romana-12 a- b fr- prof. cosescu adina.doc

8/18/2019 ROMANA-12 A- B FR- PROF. COSESCU ADINA.doc

1/29

CURS

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

LICEU FRECVENŢĂ REDUSĂ

CLASA A XII-A

PROF. ADINA-ELENACOŞESCU

COLEGIUL TENNIC DE COMUNICAŢII„NICOLAE VASILESCU-KARPEN”

BACĂU

ANUL ŞCOLAR 201-201!

CUPRINS


2/29

- GEORGE BACOVIA, PLUMB, ##+/ +(&*#*- TESTE DE EVALUARE

2. MODERNISMUL " #$%&'(& (&)*&(+'&- TUDOR ARGEI, TESTAMENT , ##+/ +(&*#*- LUCIAN BLAGA, EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI

A LUMII , ##+/ +(&*#*- ION BARBU, DIN CEAS DEDUS..., ##+/ +(&*#*- TESTE DE EVALUARE

. TRADIŢIONALISMUL " #$%&'(& (&)*&(+'&- VASILE VOICULESCU, ÎN GRĂDINA GHETSEMANI -

##+/ +(&*#*- TESTE DE EVALUARE

!. NEOMODERNISMUL " #$%&'(& (&)*&(+'&- NICITA STĂNESCU, LEOAICĂ TÂNĂRĂ, IUBIREA - ##+/+(&*#*

- TESTE DE EVALUARE

3. GENUL DRAMATIC " #$%&'(& (&)*&(+'&- ')4&5+# I. L. CARAGIALE, O SCRISOARE PIERDUTĂ - 5*#4# %)$(6&+' MARIN SORESCU, IONA

I. SIMBOLISMUL

Definiţie: Curent literar care s-a manifestat în Europa (a pornit în 1880, în Franta) şi a fostteoretizat de Jean Moras "cest poet a pu#licat în ziarul Le Figaro un articol pro$ram (Le Symbolism)


3/29

Reprezentanţi în literatura universală' recursorul sim#olismului este poetul francez Carles*audelaire, care a scris o poezia Correspondance unde se a#ordeaz+ pentru prima data tenici

sim#oliste! "li reprezentai' Frana' "!im#and, .t! Mallarm, ! /erlaine "n$lia' E! oe ermania' !Mar2 il3e!

Simbolismul în literatura rom!nă' 4u se constituie ca un fenomen de imitaie, ci ca o dimensiune profund ori$inal+ adaptat+ la

specificul nostru naional! 5n desf+şurarea acestui fenomen se pot identifica patru etape' "rima etapa 6 cea a e7perienelor şi a taton+rilor 6 se desf+şoar+ su# îndrumarea lui Macedons3i, lare%ista Literatorul ! Macedons3i teoretizeaz+ noua poezie în cte%a studii, dintre care cel mai importanteste "oezia viitorului! 5n concepia sa, noua poezie tre#uie s+ su$ereze, s+ e7prime corespondene intrediferite elemente ale uni%ersului! Este o poezie care pune accent pe simire şi pe muzicalitate!9eşi s-a %rut un poet sim#olist, e7perienele literare ale lui Macedons3i între care şi cea sim#olistic+ sedesf+şoar+ între dou+ mari repede' clasicismul (ciclurile de rondeluri) şi romantismul (ciclul #opţilor )!eprezentai' :tefan etic+, 9imitrie "n$el, ;raian 9emetrescu!

$tapa a %%&a ' re%ista (iaţa nouă 6 este condus+ de

G. Bacovia, PLUMB& ,naliză literară &

oezia >?M* a ap+rut în desciderea %olumului "lumb pu#licat în 1@1A, care a trecut aproapeneo#ser%at în epoc+, mai înti pentru c+ omnia se pre$+tea s+ intre în primul r+z#oi mondial, apoi

pentru c+ maBoritatea poeziilor din acest %olum fuseser+ pu#licate în re%istele %remii! Este considerat+ o capodopera a creaiei #aco%iene şi o culme a sim#olismului romnesc!oezia se înscrie în uni%ersul liric specific #aco%ian, al atmosferei de copleşitoare dezolare, (!!!) oatmosfer+ de plum#, în care pluteşte o#sesia morii şi a neantului şi o descompunere a fiinei or$anice(Eu$en >o%inescu)!T&4# poeziei o constituie condiia poetului într-o societate mescin+, care nu-1 înele$e, o societatesuperficial+, neputincioas+ s+ aprecieze %aloarea artei ade%+rate!I5& e7prim+ starea de melancolie, tristee, izolare a poetului care se simte înc+tuşat, sufocat spiritual înaceast+ lume care-l apas+!oezia poate fi considerat+, aşadar, o art+ poetic+ pentru lirica lui eor$e *aco%ia!S&4+7+'#8+# (+(99+! ;itlul poeziei este sim#olul plum#D, cu%nt care are drept corespondent în natur+

metalul, ale c+rui tr+s+turi specifice su$ereaz+ st+ri sufleteşti poetice'- $reutatea metalului su$ereaz+ ap+sarea sufleteasca- culoarea cenuşie su$ereaz+ monotonia an$oasa


4/29

- malea#ilitatea metalului su$ereaz+ la#ilitate psiic+- sonoritatea surd+ a cu%ntului (patru consoane şi o sin$ur+ %ocal+) su$ereaz+ înciderea definiti%+ aspaiului e7istenial, f+r+ soluii de ieşire!

S(*9'(9*# %)&/+&+! oezia este alc+tuit+ din dou+ catrene, fiind prezente dou+ planuri ale e7istenei'unul e7terior su$erat de cimitir, ca%ou, %eşmintele funerare şi unul interior su$erat de sentimentul deiu#ire care-i pro%oac+ poetului disperare, ne%roz+, deprimare, dezolare!

Sto!a "#t$i e7prim+ sim#olic spaiul încis, sufocant, ap+s+tor în care tr+ieşte poetul, care poale fi

societatea, mediul, propriul suflet, propria %ia+, destinul sau odaia, oricare (dintre acestea fiind su$eratede sim#olurile Dsicriele de plum#D,Dca%ouD, trimind - ca stare - c+tre iminena morii (Dfunerar %estmntD, Dcoroanele de plum#D)! .tarea poetului de solitudine este su$erat+ de sinta$ma Dstam sin$urD,care al+turi de celelalte sim#oluri creeaz+ pustietate sufleteasc+ (Dera %ntD), ne%roz+, spleen (DscriauD)!epetarea simetric+ a sim#olului Dplum#D, plasat ca rim+ la primul şi ultimul %ers al strofei întisu$ereaz+ ap+sarea sufleteasc+, neputina poetului de a e%ada din aceast+ lume ap+s+toare, o#ositoare,stresant+, sufocant+!

Sto!a a %o&a a poeziei ilustreaz+ mai alese spaiul poetic interior, prin sentimentul de iu#ire careDdormea întorsD, su$ernd disperarea poetului (Dstri$D) într-o solitudine mor#id+ (Dst+m sin$ur ln$+mortD), dra$ostea nefiind în+l+toare, ci dimpotri%+ este rece (Dfri$D) şi f+r+ nici un fel de perspecti%e deîmplinire (Datrnau aripile de plum#D)!

oezia Dlum#D este o confesiune liric+, poetul e7primndu-şi st+rile prin folosirea persoanei =sin$ular în sinta$ma Dst+m sin$urD, care se re$+seşte simetric la începutul %ersului al treilea din fiecarestrof+! =ma$inile surprinz+toare şi inedite dau o profund+ semnificaie st+rilor sufleteşti e7primate, poetulal+turnd sim#olului Dplum#D alte cu%inte, formnd sinta$me e7trem de su$esti%e' Dflori de plum#D(%ia+-moarte), Damor de plum#D ( o#oseala psiic+, sentimente ap+s+toare), Daripile de plum#D(imposi#ilitatea împlinirii idealului)!

"lte sim#oluri sunt %er#ele auditi%e a c+ror sonoritate strident+, ener%ant+ su$ereaz+ tristee şidisperare (Ds+ stri$D) sau stare de ne%roz+ (DscriauD), precum şi intemperii ale naturii ce sim#olizeaz+un suflet pustiit (Dera %ntD) sau încremenire şi r+ceal+ interioar+ (Dera fri$D)!

=mperfectul %er#elor su$ereaz+ lipsa oric+ror st+ri optimiste, st+rile interioare ale poetului fiind proiectate în %eşnicie, eternitate (DdormeauD, Dst+mD, DeraD, atrnauD), aciunea lor nea%nd finalitate!

< tr+s+tura specific+ liricii #aco%iene este simetria poeziei, att ca sim#olistica precum şiemoional! "stfel, imperfectul %er#ului Ddormea(u)D, aliat la începutul primului %ers al fiec+rei strofe,sinta$mele DFlori de plum#D la începutul %ersului al doilea şi Dstam sin$urD la începutul %ersului al treileadin fiecare strof+ su$ereaz+ o stare de monotonie f+r+ de sfrşit, o o#oseal+ psiic+ %eşnic+! Cromaticaeste numai su$erat+ în poezia Dlum#D, prin prezena elementelor funerare' %eşminte! Flori, coroane şi

plum#, iar olfacti%ul prin sim#olul DmortD!L+46#:9 #*(+$(+'! ;onul ele$iac al poeziei este dat de ritmul iam#ic ce domin+ aproape întrea$a

poezie, alternnd cu peonul şi amfi#raul! Muzicalitatea este ilustrat+ de rima în cu%inte cu sonoritatesurd+, terminate în consoane (plum#%estmnt%ntplum#), de %er#ele la imperfect (dormea, st+m) şi decele cu sonoritate strident+, onomatopeic+ (scriau, %nt, stri$)! oezia lui *aco%ia este, neîndoielnic,

înscris+ în sim#olismul european prin atmosfera, procedee, cromatic+, muzicalitate, definindu-l pe poet cafiind Dpictor în cu%inte şi compozitor în %or#eD! (M!etro%eanu)!

+este de evaluare

= . d+ t t l


5/29

:i flori de plum# şi funerar %estmnt- pe flori de plum#!!!şi-am început s+-l stri$ .tam sin$ur în ca%ou!!!şi era %ntH .tam sin$ur ln$+ mortHşi era fri$H :i scr+iau coroanele de plum#! :i-i atarnau aripile de plum#!I

(! *aco%ia, "lumb)Cerine '1! recizeaz+ cu%ntul-ceie al te7tului şi e7plic+ prin ce anume este pus în e%iden+!&! =ndic+ sensurile pe care le acumuleaz+ plumbul în poezie!

! .electeaz+ repetiiile le7icale din te7t! =ndic+ poziiile (în cadrul %ersurilor şi al strofei) în care e reluatcu%ntul 6 ceie plumb! E7plic+ rolul acestor repetiii în te7t!G! oezia este sa+rac+ în artificii stilistice! =ndic+ fi$ura semantic+ o#sesi%+ a te7tului!! =dentific+ în te7tul poeziei tr+s+turi ale liricii sim#oliste!

==! .e d+ te7tul'-+ăcere.e toamnă în cetate.

"louă./i numai ploaia dă cuv!nt '

$ pace de plumb e v!nt /i pe v!nt 0răbite trec frunze liberate1

Desc2ide dă drumu&adoratoCu crengi /i foi uscate am venit 3

4n t!rg o fată tristă a murit &5i&au dus&o pe ploaie /i&au îngropat&o.

