ruine mistice in romania

8/14/2019 Ruine Mistice in Romania

1/126

Options

DisableGet Free Shots

2012 Era NoastraMistere.Enigme. Civilizatii disparute.Organizatiisecrete.Enigme romanesti.Piramidele.Mistereleistoriei.Fenomeneinexplicabile.Paranormal.Disparitii.Ipoteze.2012.Apocalipsa.

Acas Politica

1
https://account.snap.com/signup.php?source=2012en.wordpress.com&campaign=viral-foothttp://2012en.wordpress.com/http://2012en.wordpress.com/http://2012en.wordpress.com/politica/http://www.snap.com/snapshots.php?source=2012en.wordpress.com&campaign=charity-ribbon#shareshttp://2012en.wordpress.com/category/mistere-din-romania/http://2012en.wordpress.com/category/mistere-din-romania/http://2012en.wordpress.com/category/mistere-din-romania/https://account.snap.com/signup.php?source=2012en.wordpress.com&campaign=viral-foothttp://2012en.wordpress.com/http://2012en.wordpress.com/http://2012en.wordpress.com/politica/


2/126

Dracula - Legenda lui Vlad Tepes.

Se presupune c Vlad epe, fiul lui Vlad Dracul s-a nscut n1431,mai probabil la curtea domneasc dinTrgovite ca majoritatea voievozilor munteni, sau

poate laSighioara n timp ce tatl su se afla n Ardean ntre anii 1431-1436(vezi: [1] (dinpcate sursa, oricum controversat, este n limba german)) numele lui oficial fiindValdislaus I Basarab-Luxemburg, botezat n sfnta cristelni de la biserica Sfnta Maria.El obinuia ns s se semneze cu numele tatlui su, Dracula, fapt dovedit de o primnsemnare documentar de la Bucureti, datat 20 septembrie1459, i de portretul datorat luiOdhsenbach Stambuch (Stuttgart).Termenul de Dracula este derivat din romnescul - Drculea - fiul lui Dracul, tatl su avndacest titlu datorit decoraiei, primit de la regele Ungariei, care nfia undragon.

Legend

Scriitorul britanic Bram Stokerputea uor consulta la Royal Library dinLondra cteva din acele gravuri sseti dinsecolul XV, ce se gseau i n coleciile de laBritish Museum, n care Vlad epe este descris ca un monstru, un vampir ce bea snge deom i un mare amator de cruzimi. A avut probabil acces i la carteaHistory of Moldavia andWallachia a lui Johann Christian Engel, care l descrie pe Vlad epe ca un tiran sngeros,ceea ce i-a dat probabil ideia s iaprinulValahiei ca model pentrupersonajul su fictiv,Dracula. Unii istorici au propus ideea c Stoker ar fi avut o relaie de amiciie cu un

profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius Vambery (HermannVamberger), i este posibil ca acesta s i fi dat informaii despre Vlad epe. Mai mult, faptulc Dr. Abraham Van Helsing l menioneaz peprietenul su Arminius n romanul din1897 ca

surs a cunotinelor sale despre Vlad al III-lea numit Dracula, pare s sprijine aceastipotez. Trebuie reinut i faptul c aceasta pare s fie singura cauz, neexistnd o legturreal ntre Vlad Drculea din istorie (1431-1476) i mitul literar modern al vampirului careeste cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, meniuni istorice iexperiene personale pentru a realiza un personaj complex. Pe de alt parte, merit menionatfaptul c detractorii politici principali ai lui Vlad - n general saii - se foloseau de sensul dediavolal cuvntului drac pentru a umbri reputaia voievodului. Astfel ar putea asociereadintre cele dou sensuri ale cuvntului, dragon i diavol, s explice o legtur mai puternicntre Vlad epe ivampirism?

Tot Bram Stokera avut ideia s asociaze acestei legende europene un animal sud-american:

liliacul hematofag zis Vampir(Desmodus rotundus).

2
http://2012en.wordpress.com/2008/10/17/dracula-legenda-lui-vlad-tepes/http://2012en.wordpress.com/2008/10/17/dracula-legenda-lui-vlad-tepes/http://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_?epe?http://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_?epe?http://ro.wikipedia.org/wiki/1431http://ro.wikipedia.org/wiki/1431http://ro.wikipedia.org/wiki/T?rgovi?tehttp://ro.wikipedia.org/wiki/T?rgovi?tehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi?oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi?oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1431http://ro.wikipedia.org/wiki/1436http://www.hog-schaessburg.de/sn12/denkmal.htmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure?tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1459http://ro.wikipedia.org/wiki/1459http://ro.wikipedia.org/wiki/Stuttgarthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dragonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dragonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bram_Stokerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa?ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/British_Museumhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prin?http://ro.wikipedia.org/wiki/Valahiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Personaj_fictiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Roman_(literatur?)http://ro.wikipedia.org/wiki/1897http://ro.wikipedia.org/wiki/1897http://ro.wikipedia.org/wiki/1431http://ro.wikipedia.org/wiki/1476http://ro.wikipedia.org/wiki/Vampirhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vampirism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vampirism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Bram_Stokerhttp://2012en.files.wordpress.com/2008/10/bram-stoker.jpghttp://2012en.files.wordpress.com/2008/10/drcula-fantesy.jpghttp://2012en.wordpress.com/2008/10/17/dracula-legenda-lui-vlad-tepes/http://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_?epe?http://ro.wikipedia.org/wiki/1431http://ro.wikipedia.org/wiki/T?rgovi?tehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi?oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1431http://ro.wikipedia.org/wiki/1436http://www.hog-schaessburg.de/sn12/denkmal.htmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure?tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1459http://ro.wikipedia.org/wiki/Stuttgarthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dragonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bram_Stokerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa?ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/British_Museumhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prin?http://ro.wikipedia.org/wiki/Valahiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Personaj_fictiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Roman_(literatur?)http://ro.wikipedia.org/wiki/1897http://ro.wikipedia.org/wiki/1431http://ro.wikipedia.org/wiki/1476http://ro.wikipedia.org/wiki/Vampirhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vampirism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Bram_Stoker


3/126

Originea poreclei epe

Porecla este n legatur cu ideea c Vlad ar fi fost un despot nsetat de snge care a instituitpentru prima oar, ca msur punitiv, trasul n eap.

Aici trebuie facut o precizare. Vlad Tepe a adoptat aceast metod, extrem de rspndit nEvul Mediu occidental, de la vrul su bun tefan cel Mare, acesta din urm fiind primul carea folosit acest teribil supliciu n rile romne.Oricum, despre tefan cel Mare exist descrierea fcut de Ion Neculce, n lucrarea antologicintitulat O sam de cuvinte unde este descris ca fiind un om nu mare de stat, aprig i laospee degrab vrstoriu de snge fr de giude.Ori aceast descriere spune multe despre caracterul domnitorului moldovean. La fel deeronate sunt i descrierile fcute de negustorii sai din Braov, care afirmau cum c

domnitorul Vlad lua masa nconjurat de epe n care agonizau nefericiii czui prad mnieidomneti.

3
http://ro.wikipedia.org/wiki/?tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Neculcehttp://2012en.files.wordpress.com/2008/10/tras-teapa.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/?tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Neculce


4/126

Totul nu s-a dovedit a fi dect nite afirmaii calomnioase, datorate faptului c dup urcarealui Tepe pe tron, acesta a instaurat taxe vamale i de tranzit celor care treceau prin araRomneasc spre Bucureti,Bulgaria sau Istambul.

Presa strin i ecranizri

Dac nu ar fi scris Bram Stoker romanul Dracula n 1898, cu siguran Vlad epe ar firmas necunoscut pentru cei din afara Romniei.Dei romanul se ndeprteaz de realitate, descriindu-l pe Vlad epe ca un personajmitologic - vampir, el este cauza notorietii de care se bucur i n prezent domnitorul romn.Prima ecranizare a romanului a fost fcut n Germania n 1922, filmul numindu-seNosferatu, Eine Symphonie des Grauens (Nosferatu. O simfonie a ororilor), avndu-l ndistribuie pe actorul Max Schreck.

Numele contelui Dracula este schimbat aici n contele Orlok, din cauz c regizorul filmului,F.W. Murnau nu putuse obine la acea vreme acordul autorului pentru ecranizare. Numele de

Nosferatu seamn evident cu vorba nesuferitu[necesit citare]

prin care stenii romni de odinioarevocau Dracul.

Ecranizarea propriu-zis a romanului (cu numele eroului neschimbat) se filmeaz n 1931 -horror-ul clasic Dracula, avndu-l n rolul principal pe actorul de origine maghiar BelaLugosi.Ultima ecranizare - i cea mai fidel, i cea mai cunoscut - este filmat n 1992. Filmul -Bram Stokers Dracula este regizat de Francis Ford Coppola i are n distribuie actoriconsacrai de la Hollywood (unii dintre ei necunoscui la acea vreme), ncepnd cu GaryOldman - contele Dracula, alturi de Anthony Hopkins - Dr. Van Helsing, Winona Ryder,Keanu Reeves i Cary Elwes, care mai trziu joac i n Shadow of the Vampire (Umbra

Vampirului), mpreun cu John Malkovich i William Dafoe, un film despre ecranizareaNosferatu.Personajul mititc Dracula, este cunoscut n primul rnd pentru pedeapsa prin trasul n eap aceretorilor, hoilor, etc. De aici i numele (Vlad)EPE.Sunt prezente n folclorul romnescpovetile cu strigoi,povetile cu vampiri ipovetile cuvrcolaci.

Sursa : wikipedia.ro

Legendele au nevoie de misterul in care s-au nascut pentru a supravietui. Prea multeexplicatii le le ucid frumsetea. Asa se intampla de veacuri si cu povestea lui Vlad

Tepes, enigmaticul print valah, cu istoriile despre iubirea sa nestiuta si despre ocomoara fabuloasa, pierduta undeva sub apele unei fantani

Despre Vlad Tepes, domnitor al Tarii Romanesti, s-a spus ca ar fi fost de faptmodelul lui Draculai, singuraticul conte-vampir a carui soarta incepe si se sfarsesteintr-o trecatoare din inima Carpatilor. Domnia lui a fost agitata si s-a petrecut intr-olume la fel de miscatoare si de nesigura.

Ordinul DragonuluiVlad se incoroneaza in vremea cand Henric al VI-lea si englezii se luptau in Razboiulcelor Doua Roze, cand in Ungaria domnea marele rege de origine romana MateiCorvin si cand sultanul Mahomed al II-lea spulbera cu ostile lui Europa crestina.Radacinile controversatelor povesti sunt, aparent, usor de deslusit. Primul dintre

4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istambulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anthony_Hopkinshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pove?tile_cu_strigoihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pove?tile_cu_vampiri&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pove?tile_cu_vampiri&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pove?tile_cu_v?rcolaci&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pove?tile_cu_v?rcolaci&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istambulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anthony_Hopkinshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pove?tile_cu_strigoihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pove?tile_cu_vampiri&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pove?tile_cu_v?rcolaci&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pove?tile_cu_v?rcolaci&action=edit&redlink=1


5/126

Draculesti, celalalt Vlad, tatal lui Tepes, care era guvernator al Transilvaniei, a fostprimit de imparatul Sigismund in Ordinului Dragonuluii - Drago, un ordin ciudat,construit impotriva simbolisticii bisericii, fiind dedicat balauruluii ucis de SfantulGheorghe. Istoricii spun ca de la numele ordinului, Drago, ordin in care a fost primitin secret si Tepes, deriva porecla Dracul, care ulterior s-a transformat in Dracula. De

aici insa intri pe taramul misterului.

