca -să. Apoi închide.

Prietenul său cu un ton admirativ îispu ne:

- Eşti un adevărat bărbat, aşa trebu -ie vorbit cu femeile, cu autoritate.

La care vine răspunsul:- Dar, ce credeai, că o să spăl vase-

le cu apă rece?!?J

Un nene iese dintr-un bar, rupt debeat, se loveşte de un stâlp şi cade.

Se ridică mătăhăind, se împle ti ceş -te, se rupe de şale, dă să plece, se lo -ve şte iar de stâlp şi cade.

Iar se ridică, se înconvoaie, se scă -lăm băie, dă să plece şi iar se loveşte destâlp şi cade.

Rămâne năuc pe trotuar şi zbiară:-Ajutooor, m-au zidit...

J

Un preot stătea lângă un om pe pa -tul de moarte:

- Strigă acum cu putere că te lepezide Satana, să se ştie că nu ţi-e frică!

Nici un răspuns.- Strigă fiule, cu toată forţa!Linişte...- De ce nu strigi că te lepezi de

Dia vol?!- Până nu aflu în ce direcţie mă

duc, nu vreau să supăr pe nimeni.www.­bancuri.ro

Honor 9 Lite cu opţiunea Face Unlock

Funcţia de autentificare prin re cu -noaş tere facială a fost intens solicitatăde utilizatori, Huawei decizând să răs -pun dă provocării.

Pentru început, actualizarea carein troduce opţiunea Face Unlock pe te -le foanele Honor 9 Lite este livrată uti-lizatorilor din India, disponibilitatea la

ni vel globalur mând săfie asigura -tă până ladata de 5mar tie.

Disponi-bil la unpreţ de 229de euro,Honor 9 Li -te ruleazăul tima ver-siune deE m o t i o nUI, bazată

pe Android Oreo. Senzorul de am -pren tă este poziţionat pe partea dinspa te. Carcasa de 7.6 mm grosimeadă posteşte un acumulator de3000mAh, însă principalul element deatrac ţie este ecranul cu rezoluţieFHD+ (2160 X 1080), protejat sub unscut din sticlă Gorolla Glass cu mar -gini curbate.

La interior, Honor 9 Lite se asea -mă nă destul de mult cu modelulHonor 7X, folosind acelaşi chipsetKirin 659 pe 16 nm, prevăzut cu CPUocta-core. Configuraţia este completa -tă cu 3 GB memorie RAM, conectivi-tate LTE, Wi-Fi AC şi nu mai puţin depatru camere foto în configuraţie 13MP + 2 MP, atât la partea din spate,

cât şi deasupra ecranului. Memoria in -ter nă de 32 GB sau 64 GB poate fi ex -tin să prin intermediul unui card mi -cro-SD cu capacitate maximă de 256GB.

Nokia 8 Pro „Sirocco” La Mobile World Congress, Nokia

va prezenta un nou dispozitiv de topnu mit Nokia 8 Pro, care va fi orientatcătre cei pasionaţi de forografie pemo bil. Nokia 8 Pro cu numele de cod„Si rocco” nu va înlocui în ofertă mo -de lul Nokia 8 disponibil deja, însă vare prezenta un upgrade semnificativfaţă de acesta. Este vorba despre unsmart phone cu ecran pe format 18:9,chip set Snapdragon 845 şi un sistemdual-camera pe spate. Acesta va fi în -ca drat într-un cerc ieşit în relief nufoarte diferit faţă de „cocoaşa” din

dispoziti -ve le No -kia maiv e c h ip r e c u mL u m i a1020 sauN o k i a808 PureV i e w .Aici suntgăz dui ţ icei dois e n z o r ide 13 me -

ga pixeli, unul oferind imagini color, întimp ce al doilea va putea fotografia şifil ma alb-negru. Senzorul principal va

pu tea însă să ofere mai multe trepte dezoom, întrucât în interiorul camereivor fi folosite patru lentile care voruti liza un sistem inovator de schim-bare internă. Componenta optică va fidez voltată în parteneriat cu ZEISS.

Xiaomi Mi Mix 2 SNoul dispozitiv Xiaomi numit Mix

2S oferă un design impresionant, fiindrea lizat în jurul unui display care aco -pe ră întregul corp al telefonului pepartea din faţă, singura mică parteomisă fiind un locaş în colţul dindreap ta al ecranului, decupat pentru aface loc camerei frontale. La capitolulhard ware, Mi Mix 2S va beneficia de

un chipset Snapdragon 845,8 GB me -mo rie RAM şi 128 GB spaţiu de sto-care pentru varianta de top. Camerafron tală pare să fie identică cu cea depe Mi MIx 2, echipată cu un senzor de5 megapixeli f/2.0, în timp ce display-ul păstrează rezoluţia Full HD+ de2.160x 1.080 pixeli.

wwwgo4it

Un prieten bun e ca un trifoi cu patru foi,greu de găsit şi noroc să-l ai.