Dă drumu e toamnă în cetate ' 4ntreg păm!ntul pare un morm!nt. "louă./i peste t!rg duse de v!nt0răbite trec frunze liberate16 ( eor$e *aco%ia, #ote de toamnă )

Cerine'1!.crie patru e7presii sau locuiuni care s+ conin+ cu%ntul drum!&! "lc+tuieşte dou+ enunuri prin care s+ pui în e%iden+ polisemia cu%ntului a trece!! ;ranscrie, din te7tul dat, patru termeni din cmpul le7ical al naturii!G! rezint+ %aloarea e7presi%+ a pauzelor marcate $rafic prin puncte de suspensie!! E7plic+ semnificaia termenilor cetate, respecti% t!rg , utilizate alternati% de-a lun$ul discursului liric!A! =dentific+, în te7tul dat, elementele de recuren+ şi prezint+ semnificaiile lor în conte7t!

K! 9emonstreaz+, prin dez%oltarea a dou+ ar$umente, c+ te7tul dat aparine esteticii sim#oliste!8! E7plic+ %aloarea e7presi%+ a modurilor şi a timpurilor %er#ale utilizate în poezia citat+!@! Comenteaz+, în apro7imati% 10 rnduri, relaia dintre eul liric şi uni%ersul e7terior, aşa cum secontureaz+ ea în te7tul dat!10! rezint+ semnificaia titlului, în relaie cu te7tul poeziei citate!


6/29

===! .e d+ te7tul'-$ toamnă e fo/net e somn.Copaciipe stradă oftează1

$ tuse e pl!nset e gol.5i&i trist /i burează1

,manţii mai bolnavi mai tri/ti "e drumuri fac gesturi ciudate ' %ar frunze din ve/nicul somnCad grele udate1

$u stau /i mă duc /i mă&ntorc5i&amanţii profund mă&ntristează '5i&mi vine să r!d fără sens

5i&i frig /i burează16 ( eor$e *aco%ia, #ervi de toamnă )

Cerine'1, .crie patru e7presii sau locuiuni care s+ conin+ cu%ntul a face!&! "lc+tuieşte dou+ enunuri prin care s+ e%ideniezi polisemia cu%ntului profund !! E7plic+ %aloarea e7presi%+ a repet+rii %er#ului a fi în prima strof+!G! ;ranscrie patru temeni din cmpul le7ical al toamnei!! =dentific+, în %ersurile ' %ar frunze din ve/nicul somn7Cad grele udate dou+ fi$uri de stil diferite şi e7plic+semnificaia lor!A Moti%eaz+ utilizarea m+rcilor eului liric numai în ultima strof+ a te7tului dat!K! =dentific+ dou+ teme sau moti%e literare sim#oliste şi prezint+ semnificaia lor!

8! "nalizeaz+ rolul conBunciei coordonatoare /i în cadrul discursului liric!@! 9emonstreaz+, referindu-te la te7tul citat, c+ su$estia e o caracteristic+ a lim#aBului poetic!10! rezint+ semnificaia titlului, în relaie cu te7tul citat!

=/! 9emonstrai c+ poezia "lumb de ! *aco%ia ilustreaz+ estetica sim#olist+!

A


7/29

II. MODERNISMUL

Modernismul apare în literatura secolului al LL-lea şi cuprinde toate acele mişc+rii artistice caree7prim+ o ruptur+ de tradiie, ne$nd, în forme uneori e7treme, epoca ori curentul care le-a precedat! 9esprinsdin mişcarea sim#olist+, modernismul a încercat s+ pun+ de acord e7presia artistic+ cu %iaa modern, cusensi#ilitatea epocii şi a contri#uit la îm#o$+irea miBloacelor de creaie artistic+!

5n critica literar+ romneasc+, cel care a teoretizat modernismul, punndu-l la #aza unui sistem, $ndindşi crend n spiritul lui a fost E! >o%inescu, care a contri#uit decisi%, prin cenaclu şi re%ista Sbur!torul , laintrarea literaturii noastre într-o nou+ faz+ a de e%oluie' o bună parte a literaturii mai ales moderniste de dupărăzboi este creaţiunea e8clusivă a S69*()*99+, %a scrie el în 1@K, f+cnd, în acelaşi timp, o disociereimportant+! "stfel, modernismul lo%inescian este unul teoretic şi const+ într-o bunăvoinţă principială faţă detoate fenomenele de diferenţiere literară! El este cel care a construit teoria sincronismului, conform c+reiacultura şi ci%ilizaia se dez%olt+ prin împrumut şi imitaie, dup+ un model mai e%oluat! E7ist+ un spirit comun al%eacului care determin+, în ansam#lu, aceeaşi confi$uraie a culturilor! ;eoria lui Maiorescu, cu pri%ire laformele f+r+ fond, prin care era condamnat importul de forme culturale str+ine, este contrazis+ de >o%inescu prin ideea formelor care îşi creeaz+, treptat, fondul! e%istele care au susinut modernismul sunt' )i/carea literară Rom!nia literară (conduse de >e#reanu) +iparniţa literară (Camil *altazar) 9urnalul literar (! Calinescu) Cetatea literară (Camiletrescu) (remea (aaria .tancu) Sburătorul (apare între 1@ aprilie 1@1@ 6 8 mai 1@&1 reapare în 1@&A 61@&K 6condus+ de E! >o%inescu)! rincipiile de la Sburătorul , care au fost reluate în %storia literaturii rom!ne contemporane, suntracordarea la spiritul veacului sincronizarea cu


8/29

eci%alente ale c+rii' Cartea - treapt+D, Cartea -riso%ul %ostru cel dintiD, Cartea - cu%inte potri%iteD,DCartea - 9umnezeu de piatr+D, Cartea-slo%+ de foc şi slo%+ f+urit+D!

Carîea&treaptă reprezint+ %eri$a de le$+tur+ între $eneraiile care au urcat rpi şi $ropi adnciD pe osim#olic+ ol$ot+ a neamului între$! /ersul, alc+tuit din cu%inte monosila#ice d+ asprime rostirii, su$erndtruda în$enunceat+ şi împo%+r+toare, asumat+ pentru un ipotetic trai mai #un! .uferina uriaş+ le$itimeaz+drepturile moştenitorului, pentru care cartea de%ine' riso%ul cel dintiD, su$ernd pecetea %oie%odal+, ceînt+reşte un pri%ile$iu! 5ndemnul poetului de a aşeza cartea cu credin+ c+p+tiD este le$at de ima$ineasim#olic+ a unui ade%+rat osuar %iu, în care s-au decantat str+#unii ro#i !!! cu saricile pline 9e osemintele

%+rsate-n mineD!Cartea trecut+ în proprietatea urmaşului nu este una o#işnuit+, ci una ce întemeiaz+ o nou+ estetic+ a

cu%ntului' cartea - cu%inte potri%iteD! Creatorul preia un material lin$%istic, araic şi rudimentar pe care îlşlefuieşte cu mi$al+' D9in $raiul lor cu-ndemnuri pentru %ite Eu am i%it cu%inte potri%iteD! 5n %iziunea lui"r$ezi poezia este un proces de purificare a cu%intelor şi de modelare a lor într-o nou+ su#stan+! ?rtul poatede%eni estetic pentru c+ şi frumuseea are uneori r+d+cini urte, pe care îns+ arta este cemat+ s+ le distileze într-o doz+ de otra%+ perfid+!

/alorificarea urtului este principalul element no%ator al liricii ar$eziene, menit+ s+ transfi$ureze înfrumseea tot ce atin$e! 9in aceasta perspecti%a, concepia lui "r$ezi despre poezie se do%edeşte tri#utar+ poeilor #lestemaiD, ce alc+tuiau nucleul sim#olismului european! ecunoaştem aici influena poetului francezCarles *audelaire, autorul %olumului su$esti% intitulat' Florile r+uluiD! 9e altfel "r$ezi consider+ necesar ca

în floarea de cu%inteD a artei s+ se p+streze parfumul r+d+cinilor urte!


9/29

LUCIAN BLAGA

,specte ale sistemului filozofic blagianMonumentalitatea operei lui >ucian *la$a st+ în îm#inarea de mare profunzime a poeziei cu filozofia,

care m+rturiseşte - prin #o$+ia sa metaforic+, prin terminolo$ia ori$inal+ - %iziunea sa poetic+!Cunoa/terea se #azeaz+ pe dou+ concepte filozofice ori$inale, definite de *la$a în ;rilo$ia cunoaşteriiD

şi în &Cunoaşterea luciferic+D'

- cunoaşterea paradisiac+, de tip lo$ic, raional, care se re%ars+ asupra o#iectului cunoaşterii şi nu-1dep+şeşte, %rnd s+ lumineze misterul pe care, astfel, s+-l reduc+, fiind specific+ oamenilor de ştiin+

- cunoaşterea luciferic+ are ca scop potenarea, adncirea misterului şi nu l+murirea lui, specific+sensi#ilit+ii poeilor

Filosofia culturii defineşte, în principal, dou+ concepte maBore şi anume acela de stil şi de metafor+, înlucrarea ;rilo$ia culturiiD'

- Stilul este, în concepia lui *la$a, un ansam#lu de tr+s+turi determinate de factori ce acioneaz+inconştient asupra unor comunit+i umane, între care numeşte factorul spaial şi factorul temporal, caredetermin+ specificul spiritual al acelei colecti%it+i! "plicnd acest concept la cultura romn+, *la$a identific+stilul cu spaiul mioriticD, ce const+ dintr-o succesiune de deal şi %ale, care se re$+seşte formati% înspiritualitatea neamului romnesc' melancolia nici prea $rea, nici prea

uşoar+, a unui suflet care suie şi co#oar+, !!! iar+şi şi iar+şi, sau dorul unui suflet care %rea s+ treac+ dealul cao#stacol al sorii şi care totdeauna %a mai a%ea de trecut înc+ un deal, sau duioşia unui suflet, O!!!P ce-şi are suişuşi co#orşul, în+l+rile şi cufund+rile de ni%el, în ritm repetat, monoton şi f+r+ sfrşitD!

- )etafora cunoaşte, în concepia $nditorului poet, dou+ tipuri'- metafora plasticizantă, care d+ frumusee lim#aBului liric, f+r+ a-i îm#o$+i coninutul' ?n z#or de

l+stun =sc+leşte peisaBulD sau !!! prin oraş loaia um#l+ pe catali$eD- metafora revelatorie, care are rolul de a potena misterul esenial, de a re%ela coninutul' Eu nu

stri%esc corola de minuni a lumiiD!

EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII

- ,naliză literară '

oezia, $u nu strivesc corola de minuni a lumii descide %olumul "oemele luminii ap+rut în 1@1@! Esteo %erita#il+ art+ poetic+, în care *la$a îşi e7pune eul liric şi %iziunea asupra lumii!

;ema poeziei o reprezint+ atitudinea contemplati%+ a poetului în faa marilor taine ale ?ni%ersului;itlul, reluat în incipit ca prim %ers, este constituit dintr-o metafor+ ce semnific+ ideea cunoaşterii luciferice!*la$a îşi e7prim+ atitudinea fa+ de tainele uni%ersale, ale$nd potenarea lor prin contemplare şi nu princunoaştere raional+!

ronumele personal euD aşezat în fruntea poeziei are o conotaie e7presionist+ or$olioas+, specific+ poeziilor din %olumele de tineree! Metafora-sim#ol mai poate semnifica ecili#rul uni%ersal, m+sura #inelui şia frumosului, ima$inea a#solutului!