O poveste de iubireAventuroasa viata a printului Dracula se scurge, vreme de trei domnii, intre doveziistorice acceptate si legende transmise din om in om, intre semnele sigure aletrecerilor lui prin lume si enigmatica sa moarte, care n-a putut fi probata cu adevarat,niciodata. Ciudat, dar nimeni nu stie cu exactitate unde si cand ar fi sfarsit VladTepes. Exista doar mentiuni fugare si ipoteze neconfirmate. Izvoarele din vechime,parte din ele consemnate de profesorul american de origine romana Radu Florescu,ii contureaza lui Vlad un portret de erou romantic. Devenit print al Valahiei dupa ce afost ostatic la curtea sultanului Murad al II-lea, Tepes, nepot al lui Mircea cel Batran, il

ucide pe asasinul tatalui sau si se desparte de fratele lui, Radu cel Frumos, care ii vapurta o dusmanie fara istov, pricina a damnarii de mai tarziu. Radu, favoritul turcilor latron, l-a urmarit pe Tepes pana la castelul Poenari, de pe malul raului Arges. Conformlegendei, aici se sinucide sotia lui, aruncandu-se de pe stanci, pentru a nu fi prinsade turci, in vreme ce Vlad reuseste sa scape printr-un pasaj secret din munte. Ajutatde niste tarani, el ajunge prin Arefu, in Transilvania, la varul sau, Matei Corvin, underamane vreme de 12 ani. La Visegrad se naste legenda lui Dracula, vampirul farasomn, pornita dintr-o poveste de iubire. Tanarul Vlad se indragosteste nebuneste desora regelui Ungariei si incearca sa fuga cu ea peste munti. Pentru dragosteafrumoasei printese maghiare, se pare ca Vlad trece la catolicism si chiar se insoaracu ea in cadrul unei ceremonii nestiute de nimeni, oficiata in secret in modestul casteldin pasul Tihuta, trecatoarea din inima Carpatilor. Iubirea interzisa a celor doiprovoaca mania lui Matei Corvin, care isi rapeste sora si o aduce inapoi in Ungaria.Furios, Vlad arunca blestemul sangelui asupra familiei regale ungare si isi vindesufletul diavolului, intr-un legamant de a deveni vesnic ne-mort, semn al supuneriifata de Lucifer, Printul Intunecat. De atunci, orice incercare de a-l ucide era, sespune, sortita esecului, aceasta fiind si explicatia decapitarii sale caci, devenindvampir, nu putea fi omorat altfel.

Printul fara moarteDupa parerile altor istorici si cercetatori, nimic nu dovedeste faptul ca, asa cum se

crede, lui Vlad Tepes i s-ar fi taiat capul, care a fost dus la Constantinopole, cadovada a mortii sale, si nici ca acesta ar fi fost furat din capitala Turciei si ingropat, in1476, sub lespedea de piatra de la Snagov. Insa vampirologii sustin ca Dracula nu adisparut niciodata definitiv din lume, ci ca este doar adormit de cateva sute de anisau poate se ascunde in intunericul locurilor din preajma mormantului sau.Cert este ca urmele misteriosului conte Dracula incep si se intorc mereu undevaaproape de Bucuresti, oras a carui prima mentiune scrisa (20 septembrie 1459)dateaza tot de pe vremea acestui voievod. Aici, intr-o manastire micuta, ridicata pe oinsula din mijlocul lacului Snagov si unde exista doar un singur calugar, stau ferecatemulte dintre enigmele ce inconjoara disparitia straniului print. In centrul bisericii de peinsula, in fata altarului poleit se afla o lespede funerara simpla, taiata in piatra alba si

luminata de palpairile galbui aruncate de doua candele. Sub ea se zice ca ar fiingropat capul desprins de trup al lui Vlad Dracula, printul fara moarte. Undeva in

5


6/126

adanc, sub turla clopotnitei, se spune ca se afla un complex de tuneluri siascunzatori subterane care trec pe sub lac si despre care nu se stie nici acum undeajung. Povestea spune ca prin adancul intortocheat al lungilor coridoare scufundates-ar ascunde de lumina zilei sufletul blestemat sa nu moara niciodata al voievoduluiVlad. Iar alaturi, ferite de umbra bisericii, sclipesc adancurile unei fantani sub izvorul

careia si-ar fi ingropat odoarele si o comoara fara pret.

Ceausescu a ordonat zidirea coridoruluiToate acestea pot fi doar simple vorbe, tot asa cum, la fel de bine, pot ascunde urmede adevar. Dovezi nu sunt nici de o parte, nici de alta. Doar semne stranii, care nupot fi descifrate, semne ramase din vechime, din cei aproape 200 ani candmanastirea a fost total pararsita si despre care staretul Snagovului, parintele Varafil,nu vorbeste aproape deloc. Nu stie, zice, decat din auzite, despre enigmele bisericii,scris nu e nimic, si nici el nu e aici de asa de multa vreme ca sa fi verificat ceva.Poate sa fie si asa cum spune cuviosul parinte ori poate canoanele bisericii ii oprescvorbele. Insa batranii din comuna de peste lac povestesc despre lucruri stranii si

despre semne care ingrozesc. Despre sunetele ce se aud de pe insula in noptile incare furtuna urla deasupra apelor, sunete tanguite ca un tipat prelung venite dincapatul debarcaderului, acolo unde apa ar fi inchis trecerile catre tuneluri si dinspreclopotnita unde se deschidea odata galeria lui Draculai. Despre cei cinci oamenicare au disparut fara urma pe cand cautau intrarea catre tainitele comorii conteluiblestemat, asta chiar inainte ca Ceausescu sa fi pus sa se zideasca coridorul careajungea pana sub Palatul Prezidential. Apoi de apa fantanii fara fund, cea care nu sealtereaza niciodata, asemenea agheasmei, fiindca are o concentratie foarte mare deioni de argint pur. Ori despre umbre negre, latite peste apa, si focuri albastre plutindpe apa fantanii fara somn si despre urletele de lupi din noaptea Sfantului Gheorghe,cand pe insulita nu traieste nici picior de animal salbatic, necum de lup. Pricina espiritul lui Tepes.

Mormantul e gol?Oamenii povestesc ca peretii clopotnitei au doua urmei inchise, ce nu se pot uscaniciodata, fiindca pe acolo rasufla trecerile din adanc pe unde umbla contele faraodihna. Si tot din pricina lui Dracula niciunul dintre cei care au incercat nu a reusitvreodata sa sece fantana cu ghizduri cioplite rotund, in piatra, ca sa afle tainaincaperilor neumblate de om aflate dedesubt si peste care danseaza, in noptile faraluna, lumini albastrui. Cel care ar putea face asta ar afla, se zice, secretul obtineriicelui mai pur aur din lume, Aurul Roman, cel ce continea 99,5% aur. Dar n-ar fi

treaba simpla, caci ar trebui sa cunoasca mai intai scrierile de la Scholomance,vestita Universitate de magie neagra, mostenite de contele Dracula, din vremea candDiocletian a poruncit distrugerea manuscriselor de alchimie pentru a fi sigur camoneda sa ultrapura, aureus, n-ar fi putut sa fie falsificata de alchimisti.Vorbe sau nu, basme de Ev Mediu intunecat sau iluzii, batranii se tem si isi fac de treiori cruce daca vine vorba despre mormantul din manastire. Multi cred ca sub placagroasa zidita in pardoseala nu exista nimic. Si asta nu pentru ca trupul lui Tepes ar fiingropat in alta parte, la Stambul ori aiurea prin lume, ci fiindca el ar fi reusit cumvasa pacaleasca timpul, ducand de secole povara unei osande de nebiruit: moarteafara moarte.Cat adevar si cat e fictiune in legenda lui Vlad Tepes? Nimeni nu stie cu exactitate si

poate ca nici nu trebuie sa ne hazardam intr-un raspuns ferm. Caci, in definitiv,fiecare are dreptul sa-si aleaga bucatai de mister si de aventura in care sa creada.

6


7/126

Si, asa cum te duci sa vezi casa Julietei si a lui Romeo ori carciuma unde se spuneca bantuie umbra vrajitorului Faust, poti trece si lacul catre controversatul mormant altragicului Dracula. Sa-l vezi in tacere si sa cauti singur raspunsul la intrebarea cat demare sa fie pasul ce desparte taramul legendei de al realitatii. Si sa constati ca,uneori, pasul poate fi numai cat o falfaire de pleoape

octombrie 17, 2008 Scris de 2012en|Mistere din Romania | ceausescu,dracula,dragon,drakula, enigme,enigmele istoriei,fantome, impalare, istorie, mistere, mormant,ordinuldragonului, romania,ungaria,varcolaci, Vlad Dracula,vlad tepes, zombies |No Comments

Ada Kaleh, insula scufundata.

Numai cei main vrst i amintesc, poate, de farmecul inegalabil al petecului de pmnt terasat i de ariasoarelui, de trandafiri, gutui, leandri uriai, smochini i vi-de-vie, situat pe Dunre, la circatrei kilometri n aval de Orova. Ostrovul, care a cunoscut alternana vremurilor de rzboi ide pace, a fost rebotezat de ocupanii turci, n 1788, Ada Kaleh, ceea ce se traduce dreptFortreaa Insulei sau Cetatea Insulei. n 1971, turnul minaretului geamiei, locul derugciune a celor aproximativ 1000 de musulmani vorbitori de romn, a czut spulberat dedinamit, pentru a face loc apelor supranlate din cauza construirii barajului HidrocentraleiPorile de Fier, vedeta, un covor imens cu motive orientale (159 m) i o greutate de 480 kg,dar al sultanului Abdul Hamid al II-lea (1876-1909), umplndu-se de praf. A czut sub

privirile uimite ale btrnelor care nc mai purtau feregea i chiocul frumos de la intrarea ngeamie, unde credincioii mulsulmani i splau ritual minile i picioarele, acetia lund ncea mai mare parte calea Turciei, iar o mn de oameni pe cea a Orovei, a Turnului Severinetc. Ada Kaleh a dus sub ape multe regrete, dar i multe secrete, ce merit s fie scoase lalumin.Expediiile lui Hercule, ale argonauilor i ale barbarilorAda Kaleh s-a format din depozitele de prundi cu nisip amestecat cu ml crate de Crena iDunre peste blocurile stncoase de la baz, avnd 1750 metri lungime i 400-500 lime,

cam aceleai dimensiuni fiind menionate cu 2500 de ani mai nainte de printele istoriei,Herodot, despre insula numit pe atunci Cyraunis. Izolat n mijlocul btrnului Danubiu i