Uneori, singurătatea nu presupune neapăratsă fim singuri. (Charles­Bukowski)

Între ceea ce ştii şi ceea ce nu ştii, este ceeace presupui.

Prostia are talentul de a fi insistentă. (AlbertCa­mus)

Prostul face tot ce poate ca să nu teacă neob-servat. (Tudor­Muşatescu)

A filozofa înseamnă a încerca să răspunzi cumij loace supermature la întrebări pe care le punco piii.

Paradoxul - strigătul imposibil pe care îiscoa te inefabilul când îl împingi până la paro -xism. (Lucian­Blaga)

Pasărea a fost ideea oului de a obţine maimul te ouă

Nimic nu este atât de greu de gândit cumeste gândirea; cu o singură excepţie: absenţa to -ta lă a gândirii.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

După testare, în cadrul căreia au fost îndeplinite toateobiec tivele impuse, a urmat testarea operaţională a rache-telor montate pe şenile pentru SLAMRAAM container li -ber, convertite din TPK de lansare a rachetelor ATACMScom plexe.

Sistemul de conducere a focului a rachetei antiaerieneMLR, a folosit sistemul de control al HIMARS cu softwa-re-ul modificat. La terminarea procesului de modernizarea sistemului de conducere a focului şi crearea de containe -re de transport de lansare Zour SLAMRAAM, acestea auin trat în serviciu.

Sistem HIMARS este un sistem cu un lansator derachete multiplu realizat pe şasiu pe roţi în vederea creşte -rii mobilităţii. Este conceput pentru a lovi zonele de con -centrare a sistemelor de artilerie inamice, a sistemelor deapă rare aeriană, pentru lovirea unităţilor de sprijin şi lo -gis tic, inclusiv pentru lovirea coloanelor de camioane, deve hicu le de luptă ale infanteriei, de transportoare blinda-te.

În prezent, sistemul se află în dotarea armatelor SUA,Sin gapore, Emiratele Arabe Unite şi Iordania. Mai multeţă ri şi-au arătat interesul pentru achiziţionarea acestuia,din tre care menţionăm Spania şi Polonia.

Realizarea sistemului HIMARS a plecat de la nece si -ta tea de a dota cu piese de artilerie şi unităţile infanterieima rine şi a trupelor aeropurtate, fiind extrem de mobil,po trivite pentru airlifting în orice teatru de operaţii. Siste-mul HIMARS - MLR este analog sistemului rus „Smer-ch”. Sistemul a fost testat în luptă în timpul operaţiunii

„Iraqi Freedom” şi este în prezent dislocat şi în T.O. Afga -nis tan.

În 2011, Lockheed Martin a publicat informaţii despreobţinerea unui contract pentru 44 de lansatoare de rache-te multiple Himars pentru armata SUA. Astfel, a sporit

flo ta de vehicule de luptă MLRHIMARS la 375. Livrările au fostfăcute până în ianuarie 2013.

Sistemul MLR HIMARS a in -trat în dotarea armate SUA şi USMa rine Corps, Armatei MareiiBri tanii, Emiratelor Arabe Uniteşi Coreei de Sud.

Specificaţii tehniceÎn compunerea lansatorului de

ra chete multiple Himars intră: ve -hi culul M142; maşina de trans -port-încărcare; rachete nedirijateşi dirijate; sistemul de con ducerea focului.

Vehicul M142 este realizat peun şasiu de 5 tone de ca mion Ste -wart & Stevenson 6x6 modificat;Şa siul e produs de BAE SystemsMobility & Protection Systems.

Maşina de transport-încărcreeste un camion 6X6, cu macara labord şi remorcă. La partea dinspa te a ca mi onului este montată omacara de ridicare şi ro tire cu ajutorul căreia se faceîncărcarea şi descărcarea con tainerelor.

Motorul este de tip Caterpillar 3116 ATAAC diesel-turbo, supraalimentat, cu capacitate de 6.6L (290 de litri,la 2600 rpm); Numărul de cilindri este de 6.

Capacitatea rezervorului - 212 litri.Transmisie - Allison automată cu şapte trepte.Suspensie - cu arcuri cu foi parabolice. Garda la sol - 564mm. Adâncimea vadului traversat, de până la 0,9 m. Echipaj - 3: ochitor, şofer şi lansator-şef.Greutate: 11 tone.Lungime: 7 m.Lăţime: 2,40 m.Înălţime: 3,20 m.Autonomie vehicul: 480 km.Viteza pe drum: 85 km/h.Armament: 6 rachete de serie de 227 mm, tip

M270 sau una MGM-140 ATACMS. Vehiculullansator este dotat cu o mitralieră pentru autoapă-rare.