"titudinea poetului fa+ de procesul cunoaşterii tre#uie le$at+ de concepia lui filozofic+! *la$a facedistincie între cunoaşterea paradisiac+ (raional+) şi cunoaşterea luciferic+ (contemplati%+ şi poetic+)! 9ac+ prima form+ de cunoaştere risipeşte misterul, înlocuindu-1 cu o form+ impersonal+ şi rece a deduciei lo$icecea de-a doua form+ îl adnceşte, mulumindu-se s+-1 contemple şi s+-1 amplifice prin creaie! entru *la$a,creaia poetic+ este un mediator între eul poetic şi lume, a%nd rolul de a con%erti misterul şi nu de a-1 reduce!

9in punct de %edere compoziional, lucrarea este realizat+ din trei sec%ene poetice, marcate prin unireacu maBuscul+ a începutului de %ers! rima sec%en+ e7prim+ atitudinea eul ui liric) fa+ de tainele lumii al c+rormister nu îl doreşte descoperit' Eu nu stri%esc corola de minuni a lumii şi nu ucid cu mintea tainele ce le-ntlnesc în calea mea în flori, în oci, pe #uze, ori morminteD! .e pune în e%iden+ o opoziie e%ident+ fa+ de$ndirea raional+, %ino%at+ de denaturarea farmecului inefa#il al lumii! Marile taine ale e7istenei, precum

@


10/29

iu#irea, frumuseea, sufletul sau moartea nu pot fi p+trunse în profunzime dect prin iu#ire! Cu%intele se arat+omului întrucipate în flori, oci, #uze ori morminteD!

Fiecare dintre aceste sim#oluri de%ine un aretip plin de semnificaii! "stfel cu%ntul floriD su$ereaz+frumosul %e$etal a#solut, ociD - de%ine e7presia conştiinei de sine, #uzeD -su$ereaz+ att rostirea ct şis+rutul iu#irii, iar morminteleD e7prim+ sta$narea şi moartea! .-ar putea spune c+ cele patru sim#oluri au%aloare dual+, aparinnd att lumii o#işnuite ct şi lumii fascinante a cunoaşterii luciferice! Fiecare de%ineastfel o diferenial+ di%in+D, un fra$ment al Marelui "nonim, care este suma tuturor diferenialelor di%ine şimisterul ultimD!

=n %iziunea lui *la$a lumea este corola de mistere ascunse su# aparena cotidian+! 9in su#iect cunosc+torD,omul poate de%eni su#iect creatorD, dac+ %a ale$e iu#irea ca unic+ modalitate de cunoaştere, mai precis demimus-cunoaştereD cum se %a numi în scrierile filosofice ulterioare ale autorului!

" doua sec%en+ se structureaz+ pe #aza unor relaii ale opoziiei' eu - aliiD, lumina meaD-luminaaltoraD! în conte7t ,lumina meaD semnific+ o cunoaştere poetic+ de tip intuiti% (luciferic+) în timp ce JuminaaltoraD semnific+ o cunoaştere de tip raional (paradisiac+)! Cele dou+ sinta$me atra$ o #o$at+ serie %er#al+antitetic+' lumina meaD, sporescD, m+reşteD, îm#o$+escD, iu#escD iar lumina altoraD su$rum+D, adic+stri%eşte, ucide, nu iu#eşte! "şadar, în relaia eu-aliiD, poetul se defineşte pe sine ca fiin+ solitar+, opus+ celormuli! *la$a su$ereaz+ o form+ de cunoaştere sintetizatoare prin care tainele lumii sunt în$lo#ate fiinei, priniu#ire! El ştie c+ inteli$ena, în a#sena emoiei,are efecte profanatore asupra corolei de minuni a lumiiD!efuzul percepiei strict raionale a lumii şi aderarea la o percepie contemplati%+ reprezint+ atitudinea ce

$aranteaz+ eului liric statutul de fiin+ creatoare!Cea de-a treia sec%en+ a poeziei are %aloare conclusi%+' c+ci eu iu#esc şi flori şi oci şi #uze şimorminteD, confirmnd opiunea ferm+ a eului liric pentru atitudinea luciferic+! =deile e7primate în poezia Eunu stri%esc corola de minuni a lumiiD se %or re$+si ulterior în' Cunoaşterea luciferic+D, %olum inte$rat în;rilo$ia cunoaşteriiD!

ION BARBU

$tapele creaţiei universul liric;>irica lui =on *ar#u ilustreaz+, dup+ propria m+rturisire, relaia dintre matematic+ şi poezie' Ca în $eometrieînele$ prin poezie o anumit+ sim#olistic+ pentru reprezentarea formelor posi#ile de e7isten+, întruct e7ist+unde%a, în domeniul înalt al $eometriei, un loc luminos, unde se întlneşte cu poeziaD! Creaia lui *ar#ue7prim+, mai ales, dorina lui de comunicare cu ?ni%ersul, de contemplarea lumii în totalitatea ei, este o stare deintelectualitate, iz%ort+ din concepia c+ pentru mine poezia este o prelun$ire a $eometrieiD! "spiraia sa c+trelirismul pur presupune o stare iniiatic+, ce nu poate fi e7primat+ dect într-un lim#aB încifrat, în care conciziaeste formula cea mai aleas+ a lirismului #ar#ian, concretizat+ în imagini&sinteză propoziţii eliptice asocieri decu%inte deseori şocante! /ersul lui =on *ar#u nu se supune nici unei re$uli de lo$ic+ între cu%inte, f+cnd calim#aBul s+u s+ fie criptic şi ermetic!

5n creaia liric+ a =ui =on *ar#u, ;udor /ianu desprinde trei etape eseniale, pe care le e%ideniaz+ în

lucrarea D=ntroducere în poezia lui =on *ar#uD (1@)'1! $tapa parnasiană cuprinde creaia pu#licat+ între 1@1@ - 1@&0 în re%ista .#ur+torulD a lui Eu$en

>o%inescu, din care fac parte poezii ca' -Lava


11/29

interioare, aspiraiile sufletului s+u asupra unor sim#oluri Do#iecti%eD cum ar fi copacul, munii, rurile ce potaduna în ele aspiraiile şi elanurile omului! ndirea ia forme concrete de Dsunet, linie, culoareD, iar =deeade%ine Dmuzic+ a formei în z#orD! .pre deose#ire de parnasianismul francez, *ar#u culti%+ formula poetic+ aunui Dlirism omo$enD pe care-1 des+%rşeşte în urm+toarele etape ale creaiei!

&! $tapa baladică /i orientală (1@&1-1@&) se caracterizeaz+ printr-o poezie epic+, #aladic+D, ce e%oc+o lume pitoreasc+, de inspiraie #alcanic+ sau autoton+, asem+n+toare concepiei lui "nton ann!

! $tapa ermetică (1@& - 1@&A) este marcat+ de un lim#aB criptic, încifrat, o e7primare a#re%iat+, uneoriîn cu%inte in%entate! Conceptul ermeticD înseamn+ ascuns, încifrat, la care accesul se face prin re%elaie şi

iniiere, amintind de Nermes, zeul $rec care deinea secretele ma$iei astrolo$ice!=on *ar#u este un poet sin$ular în literatura romn+, creator al unui uni%ers liric şi stilistic inedit,

profund şi tul#ur+tor, un poet al esenelor e7primate într-un lim#aB criptic, care e7prim+ att de mult în cu%inte puine şi la care concizia este %irtutea capital+ a stilului s+uD (;udor /ianu)!

DIN CEAS, DEDUS ...& ,naliză literară &

& art+ poetic+ modern+ 6

9in ceas, dedus, adncul acestei calme creste,=ntrat+ prin o$lind+ în mntuit azur,;+ind pe înecarea cirezilor a$reste,5n $rupurile apei, un Boc secund, mai pur!

4adir latentQ oetul ridic+ însumarea9e arfe resfirate ce-n z#or invers le pierzi :i cntec isto%eşte' ascuns, cum numai marea,Meduzele cnd plim#+ su# clopotele %erzi!D

Definiţie: Conceptul de artă poetică e8primă un ansamblu de trăsături care compun viziunea desprelume /i viaţă a unui autor despre menirea lui în univers /i despre misiunea artei sale într&un limba? literar care&l particularizează1

>irica lui =on *ar#u (18@-1@A1) ilustreaz+, dup+ propria m+rturisire, relaia dintre matematic+ şi poezie' Ca în $eometrie înele$ prin poezie o anumit+ sim#olistic+ pentru reprezentarea formelor posi#ile dee7isten+, întruct e7ist+ unde%a, în domeniul înalt al $eometriei, un loc luminos, unde se întlneşte cu poeziaD!

/olumul de poezii 9oc secund e7prim+ concepia lui =on *ar#u despre lume şi %ia+ asem+n+toare cuaceea a lui laton şi anume c+ arta, ca şi lumea, este o copie a ideilor! "rta poetic+ a lui *ar#u este ilustrat+ de poeziile 9in ceas, dedus!!!D şi ;im#ruD, crez artistic m+rturisit de poet' /ersul c+ruia ne încin+m sedo%edeşte a fi o dificil+ li#ertate' lumea purificat+ pn+ a nu mai o$lindi dect fi$ura spiritului nostru! "ct clarde narcisism! 9esi$ur, ca tot a#solutul' o pur+ direcie, un semn al miniiD!

oezia 9in ceas dedus!!!D este numit+ de unii critici literari şi Joc secundD, dup+ numele %olumului îndesciderea c+ruia este inclus, mai ales c+ poetul nu i-a pus un titlu, intenia lui fiind ca acest te7t liric s+iniieze cititorul într-un uni%ers unic, inconfunda#il! oezia este, aşadar, o art+ poetic+ a liricii lui *ar#u, însensul unei concepii e7primate într-un lim#aB şi o %iziune aparte, specifice poetului-matematician!

+ema poeziei e7prim+, în principal, ideea lumii purificate prin reflectarea în o$lind+, ideeaautocunoaşterii şi ideea actului intelectual ca afecti%itate liric+!

Structură semnificaţii limba? poetic

11


12/29

oezia D9in ceas dedus!!!D este structurat+ în dou+ catrene, în care *ar#u defineşte o lume de eseneideale, prin detaşarea total+ de real! oezia este, în concepia lui *ar#u, un ?oc al esteticului pur, idee e7primat+concis, nu e7ist+ un alt poet romn care s+ spun+ mai mult în mai puine cu%inteD (;udor /ianu)!

Strofa înt!i plaseaz+ e7presia artistic+ în atemporal poetul c+utnd în real 6 9in ceasD - frumosul 6adncul acestei calme cresteD -, care se r+sfrn$e în sine însuşi ca într-o o$lind+! Eul liric restrn$e spaiul poetic la o lume purificat+ pn+ la a nu mai o$lindi dect fi$ura spiritului nostruD! "ctul creaiei cap+t+ astfel%alori narcisiste, poezia fiind un produs al minii! "şadar, în %iziunea lui =on *ar#u, poezia este un procese7clusi% intelectual, un Boc secund mai purD, ca manifestare strict+ a minii, în care se reflect+ realitatea, ;+ind

pe înecarea cirezilor a$reste, în $rupurile apei, un Boc secund, mai purD! +sfrn$erea realit+ii în luciul apeieste ilustrat+ printr-o su#til+ antiteză între calme cresteD şi cirezile a$resteD (cmpenesc, rustic)!