7
http://2012en.wordpress.com/2008/10/17/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/ceausescu/http://ro.wordpress.com/tag/ceausescu/http://ro.wordpress.com/tag/dracula/http://ro.wordpress.com/tag/dragon/http://ro.wordpress.com/tag/dragon/http://ro.wordpress.com/tag/drakula/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/enigmele-istoriei/http://ro.wordpress.com/tag/fantome/http://ro.wordpress.com/tag/fantome/http://ro.wordpress.com/tag/impalare/http://ro.wordpress.com/tag/istorie/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mormant/http://ro.wordpress.com/tag/ordinul-dragonului/http://ro.wordpress.com/tag/ordinul-dragonului/http://ro.wordpress.com/tag/ordinul-dragonului/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/ungaria/http://ro.wordpress.com/tag/ungaria/http://ro.wordpress.com/tag/varcolaci/http://ro.wordpress.com/tag/vlad-dracula/http://ro.wordpress.com/tag/vlad-tepes/http://ro.wordpress.com/tag/vlad-tepes/http://ro.wordpress.com/tag/zombies/http://2012en.wordpress.com/2008/10/17/dracula-legenda-lui-vlad-tepes/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/10/08/ada-kaleh-insula-scufundata/http://2012en.wordpress.com/2008/10/08/ada-kaleh-insula-scufundata/http://2012en.files.wordpress.com/2008/10/ada-kaleh.jpghttp://2012en.wordpress.com/2008/10/17/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/ceausescu/http://ro.wordpress.com/tag/dracula/http://ro.wordpress.com/tag/dragon/http://ro.wordpress.com/tag/drakula/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/enigmele-istoriei/http://ro.wordpress.com/tag/fantome/http://ro.wordpress.com/tag/impalare/http://ro.wordpress.com/tag/istorie/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mormant/http://ro.wordpress.com/tag/ordinul-dragonului/http://ro.wordpress.com/tag/ordinul-dragonului/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/ungaria/http://ro.wordpress.com/tag/varcolaci/http://ro.wordpress.com/tag/vlad-dracula/http://ro.wordpress.com/tag/vlad-tepes/http://ro.wordpress.com/tag/zombies/http://2012en.wordpress.com/2008/10/17/dracula-legenda-lui-vlad-tepes/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/10/08/ada-kaleh-insula-scufundata/


8/126

nconjurat de amfiteatrul munilor Alion i Damoglet, insula inspira mult linite. Datoritrolului strategic de trecere dintr-un bazin hidrografic al Dunrii n altul, de la linite la rzboinu a fost dect un pas. Grecii antici numeau insula Continusa, adic patria mslinului slbatic,un astfel de arbust fiind luat de aici de Hercule ca s-l transporte n templul tatlui su,Jupiter. Poetul Ovidiu menioneaz ns c Hercule, dup ce a cucerit ara uriaului Geryon ia frailor si, de pe insul, le-a luat nvinilor faimoasele cirezi de boi. n poemele epociidoriene, insula, denumit Continusa, este prezentat ca un trm fermector, de unde cei 15frai Argonaui au adus n patrie olivul simbolic. Prin apropierea insulei vor intra n secolul Iromanii n Dacia i, mai trziu, hoardele vizigoilor, ostrogoilor i hunilor, urmai derevrsarea slavilor.

Tunelurile de sub Dunre, secretul neelucidatIancu de Hunedoara a ordonat ridicarea primelor fortificaii pe insula mslinilor n 1444

pentru a o apra de expansiunea turcilor, dar dup dispariia regatului ungar la 1526, otomanii

au devenit stpnii zonei peste un secol i jumtate. Pentru a face fa confruntrilor cuaustriecii, otomanii au adus, n 1716, 4000 de lucrtori din ara Romneasc s ridicefortificaii pe insul. Inutil, deoarece, n anul urmtor, armatele prinului Eugeniu de Savoiaocup insula, denumit pe hrile vremii Carolina. Prinul a hotrt ridicarea unei puternicefortificaii n stilul cunoscut dup numele arhitectului Vauban, fortreaa fiind prevzut ncoluri cu bastioane, legate de dou redute extreme prin galerii subterane. Neobositul cltorM.T. Romano menioneaz c, n perioada interbelic, se vedeau nc pe malul srbesc alDunrii, urmele unde rspundeau tunelurile. Romano mai dezvluie c, dup spuselelocalnicilor, o alt galerie comunica cu malul romnesc, concluzionnd c o astfel de lucrare

trebuie s fi ridicat multe dificulti. Cert este c zidurile cetii, cu o grosime maxim de 25de metri, au rezistat, n 1737, timp de 69 de zile, la dou asedii turceti. n 1810, pe ziduri,pentru scurt vreme, au fost ridicate steagurile ruseti ale batalionului de panduri condus deTudor Vladimirescu. Prin nelegerile dintre Poart, care stpnea insula Ada Kaleh dupTratatul de la Berlin (1878), i Viena, puterea protectoare, populaia turceasc insular cu oconstituie vionic i nalt ca statur au primit privilegii importante, printre care cel de aimporta orice fel de mrfuri, n orice cantitate, fr nici o tax vamal, situaie ce a durat pnn 1918. Fortreaa i cazematele ncep s se surpe treptat, dup ce, n 1885, prin decretarea dectre Austro-Ungaria a statutului insulei Ada Kaleh drept garnizoan deschis, autoritileau retras tot ce au considerat recuperabil din fortificaii. Astfel c, acestea nu au jucat niciun

rol cnd, la 19 august 1916, dou companii romneti au ocupat vremelnic insula. PrinTratatul de Pace semnat de Bucureti cu Turcia n 1923, Ada Kaleh cu ruinele ei impozante decetate au revenit Romniei, aceste ruine fiind nghiite definitiv de ape prin inundareaartificial a insulei n anii 70, iar proiectul ceauist de reconstruire a vechii ceti pe ostrovulimian, la 5 km, n aval pe Dunre, de Tr. Severin, nu a fost dus la bun sfrit. Urme alecivilizaiei insulare se mai gsesc la muzeul Regiunii Porile de Fier.

Mischin Baba, prinul cu nsuiri paranormaleG. Lungulescu scria n Universul din 13.08.1932 despre minunile ultimului prin Samanid

din vechea dinastie de Uzbec, care, n 1786, a renunat de bunvoie la tron, plecnd dinBuhara, dup cum i se ceruse n vis, pe insula socotit sfnt de la Dunre. Prinul Mischin

8


9/126

Baba, foarte credincios i nvat, a ajuns dup multe peripeii n Ada Kaleh, stabilindu-se nhrubele cetii unde a dus un trai foarte modest. A rmas n memoria localnicilor prin faptelesale paranormale, printre care redarea sntii fiului caimacamului, Osman Bey, bolnav denervi, i umplerea butoaielor goale cu vin dintr-o crcium, printr-o simpl atingere. Adecedat la crsta de 95 de ani, fiind ngropat la dorina sa expres n solul nisipos din insul,mormntul su devenind loc de pelerinaj pentru credincioii din ntreaga lume musulman.Mormntul su, ca i o parte a cimitirului musulman cu cea mai veche piatr de la 1963, a foststrmutat cu prilejul lucrrilor hidroenergetice amintite pe ostrovul imian.

Carol al II-lea a but la Moka o cafea la nisipHogea, preotul musulman i cu atribuii de nvtor, H. Uzeyir, i-a relatat ziaristului G.Lungulescu c Sfntul Baba l-a sftuit n vis pe Ibrahim Ali, cel mai netot om din Ada Kaleh,care rdea tot timpul, c, n a patra zi a lunii mai a anului 1931, va veni n insul mai marelerii, care va reda locuitorilor musulmani privilegiile pierdute. Visul s-a adeverit cu exactitate,

Carol al II-lea vizitnd inopinat insula, nsoit de primul-ministru N. Iorga. Regele a ascultatntr-o stare de bun dispoziie, psurile insularilor n timp ce sorbea tacticos dintr-o cafeafcut la nisip din ceaca din care buse pe vremuri tatl su, Ferdinand I. n anii 80, dupmiezul nopii, la restaurantul Popasul Cprioarelor din Neptun un btrn cu fes rou, penumele Papa Ali, oferea dintr-o cafetier spectaculoas clienilor spre vnzare o excelentcafea preparat n nisipul fierbinte. Carol al II-lea le-a declarat solemn oficialitilor insulei clocalinicilor li se vor reda privilegiile, ceea ce s-a materializat prin scutirea de vam pentrututun strin, zahr autohton, buturi spirtoase, obiecte de suvenir etc., n anumite limite.Deoarece pmntul este impropriu agriculturii, majoritatea locuitorilor se ndeletniceau cu

comerul, centrul de rezisten fiind bazarul oriental i uliele din jur presrate cu cafenele idou restaurante ce erau ticsite de clieni, mai ales dup ce Ada Kaleh a fost declarat, n1932, staiune climateric. Circa 40.000-50.000 de turiti romni i strini poposeau anual ninsul atrai de pitorescul locului, de vestitul rahat cu alune turceti lokum, de halvi,acadele, dulcea de smochine i trandafiri, sau de inegalabila butur rcoritoare braga,obinut, printr-o reet secret, se pare, prin fermentarea fasolei n ap. La Orova, mai existo doamn care vinde brag preparat dup reeta kalehian.

Casa regal britanic prefera igarete made in Romanian urma vizitei pe insul a primului ministru A. Averescu, n 1921, i cu concursul deputatului

T. Ioanid, s-a nfiinat pe Ada Kaleh, n 1927, o fabric de igri sub egida RegieiMonopolurilor Statului, care a absorbit vreo 120 de lucrtori. n perioada interbelic, a luatavnt fabricarea igrilor de foi, care concurau vestitele havane cubaneze, pe care tradiia leatribuie ca rulate pe pulp de fecioar. n atelierele RMS din Ada Kaleh se produceau iigarete fine, prteferate de unii membri ai casei regale britanice i de regele Carol al II-lea, unnrit fumtor. Cele mai scumpe igarete de acest tip se numeau Cabinet, nlocuite, n anii50, de regimul dejist cu fabricarea meiocrelor Carpai.

sursa www.independent-al.ro

9
http://www.independent-al.ro/http://www.independent-al.ro/


10/126

octombrie 8, 2008 Scris de 2012en|Mistere din Romania | 2012en, ada kaleh,comunisti,dunare,enigme, insule scufundate,mistere, misterele marilor,portile de fier,tuneluri, turci |

No Comments

Centrul energetic al Pamantului se afla in Bucegi ?

In Bucegi, in apropierea Virfului Omu, se afla cel maiimportant Centru energetic-informational natural al

Planetei. Aceasta este parerea cercetatoarei CristinaPinculescu, din Bucuresti. Iata, in esenta, citeva

informatii despre aceasta teorie.

ExistentaCentrului este semnalata de toate traditiile

stravechi. Astfel, in ezoterismul musulman esteMuntele Polar, sau Muntele QAF. In India si Tibet i

se spune Shambala, sau Muntele Meru. In Occidentse vorbeste de Monsalvat, sau Sediul Graalului -

acolo unde timpul se preface in spatiu. La chinezieste Muntele Tai - sediul nemuritorilor. El se mai

gaseste si sub denumirea Axis, sau Cardines

Mundi, stilpul cerului, piramida cosmica. InCrestinism este crucea, sau arborele vietii.

Acest Centru are prioritati cu totul speciale. In

lucrarea pe care autoarea a elaborat-o in urmaacestor cercetari (finalizate in 1988) sint descrise mai

multe efecte energetice speciale ale centrului in cauza- surprinse pe pelicula foto, electronografice si mostre

de roca avind proprietati stranii, prelevate de pe virful

10
http://2012en.wordpress.com/2008/10/08/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/ada-kaleh/http://ro.wordpress.com/tag/ada-kaleh/http://ro.wordpress.com/tag/comunisti/http://ro.wordpress.com/tag/dunare/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/insule-scufundate/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/misterele-marilor/http://ro.wordpress.com/tag/portile-de-fier/http://ro.wordpress.com/tag/tuneluri/http://ro.wordpress.com/tag/tuneluri/http://ro.wordpress.com/tag/turci/http://2012en.wordpress.com/2008/10/08/ada-kaleh-insula-scufundata/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/10/06/centrul-energetic-al-pamantului-se-afla-in-bucegi/http://2012en.files.wordpress.com/2008/10/bucegi1_01.jpghttp://2012en.wordpress.com/2008/10/08/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/ada-kaleh/http://ro.wordpress.com/tag/comunisti/http://ro.wordpress.com/tag/dunare/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/insule-scufundate/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/misterele-marilor/http://ro.wordpress.com/tag/portile-de-fier/http://ro.wordpress.com/tag/tuneluri/http://ro.wordpress.com/tag/turci/http://2012en.wordpress.com/2008/10/08/ada-kaleh-insula-scufundata/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/10/06/centrul-energetic-al-pamantului-se-afla-in-bucegi/


11/126

respectiv. Aceste probe confirma pe parcursul lucrarii(deosebit de vasta) activitatea Centrului. Structura

energetica a Terrei este mult mai complexa decit secrede.