Rachetele sunt containerizate. Pot fi folositetoate tipurile de rachete nedirijate şi dirijate, pre-cum şi rachete MGM-140 şi 164 MGM ATACMS.

Aceasta, se află pe noul camion de cinci toneal familiei vehiculelor tactice medii (FMTV).HIMARS poate lansa întreaga gamă multiplă derachete din familia muniţiilor (MFOM).

Muniţia HIMARS este interschimbabilă cu MLRSM270A1.

Sistemul de rachete HIMARS foloseşte un lansator C-130 transportabil.

Containerul standard de transport şi de lansare cântă-

reşte 2270 kg şi include şase tuburi de fibra de sticlă şiguler rigid din aliaj de aluminiu.

În interiorul ghidajului sunt prevăzute ghiduri de metalspirală pentru a induce rachetei lansate rotaţia în sensinvers acelor de ceasornic, cu o frecvenţă de 10-12 rot/min.

Rachetele pot fi stocate în astfel de recipiente în stare„gata de luptă” timp de 10 ani.

Mecanismul de control permite ca lansările să fieefectuate din cabina de pilotaj sau cu ajutorul tastaturii.

Ridicarea şi transportul containerului de lansare seface cu ajutorul unui troliu care este ataşat la centrul degreutate al containerului.

Distanţa de tragere, în funcţie de muniţia utilizată,poate varia de la 15 km la 300 km; sistemul este deservitde un echipaj de 3 militari, are o greutate de 16.253 kg,încărcat gata de lansare şi poate fi uşor amplasat şireîncărcat.

Vehiculul poate fi transportat de către avioane de tran-sport C-130 Hercules.

Trecerea în poziţia de tragere după descărcarea dinaeronavă este de 10 minute.

BM M142 are o mobilitate mare. Atinge repede oviteză mare la plecrea de pe poziţia de tragere, înainte cainamicul să poată determina poziţia sa.

Pentru misiune US Marine Corps s-a studiat posibili-tatea de montare pe un sistem de unitate de luptă cu unşasiu modificat, de capacitate medie de transport tactic de7 t.

Sistemul de rachete de artilerie cu mobilitate înaltăM142 (HIMARS) e un lansator de rachete. El a fost lan-sat în Statele Unite, de compania Lockheed Martin. Estemontat pe un cadru standard al vehiculelor TAC (MTV).n

Pâna la 31 iulie 2016, România a încasat de la ComisiaEuropeană 13,7 miliarde de euro din cele 19,1 miliarde deeuro - fonduri structurale şi de coeziune care i-au fost aloca-te în perioada de programare 2007-2013. Rata de absorbţieefectivă ajunge la 71,76%, potrivit datelor centralizate deMinisterul Fondurilor Europene. La această sumă se adaugă2,1 miliarde de euro, încasaţi ca avansuri de la ComisiaEuropeana, dar din aceştia se vor retrage sume proporţiona-le cu nerealizarea absorbţiei efective, după ce se trage linie,în luna martie 2017.

În concluzie, după ce şi-a plătit contribuţia la bugetuleuropean, din anul 2007 până la data de 31.07.2016, Româ-nia a reuşit să rămână cu aproape 23 miliarde de euro dintoate categoriile de fonduri europene. În perioada 2007 -iulie 2016, Romania a primit de la Comisia Europeană întotal aproape 36 miliarde de euro (în toate programele posi-bile). În schimb, ţara noastră a contribuit la bugetul UE cuaproape 13 miliarde de euro.

Asadar, rezultă un sold pozitiv de aproape 23 miliarde deeuro – „profitul” Romaniei rezultat din relaţia cu UE. Cutoate măsurile luate pentru prelungirea programării bugetarepână în 2017, fondurile structurale şi de coeziune, au avut orată de absorbţie de 71,6% corespunzătoare perioadei de pro-gramare 2007-2013. În noul ciclu financiar 2014-2020absorbţia efectivă a Fondurilor Europene mai aşteaptă încăacreditarea cadrului instituţional românesc.

Dificultăţi întâmpinate în accesarea Fondurilor Europenede către autorităţile din România

Din analiza proiectelor implementate în România înperioada de programare 2007-2014 au fost identificate aserie de dificultăţi în accesarea Fondurilor Europene. Celemai mari impedimente au fost determinate de:

-lipsa de experienţă în scrierea, depunerea şi implemen-tarea proiectelor. Admiterea intrării României în UniuneaEuropeană chiar dacă la nivel de infrastructură şi politicpoate fi considerată un mare succes, a arătat că la nivel poli-tic şi economic abordarea naţională a fost diferită de abordă-

riile occidentale referitoare la provocările socio-economice.Lipsa de experienţă atât în domeniul politic, cât mai ales încel economic, a transformat România mai mult într-o pradăuşoară, decât într-un partener de afaceri credibil.Perioada depreaderare, de pregatire, pe care Uniunea Europeană a acor-dat-o României şi Bulgariei nu a fost suficientă pentruschimbarea mentalităţilor, chiar dacă la nivel legislativ şieconomic s-au întreprins serioase eforturi de armonizare.

- nearmonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comu-nitară. Sistemul legislativ naţional generat de societatea tota-litară din perioada dictaturii comuniste a fost nevoit să seadapteze „din mers” normelor Uniunii Europene, aceastăţintă fiind un criteriu de evaluare în vederea admiterii în UE,însă inerţia, vechile obiceiuri, neînţelegerea raporturilordemocratice, în special în ceea ce priveşte legislaţia econo-mică, respectarea drepturilor omului şi a principiilor demo-cratice, sunt probleme care nu au fost rezolvate în totalitate.

-lipsa lichidităţilor. Urmare a situaţiei economice extremde fluide generată de recesiunea economică, România s-aconfruntat în această perioadă, permanent cu lipsa lichi-dităţilor, care a atins de altfel toate ţările Uniunii, dar şi aunui management economic defectuos, fără viziune pe ter-men mediu şi lung. România a fost nevoită să contractezeîmprumuturi atât de la Fondul Monetar Internaţional, BancaMondială cât şi de la bănci private, fapt care nu a rezolvatproblemele în totalitate, astfel intrând într-un sistem de„rostogolire a plăţilor”.

- dificultăţi majore în desfăşurarea procedurilor de achi-ziţie publică. O legislaţie neadecvată principiilor UniuniiEuropene în ceea ce priveşte achiziţiile publice şi gestiona-rea deficitară a banilor publici, au avut ca rezultat aplicareade corecţii financiare usturătoare de-a lungul întregii perioa-de de implementare;

- modificarea regulilor în timpul jocului. Modificările şiadaptările „din mers” la situaţii ce nu au fost previzionate,ale legislaţiei şi procedurilor, cu implicaţii majore asupraprogramelor în desfăşurare, au avut ca rezultat atenţionări şi

au dus la aplicarea de măsuri corective şi de monitorizaredin partea Comisiei;

- calitatea slabă a programelor propuse spre finanţare.Lipsa unei strategii corelate la nivel naţional, centrată pecrearea de locuri de muncă şi aportul de plus valoare şi pro-ductivitate a muncii a condus la o abordare haotică a accesă-rii Instrumentelor Structurale şi, implicit, la accesarea deprograme care nu au avut ca impact creşterea economicăsănătoasă;

- programe propuse spre finaţare fără o analiză serioasă anecesităţii la care răspund. Acestea sunt urmarea necorelăriidintre necesităţile reale şi programele propuse.

- calitatea neomogenă a personalului angajat în derulareaInstrumentelor Structurale. Slaba pregătire a personaluluiangajat în derularea Instrumentelor Structurale a dus la întâr-zieri în derularea programelor, cu influenţă directă în calita-tea absorbţiei Fondurilor şi cu pericolul dezangajărilor auto-mate;

- absorbţia fondurilor alocate a fost înţeleasă ca scop însine, dar fără a se urmări un rezultat previzionabil. Lamomentul 2012-2013, Romania a început să se confrunte cerealitatea pericolului dezangajărilor automate pentru sumeimportante neimplicate în derulări de proiecte, astfel încât aînceput o frenezie a evaluărilor şi a aprobărilor de proiecte,care au fost aprobate ca scop în sine, fără justificare econo-mică;

- lipsa unor indicatori de performanţă reali măsurabili, cuimpact în PIB a programelor implementate. Lipsa unor indi-catori de performanţă reali a rezultat pe de o parte din difi-cultatea de înţelegere a conceptului de „măsurare a perfor-manţei economice” cât şi din intenţia de a masca folosireabanilor comunitari în interese fără legătură cu scopul proiec-telor, a condus la lipsa impactului economic aşteptat al inves -tiţiilor efectuate.

(continuare în nr. viitor)Locotenent-colonel drd. Felix FILIMON

Note:­Jurnalul­Oficial­al­Uniunii­Europene­-­21.06.2013

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr.4 (466) din 01 martie 2018Pagina 8

L a n s a t o r u l m u l t i p l u d e r a c h e t e H I M A R SL a n s a t o r u l m u l t i p l u d e r a c h e t e H I M A R S

Stadiul implementării programelor operaţionale Stadiul implementării programelor operaţionale în România pentru perioada 2007-2013în România pentru perioada 2007-2013

(urmare din pag. 3)