Strofa a doua e7prim+ o alt+ %iziune despre poezie, care este 4adir latentD, (nadir R punct ima$inar pe #olta cereasc+, diametral opus zenitului şi aflat la intersecia dintre %erticala locului, de unde pri%eşte Bcser%atorul, cu #olta cereasc+ din emisfera opus+), su$ernd concepia matematic+ a lui *ar#u despre creaialiric+! oetul ridic+ însumareaD, calculeaz+ un punct ima$inar al ideilor în înaltul infinit al spaiului e7terior5ntlneşte poezia, sim#olizat+ prin metafora arfe resfirateD, aflat+ în z#or invers< spre esenele ne%+zute şneştiute ale uni%ersului! Ca şi la "r$ezi, actul creator înseamn+ trud+, eul liric isto%eşteD pentru CntecD, iarcreaia îşi are riscurile şi Bertfele ei, c+ci înelesurile se pot pierde uneori, ele neputnd aBun$e în mod des+%rşitla cititor! "ceast+ tristee poetic+ este e7primat+ prin verbul aflat la prezentul etern ca o autoadresare, le pierziD ori printr-un participiu ascunsD, su$esti% pentru sensurile ascunse ale poeziei! ;ransparena ima$inilor

artistice este sim#olizat+ prin metafora meduzelor ce scim#+ culoarea apei de la suprafaa m+rii, formndclopotele %erziD, atr+$nd astfel pri%irile pn+ în str+fundurile misterioase, aşa cum orice creaie transpuneartistic realitatea!

Limba?ul poetic! oezia lui =on *ar#u a fost acuzat+ de neclaritate în e7punerea ideilor şi de încifrare asim#olurilor, dificultatea recept+rii ei fiind mai înti cauzat+ de concizia e7prim+rii, dar şi de sinta7a poetic+ încare predomin+ terminologiile /tiinţifice luate mai ales din matematic+ 6însumareD-, neologismele cu rol deepitet 6nadir latentD- şi recur$erea la elipse dislocări inversiuni topice anacoluturi în$reunnd astfedescifrarea sensurilor clasice ale discursului liric! "şadar, înele$erea poeziei lui *ar#u este dificil+ din cauzastructurii interioare de natur+ ştiinific+ şi a conciziei te7tului liric, adic+ e7trema condensareD a stilului s+u(;udor /ianu)!

"rozodia! oezia D9in ceas dedus!!!D, alc+tuit+ din dou+ catrene, are %ersuri lun$i, cu m+sura de 1-1G

sila#e, iar rima este încrucişat+! )itul oglinzii, la care apeleaz+ arta lui =on *ar#u, este mai mult o modalitate stilistic+, prin carerealitatea se r+sfrn$e în conştiina uman+ ca într-o o$lind+ sau în luciul apei, iar ima$inile reproduse de poet nusunt copiate, redate e7act din lumea e7terioar+, ci spiritualizate în mod indi%idual!


13/29

;+ind pe înecarea cirezilor a$reste5n $rupurile apei, un Boc secund, mai pur!

4adir latentQ oetul ridic+ însumareae arfe resfirate ce-n z#or in%ers le pierzi:i cntec isto%eşte ascuns, cum numai marea,Meduzele cnd plim#+ su# clopotele %erzi!

%on >arbu @ Din ceas dedus

+spunde la fiecare din urm+toarele cerine'1! recizai semnificaia titlului!&! Comentai semnificaia epitetului metaforic calm+ creast+D!! E7tra$ei din te7t patru termeni neolo$ici din domeniul lim#aBului ştiinific, familiar poetului matematician!G! =dentificai cele dou+ sim#oluri centrale ce or$anizeaz+ discursul poetic!

! Comentai semnificaia metaforei nadir latentD!A! E7tra$ei din te7t patru metafore ce Bustific+ atri#uirea calit+ii de te7t încifrat!K! "r$umentai ideea c+ poezia 9in ceas, dedusD poate fi considerat+ o art+ poetic+D!

8! =dentificai o particularitate sintactic+ a construciei te7tului!@! Comentai conotaiile diferite ale ima$inii apei în cele dou+ strofe!10! Comentai semnificaia ultimelor dou+ %ersuri ale poeziei!

===! .e d+ te7tul'>e-am scris cu un$ia pe tencuial+e un p+rete de firid+ $oal+,e întuneric, în sin$ur+tate,Cu puterile neaButate 4ici de taurul, nici de leul, nici de %ulturul

Care au lucrat împreBurul>ui >uca, lui Marcu şi lui loan!

.unt stiuri f+r+ an,

.tiuri f+r+ $roap+,9e sete de ap+:i de foame de scrum,.tiurile de acum!Cnd mi s - a tocit un$ia în$ereasc+"m l+sat-o s+ creasc+:i nu a mai crescut

.au nu o mai am cunoscut!Era întuneric! loaia #+tea departe, afar+!:i m+ durea mna ca o $ear+ 4eputincioas+ s+ se strn$+!:i m-am silit s+ scriu cu un$iile de la mna stn$+!D

+udor ,rg2ezi & Flori de mucigai

+spundei la fiecare din urm+toarele cerine'

1


14/29

1! 9efinii conceptul de art+ poetic+, pornind de la te7tul poetic propus!&! recizai tema poeziei!! ornind de la %ersurile poeziei, încercai s+ moti%ai aprecierea între$ului %olum cu acelaşi titlu, ca

o erezie estetic+D!G! ele%ai sensul determinanilor ce însoesc cu%ntul -sti2uri


15/29

III. TRADIŢIONALISMUL

;radiionalismul este un curent cultural care preuieşte, ap+r+ şi promo%eaz+ tradiţia perceput+ ca oînsumare a %alorilor araice, tradiionale ale spiritualit+ii şi e7puse pericolului de$rad+rii şi eroziunii! <încercare important+ de conser%are a %alorilor tradiiei romneşti se re$+seşte în acti%itatea poporanismului /i sămănătorismului care s-au manifestat pre$nant în primele două decenii ale secolului al AA&lea şi a c+rorreacie a a%ut şi un aspect ne$ati%, deoarece adepii acestor curente au respins cu fermitate orice tendin+ demodernizare a literaturii naionale!

5n perioada inter#elic+, direcia tradiionalist+ s-a re$+sit, la ni%el ideatic, în pro$ramul promo%at, în principal, de re%iste cu orient+ri politice distincte'

- ndireaD, re%ist+ ap+rut+ la CluB în 1@&1, s-a situat de la început pe o linie tradiional+, propunndu-şis+ apere DromnismulD, adic+ ceea ce e specific sufletului naionalD! Ceea ce aduce nou ideolo$ia $ndiriştiloreste promo%area în operele literare a credinţei religioase ortodo8e care ar fi elementul esenial de structur+ asufletului +r+nesc! ucian *la$a, =on illat, /asile /oiculescu, 4icifor Crainic!

- /iaa romneasc+D, re%ist+ ap+rut+ în dou+ serii la =aşi, a a%ut în prima perioad+ (1@0A-1@1A) o

orientare poporanistă adic+ o simpatie e7a$erat+ pentru +ranul o#idit şi asuprit! în 1@&0 re%ista şi-a reluatapariia tot la =aşi, su# conducerea lui ara#et =#r+ileanu, scim#ndu-şi atitudinea, deoarece dup+ primulr+z#oi mondial +ranii primiser+ p+mnt şi drept de %ot, de aceea în noua concepie %a r+mnea sentimentul desimpatie şi solidaritateD fa+ de +r+nime, dar nu mila, nu %ina, nu datoriaD!

- proz+ realist+ de reconstituire social+- istoria şi folclorul sunt principalele iz%oare de inspiraie, dar într-un mod e7altat- ilustrarea specificului naional, în spirit e7a$erat!

1


16/29

VASILE VOICULESCU ÎN GRĂDINA GHETSEMANI

- ,naliză literară '

=sus lupta cu soarta şi nu primea paarul !!!C+zut pe #rnci în iar#+, se-mpotri%ea întruna!Cur$eau sudori de sn$e pe cipu-i al# ca %arul

:i-amarnica-i stri$are strnea în sl+%i furtuna!

< mn+ nendurat+, innd $roza%a cup+,.e co#ora-m#iindu-1 şi i-o ducea la $ur+!!!:i-o sete uriaş+ sta sufletul s+-i rup+!!!9ar nu %oia-s-atin$+ infama #+utur+!

în apa ei %erzuie Bucau sterlici de miere:i su# %eninul $roaznic simea c+ e dulcea+!!!9ar f+lcile-ncleştndu-şi cu ultima putere*+tndu-se cu moartea, uitase de %ia+Q

9easupra f+r+ tin+ se fr+mntau m+slinii,+reau c+ %or s+ fu$+ din loc, s+ nu-1 mai %ad+!!!;receau #+t+i de aripi prin %raiştea $r+dinii:i uliii de sear+ dau roate dup+ prad+!D

oezia 4n 0rădina 02etsemani face parte din %olumul "!rgă din 1@&1, primul %olum semnificati% pentru opera lui /asile /oiculescu!

0eneza poemului' unctul de plecare al poeziei 4n 0rădina 02etsemani îl constituie E%an$elia.fntului >ucaD, scena #i#lic+ ilustrat+ fiind cina cea de tain+D, moti%ul ru$+ciunii lui =sus în $r+dina de la

poalele muntelui m+slinilor în+lat+ lui 9umnezeu pentru a fi iz#+%it' :i cnd a sosit în acest loc, le-a zisu$ai-%+, ca s+ nu intrai în ispit+D! :i el s-a dep+rtat de ei ca la o arunc+tur+ de piatr+ şi în$enuncind .eru$a, zicnd +rinte, de %oieşti treac+ de la Mine acest paar !!! 9ar nu %oia Mea, ci %oia ;a s+ se fac+QD =ar unîn$er din cer s-a ar+tat >ui şi-1 înt+rea! =ar El, fiind în cin de moarte mai st+ruitor se ru$+! :i sudoarea >ui s-af+cut ca pic+turi de sn$e care picurau pe p+mnt! :i ridicndu-.e din ru$+ciune, a %enit la ucenicii >ui şi i-aaflat adormii de întristare!D (>uca &&,G0-GA)!

)otivul biblic de%ine la /oiculescu un suport metafizic al neliniştii omului în aspiraia lui spre 9umnezeu$+ciunea lui =sus are loc în r+dina etsemani, înainte de arestarea lui de c+tre escorta înarmat+,

condus+ de =uda, care îl tr+deaz+ s+rutndu-1, fiind apoi însp+imntat de apropierea martiriului şi a patimilor predestinate Fiului de ;at+l Ceresc, pentru a isp+şi omenirea de p+cate!

Structură /i semnificaţii

oezia este structurat+ în patru catrene, or$anizate în Burul elementelor ce in de natura dual+ a lui =sus,de om şi de fiul lui 9umnezeu, inte$rndu-se în formula lirismului o#iecti%!

Strofa înt!i! rimele dou+ %ersuri ale poeziei sintetizeaz+ dramatismul interior al lui =sus, care lupta cusoarta şi nu primea paarulD, fiind conştient de menirea ce-i fusese +r+zit+, aceea de a lua asupra sa p+cateleomenirii, metaforizate aici prin paarD, pe care tre#uia s+ le iz#+%easc+ prin suferin+! /ersul al treileailustreaz+ natura dual+ a lui =sus, opoziia uman-di%in, imaginile vizuale sudori de sn$eD e7primndomenescul, iar cipu-i al# ca %arulD su$ernd puritatea, di%inul! >atura uman+ domin+ în aceast+ prim+ strof+,suferina lui =sus fiind e7primat+ prin c+zut pe #rnci în iar#+D, care cap+t+ dimensiuni cosmice prin tra$ismulei, strnea în sl+%i furtunaD!