Centrul energetic din Bucegi este cel mai important,insa nu este singurul. Mai exista sase centreenergetice de prima importanta (pe linga multe altelesecundare), care sint in corelatie cu acesta, si esteposibila localizarea lor pornind de la cel din Bucegi.

Acestcentru, precum si toate celelalte centresecundare sint cheile care vor da acces OmuluiMare, care este Umanitatea, la oceanul infinit alenergiei si informatiei cosmice. Pentru intreagastructura a universului nostru, exista o cheie.

Aceasta cheie apare in traditie sub denumirea deAxis, sau Cardines Mundi, care nu reprezinta altceva

decit locul geometric al centrelor tuturor structurilormacrocosmice ale Universului nostru si, in acelasi

timp, locul geometric al tuturor universurilor.

Exista un sistem energetic-informational natural, in

care totul este in contact cu totul, facind posibilecomunicarea si schimbul. In realitate, centrul din

Bucegi reprezinta o adevarata poarta de iesire din

universul terestru, el constituind punctul PlaneteiPamint plasat pe acest loc geometric de conexiuneuniversala. Prin proprietatile pe care le are acest

centru ar rezulta ca timpul (a patra dimensiuneterestra) poate fi abolit, deci poate fi controlat, si, in

acest caz, viteza luminii inceteaza de a mai fi obariera in calea omului spre Cosmos.

In urma cercetarilor a rezultat ca acest centru are o

11


12/126

activitate ciclica (prezentind maxime si minime), cuperioada de un an. Din datele provenite din traditie

rezulta ca aceste cicluri anuale sint inscrise in nistecicluri mult mai mari, care se intind pe milioane deani. Un ciclu complet, in traditia vedica, se regasestesub denumirea de Mahayuga. Un ciclu Mahayuga secompune din patru yuga, sau virste ale umanitatii.Aceste patru perioade nu sint egale. O serie deargumente pledeaza pentru ipoteza ca, incepind cuanul 1986, intensitatea activitatii cerului a

depasitpragul de latenta, urmind si in prezent ocrestere accelerata. Zona care contine acest centru

este Sanctuarul principal al Kogayonului, deciMuntele Sacru al dacilor. Aflat in Bucegi, el se

compune din 3 trepte supreme de initiere, la care seadauga alte 12, superioare, precum si numeroase

trepte inferioare de invatatura, accesibile numai

initiatilor. Teoria prezentata de Cristina Pinculescu lateleviziune, radio si in presa a suscitat un viu interes,cercetatori de renume din intreaga lume aratindu-se

interesati de straniile fenomene din muntii nostri.

octombrie 6, 2008 Scris de 2012en|Mistere din Romania |bucegi,centru energetic, energie,enigme,Ipoteze,mistere, Mistere din Romania, muntii bucegi,pamant,paranormal,terra| 1comentariu

Legende si superstitii despre Craciun.

Crciunul sau Naterea Domnului este o srbtoare cretin celebrat la25 decembrie (dupcalendarul gregorian) sau 7 ianuarie (dup calendarul iulian) n fiecare an. Ea face parte dincele 12 srbtori domneti(praznice mprteti) ale Bisericilor bizantine, a treia maresrbtoare dup cea de Pati i deRusalii. n anumite ri undecretinii sunt majoritari, e deasemenea srbtoare legal, i se prelungete n ziua urmtoare, 26 decembrie: a doua zi deCrciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crciunul devine i o srbtoare laic, celebratatt de ctre cretini ct i de ctre cei necredincioi, centrul de greutate al celebrrii

deplasndu-se de la participarea n biseric la rit spre aspectul familial al schimbului decadouri sau, pentru copii, darurilor de la Mo Crciun.

12
http://2012en.wordpress.com/2008/10/06/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/bucegi/http://ro.wordpress.com/tag/bucegi/http://ro.wordpress.com/tag/centru-energetic/http://ro.wordpress.com/tag/energie/http://ro.wordpress.com/tag/energie/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/ipoteze/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/muntii-bucegi/http://ro.wordpress.com/tag/pamant/http://ro.wordpress.com/tag/pamant/http://ro.wordpress.com/tag/paranormal/http://ro.wordpress.com/tag/paranormal/http://ro.wordpress.com/tag/terra/http://ro.wordpress.com/tag/terra/http://2012en.wordpress.com/2008/10/06/centrul-energetic-al-pamantului-se-afla-in-bucegi/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/10/06/centrul-energetic-al-pamantului-se-afla-in-bucegi/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/09/29/legende-si-superstitii-despre-craciun/http://2012en.wordpress.com/2008/09/29/legende-si-superstitii-despre-craciun/http://2012en.wordpress.com/wiki/25_decembriehttp://2012en.wordpress.com/wiki/25_decembriehttp://2012en.wordpress.com/wiki/Calendarul_gregorianhttp://2012en.wordpress.com/wiki/7_ianuariehttp://2012en.wordpress.com/wiki/Calendarul_iulianhttp://2012en.wordpress.com/wiki/S?rb?toare_domneasc?http://2012en.wordpress.com/wiki/S?rb?toare_domneasc?http://2012en.wordpress.com/wiki/Ritul_bizantinhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Pa?tihttp://2012en.wordpress.com/wiki/Rusaliihttp://2012en.wordpress.com/wiki/Rusaliihttp://2012en.wordpress.com/wiki/Cre?tinismhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Cre?tinismhttp://2012en.wordpress.com/wiki/26_decembriehttp://2012en.wordpress.com/2008/10/06/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/bucegi/http://ro.wordpress.com/tag/centru-energetic/http://ro.wordpress.com/tag/energie/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/ipoteze/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/muntii-bucegi/http://ro.wordpress.com/tag/pamant/http://ro.wordpress.com/tag/paranormal/http://ro.wordpress.com/tag/terra/http://2012en.wordpress.com/2008/10/06/centrul-energetic-al-pamantului-se-afla-in-bucegi/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/10/06/centrul-energetic-al-pamantului-se-afla-in-bucegi/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/09/29/legende-si-superstitii-despre-craciun/http://2012en.wordpress.com/wiki/25_decembriehttp://2012en.wordpress.com/wiki/Calendarul_gregorianhttp://2012en.wordpress.com/wiki/7_ianuariehttp://2012en.wordpress.com/wiki/Calendarul_iulianhttp://2012en.wordpress.com/wiki/S?rb?toare_domneasc?http://2012en.wordpress.com/wiki/Ritul_bizantinhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Pa?tihttp://2012en.wordpress.com/wiki/Rusaliihttp://2012en.wordpress.com/wiki/Cre?tinismhttp://2012en.wordpress.com/wiki/26_decembrie


13/126

Crciunul n tradiia romneasc

Peste tot unde exist suflare romneasc cu simmnt cretin, Crciunul este una din cele maiimportante srbtori religioase, este srbtoarea Naterii Domnului, prilej de bucurie, pace ilinite spiritual. Este o zi n care druim i primim mult iubire i cldur sufleteasc. Acest

lucru se remarc n entuziasmul cu care se fac pregtirile pentru Crciun.

Credin i legende populare privitoare la originea termenului:

Pentru lingviti, cuvntul Crciun este un cuvnt ciudat. Unii susin c ar proveni din limbalatin, i anume din creatio, care nseamn creaie, natere. n folclor se spune cFecioaraMaria, cnd trebuia s nasc pe fiul lui Dumnezeu, umbla, nsoit de dreptulIosif, din cas ncas, rugndu-i pe oameni s-i ofere adpost. Ajungnd la casa unui anume Crciun, este dusde soia acestuia n grajd, unde d natere lui Iisus. De asemenea, se spune c n noapteasfnt a naterii lui Hristos s-au deschis cerurile i Duhul Sfnt a cobort deasupra Fiului luiDumnezeu, luminnd grajdul n care domnea ntunericul. Deci Crciunul este o srbtoaresfnt care aduce lumin n sufletele oamenilor.

Colindele de Crciun

Srbtoarea Crciunului este anunat prin obiceiul copiilor de a merge cucolindul, pentru avesti Naterea Mntuitorului. De asemenea, o veche tradiie este mersul cu icoana, un fel decolindat care se face de ctre preoii comunitii locale cu icoana Naterii Domnului,

binecuvntndu-se casele i cretinii. Colindele de iarn sunt texte rituale cntate, nchinateCrciunului i Anului Nou. Originea lor se pierde n vechimile istoriei poporului romn.Evocnd momentul cnd, la naterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a cluzit pe cei trei

regi magi la locul naterii, copiii - cte trei, ca cei trei magi - merg din cas n cas cntndcolindul Steaua sus rsare, purtnd cu ei o stea. Ajunul Crciunului ncepe cu colindulBun dimineaa la Mo Ajun!, casele frumos mpodobite i primesc colindtorii. Acetiasunt rspltii de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri i chiar bani. Unele cntece de colindat aufost realizate de compozitori de muzic cult, cum ar fi: Iat vin colindtorii de TiberiuBrediceanu, O, ce veste minunat de D.G. Kiriac,Domnule i Domn n cer de GheorgheCucu. ScriitorulIon Creang descrie n Amintiri din copilrie aventurile mersului cucolindele.

Colindele, precum i obiceiurile colindelor sunt prezente i la alte popoare, i s-ar putea ca eles dateze din timpul romanizrii. De pild, colinda romneasc Scoal, gazd, din ptu

exist i lavaloni, unde aceasta e cea mai rspndit, sub numele de Dji vn cwermcougnou dNoy.

Obiceiurile culinare

Timp de 40 de zile nainte de srbtori cretinii respect Postul Crciunului, care se ncheie nseara de Crciun dup liturghie. Tierea porcului n ziua de Ignat (la 20 decembrie) este unmoment important ce anticipeaza Crciunul. Pregtirea mncrurilor capt dimensiunile unuiritual strvechi: crnaii, chica, toba, rciturile, sarmalele, caltaboul i nelipsitul cozonac vortrona pe masa de Crciun, fiind la loc de cinste alturi de vinul rou preuit de toat lumea.