1A


17/29

Strofa a doua de#uteaz+ cu porunca di%in+, o mn+ ne-ndurat+D, dat+ Fiului pentru a prelua asupra lui p+catele omenirii, e7primate prin metafora $roza%a cup+D! .etea uriaş+D su$ereaz+ dorina lui =sus de a sesacrifica prin p+timire, de a-şi împlini destinul, deşi nu %oia s-atin$+ infama #+utur+D, din cauza sl+#iciuniiumane pentru cinurile pe care urma s+ le îndure pentru iz#+%irea omenirii!

5n strofa a treia, metaforele apa ei %erzuieD şi %eninul $roaznicD su$ereaz+ cinurile pe care =sus le %aîndura pentru miereaD şi dulceaaD ce semnific+ iz#+%irea omenirii prin Bertfa di%in+, fericirea ce urmeaz+ s+%in+! /eninul este o metaforă pentru coninutul cupei pline de p+cate, dar şi pentru cinurile pe care urma s+ leîndure =sus! ;eama de moarte îl face pe =sus s+ se împotri%easc+ cu ultima putereD, uitnd c+ numai aşa %a

putea s+ sal%eze omenirea, c+p+tnd în scim# %ia+ %eşnic+, Duitase de %ia+QD!Strofa a patra! .uferinele lui =sus sunt apocaliptice, personificarea m+slinilor, se fr+mntau m+sliniiD

ofer+ o ima$ine terifiant+ a între$ului uni%ers' +reau c+ %or s+ fu$+ din loc, s+ nu-1 mai %ad+!!! ;receau #+t+ide aripi prin %raiştea $r+diniiD! ?ltimul %ers al poeziei anticipeaz+ cinurile lui =sus, în urma tr+d+rii lui =uda,martiriul şi moartea Fiului, care iz#+%eşte astfel omenirea de p+cate şi lumea de toate relele care semanifestaser+ pe p+mnt!

Limba?ul artistic este de un mare efect plastic, metaforele a%nd profunde semnificaţii ideatice /i paarulD, $roza%a cup+D, infama #+utur+D, apa %erzuieD, %eninul $roaznicD su$ereaz+ cinurile şi suferin=sus pentru iz#+%irea omenirii, iar sterlici de miereD şi dulcea+D su$ereaz+ fericirea ce %a po$orî asupra odup+ mntuirea ei de p+cate! $pitetele poteneaz+ cinul lui =sus, apa %erzuieD, %eninul $roaznicD, infama #iar personificarea m+slinilor, care se fr+mntauD şi %oiau s+ fu$+D, însp+imntai de suferinele pe care urm

îndure =sus, ofer+ dimensiuni cosmice z#uciumului di%in!=sus Nristos a fost Mntuitorul omenirii, pe care a iz#+%it-o de p+cate şi a pl+tit cu cinuri fizice şi

#inele suprem f+cut numai din dra$ostea pentru oameni şi pentru mntuirea lor!

+este de evaluare

=! 9emonstrai c+ poezia 4n 0rădina 02etsemani aparine tradiionalismului!

==! .e d+ te7tul'=sus lupta cu soarta şi nu primea paarul !!!C+zut pe #rnci în iar#+, se-mpotri%ea întruna!Cur$eau sudori de sn$e pe cipu-i al# ca %arul:i-amarnica-i stri$are strnea în sl+%i furtuna!

< mn+ nendurat+, innd $roza%a cup+,.e co#ora-m#iindu-1 şi i-o ducea la $ur+!!!:i-o sete uriaş+ sta sufletul s+-i rup+!!!9ar nu %oia-s-atin$+ infama #+utur+!I

Cerine'1! Menioneaz+ sursa de inspiraie a poeziei şi moti%ul central preluat!&! ;ranscrie din prima strof+ dou+ sinta$me poetice care conin ima$ini cromatice!! E7plic+ semnificaia %ersului =sus lupta cu soarta şi nu primea paarul !!!I!G! rrecizeaz+ semnificaia sinta$mei poetice $roza%a cup+I, în te7tul dat!! Comentez+ in 10 rnduri %ersurile urm+toare, prin e%idenierea relaiei dintre ideea poetic+ şi miBloacele

artistice' :i-o sete uriaş+ sta sufletul s+-i rup+!!! 9ar nu %oia-s-atin$+ infama #+utur+!I

1K


18/29

IV. NEOMODERNISMUL

#eomodernismul poetic sau 0eneraţia B (1@A0-1@80) a însemnat o revigorare a poeziei o re%enire adiscursului liric inter#elic, la formulele de e8presie metaforice la imaginile artistice la reflecţii filozofice1 oeiacestei perioade se întorc, dup+ perioada întunecat+ a realismului socialist, la metafore subtile la ironie =amarile teme filozofice ale poeziei inter#elice, la mit şi intelectualism1

oeii tineri ai %remii au înnoit poezia şi au în+lat-o pe culmi neatinse' 4icita .t+nescu, Marin .orescu"na *landiana, =on "le7andru! "cestora li s-au al+turat poeii maturi, cu opera cenzurat+ de factorii politici ai%remii' Emil *otta, :tefan "u$ustin 9oinaş, eo 9umitrescu!

NICITA STĂNESCU

9escendena spiritual+ a lui 4icita .t+nescu (1@ - 1@8) %ine, f+r+ îndoial+, din lirismul lui MiaiEminescu, c+ruia îi şi dedic+ poezia sa de de#ut, < c+l+rire în zoriD, din poetica filosofic+ a lui >ucian *la$a,din ermetismul lui =on *ar#u, fiind, asemenea lui "r$ezi, un ino%ator al Cu%ntului! Eu$en .imion defineşteopera =ui 4icita .t+nescu ca fiind oezia poeziei! Criza de identitate! ?n poet al transcendeneiD, concepie

su$erat+ înc+ din titlul studiului care face parte din lucrarea Scriitori rom!ni de azi, în care criticul sesizeaz+ori$inalitatea artistic+ a poetului!ri%itor la concepia sa, literar+ 4icita afirma într-un eseu de tineree' clasicul %ede idei, romanticul

sentimente, modernul %ede deodat+ ideile şi sentimentele, dar le %ede cu cu%inteleD! entru 4icita, Cu%ntulare materialitate, fiind preum#lare prin şinele lucrurilorD, iar oezia e definit+ ca a%entura cu%ntuluiD, aşadaroezia este comunicarea .inelui cu .ine, prin cu%nt! >umea, ca atare, nu e7ist+ în afara cu%ntului, ci se naşteo dat+ cu re%elarea eului, a cunoaşterii de sine!

articularit+i ale poeziei neomoderniste culti%ate în lirica lui 4icita .t+nescu'- poezia contrariaz+ permanent aştept+rile cititorului- o poetic+ a e7istenei şi a cunoaşterii

- lupta sinelui cu şinele- confruntarea dintre creator şi $nditor- redefinirea poeticului- lupta cu %er#ul (necu%intele)- cunoaşterea deplin+ numai prin poezie, ca $est de participare la creaie- intelectualismul- reinterpretarea miturilor- reflecia filozofic+, a#ordarea marilor teme ale liricii- ironia, spiritul ludic- reprezentarea a#straciilor în form+ concret+ are ca efect pl+smuirea unui uni%ers poetic ori$inal, cu unima$inar propriu, inedit- transferul dintre concret şi a#stract funcioneaz+ #i%alent, punnd în discuie relaia dintre conştiin+ şie7isten+- am#i$uitatea lim#aBului împins+ pn+ la aparena de nonsens, de a#surd r+sturnarea firescului- ermetismul e7presiei- su#tilitatea metaforei- insolitul ima$inilor artistice!

18


19/29

>Eeoaic+ tn+r+, iu#ireami-a s+rit în fa+!

M+ pndise-n încordare

mai demult!Colii al#i mi i-a înfipt în fa+,m-a muşcat, leoaica, azi de fa+!

:i deodat+-n Burul meu, naturase f+cu un cerc, de-a-dura,cnd mai lar$, cnd mai aproape,ca o strn$ere de ape!:i pri%irea-n sus şni,curcu#eu t+iat în dou+,şi auzul o-ntlni

tocmai ln$+ ciocrlii! Mi-am dus mna la sprncean+,

la tmpl+ şi la #+r#ie,dar mna nu le mai ştie!:i alunec+-n neştire pe-un deşert în str+lucire peste care trece-aleneo leoaic+ ar+miecu mişc+rile %iclene,înc+-o %reme,

şi-nc+-o %reme!!!D

oezia Leoaică t!nără iubirea face parte din %olumul E viziune a sentimentelor din 1@AG, în care 4icita .t+nescu (1@ -1@8), prin cuv!ntul poetic esenţial %izualizeaz+ iu#irea ca sentiment, ca stare e7tatic+a eului poetic, reflectnd lirismul su#iecti%!

Este considerat+ o capodoper+ a liricii erotice romneşti, indi%idualizndu-se prin transparenaima$inilor şi proiecia cosmic+, prin ori$inalitatea metaforelor şi simetria compoziiei!

+ema o constituie consecinele pe care iu#irea, n+%+lind ca un animal de prad+ în spaiul sensi#ilit+ii poetice, le are asupra raportului eului poetic cu lumea e7terioar+ şi cu şinele totodat+!

oezia Leoaică t!nără iubirea este o confesiune liric+ a lui 4icita .t+nescu, o art+ poetic+ erotic+, în

care eul liric este puternic marcat de intensitatea şi fora celui mai uman sentiment, iu#irea!+itlul este e7primat printr-o metafor+ în care transparena ima$inii su$ereaz+ e7tazul poetic la apariianeaşteptat+ a iu#irii, %+zute su# forma unui animal de prad+ a$resi%, Dleoaica tn+r+D, e7plicitat+ ciar de poet prin apoziia iu#ireaD!

Structură compoziţie limba? poeticoezia este structurat+ ciar de c+tre 4icita în trei sec%ene lirice, corespunz+toare celor trei strofe! "rima strofă e7prim+ %izualizarea sentimentului de iu#ire, su# forma unei tinere leoaice a$resi%e, care îi

sare în fa+D eului liric, a%nd efecte de%oratoare asupra identit+ii sinelui, înfi$ndu-şi colii al#i O!!!P în fa+Dşi muşcndu-1 de fa+D! ronumele la persoana =, miD, m+D, miD, mD, poteneaz+ confesiunea eului poeticîn sensul c+ el era conştient de e%entualitatea i%irii sentimentului de dra$oste, care-l pndise-n încordare mai

1@


20/29

demultD, dar nu se aştepta ca acesta s+ fie att de puternic, s+ ai#+ atta for+ de%astatoare mi-a s+rit în fa+D,mi i-a înfipt în fa+D, m-a muşcat O!!!P de fa+D!