Originea termenului (etimologie)

13
http://2012en.wordpress.com/wiki/Maria_din_Nazarethhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Maria_din_Nazarethhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Maria_din_Nazarethhttp://2012en.wordpress.com/w/index.php?title=Iosif_din_Nazaret&action=edit&redlink=1http://2012en.wordpress.com/w/index.php?title=Iosif_din_Nazaret&action=edit&redlink=1http://2012en.wordpress.com/wiki/Colind?http://2012en.wordpress.com/wiki/Colind?http://2012en.wordpress.com/wiki/Tiberiu_Brediceanuhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Tiberiu_Brediceanuhttp://2012en.wordpress.com/w/index.php?title=D.G._Kiriac&action=edit&redlink=1http://2012en.wordpress.com/w/index.php?title=D.G._Kiriac&action=edit&redlink=1http://2012en.wordpress.com/wiki/Gheorghe_Cucuhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Gheorghe_Cucuhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Gheorghe_Cucuhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Ion_Creang?http://2012en.wordpress.com/wiki/Ion_Creang?http://2012en.wordpress.com/wiki/Valoniahttp://2012en.wordpress.com/wiki/Valoniahttp://2012en.wordpress.com/wiki/Liturghiehttp://2012en.wordpress.com/w/index.php?title=Igna?iu_de_Antiohia&action=edit&redlink=1http://2012en.wordpress.com/wiki/20_decembriehttp://2012en.wordpress.com/wiki/Maria_din_Nazarethhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Maria_din_Nazarethhttp://2012en.wordpress.com/w/index.php?title=Iosif_din_Nazaret&action=edit&redlink=1http://2012en.wordpress.com/wiki/Colind?http://2012en.wordpress.com/wiki/Tiberiu_Brediceanuhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Tiberiu_Brediceanuhttp://2012en.wordpress.com/w/index.php?title=D.G._Kiriac&action=edit&redlink=1http://2012en.wordpress.com/wiki/Gheorghe_Cucuhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Gheorghe_Cucuhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Ion_Creang?http://2012en.wordpress.com/wiki/Valoniahttp://2012en.wordpress.com/wiki/Liturghiehttp://2012en.wordpress.com/w/index.php?title=Igna?iu_de_Antiohia&action=edit&redlink=1http://2012en.wordpress.com/wiki/20_decembrie


14/126

Cei mai muli cercettori (Pericle Papahagi, Vasile Prvan, Sextil Pucariu, Teodor Capidan,Nicolare Drganu) consider c termenul provine din latinescul calatio cu forma sa deacuzativ calationem . La romani prin calatio se nelegea convocarea poporului de ctre

preoii pgni n fiecare zi de nti a lunii pentru anunarea srbtorilor din luna respectiv, i,prin extindere,srbtoarea n general, cci cea mai important calatio era aceea de la 1

ianuarie. Este lucru bine tiut c pn ctre sfritul secolului al IV-lea, naterea lui Hristos sesrbtorea odat cu Boboteaza la 6 ianuarie, cnd se obinuia s se fac anunarea srbtorilorde peste an (Pati, etc.). i cum celor de curnd cretinai din Dacia i din sudul Dunriiaceast anunare li se prea apropiat de srbtoarea pgn calatio, au denumit cu acesttermen srbtoarea cretin a naterii lui Hristos.

Ali cercettori (ntre care Aron i Ovid Densuianu, Al Rosetti, Al. Graur .a.) derivcuvntul Crciun din etimonul creatio (cu acuzativul creationem , n latina vulgar creation /creatiun ) deci ziua crerii sau a facerii lui Iisus. Dei s-ar putea obiecta c acesta ar fi oconcepie arian (care socotete c Fiul este o creatur a Tatlui), se poate rspunde c

poporul care a creat termenul nu putea cunoate (i nu cunoate nici acum) asemenea

subtiliti teologice. n reacie la aceast ambiguitate, elitele bisericeti au nlocuit acestetermen popular cu acela desrbtoarea Nscutului (tot de origine latin), aa cum se constatnEvanghelia nvtoare din 1642 i n Cazania lui Varlaam din 1643, pe baza aceluiaitermen deci cu care i celelalte limbi neolatine (romanice) - i nu numai - au derivat numelesrbtorii (Nol, Natale, Navidad Nativity).

Alte etimoane latine care au fost propuse de lingviti, fr a fi convins un numr suficient despecialiti, sunt ( in ) carnationem (Lexiconul de la Buda), crastinum (Hasdeu 615) iChristi ieiunium (Schuchardt, Literaturblatt VII, 154). Termenul apare cu diverse semnificaiisau ca nume propriu n mai multe limbi care au fost n contact cu romna: lb. bulgara, lb.ucrainean, lb. srbeasc, rusa veche i lb. rusa (rusa modern).[1]

Pe de alt parte, o posibil etimologie poate fi legat de denumirea unei vechi srbtoripgne a slavilor vestici i anume Korochun[1] , Kran, Karachun (n limba maghiaraKarcsony nseamn chiar Crciun iar cuvntul a fost preluat odat cu cretinismul de laslavi).

Istoria srbtorii

14
http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-0http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-0http://en.wikipedia.org/wiki/Korochunhttp://en.wikipedia.org/wiki/Korochunhttp://2012en.wordpress.com/wiki/Imagine:Johann_Koerbecke_002.jpghttp://2012en.wordpress.com/wiki/Imagine:Johann_Koerbecke_002.jpghttp://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-0http://en.wikipedia.org/wiki/Korochun


15/126

Tablou german din 1457

Crciunul este serbat de ctre cretini pe 25 decembrie dup cel puin trei secole de la moarteapersonajului principal al evangheliilor, anume ncepnd cu secolul al IV-lea n Vest incepnd cu cel de-al V-lea secol n Est. Iniial, srbtoarea naterii lui Hristos era inut pe 6

ianuarie, istoricii tiind azi c ea se celebra deja n 336 e.n. la Roma.[2]

(n Est, Boboteaza,serbat la data de 6 ianuarie ncepnd cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci naterea, botezuli primul miracol al lui Iisus, n timp ce gnosticii (sect cretin considerat eretic de ctrecretinismul canonic) serbau aceeai Epifanie n Egipt, nc din secolul al II-lea, tot la datade 6 ianuarie, cnd, n viziunea lor, Iisus s-a artat ca Fiul lui Dumnezeu la botez[3]). SextusJulius Africanus, un cretin din secolul al III-lea, este primul care alege n 221 e.n. aceastdat pentru naterea lui Iisus, care ns nu va fi celebrat nc mult vreme de ctre ceilalicretini, care preferau 6 ianuarie. [4]

n primele dou secole cretine, a existat o puternic opoziie la celebrarea zilelor de natere amartirilor i a lui Iisus. Numeroi Prini ai bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la

obiceiul pgn de a celebra zile de natere, cnd, de fapt, sfinii i martirii trebuiau, nviziunea lor, s fie celebrai la data matririului lor, adica la data adevratei lor nateri din

prespectiva bisericii. [5]Muli cretini ai primelor secole erau scandalizai i de veselia ifestivismul celebrrii, pe care l vedeau ca fiind o reminiscen a pgnismului, n special alSaturnaliilor romane. [6]

Ei aveau dreptate s afirme asta: plasarea srbtorii naterii lui Iisus Hristos din momentul ncare aceasta a nceput s fie celebrat de cretini, exact la finele lui decembrie sau nceputullui ianuarie (adic 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii tradiiilor pgne, cciEvanghelia nu d nici un detaliu despre data naterii lui Iisus. [7]

Din motive politice, aa cum sugereaz istoricul Edward Gibbon, ierarhia cretin aconsiderat copierea srbtorilor i a riturilor pgne ca fiind soluia rspndirii accelerate acultului lor n mase, mase care pe atunci erau puternic ataate vechilor srbtori i practicirituale pgne.[8]

Factorul pentru care primii cretini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca momental naterii zeului lor, a fost deci c la aceste date, n lumea roman, germanic i oriental secelebrau diverse date de natere ale altor zei.[9] Povestea unui zeu salvator nscut din fecioar

pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nou, cele mai multe culte pgne ale vremiiadornd cte un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstiiului egiptean, era celebrat

revrsarea apelor Nilului i n cultele misterelor locale naterea eonului din fecioar.[10]

Epifaniu, scriitor cretin, red n lucrare sa ritul celebrrilor din 6 ianuarie i semnificaiaacestuia la egipteni i la arabii Petra-ei (Eleusa, unde se serba naterea pruncului-zeuDusares din fecioar. Alt scriitor cretin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, n Grecia, secelebra tot atunci srbtoarea misterelor, cnd ierofantul exclama la naterea pruncului sacru:Fecioara care era grea a conceput i a nscut un fiu!. Tot pe 6 ianuarie grecii srbtoreaunaterea zeului Dionisie, zeul care ca i Iisus, transforma apa n vin.

O srbtoare popular la Roma celebra pe 25 decembrie naterea Soarelui nenvins (DiesSolis Invicti Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al renaterii soarelui i alungrii iernii (ca iSaturnaliile). Odat ce cretinii au abandonat celebrarea naterii zeului lor pe 6 ianuarie

optnd pentru data de 25 decembrie, scriitorii cretini fac frecvente legturi ntre renatereasoarelui i naterea lui Hristos. .[11] Triburile nordeuropene (germanice) celebrau i ei la

15
http://2012en.wordpress.com/wiki/Romahttp://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-1http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-2http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-2http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-3http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-4http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-4http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-5http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-6http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-7http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-7http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-8http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-8http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-9http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-10http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-10http://2012en.wordpress.com/wiki/Romahttp://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-1http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-2http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-3http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-4http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-5http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-6http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-7http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-8http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-9http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-10


16/126

aceeai dat Iule, pentru a comemora renaterea soarelui dttor de lumin i cldur, demaniera n care i cretinii spuneau despre zeul lor nscut tot atunci, c este Lumina lumii.[12] Reprezentrile numismatice romane ale lui Sol invictus prezint adesea un chip cu ocoroan de raze, aa cum n primele reprezentri cretine Iisus avea i el o coroan de spini.Astfel c, n secolul al V-lea chiar, n vremea papei Leon nti, erau cretini care afirmau c

serbeaz nu att naterea lui Hristos, ct a zeului-soare, fapt care l-a determinat pe acest paps-i mustre pe rtcii, ns nu negnd cumva c trebuie cinstit zeul-soare, ci doar c nutrebuie cinstit mai mult dect Hristos (Sermo XXII) [13]

Unul dintre zeii cei mai populari la Roma n perioada ridicrii cretinismului, anume Mitra,avea i el ziua de natere serbat pe 25 decembrie. Mitra era un zeu persan al crui cult i ritera i foarte asemntor cretinismului, aa cum constata scriitorul cretin Iustin Matir nApologia sa prin secolul al II-lea, aa cum va remarca mai trziu i Tertulian la debutulsecolului III. (De praescritione haereticorum)[14] Pe la mijlocul secolului al III-lea, SfntulCiprian cartaginezul, clama extaziat: Oh, ce magic lucrare a Providenei c ziua n careSoarele s-a nscut Hristos i el se nate![15] Cretinii secolului al III-lea credeau c creaia

lumii a avut loc la echinociul de primvar, pe atunci plasat pe 25 martie; prin urmare, nouacreaie prin ntruparea lui Hristos (concepia), trebuia, n viziunea lor, s aib loc tot pe 25martie, moment de la care numrndu-se 9 luni (sarcina, gestaia) se obinea data de 25decembrie. [16]

Srbtorile din jurul solstiiului de iarn au, dup cum se vede, o origine precretin. Ele suntlegate n mod indisolubil de evenimentele astronomice care au loc n acea perioad.(Traducere din Wikipedia varianta n engleza) [2]Evenimentele astronomice, care nvechime permiteau stabilirea datelor pentru monta animalelor, semnturi i msurarea rezervelor de hran pentru iarn ntre recolte, ne permit s n elegem apari ia diferitelor mitologii i tradi ii culturale. n noaptea solsti iului de iarn, un observator aflat n emisfera nordic poate observa cum cele trei stele din centura lui Orion se aliniaz cu cea maistrlucitoare stea din est, Sirius, indicnd puntcul unde va rsri soarele n diminea a de dup solsti iul de iarn. De la data solsti iului de var, soarele a descris un arc de cerc descresctor de-a lungul cerului sudic. La data solsti iului de iarn, soarele i opre te coborrea pe cer iar durata de lumin zilnic atinge minimul pentru 3 zile, timp n care soarele nu i modific

pozi ia pe orizont. Dup acest moment soarele i ncepe ascensiunea pe cerul nordic iar durata zilelor ncepe s creasc. Bazndu-se pe aceste fapte, multe culturi dau acestui intervalinterpretarea unei renasteri a soarelui i a unei ntoarceri a luminii. Aceast ntoarcere este srbtorit din nou la data echinoxului de primvar, cnd durata zilei o egaleaz pe cea anop ii. (n.trad., dat de care se leag n cre tinism srbtorirea Pa telui)

from wikipedia-

La fel ca orice alta sarbatoare crestina sau nu, si Craciunul are o serie de legende si superstitii,care s-au transmis de-a lungul anilor, de cele mai multe ori prin viu grai. Bineinteles, gradulacestora de veridicitate nu poate fi verificat, majoritatea facand parte din traditia noastra

populara. Nu suntem obligati sa le dam crezare, dar este bine sa le cunoastem .

Legende vechiO legenda spune ca Maica Domnului, fiind cuprinsa de durerile facerii, cere adapost lui Mos

Ajun. Acesta, motivand ca este om sarac, o refuza, indrumand-o spre fratele sau mai mare simai bogat Mos Craciun. Acesta era stapanul staulului unde au fost gazduiti Iosif si Maria.

16
http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-11http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-12http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-13http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-13http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-14http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-14http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-15http://en.wikipedia.org/wiki/Winter_solsticehttp://en.wikipedia.org/wiki/Winter_solsticehttp://ro.wikipedia.org/http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-11http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-12http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-13http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-14http://2012en.wordpress.com/wp-admin/#cite_note-15http://en.wikipedia.org/wiki/Winter_solsticehttp://ro.wikipedia.org/


17/126

Mos Ajun era credincios de noapte la paza vitelor. Mos Ajun i-a spus lui Mos Craciun caMaria statea sa nasca si Craciun si-a trimis sotia sa o moseasca. Dupa nastere, el l-a ascuns peIisus sub un mar si, culegand fructe, le azvarlea de bucurie, ca semn de darnicie, copiilor caretreceau pe acolo. Mos Ajun a murit curand dupa aceea si Craciun l-a ingropat sub pomul undefusese pus intai Iisus, a mentionat etnologul Roxana Cornea, din cadrul Centrului pentru

Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Brasov.O alta legenda spune faptul ca, fara acordul sotului, Craciuneasa o primeste in gazda peFecioara Maria, oferindu-i adapost in grajd. Afland acest lucru, Craciun se infurie si ii taiemainile sotiei sale. Maica Domnului avu puterea de a i le lipi la loc. Aceasta minune ilconverti pe Craciun la crestinism. De bucurie ca nevasta sa a scapat nevatamata de pedeapsalui necugetata, Craciun aprinse un rug din trunchiuri de brad in curtea lui si juca o hora cutoate slugile lui. Exista legende legate si de bradul de Craciun. Despre acest subiect, unadintre ele este despre calugarul englez Sfantul Boniface, care a vrut sa impiedice un copil a fisacrificat si a taiat copacul unde acest lucru avea sa se intample.La locul unde pomul a fost taiat, un mic bradut a inceput sa creasca, iar el a convins localniciica acesta era Pomul Vietii, simbolizand viata lui Hristos. Mai exista o poveste, despre Martin

Luther, care a mers intr-o noapte prin padure si a vazut stele licarind printre crengile unuibrad.I-a placut aceasta imagine atat de mult incat a vrut sa o arate si altora, asa ca a facut o copiefolosind mici lumanari.Acestea sunt, insa, doar niste povesti, despre care nu vom sti niciodata daca sunt adevaratesau nu.

Povestea lui Mos CraciunLegenda Mosului Craciun este veche de sute de ani si este derivata din povestea Sfantului

Nicolae. Se crede ca Sfantul Nicolae s-a nascut in jurul anului 280 d.Hr. in Patara, langaMyra, in moderna Turcie.Foarte admirat pentru credinta si bunatatea sa, Sfantul Nicolae a ajuns subiectul multorlegende. Se spune ca el a renuntat la o parte din averea sa si a decis sa calatoreasca in zonelerurale pentru a-i ajuta pe oamenii saraci de aici. Pana in perioada Renasterii, Nicolae era celmai popular sfant din Europa. Chiar si dupa Reformarea Protestanta, cand venerarea sfintilor ainceput sa fie descurajata, Sfantul Nicolae si-a mentinut reputatia pozitiva, in special inOlanda.

O serie de superstitiiSe spune ca aduce ghinion sa porti pantofi noi de Craciun. De asemenea, un cer senin deCraciun anunta un an roditor, iar daca bate vantul de Craciun, se anunta ghinion. Nu e bine ca

intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coase, sa se spele rufele. Este bine sa aveti pemasa de Craciun crengute de vasc, pentru ca aduce noroc. Daca faceti baie in ziua de Craciun,veti ramane curati tot anul, iar daca mancati mere in ajun de Craciun, veti fi sanatosi tot anul.Se spune, de asemenea, ca cei nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi.Maramuresul e plin de tot felul de superstitii legate de seara de Ajun. Multe practici din Ajunau ca principala grija vitele din batatura, dandu-li-se mancare pe saturate, ca doar in aceastanoapte s-a nascut Hristos in iesle.Pentru a avea frupt vacile, era bine sa nu se imprumute nimic din casa in toata aceasta

perioada, focul (deloc intamplator!) si aluatul dospit trebuind sa fie foarte bine pazite sinicidecum imprumutate.

17


18/126

Craciunul - singurul cuvint in limba romana care desemneaza Nasterea Domnului.

La romani amintirea acelor vremuri este inca proaspata, de vreme ce in unele sate banatene sitransilvanene ziua de 1 ianuarie se numeste Craciunul Mic, nu Anul Nou. In spatiul sud-esteuropean, Craciunul a fost o sarbatoare solstitiala, cind oamenii celebrau divinitatea solara.

Termenul de mos indica virsta zeului adorat, care trebuie sa moara si sa renasca impreunacu timpul calendaristic. Peste sarbatoarea autohtona a Craciunului s-au suprapus Saturnaliileromane (la inceputul mileniului 1 i.H. zeul Saturn se celebra intre 17 si 23 decembrie). Insatele de pe Valea Muresului, Craciunul este inca legat de anumite credinte populare care se

pastreaza si in prezent, iar obiceiul de a oferi daruri isi are originile intr-o legenda pe carenumai batrinii o mai cunosc.

Legendele spun ca Mos Craciun era un cioban rau, care nu a vrut sa o lase pe MaicaDomnului sa nasca in staulul sau. In satul Harpia, oamenii cred ca daca primul care intra incasa de Craciun este un barbat este un semn de bunastare si sanatate pentru anul urmator.

Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii tin masa intinsa toata noaptea.Colindatuleste unul dintre obiceiurile de Craciun care se pastreaza cel mai bine in toate satele romanesti,inclusiv cele din judetul Alba. Pe linga mesajul mistic, multe obiceiuri practicate in aceasta zisint legate de cultul fertilitatii si de atragerea binelui asupra gospodariilor. Copiii din satele de

pe Valea Secasului pornesc sa colinde pe la casele oamenilor, iar gazdele trebuie sa-iprimeasca pe colindatori. In unele sate se mai pastreaza si un alt obicei: cel mai in virstamembru al familiei trebuie sa arunce in fata colindatorilor boabe de griu si de porumb.Batrinii spun ca daca boabele peste care au trecut colindatorii vor fi date gainilor, acestea vorfi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, ca vor avea o recolta foarte buna in anul urmatordaca vor amesteca saminta pe care o vor pune in brazda cu boabele folosite in ajun la primireacolindatorilor.

Craciunul nu a fost intotdeauna asa cum il vedem acum. De altfel, el a devenit sarbatoarelegala abia in secolul al XIX-lea. Nu au existat nici brazi si nici Mos Craciun dintotdeauna. Sinici macar colinde Unul dintre cele mai indragite obiceiuri de Craciun, colindatul, era pevremuri interzis. Cel care a decis ca muzica este nepotrivita pentru o zi solemna cum esteCraciunul a fost Oliver Cromwell, care in secolul al XVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cintec crestin de Craciun este Jesus refulsit omnium, compus de St. Hilarydin Poitiers, in secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere dupa un colind englezesc este unulscris de Ritson, in 1410. In 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anuntat cu o zi

inaintea Craciunului ca orga bisericii sale s-a stricat si nu poate fi reparata la timp pentruslujba de Craciun. Foarte trist din aceasta pricina, el s-a apucat sa scrie trei piese care sa poatafi cintate de cor, acompaniat la chitara. Una dintre ele era Silent Night, Holy Night, careastazi este cintata in peste 180 de limbi de milioane de persoane.

Cea mai vinduta piesa de Craciun din toate timpurile este White Christmas a lui BingCrosby, din filmul clasic Holiday Inn. Peste 30 de milioane de exemplare din acest single aufost vindute in intreaga lume. O alta poveste mai putin cunoscuta legata de Craciun este faptulca in secolul al VII-lea calugarii foloseau forma triunghiulara a bradului pentru a descrieSfinta Treime. In jurul anului 1500, oamenii au inceput sa vada in bradul de Craciun unsimbol al copacului din Paradis si au atirnat in el mere rosii, simbol al pacatului originar. In

secolul al XVI-lea, familiile crestine au inceput sa decoreze brazii cu hirtie colorata, fructe si

18


19/126

dulciuri. Dar mai inainte, in secolul al XII-lea, oamenii obisnuiau sa atirne brazii de Craciunin tavan, cu virful in jos, ca simbol al crestinatatii. Inca nu este clara originea acestui gest.

Astazi stim ca Iisus nu s-a nascut la 25 decembrie, ci cindva in martie. Decembrie a fostales pentru aceasta sarbatoare pentru a coincide cu sarbatorile romane pagine dedicate

zeului Saturn (Saturnalii) si Mithra (vechiul zeu al luminii), o forma de venerare aSoarelui.

Primii crestini nu celebrau nasterea lui Iisus. Sarbatoarea nasterii era considerata in lunaseptembrie, o data cu Ros Hashana (sarbatoare din calendarul iudaic). In anul 264,Saturnaliile au cazut in 25 decembrie si imparatul roman Aurelian a proclamat aceasta dataNatalis Solis Invicti, festivalul nasterii invincibilului Soare. In anul 320, Papa Iuliu I aspecificat, pentru prima data oficial, data nasterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie.

In 325, imparatul Constantin cel Mare a introdus oficial Craciunul ca sarbatoare carecelebreaza nasterea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica sa fie zi sfinta intr-o

saptamina de sapte zile si a introdus Pastele cu data variabila. Cu toate acestea, cele mai multetari nu au acceptat Craciunul ca sarbatoare legala decit din secolul al XIX-lea. In StateleUnite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Craciunul ca sarbatoare legala, in 1836.Oklahoma a fost ultimul stat, in 1907. Pe vremuri, nici spiridusii nu erau ce sint acum. Eifurau cadourile de sub brad, nu le aduceau.