Strofa a doua accentueaz+ efectul psiolo$ic al acestei neaşteptate întlniri cu un sentiment nounecunoscut - iu#irea, care de$aB+ asupra sensi#ilit+ii eului poetic o ener$ie omnipotent+, e7tins+ asupraîntre$ului uni%ers' :i deodat+-n Burul meu, naturaD! Fora a$resi%+ şi fascinant+ a iu#irii reordoneaz+ lumeadup+ le$ile ei proprii, într-un Boc al cercurilor concentrice, ca sim#ol al perfeciunii' se f+cu un cerc de-a dura,cnd mai lar$ cnd mai aproape, ca o strn$ere de apeD! Eul liric se simte în acest nou uni%ers un ade%+ratcentrum mundiD, un nucleu e7istenial, care poate reor$aniza totul în Burul s+u, dup+ alte percepii, cu o for+

impresionant+!ri%irea, ca şi auzul, pot fi sim#oluri al perspecti%ei sinelui, se înal+ tocmai ln$+ ciocrliiD, su$ernd

faptul c+ apariia iu#irii este o manifestare superioar+ a #ucuriei supreme, a fericirii, care este perceput+ cu toatesimurile, mai ales c+ se spune c+ ciocrlia este pas+rea carez#oar+ cel mai sus şi are un %iers cu totul aparte! Eul liric este e7taziat de noul sentiment neaşteptat, care-lcopleşeşte, :i pri%irea-n sus şni, curcu#eu t+iat în dou+D, curcu#eul, ca sim#ol al unei fericiri nesperate, poate semnifica un fenomen rar şi fascinant, ca şi iu#irea, sau poate fi un ade%+rat arc de triumf, de iz#nd+cereasc+, reflectat în sufletul prea plin al eului poetic!

Strofa a treia re%ine la momentul iniial, leoaica ar+mie cu mişc+rile %icleneD fiind metafora iu#iriia$resi%e, insinuante, de%oratoare pentru eul liric! :inele poetic îşi pierde concreteea şi contururile su# putereade%astatoare a iu#irii, simurile se estompeaz+' Mi-am dus mna la sprncean+, la tmpl+ şi la #+r#ie, dar

mna nu le mai ştieD, poetul nu se mai recunoaşte, simindu-se confuz şi #ul%ersat de ataculD surprinz+tor alunui sentiment e7trem de puternic! Eul liric identific+ sentimentul, nu mai este o leoaic+ tn+r+D oarecare, ciar+mieD, ştie c+ iu#irea este perfid+, are mişc+rile %icleneD, dar fericirea tr+it+ acum %ine dup+ o perioad+tern+ a %ieii, un deşertD, care cap+t+ #rusc str+lucireD! =u#irea, ca form+ a spiritului, în%in$e timpul, dndener$ie şi profunzime %ieii înc-o %reme,şi-nc+-o %reme!!!D! .au poate, tem+tor, eul liric este nesi$ur, nu poateşti ct timp iu#irea îl %a ferici!

oezia este o roman+ canta#il+ a iu#irii, sentiment materializat, %izualizat de 4icita .t+nescu, staresufleteasc+ ce cap+t+ puteri demiur$ice asupra sensi#ilit+ii eului poetic, în+lndu-1 în centrul lumii care, larndul ei, se reordoneaz+ su# fora miraculoas+ a celui mai uman sentiment!

=ma$inile poetice se indi%idualizeaz+ prin transparen+, dinamism şi su$estie semnificati%+ pentruo#iectulD iu#ire, întrea$a poezie concentrndu-se într-o unic+ metafor+!

+este de evaluare

=! 9emonstrai c+ poezia Leoaică t!nără iubirea de 4icita .t+nescu ilustreaz+ estetica neomodernist+! ==! .e d+ te7tul'9intr-un #olo%an co#oar+ pasul t+u de domnişoar+!9intr-o frunz+ %erde,

pal+ pasul t+u de domnişoar+!

9intr-o înserare-n sear+ pasul t+u de domnişoar+!9intr-o pas+re amar+ pasul t+u de domnişoar+!

< secund+, o secund+eu l-am fost z+rit în und+!

&0


21/29

El a%ea roşcat+ fund+!=nima încet mi-afund+!

Mai r+mi cu mersul t+u parc+ pe timpanul meu #lestemat şi semizeuc+ci îmi este foarte r+u!

.tau întins şi lun$ şi zic9omnişoar+, mai nimic pe su# soarele piticaurit şi mozaic!

asul trece eu r+mn!

#ic2ita Stănescu - 4n dulcele stil clasic

+spunde la fiecare din urm+toarele cerine'1! Comentai semnificaia titlului!&! recizai tema poeziei!! =dentificai în te7t un laitmoti% şi e7plicai sensul acesteia!G! recizai care este moti%ul central al poeziei!! Comentai semnificaiile cuprinse în %ersurile celei de-a patra strofe!A! Comentai ima$inea femeii aşa cum este cntat+ în poem!K! =dentificai în te7t termenii asociai ima$inii femeii iu#ite!8! E7plicai %aloarea $nomic+ a %ersului final!@! +sii sinonimele cu%intelor' pas, pal, und+, întins!

&1


22/29

E4?> 9"M";=C;T.T;?=

- ca denumire termenul pro%ine de la cu%ntul VdramaV care înseamn+ aciune- prin definiie opera dramatic+ este scris+ cu un scop precis' de a fi pus+ în scen+- întmpl+rile nu sunt relatate, ci ele se desf+şoar+ în faa cititorului- modul de e7punere specific este dialo$ul, prin care personaBele comunic+ idei, sentimente, concepii- naraiunea şi descrierea au un rol secundar, ele ap+rnd în indicaiile scenice sau fiind le$ate de %or#irea direc personaBelor- apar indicaiile scenice care aduc preciz+ri le$ate de loc, timp, atmosfer+ sau st+ri sufleteşti- structural operele dramatice sunt împ+rite în acte şi scene' actele reprezint+ di%iziuni care structureaz+ su#iecreprezentnd o etap+ a desf+şur+rii aciunii- scenele sunt su#di%iziuni ce marceaz+ intr+rile şi ieşirile personaBelor din scen+- identific+m în opera dramatic+ un conflict deose#it de puternic şi dinamic adesea conflictului principal su#ordoneaz+ o seriede conflicte secundare de asemenea putem %or#i despre un conflict e7terior, dar şi de uinterior- specii literare ale $enului dramatic sunt' comedia, drama, tra$ic-comedia, %ode%ilul, melodrama, tra$edia!

Co'(%ia (fr! comdia lat! comoedia $r! Gomoida, cntec de s+r#+toareI) este o specie a $enuluidramatic, în proz+ sau în %ersuri cu aciune şi deznod+mnt %esel şi care satirizeaz+ realit+i sociale, sl+#iciuni$eneral 6 umane sau prezint+ situaii azlii!

rin coninut şi prin modul de rezol%are a conflictului, comedia se su#ordoneaz+ comicului, care este ocate$orie estetic+ fundamental+, care denumeşte una dintre atitudinile eseniale în faa %ieii şi a artei, a%ndu-şisursa în dez%oltarea unui contrast sancionat printr-o $am+ lar$a de reacii morale, de la compasiune la dispre, pro%ocnd o participare afecti%+ specific+, de la zm#et la rsul cu oote!I (9icionar de termeni literari)

5n anticitate, specia era definit+ prin contrast cu tra$edia, insistndu-se asupra caracterului o#işnuit alfaptelor şi al oamenilor prezentai, spre deose#ire de e%enimentele pline de m+reie şi de caracterul no#il 6 din punct de %edere social şi moral 6 al personaBelor tra$ice!

5n %iziunea lui "ristotel, comedia este imitaia unor oameni necioplii, nu îns+ o imitaie a totalit+iiaspectelor oferite de o natur+ inferioar+, ci a celor care fac din ridicol o parte a urtului! idicolul poate fidefinit ca un cusur şi o urenie de un anumit fel, ce nu aduce durere, nici %+t+mare aşa cum masca actorilorcomici este urt+ şi fr+mntat+, dar nu pn+ la suferin+!I

Cu o #o$at+ ilustrare în cultura uni%ersal+, fapt ce înt+reşte spusele lui FranWois a#elais, potri%it c+reiarsul este propriu omuluiI, comedia şi-a in%entat numeroase su#specii' de situaii, de mora%uri, de caracter, deintri$+, de salon, ori #ule%ardier+ (%ode%ilul), cea eroic+ sau tra$ic+, dar şi cea $rotesc+, satiric+ ori amar+aşadar o cate$orie estetic+ la fel de di%ers+ ca %iaa îns+şi! sul este arma im#ata#il+ a spiritului omenescîmpotri%a ridicolului, a derizoriului, a $rotescului, a a#surdului din sfera social+, îndeose#i! rin umor, ironie,sarcasm, dup+ împreBur+ri, comedia #iciuieşte %icii şi mora%uri, urm+rind coriBarea sau e7tirparea lor!

Da'a este o specie a $enului dramatic, caracterizat+ prin ilustrarea %ieii reale prin intermediul unuiconflict comple7 şi puternic al personaBelor, cu întmpl+ri şi situaii tra$ice, în care eroii au un destin nefericit!9ramele acoper+ o mare %arietate tematic+' social+, istoric+, mitolo$ic+, psiolo$ic+ etc! 9rama are tendina dea reflecta întrea$a comple7itate a %ieii reale, fiind o specie supus+ con%eniilor, altfel dect tra$edia, folosindatt personaBele indi%idualizate, ct şi personaBe tipice, din care de altfel a e%oluat! 9rama apeleaz+ la un lim#aBsolemn, ce alterneaz+ cu cel familiar, dar poate s+ recur$+ şi la resurse le7icale comice! Componenta esenial+ aacestei specii literare r+mne îns+ conflictul prin care se contureaz+ personalitatea eroilor dramatici!

&&

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Specie_literar%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Genul_dramatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_Rabelaishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Specie_literar%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Genul_dramatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_Rabelais


23/29

Cupta se d+ între $u%ernamentali şi independeni din o poziieCandidaii la deputat ai celor dou+ or$anizaii locale sunt, Farfuridi şi 4ae Caa%encu! Caa%encu, %eci politician, ştie c+ succesul este condiionat de spriBinul or$anizaiei $u%ernamentale şi, spre a şi-l asi$ura, aButatde împreBur+ri, foloseşte şantaBul! 9escoperind la Cet+eanul turmentat o scrisoare de amor trimis+ de prefectul:tefan ;ip+tescu soiei lui ;raanace, oe, şi-o însu eşte pentru ca, dup+ aceea s+ amenin+ cu pu#licarea ei înș+cnetul Carpailor, în cazul cînd nu %a fi susinut! "supra lui se e7ercit+ presiuni, este arestat şi #+tut, perceziionat coriporal şi la domiciliu, i se propun funcii importante în Bude, şi moşii, dar Caa%encu r+mneintrasi$ent în opiunea sa! Cnd se pare c+ ad%ersarul Caa%encu %a o#ine %oturile or$anizaiei $u%ernamentaleîncurc+tura se dezlea$+ în mod nepre%+zut' candidatul oficial, desemnat de centru, este "$amemnon9andanace, iar Caa%encu nu-şi poate pune în aplicare şantaBul pl+nuit! rins cu o poli+ falsificat+ şi lipsit descrisoarea compromit+toare pentru oe şi ;ip+tescu, scrisoare pe care o pierduse în timpul unei întrunirielectorale, este ne%oit s+ conduc+ manifestaia în cinstea noului ales! Folosind metoda realismului critic, =! >! Cara$iale a intreprins în comedia E scrisoare pierdută o %ast+aciune de demascare, dez%+luind cu o maiestrie e7cepioanl+ tr+s+turile caracteristice %ieii noastre pu#lice su#re$imul #ur$eziei şi moşieriunii! Constituia şi le$ile erau c+lcate în picioare cu dezin%oltura, ori de cîte oriinteresele conduc+torilor o cereau! 5n constituia #ur$ez+ erau înscrise in%iola#ilitatea domiciliului, li#ertateacu%întului, a persoanei, a întrunirilor, a presei, secretul corespondenei, e7primarea li#er+ a %otului! 9ar cineine seam+ de pre%ederiile constituionaleS refectul :etafan ;ip+tescu taie şi spînzur+, dup+ #unul s+u plac!Funcionarii, unelte docile în minile $u%ernanilor, e7ecut+, umili şi ser%ili, toate ordinele, ciar dac+ ele suntile$ale! oliaiul ristanda repet+ apro#ator tot ce-i spune prefectul, ticul s+u %er#al (curat) indicnd pe omullipisit de personalitate, în acord totdeauna cu superiorul!