Conceptul de spiridusi de Craciun provine din credinta straveche ca gnomii pazeau casaomului de spiritele rele. Spiridusii au fost iubiti si uriti, pentru ca desi uneori se purtau cu

bunavointa puteau foarte usor sa se transforme in niste fiinte rautacioase si nesuferite, atuncicind nu erau tratati cum se cuvine. Perceptia cea mai raspindita era ca ei erau dupa cum era si

persoana cu care aveau de a face, rautaciosi sau draguti. In Evul Mediu, ei mai degrabaasteptau daruri decit sa le faca. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiridusii au devenit

prieteni ai lui Mos Craciun.

Mos craciun a fost imbracat la inceput in haine verzi, in ani 20 sub enorma presiune demarketing executata de Coca-Cola, Mos Craciun s-a imbracat in rosu si asa a ramas panaastazi.

septembrie 29, 2008 Scris de 2012en|Legende. | 2012,2012en, craciun, decembrie, hristos,istorie, legenda,legenda lui mos craciun,mos craciun, nastere, Religie,romania, sarbatoare,saturnalii,sfanta treime, White Christmas |No Comments

Legenda Dochiei.

Numele pare a proveni din calendarul bizantin, care pe 1 martie celebra Sfanta MartiraEvdokia. Zilele Babelor sunt de obicei sapte. In unele parti ale tarii sunt considerate zile aleBabelor primele douasprezece zile ale lui martie. Acestea echivaleaza simbolic numarului deluni ale anului. Cifra 12 isi confirma puterea magica prin cele doua grupari de zile: sasecalduroase, sase friguroase. Aceste zile ar trebui sa marcheze iesirea treptata din iarna siinstalarea primaverii.

Legenda

19
http://2012en.wordpress.com/2008/09/29/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/legende-mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/legende-mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/2012/http://ro.wordpress.com/tag/2012/http://ro.wordpress.com/tag/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/craciun/http://ro.wordpress.com/tag/decembrie/http://ro.wordpress.com/tag/hristos/http://ro.wordpress.com/tag/istorie/http://ro.wordpress.com/tag/legenda/http://ro.wordpress.com/tag/legenda/http://ro.wordpress.com/tag/legenda-lui-mos-craciun/http://ro.wordpress.com/tag/mos-craciun/http://ro.wordpress.com/tag/mos-craciun/http://ro.wordpress.com/tag/nastere/http://ro.wordpress.com/tag/religie/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/sarbatoare/http://ro.wordpress.com/tag/saturnalii/http://ro.wordpress.com/tag/sfanta-treime/http://ro.wordpress.com/tag/sfanta-treime/http://ro.wordpress.com/tag/white-christmas/http://2012en.wordpress.com/2008/09/29/legende-si-superstitii-despre-craciun/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/09/28/legenda-dochiei/http://2012en.wordpress.com/2008/09/28/legenda-dochiei/http://2012en.wordpress.com/2008/09/29/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/legende-mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/2012/http://ro.wordpress.com/tag/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/craciun/http://ro.wordpress.com/tag/decembrie/http://ro.wordpress.com/tag/hristos/http://ro.wordpress.com/tag/istorie/http://ro.wordpress.com/tag/legenda/http://ro.wordpress.com/tag/legenda-lui-mos-craciun/http://ro.wordpress.com/tag/mos-craciun/http://ro.wordpress.com/tag/nastere/http://ro.wordpress.com/tag/religie/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/sarbatoare/http://ro.wordpress.com/tag/saturnalii/http://ro.wordpress.com/tag/sfanta-treime/http://ro.wordpress.com/tag/white-christmas/http://2012en.wordpress.com/2008/09/29/legende-si-superstitii-despre-craciun/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/09/28/legenda-dochiei/


20/126

Se spune ca Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, de care s-a ndragostit Traian,cuceritorul Daciei. Urmarita fiind de trupele lui Traian, aceasta se ascunde pe muntele sacru,Ceahlau, mpreuna cu oile. Este ajutata de Maica Domnului, care o transforma mpreuna cuturma sa ntr-un complex de stnci.

O alta varianta povesteste despre Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele sau Dragobetecare s-a casatorit mpotriva dorintei ei. Pentru a-si necaji nora, ntr-o zi rece de iarna, i-a datacesteia un ghem de lna neagra si a trimis-o la ru sa-l spele, spunndu-i sa nu se ntoarca

pna cnd lna nu devine alba. Fata a ncercat sa spele lna, dar chiar daca degetele sale aunceput sa sngereze, culoarea lnii ramnea tot neagra. De disperare, pentru ca nu se puteantoarce acasa la sotul iubit, a nceput sa plnga. Impresionat de durerea fetei, Domnul IisusCristos i-a aparut n cale si i-a dat o floare rosie, spunndu-i sa spele lana cu ea.

Multumindu-i, fata a pus floarea n apa, a spalat lna si a constatat cu uimire ca lna s-a albit.Fericita ca a reusit sa duca la bun sfrsit aceasta sarcina grea, si-a ndreptat pasii spre casa, darnu a fost primita bine, soacra sa, din contra, auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o ca

Martisor (asa i spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era iubitul ei. Dupa aceastantmplare, Dochia a pornit mpreuna cu turma sa spre munte, fiind convinsa ca primavaravenise deja, altfel de unde ar fi putut Martisor sa aiba floarea? Pe parcursul calatoriei sale, si-ascos, rnd pe rnd, cele doisprezece cojoace pe care le purta, pna a ramas fara nici unul. Darvremea s-a schimbat. Pe ct de frumos fusese la nceputul zilei, pe att de urt se facuse acum.

Ningea si totul ncepuse sa nghete. Dochia a nghetat mpreuna cu oile sale, transformndu-se, conform legendei, n stana de piatra. Rocile se pot observa si astazi pe muntele Ceahlau sisunt o marturie vie a acestui mit romnesc.

-

asemenea stnci antropomorfe ca stnca Dochiei i oile, sunt simbolul unui idol pgn caredinuia de veacuri la Carpi, la dacii liberi din Carpaii orientali

Vasile Prvan

Pe urmele unei informaii aduse de un lexicograf, Su(i)das / sub Zalmoxis / , s-a pus

problema existentei la geto-daci, a unei zeiti feminine a pmntului, soie a lui Zalmoxis(). O reprezentare din care se ridic n ipostaz divin Zalmoxis-Thales i zna Dochia.

Gh. Muu

n ceea ce privete Stnca Dochiei, ea este, poate, locul cel mai nvluit n mister. Despreaceast stnc unii spun c ar fi pietrificarea unei btrne ciobnie, care, nvemntat cunou cojoace, a pornit, mpreun cu oile i caprele sale, spre vrful muntelui, dei vremea nu-i

ngduia. i, cum mergea ea, a nceput s plou i s ning. i, fiindc cojocul de deasupra seuda mereu i se ngreuna, obosind-o la drum, btrna ciobni a lepdat, unul cte unul, opt

20
http://2012en.files.wordpress.com/2008/09/dochia-ceahlau.jpg


21/126

din cele nou cojoace. Atunci, s-a pornit un ger mare de la Dumnezeu, ger care a ngheat-ompreun cu oile i caprele sale.

Alii povestesc c despre Baba Dochia se spune c era aa de rea nct i copiii, care cumcreteau, fugeau de ea, pentru a scpa de rutile ei. Numai unul singur, un biat, cel mai

rbdtor dar i cel mai puin la minte, i-a fost rmas dintre toi copiii n preajm. Dragomir, c-aa l chema pe fecior, era mereu dus cu oile i numai biata nevast-sa, harnic i bun lasuflet, rbda i suferea toate hachiele soacrei sale, care i pusese gnd ru, s scape de ea.Astfel, ntr-o bun zi, o trimise la ru pe nor s spele lna cea alb pn s-o nnegri. Semunci sraca fat ct se munci, dar dup trei zile de trud lna tot alb era. Necjit c nureuete s ndeplineasc porunca soacrei, fata ncepu s plng. i pe cnd plngea ea, numaice se trezi cu doi btrni n preajm, Dumnezeu i Sf. Petru. Auzindu-i necazul i fcndu-li-se mil de ea, i nnegrir lna. Vznd una ca asta, baba o trimite iar la ru, de data asta sspele lna pn s-o albi. Pe cnd se chinuia biata fat, iaca apar i cei doi btrni. Dar n locs-i albeasc lna, cei doi i dete fetei o grmad de flori i fragi spunndu-i fetei s le duc

babei. Cnd vzu hrca florile i fragii, uit de ln, l chem repede pe Dragomir i-i spuse:

Mi Dragomire, dac-au nflorit fragii nseamn c-a venit vremea s mergem la munte, lastn, s msurm oile. i rpezit cum era baba, l lu pe Dragomir i plec mbrcat aacum o prinse vremea, cu nou cojoace pe ea i cu oile n urm. Afar se nclzise bine i, cummergea urcnd la deal, baba grbit se ncinse i ncepu a lepda cojoc dup cojoc, nct pnn vrful muntelui nu mai rmsese dect n cmeoi. Atunci porni ns cel de sus o vifornicu zloat, de au ngheat i baba i oile, cu Dragomir alturea.

O alt legend, ntlnit n Bucovina, o prezint pe Dochia drept o fat de mprat care, fugindde mpratul cotropitor ce voia s o ia de nevast, s-a travestit n pstori, urcnd cu o turmde oi n muni. Cum timpul era frumos, a nceput s lepede din cojoace unul cte unul. Daraproape ajuns n vrf, se ls deodat un frig, de ziceai c e iarn. Nefiind deprins cu friguli temndu-se s se ntoarc, ncepu a crti mpotriva lui Dumnezeu. Acesta o pedepsi

prefcnd-o n stan de piatr, iar oile n bolovani. Alt variant spune c fiind pe cale de a fiprins de mpratul cotropitor, fata ceru lui Dumnezeu s fie transformat n stan de piatr,rugminte ce-i fu ndeplinit.

Un text despre Dochia, intitulatMrior(despre care nu se tie dac este de inspiraiepopular sau e doar nscocire), a scris i marele Sadoveanu:

Spune povestea c Dochia era o btrn vrjitoare ce slluia ntr-o cas de stnc sus peCeahlu. Baba tria singuratic, unde se trsc jnepenii pe piatr i unde nfloresc mrunii

trandafiri ai stncilor. n nopi de var pluteau ctre ea duhurile prpstiilor. Pe negre vijeliicnd scprau fulgere rupte, suiau pe ancuri zvrcolindu-se fpturi de pe trmul dededesupt, din mpria necuratului Tartar. ntr-o colib sfrmat de puhoaie, Baba Dochia agsit odat o copili pe care a crescut-o i a ndrgit-o. Fetia de suflet a vrjitoarei crescufrumoas i mldie acolo, aproape de nori. ntr-un rnd, n puterea primverii, fata afl c nvi sunt aezrile oamenilor. Atras de glasul buciumelor, ea cobor spre vi. Cnd vzuDochia c fata nu se mai ntoarce, porni nvluit n cojoacele ei s o gseasc. Rtci departede lumea ei pn cnd nelese c fata nu se va mai ntoarce. ndurerat, reveni n sihstria eisinguratic i acolo, fr dragostea din urm a anilor ei trzii, spun btrnii c s-a stins.

Au prefcut-o n sloi i stnc nopile reci de mrior

21


22/126

septembrie 28, 2008 Scris de 2012en|Legende. | anotimpuri,baba dochia,ceahlau,Dacia,decebal,dochia,dragobete, enigme, legenda dochiei, legende, legende romanesti, mistere,mistere romanesti,MIT,romani,romania, traian |No Comments

Legendele Pesterilor.

Ce ar fi speologia fara legendele tesute in jurul pesterilor pe care tocmai le-am vizitat?