.criitorul o#eser%+ c+ între partidele şi $rup+rile reprezentînd interesele moşieriunii şi #ur$eziei nue7ist+ deose#iri principale! 5ntre ele nu este un conflict adnc ideolo$ic, ci numai o ceart+ z$omotoas+ pentru putere! 4ae Caa%encu, şeful opoziiei, cere s+ fie spriBinit de $u%ernamentali, iar acestia sunt $ata, la unmoment dat, s+-l accepte! 5n orice caz, el, opozantul, e în fruntea manifestaiei or$anizate de ta#+ra ad%ers+,aflat+ atunci la putere!

>ucrarea este o comedie în H acte şi e%oc+ %iaa pu#lic+ şi de familie de la sfrşitul secolului trecut!+ema ei este demascarea prostiei umane şi a imoralit+ii pu#lice şi pri%ate, înscriindu-se între comediile demora%uri şi caracter!

iesa este remarca#il+, în primul rnd, prin arta compoziiei! ;enica este cea a amplific+rii treptate aconflictului! .criitorul creeaz+ un conflict fundamental (pierderea scrisorii), care d+ unitate operei dar şi altelesecundare (cuplul Farfuridi-*rnzo%enescu se tem c+ nu sunt considerai mem#ri marcani ai partidului lorapariia lui 9andanace)

Complicaiile se amplific+ din ce în ce mai mult, ca urmare a repetiiei, e%oluiei in%erse şi interfereneidi%erselor serii de personaBe aflate în conflict! (tenica #ul$+relui de z+pad+)

Cara$iale însa, este şi cel mai mare creator de caractere din literatura romn+, personaBele lui fiindrealizate într-o %iziune clasica! Ca urmare, ele se încadreaz+ într-o tipolo$ie comic+, a%înd o dominant+ de

&


24/29

caracter aceasta nu presupune o lipsa de interes pentru omul social, pentru culoarea localî sau pentru particularit+ile psiice sau de lim#aB!

"utorul ale$e ca modalit+i de caracterizare pe cele specifice $enului dramatic' prin aciuni, lim#aB,onomastica şi prin intermediul celorlalte personaBe!

"%nd con%in$erea c+ oamenii sunt turnai dup+ calapoade diferite, dramatur$ul îşi înzestreaz+ eroii cutr+s+turi distincte! "stfel, Ia2aria +ra2anac2e este un %anitos înşelat, un înr+it de o %iclenie rudimentar+(pre$+teşte a#il un contraşantaB, dezarmndu-l pe Caa%encu)! osednd o $ndire plat+, este capa#il s+ seentuziasmeze de o e7presie de $enul într-o sotietate f+r+ moral şi f+r+ prinipuri, care %as+zic+ ca nu le areI!

;emperamentul s+u domol, într-un fel, şi el e7presie a şireteniei, este su$erat de ticul %er#al ai puintic+r+#dareI, dar şi de numele care creeaza impresia de zaariseal+, de capacitate de a se modela uşor (VtraanauaIeste o coc+ moale)! Este încadrat în seria încornoratului simpatic, deoarece refuz+ s+ cread+ în autenticitateascrisorii de amor!

5tefan +ipătescu, este tipul Bunelui-prim, fi7at într-un triun$i conBu$al #anal şi tinit, #+nuit de toi! Eladministreaz+ Budeul ca pe propria moşie a%nd o mentalitate de st+pn medie%al' e or$olios, a#uzi%, încalc+le$ea şi admite micile matrapazlcuri ale lui ristanda, pentru c+ acesta îi foloseşte! 5ns+, de fapt, este inut dinscurt de o femeie %oluntar+ şi se multumeşte cu tina #ur$ez+ pe care i-o asi$ur+ oe' Vmuşia-i moşie,foncia-foncie, coana Joiica-coana Joiica' trai neneo, cu #anii lui ;raanaceI (tipRBune prim, a#il, rafinat)!

Ioe +ra2anac2e este cea mai distins+ între femeile teatrului lui Cara$iale, reprezentnd tipul cocetei,adulterinei, am#iioasei, %oluntarei! Ea înceie triun$iul conBu$al prin care Cara$iale dez%+luie imoralitatea

%remii! .periat+ de şantaB şi pentru a p+stra aparenele oe face uz de lacrimi, leşinuri şi alte arme din arsenalullamentaiei feminine! endulnd între so şi amant, conduce din um#r+ toate sforile politicii din Bude! 5n%ins,Caa%encu e consolat de d-na ;raanace cu perspecti%a Valtei camereI comportamentul natural, f+r+ ranciun+este e7plicaia puterii de seducie pe care o e7ercit+ asupra tuturor celor din Bur!

#ae Caţavencu este un ari%ist, care um#l+ cu Vmacia%elacuriI şi este conştient de acest lucru pentru c+citeaz+ deseori propoziia lui Macia%elli Vscopul scuz+ miBloaceleI, pe care îns+ o atri#uie Vnemuritoruluiam#ettaI! Moti%aia aciunilor lui porneşte de la dorina anul+rii decalaBului dintre condiia sa politic+ umil+ şicon%in$erea c+ le e superior celorlali! 9ema$o$, par%enit, şantaBist $rosolan, şi totusi am#iios, dar f+r+tenacitate, are o e%oluie in%ers+ fa+ de momentul iniial! ierznd scrisoarea se resemneaz+ rapid, se $udur+ peln$+ oe şi se supune imediat, intuind c+ şansa de cşti$ r+mne tot femeia! (Caa%encu caa%eic+ R ain+cu dou+ fee ipocrizie)!

Farfuridi intra în aceeaşi cate$orie a dema$o$ului, dar este îns+ un prost de o teri#il+ fudulie! +rereadespre sine este superlati%+, şi şi-o m+rturiseşte admirndu-se în ipostazele sale ci%ice (VEu am, n-ams+-ntlnesc pe cine%a, la zece fi7 ma+ duc în tr$I) şi ideolo$ice (Vtr+dare s+ fie, dar s-o ştim şi noiI)=nsuficiena intelectual+ a personaBului, o#tuzitatea minii se rele%+ prin totala confuzie semantic+ şi $ramaticalîa discursurilor, delicioase mostre ale umorului a#surd!

5mpreuna cu >r!nzovenescu, Farfuridi alc+tuieşte un cuplu comic, o perece contrastant+;emperamentului coleric al celui din urm+ i se opune firea domoal+, precaut+ a lui *rnzo%enescu! "m#iitr+iesc cu spaima de tr+dare, %or s+ anune centrul de cele ce se petrec în Bude, dar se tem s+ nu li seVrecunoasc+ slo%a la tele$rafI! 4umele lor, cu rezonane culinare, sunt deri%ate su#til cu sufi7e onomastice$receşti sau romneşti!

,gamemnon Dandanac2e este un tic+los dema$o$, întrucipare a r+ului cel mai r+u' mai prost dect

Farfuridi şi mai canalie dect Caa%encuI (dup+ m+rturisirea autorului)! :antaBul este pentru el o form+ dediplomaie! "$ami+ e un stupid peltic, lo%it de amnezie, mndru îns+ de familia sa de la VpatruzsoptI! ortretuls+u e caricatural-$rotesc, strnind deopotri%+ rsul şi dezapro#area, prin contrastul iz#itor cu numele pe care îl poart+!

Cetăţeanul turmentat este un tip realmente simpatic, dar nu inocent pentru c+ înainte de a aducescrisoarea VandrisantuluiI, o citeşte mai înti su# felinar! .t+ruina lui în aciune este de fapt un tic profesionalal unui fost poştaş! 9e%enit VapropitarI, cet+eanul are acum drept de %ot, iar %eşnica sa eni$ma este' Veu cucine %otez SI! rin replica lui' VHapoi, dac+-i pe poft+, eu nu poftesc pe nimeniHI se descoperea mecanismul$+unos al campaniei electorale!

&G


25/29

02iţă "ristanda este tipul poliaiului slu$arnic, marioneta în m+na puternicilor zilei, cu o etic+ modelat+dup+ interes! .e ded+ la m+runte afaceri, dupa o de%iz+ practic+' Vdac+ nu cur$e, pic+I, ori îndemnat de soie'Vi+, i+, pup+-l în #ot şi-l pap+ tot, ca s+tulul nu crede la +l fl+mndI! 5ncalc+ le$ea din ordinulsuperiorilor s+i, şi e $ata s+-şi ofere ser%iciile celui mai puternic! ersonaBul este admira#il caracterizat %er#al'foloseşte frec%ent termeni populari (mai ales re$ionalisme), deformeaz+ neolo$ismele (V#ampirI, VfamelieIVcatrindal+I, VrenumeraieI), şi încalc+ f+r+ comple7e re$ulile $ramaticale! ;icul sau %er#al' VcuratI produceasociaii comice (Vcurat murdarI)! 4umele personaBului, luat de la un Boc moldo%enesc în care se #ate pasulîntr-o parte şi alta, f+r+ s+ se porneasc+ niciunde, este de o mare putere de su$estie, potri%indu-se cu şiretenia

primiti%+ a lui ristanda!"utorul V.crisorii pierduteI pune în sluB#a satirei toat+ $ama comicului' ironia, zeflemeaua, #atBocura,

in%ecti%a, $rotescul!E7ist+, în primul rnd, un comic al situaiilor, rezultat din fapte nepre%+zute şi din prezena unor $rupuri

insolite (triun$iul conBu$al oe-;raanace-;ip+tescu, cuplul Farfuridi-*rnzo%enescu, di%ersele com#inaiide ad%ersari)! Cara$iale foloseşte sceme tipice, modalit+i cunoscute în literatura comic+ uni%ersal+, cum ar fiîncurc+tura, confuzia, coincidena, eci%ocul, re%elaiile succesi%e, XuiproXuo-ul (su#stituirea de personaBe),acumularea pro$resi%+, repetiia, e%oluia in%ers+, interferena)!

5n al doilea rnd, e7ist+ un comic al intentiilor, care reiese din atitudinea scriitorului fa+ de e%enimenteşi oameni! Cara$iale nu iart+ tr+spturile care îi fac pe oameni ridicoli, tratîndu-i cu ironie, cu umor, punndu-i însituaii a#surde sau $roteşti, demontînd mecanismele sufleteşti şi reducndu-i uneori la condiia simplificat+ a

marionetei!Comicul caracterelor surprinde, în comedia clasic+' a%arul, fanfaronul, or$oliosul, ipocritul, mincinosul

$elosul, l+udarosul, pedantul, p+c+litorul pacalit, prostul fudul! ersonaBul purt+tor al unui astfel de caracter esterezultatul unui proces de $eneralizare a tr+s+turilor unei cate$orii mai lar$i, de%enind un e7ponent tipic al claseiumane respecti%e! Cara$iale creeaz+ şi el o tipizare comic+, dar eroii lui au întotdeauna elemente care îi particularizeaz+, astfel ca nici unul nu seam+n+ cu cel+lalt!

Comicul de lim#aB este cu totul admira#il prin capacitatea cu totul ieşiz+ din comun a dramatur$ului de areine cele mai fine nuane ale lim#ii %or#ite! sul în acest caz este strnit de'a) prezena numeroaselor $reşeli de %oca#ular! Cu%intele (mai ales neolo$ismele) sunt deformate prin pronunie $reşit+ (VfamelieI, VrenumeraieI, VandrisantI, Vple#icistI) sau prin etimolo$ie popular+ (VscrofuloşiIVcapitaliştiI-locuitori ai Capitalei), dar şi prin lipsa de proprietate a termenilor (Vli#er-scim#istI elastic în

concepii)! #) înc+lcarea re$ulilor $ramaticale şi a lo$icii, cum ar fi' polisemia (Vne-am r+cit împreunaI), contradicia întermeni (Vdup+ lupte seculare care au durat aproape zece aniI sau V1& trecute fi7I), asociaii incompati#ile(V=ndustria romn+ este admira#il+, e su#lim+, putem zice, dar lipseşte cu des+%rşireI), nonsensul (Vdin dou+dai-mi %oie, ori s+ se re%izuiasc+, primescQ dar s+ nu se scim#e nimicaHI), truismele-ade%+ruri e%idente (Vun popor care nu mer$e înainte st+ pe locI, sau Vo soietate f+r+ prinipuri, care %a s+ zic+ c+ nu le areI), e7presitautolo$ice (Vintri$i proasteI) sau construc ii proli7e (Vcare %a s+ zic+Hcum am zieHîn sfrşit s+ tr+iasc+I)!țc) repetiia aproape o#sedant+ a unei specificit+i de lim#aB care deplaseaz+ atenia de la fondul comunic+rii laforma ei! >a multe personaBe, nu mai e important ce spun, ci cum spun, ele fiind pecetluite în propria lor%or#ire, pentru c+ prin lim#aB se %erific+ ceea ce se pretind şi ceea ce sunt în fond!d) nepotri%irea rezultat+ din interferena stilurilor! Multe personaBe folosesc un re$istru al lim#aBului (stil) în

total+ contradicie cu situaia concret+ a momentului (e7! discursul lui 9andanace)E7ist+, în sfrşit, un comic de nume, de o sa%oare inimita#il+! Cara$iale do%edeşte mai mult rafinamentdecat înaintaşul s+u "lecsandri, şi ale$e nume care s+ su$ereze dominanta de caracter a personaBelor, ori$ineasau rolul lor în desf+şurarea e%enimentelor!

eniul comic al celui mai mare dramatur$ romn este profund ori$inal şi rezultatele lui in de ocom#inare inimita#il+ a tuturor miBloacelor!

&


26/29

9"MT =CTM"=4 .


27/29

& aparţin!nd prin e8celenta


28/29

- societetatea m+r$init+, anosta, care a$reseaz+ şi depersonalizeaz+ fiina uman+, în care omul este supusunor le$i pe care le nu le apro#+ şi nu le înele$e şi în care se d+ o cumplit+ lupt+ pentru e7isten+ (D%eşnicamistuireD)

- în întunericul lumii în care tr+ieşte, lona afla c+ este Dtrestie $nditoareD, de%ine conştient de rostuls+u, se opune unui uni%ers ostil şi trece de la starea de inconştien+ la demersul lucid' D?n sfert de %ia+ îl pierdem f+cnd le$+turi! ;ot felul de le$+turi între idei, fluturi, între lucruri şi praf! ;otul cur$e aşa de repede şinoi tot mai facem le$+turi între su#iect şi predicatD!

\ marea - spaiu insta#il care face s+ alunece printre %aluri orice fel de certitudine - spaiu %isceral, matriceal, %ilonzat ne$ati% întruct nu este posi#il+ renaşterea e%adarea - înşel+toare, uni%ers încis ca şi #urile peştelui, sim#ol al macrocosmosului care încide iremedia#ilmicrocosmosul - e7istena înesat+ de un şir neîntrerupt de capcane'

D"pa asta e plin+ de nade, tot felul de nade frumos colorate! 4oi, peştii, înotam printre ele atat derepede, înct p+rem $+l+$ioşi! /isul nostru de aur e s+ în$iim una, #ineîneles, pe cea mai mare! 4e punem în$nd o fericire, o speran+, în sfrşit ce%a frumos, dar peste cte%a clipe o#ser%+m mirai ca ni s-a terminat apa!D

\ ceilali doi pescari mui - e%ideniaz+ lipsa de comunicare în acest uni%ers ostil nu funcioneaz+ în acestspaiu încis niciunul dintre atri#utele umanului' ne%oia de comunicare cu ceilalti, sentimentul solidarit+ii

umane, setea de aspiraie, cautarea identit+ii de sine, nostal$ia sta#ilit+ii, dorina de li#ertate!

\ scndura din miBlocul m+rii pe care lona %iseaz+ s+ o instaleze - este un sim#ol al statorniciei în Bocul neo#osital apelor, fra$il popas în calea Dr+t+cirii înainteD, pe care s+ se odineasc+ pesc+ruşii

- dorina de a $+si un reazem în aceasta e7isten+ sordid+, lipsit+ de idealuri!

\ .emnificaia $estului final- unii e7e$eti - $estul lui lona de a-şi spinteca #urta R înele$ereane%oii de a se înfrn$e sau de a se

st+pni pe sine însuşi dup+ ce înfrn$e colosul- alii - îndreptnd cuitul spre sine, lona nu mimeaz+ $estul sinuciderii, el pleac+ în marea c+l+torie a

cunoaşterii, într-o sim#olic+ însoire cu unica certitudine pe care a putut-o afla' upta lui lona e lupta omului cu natura, cu condiia lui e7terioara' tra$ic+ e încearcarea lui de a ieşi lalumin+ ,spintecnd #urile succesi%e ale peştelui tra$ic+ e %ictoria lui lona asupra peştilor! 5naintea ociloromului, care a silit natura s+-l asculte, nu se întinde dect pustiul, plaBa arid+ de nisip murdar! entru c+ acestsfrşit reprezint+ a#ia un început, c+utnd s+-şi cucereasc+ li#ertatea el a de%enit mai puin li#er ca oricnd înlun$a şi torturanta lui lupt+, el şi-a uitat numele, trecutul, %iaa! eamintitndu-şi-le, lona înele$e c+ tre#uia s+înceap+, de fapt, cu sine'

D!!!drumul, el a $reşit-o! ;re#uia s-o ia în partea cealalt+! (.tri$+) lona, lonaaaQ e in%ers!;otul e in%ers!DDestul final al eroului nu e o sinucidere, ci o sal%are! .in$ura sal%are - care înseamn+ c+ lupta continu+

şi dup+ ce condiia tra$ic+ a fost asumat+! 9e aici, #ucuria cu care lona îşi spune cele din urm+ cu%inte deîncuraBare, înainte de a înfrunta, înca o dat+, destinul'

Yata,lonaQ (5şi spintec+ #urta)! +z#im noi cum%a la lumin+Z! "de%+rata m+reie a lui lona este de a fi

luat cunoştina de sine, de fora sa' de aici înainte, el %a putea fi ucis, dar nu înfrntD (4icolae Manolesu)D.inuciderea nu este în cazul lui lona o soluie a ieşirii din Ycomedia e7isteneiZ ca pentru eroii luiCamus!D(E!.imion)! e eroul lui M!.orescu il preocup+, în primul rnd posi#ilitatea ieşirii Ddin ce%aD, Dodat+ cete-ai n+scutD, credina c+ moartea nu este dect un pra$ sim#olic, un nou cap+t de drum şi nu un sfrşitD înefortul indi%idului de a se înst+pni asupra necesarului şi asupra lui însuşi! ;ra$icul nu rezid+ deci în moartea propriu-zis+, ci în curaBul confrunt+rii destinului propriu (destinul-Buc+rie) cu destinul implaca#il al lumii!

&8


29/29

TESTE DE EVALUARE

1. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi, comparativ, două personaje dintr-o comediestudiată, pornind de la ideile exprimate în următoarea afirmaţie critică : „ Tendinţa comediei este de a-şireduce personajele la scheme morale abstracte, cu simplă funcţionalitate comică. În acest sens,comedia constituie, poate cea mai compunere literară, apropiată cel mai mult de condiţiaabstracţiunii şi a esenţei: cteva !esturi, procedee, "!uri plastice stereotipe, #n situaţii invariabile,tipi$ate.% (Adrian Marino, &icţionar de idei literare)

2. Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre particularităţi ale compoziţiei şi ale construcţieisubiectului într-o operă dramatică studiată.

3. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre orme de maniestare ale dramatur!iei "n teatrulmodern, ilustrate într-o operă literară studiată, pornind de la ideile exprimate în următoarea afirmaţie: ,,Teatruleste un domeniu #n care, mai mult ca oriunde, obişnuinţele, clişeele, tiparele !ata făcute, procedeelemecanice, sunt !reu de urnit. 'nerţia lor e uci!ătoare. (u e rău, ca din cnd #n cnd, să pătrundă #naceastă lume #nchisă un om care să poată arunca o privire nouă asupra altor lucruri vechi)). (MihailSebastian, *urnal '' )

4. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre aspectele comicului de caracter şi de mora#uri într-o comediestudiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

pre!i"area a patru trăsături ale comediei, !a operă dramati!ă# evidenţierea mi$loa!elor de reali"are a !omi!ului de !ara!ter %i de moravuri în !omedia aleasă, prin referire la temă %i la!onfli!t# pre"entarea su!!intă a două persona$e ale !omediei, ilustrative pentru utili"area, în !omedia aleasă, a !omi!ului de!ara!ter %i de moravuri# exprimarea unei opinii ar&umentate despre rolul !omi!ului de !ara!ter %i al !omi!ului de moravuri, în textul literar ales'

. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi tema şi #iziunea despre lume, reflectate într-o comediestudiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: evidenţierea trăsăturilor !omediei pentru !are ai optat, !are fa! posibilă în!adrarea întro tipolo&ie, întrun !urent !ultural literar,

întro perioadă sau întro orientare temati!ă# pre"entarea temei !omediei, refle!tată în textul dramati! ales, prin referire la două s!ene se!venţe situaţiiale !onfli!tului# sublinierea a patru elemente ale textului dramati!, semnifi!ative pentru ilustrarea vi"iunii despre lume a autorului a

unuia dintre persona$e (de exemplu: acţiune, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectuluiparticularităţi ale compo$iţiei, construcţia personajului, modalităţi de caracteri$are, limbaj et!')# exprimarea unei opinii ar&umentate despre modul în !are tema %i vi"iunea despre lume sunt refle!tate în !omediaaleasă'

. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi tema !i #iziunea despre lume, reflectate într-o operădramatică studiată, aparţin"nd perioadei postbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: evidenţierea trăsăturilor operei dramati!e pentru !are ai optat, !are fa! posibilă în!adrarea întro tipolo&ie, întrun !urent !ulturalliterar, întro perioadă sau întro orientare temati!ă# pre"entarea temei refle!tată în textul dramati! ales, prin referire la două s!ene se!venţe situaţii ale!onfli!tului# sublinierea a patru elemente ale textului dramati!, semnifi!ative pentru ilustrarea vi"iunii despre lume a autorului aunuia dintre persona$e (de exemplu: acţiune, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectuluiparticularităţi ale compo$iţiei, construcţia personajului, modalităţi de caracteri$are, limbaj et!')# exprimarea unei opinii ar&umentate, despre modul în !are tema %i vi"iunea despre lume sunt refle!tate în operadramati!ă aleasă'

romana-12 a- b fr- prof. cosescu adina.doc

Documents