De cele mai multe ori, localnicii sunt cei care ne indruma spre gaurile ascunse in hatisurile depe versant ori ne avertizeaza sa nu intram in hoancele fara fund din fanetele de pe deal. SItot ei, cu ochi iscoditori, ne cerceteaza sperand sa desluseasca iesind din banana, vreo bucatade harta pe piele de vitel ori vreun detector de metale.Caci nu exista pestera despre care localnicii sa nu impleteasca adevarul cu mitul, povestea dinmosi stramosi cu visurile despre comorile dacilor sau ale haiducilor.Inaccesibilitatea acestor cavitati pentru locuitorii din zona plaseaza pesterile pe primul loc

pentru ascunderea unei comori, iar dorinta noastra de a invinge necunoscutul si intunericuleste de multe ori gresit inteleasa. In aceasta sectiune puteti gasi legende depanate seara la foc,unele relatate chiar noua, altele spicuite de pe net. Ne face placere sa vi le oferim asa cumcircula ele pe cale nescrisa, din gura in gura, pe mirificile plaiuri carstice ale Romaniei.

Legenda lui Vulcan si a flacaului StrajaLegenda lui Iovan IorgovanComorile Isvernei (nou!)

Legenda lui Vulcan si a flacaului Straja

La sud de Valea Lapusnicului, pe unde altadata se scurgea cel mai lung ghetar din Carpatiiromanesti (13 km lungime, 300 m grosime), se afla asa-numitul Retezat Mic, alcatuit

preponderent din calcare.

Aici se afla paradisul pesterilor (Pestera Ursoaicei, Pestera lui Zeicu, Dalma cu Brazi, Pesteracu Cuie), avenelor (Avenul din Stana Tomii) si cheilor (Butii, Scocului), dar si resedintaunui personaj legendar, Iovan Iorgovan, care l-a tarat pe balaur printre munti, sapand cuspinarea acestuia Valea Jarului. De numele acestui erou ne aminteste cel mai inalt varf dinzona, Piatra Iorgovanului (2014 m), in care putem vedea, cu putina imaginatie, siluetaimpietrita a viteazului tinand buzduganul in mana, si Pestera Iorgovanului, locul unde a murit

balaurul dand nastere mustelor columbace, chinul vitelor de astazi. Putini oameni mai cunosc

povestea mesterului Valcan si a flacaului Straja, baiatul blestemat de o vrajitoare sa orbeascade un ochi. Inchis intr-un turn mesterit de Sfarma - Piatra, flacaul vegheaza de mii de ani. Cusingurul sau ochi, el vegheaza pasunile pecare alta data o intalnea pe fata ciobanului ceafrumoasa.Pana de curand strajerul muntelui isi plangea singuratatea in bataia vantului aprig. Astazi insael are la ce privi: mii de turisti urca in fiecare anotimp pe muntele Straja, unde s-au construitzeci de cabane si cabanute menite sa faca sederea omului mai lunga si mai placuta. Iarna eifolosesc partiile si teleschiurile spre a-si satisface pasiunea pentru sporturile anotimpului rece,chiar intrecandu-se in diferite competitii: Cupa minerului, Cupa veteranilor. Vara o

plimbare de 20 de minute cu telescaunul ii duce pe oameni mai departe de forfota oraselor,

unde ei isi incanta privirea cu frumusetile create de mesterul Valcan si de Sfarma-Piatra.Si omul s-a dovedit un mester iscusit ridicand o cruce de metal in cinstea eroilor neamului,

22
http://2012en.wordpress.com/2008/09/28/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/legende-mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/legende-mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/anotimpuri/http://ro.wordpress.com/tag/baba-dochia/http://ro.wordpress.com/tag/ceahlau/http://ro.wordpress.com/tag/ceahlau/http://ro.wordpress.com/tag/ceahlau/http://ro.wordpress.com/tag/dacia/http://ro.wordpress.com/tag/dacia/http://ro.wordpress.com/tag/decebal/http://ro.wordpress.com/tag/dochia/http://ro.wordpress.com/tag/dochia/http://ro.wordpress.com/tag/dragobete/http://ro.wordpress.com/tag/dragobete/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/legenda-dochiei/http://ro.wordpress.com/tag/legende/http://ro.wordpress.com/tag/legende-romanesti/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-romanesti/http://ro.wordpress.com/tag/mit/http://ro.wordpress.com/tag/mit/http://ro.wordpress.com/tag/romani/http://ro.wordpress.com/tag/romani/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/traian/http://2012en.wordpress.com/2008/09/28/legenda-dochiei/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/09/28/legenda-dochiei/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/09/28/legendele-pesterilor/http://2012en.wordpress.com/2008/09/28/legendele-pesterilor/http://www.speologie.ro/fun/legende.php#vulcanhttp://www.speologie.ro/fun/legende.php#iovanhttp://www.speologie.ro/fun/legende.php#isvernahttp://2012en.wordpress.com/2008/09/28/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/legende-mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/anotimpuri/http://ro.wordpress.com/tag/baba-dochia/http://ro.wordpress.com/tag/ceahlau/http://ro.wordpress.com/tag/dacia/http://ro.wordpress.com/tag/decebal/http://ro.wordpress.com/tag/dochia/http://ro.wordpress.com/tag/dragobete/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/legenda-dochiei/http://ro.wordpress.com/tag/legende/http://ro.wordpress.com/tag/legende-romanesti/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-romanesti/http://ro.wordpress.com/tag/mit/http://ro.wordpress.com/tag/romani/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/traian/http://2012en.wordpress.com/2008/09/28/legenda-dochiei/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/09/28/legendele-pesterilor/http://www.speologie.ro/fun/legende.php#vulcanhttp://www.speologie.ro/fun/legende.php#iovanhttp://www.speologie.ro/fun/legende.php#isverna


23/126

asemanatoare celei de pe Caraiman, si un frumos schit de lemn, spre a-i apropia si mai multde cer pe vizitatori.Straja nu mai este doar numele unui varf, este astazi o prospera asezare turistica ce-i atrage peiubitorii muntelui din intreaga tara nu numai prin frumusetea peisajului, ci si prin preturileaccesibile oricarui buzunar. Cu sau fara rucsac in spate se poate ajunge de la Straja pana la

Pasul Valcan, unde alte cabane stau la dispozitia turistilor, traseul trecand chiar pe langastanca unde paznicul muntelui inca scruteaza zarile in cautarea iubirii pierdute Valcanul neasteapta si chiar ne cheama, cu toate ca glasul Retezatului vecin este mai puternic, dar nu are

posibilitatea sa ne invete cum sa-l apreciem. Aceasta putere sta numai in constiinta si educatianoastra, care isi lasa semnatura pe fiecare urma a pasilor facuti pe munte sau in munte.

Legenda lui Iovan Iorgovan

De la casa de vinatoare Cimpusel, daca o apucam pe o poteca insemnata cu marcajul triunghirosu, depasim piriul Ursu, o stina si o pepiniera silvica, apoi incepem sa urcam peste citeva

praguri si, tot tinind marcajul, intram intr-o padure frumoasa. Trecem apoi printr-o caldare

glaciara avind pereti abrupti, in care se deschide gura unei grote mari, vizibila de la maredistanta, numita de popor pestera Iorgovanului. Poteca ne scoate indata pe un platou pe caretroneaza, zvelta dar impunatoare, legendara piatra a Iorgovanului; pina pe Valea Cernei numai este mult. In aceasta vale, care azi a fost legata printr-o sosea de asfalt de Valea Jiului,oamenii locului au zamislit de demult, pe baza unor vechi mituri trasmise pe cale orala pestegeneratii, vreme de zeci de secole, o tulburatoare balada populara, brodata pe stravechealegenda a voinicului Iovan Iorgovan, viteaz intre viteji, pe care Nicolaie Densusianu ilconfunda cu Hercule al protodacilor:Sus,pe Cerna-n sus,Multi voinici s-or dus.Si toti s-au rapus.Dar a mai ramasUn Roman viteaz:Iovan Iorgovan,Brat de buzdugan,Cu un caluselCa si-un vulturel

Si-n versuri de mare frumusete, balada povesteste cum Iorgovan, acest viteaz intre viteji, totvanand cu spor pe Cerna-n sus, afla o prea frumoasa fecioara, Ana Giordanel pe nume:Sora cea mai mica,

Ca si-o porumbica.Ana Geordanel,Nume frumuselLe-ntrecea pe toate,Ea,o stea de noapte,Luceafar din zori,Floarea florilor.

Ana insa este furata de un balaur(sarpe) infricosator ce pustia de multa vreme Valea Cernei,pe care, spuneau precizarile, doar Iovan il putea rapune:Iovan Iorgovan,

Brat de buzdugan,Sabia scotea,

23


24/126

In vint o-nvirtea,Pe serpe-l lovea,Trupu-i zdruncina,Darabe-l facea

Dup care viteazul trage peste munti hoitul balaurului, facindu-i vint intr-o pestera adinca. Si,zice legenda, din trupul veninos al sarpelui ies, veac dup veac, muste veninoase, numiteColumbace, ce vor pustii, peste vreme, in locul balaurului, locurile acestea frumoase:Si il ascundeaIn pestera rea.Viermi sa-nmulteau,Muste slobozeauSi-n veci nu piereau.Musca tot ieseaMare rau facea,Caci caii musca,

Boii otravea,Plugurile -oprea!

Si azi localnicii - mai ales ciobanii sau forestierii - iti arata ca Piatra Iorgovanului seamanaaidoma cu silueta impietrita a voinicului din legenda, ce tine buzduganul in miini. Ba unii itimai arata si cum valea ce se desface de la stina din Cimpusel si care duce pina la Petera luiIorgovan a fost adincita de stirvul balaurului in timp ce viteazul il tira peste munte, dupa ce l-arapus in lupta apriga ce a durat cit o zi de vara, din zori pina-n seara.

Comorile Isvernei

Fiecare munte are pesterile sale si fiecare pestera are o comoara. Sau cel putin o legendadespre o comoara. Sub virful lui Stan si Piatra Mare se afla pesterile cu comorile lui TudorVladimirescu. In Valea Tesnei si sub Piatra Cosutei sunt comorile lui Duncea. La Topolnita seafla rezervele de aur ale dacilor. La Cernavarf este ascuns tezaurul printului sarb Obrenovici.Iar pestera Isverna, zice-se, gazduieste un depozit de argint al Imperiului Austro-Ungar,ascuns din ordinul imparatesei Maria Tereza.

In cautarea obarsiilorCand scafandrii Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice si-au facut aparitia laIsverna,cu ani in urma, echipati cu casti, franghii, barci pneumatice si costume de scufundare,

convingerea localnicilor a fost de nezdruncinat: astia au venit sa caute comoara. Intr-un felaveau dreptate, caci Isverna este o adevarata nestemata a pesterilor romanesti. Nu pentru ca aravea cine stie ce cristale sau stalactite, nici pentru dimensiunile galeriilor ei, care nuimpresioneaza. Din pestera iese, insa, un rau subteran de o puritate rar intalnita.

Canionul scufundatSpeologul scafandru dispare sub clopotele verzi care filtreaza feeric lumina proiectoarelorsubacvatice.La 15 metri adancime sifonul strabate un pasaj orizontal, apoi urca intr-un canion ingust.Urmatorul sifon este cel galben, numit asa din cauza unor pelicule galbui care captusesc

peretii. Aproape de capatul pesterii se afla marele Sifon Negru.

Aici s-a oprit inaintarea scafandrilor, dupa un parcurs intortocheat de peste 400 de

ruine mistice in romania

Documents