scurta istorie a stiintei cognitie notiuni generale
DESCRIPTION
Scurta istorie a stiintei cognitie Notiuni generale. Stiinta cognitiei (SC) = Explicarea cognitiei; “Mintea proceseaza informatia” Interdisciplinar Neurostiinta : structura si functiile creierului Psihologia : psihologia cognitiva, dezvol. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
Scurta istorie a stiintei cognitie
Notiuni generale
Stiinta cognitiei (SC) = Explicarea cognitiei; “Mintea proceseaza informatia”
Interdisciplinar
• Neurostiinta: structura si functiile creierului
• Psihologia: psihologia cognitiva, dezvol.
• Inteligenta artificiala + Robotica (Computer science, Neural nets): modele artificiale
• Lingvistica: sintaxa, semantica, fonologia
• Filosofia: fundamentele teoretice
• Antropologia
Nasterea SC: etape, directii...
• 11 Septembrie, 1956 (Symposium on Information Theory, MIT): Newell + Simon (computer science), Chomsky (lingvist), Miller (psiholog)
• Neurostiinta – initial puternica, apoi declin; lingvistica crestere puternica
• Anii 1970: Filosofia, sociologia, antropologia - contributii distinctive
Discipline ale SC din prima perioada
Logica
• 1854, The Laws of Thought, Boole: operatiile formale performate asupra unor multimi corespund unor operatori logici (si, sau, nu) aplicati la propozitii = legile gandirii
Lingvistica
Chomsky (1956), (1959) – vs. Skinner, theoria behaviorista a limbajului
• “No purely stimulus-driven mechanisms could possibly learn the structure of natural language → Language learning - innate cognitive representational structures = UG.” (Chomsky 1957, 1959)
Computer Science
• Mintea = procesor de informatie (analogia cu un computer)
• Anii 1930-40: Automata theory (Turing machine), cybernetics (Weiner’s feedback loops), designs for implementing Boolean operations via electric onoff switches, and information theory (Shannon)
• Implementare – inventia circuite electrice, vacuum tubes, tranzistori (1944-6)
• Anii 1950, Newell and Simon – primul program de functionarea pt rationamente, (Logic Theorist) + primul list-processing language
• McCarthy + Minsky (MIT) - artificial intelligence (AI)
Psychology:
• Behaviorism in US
• (‘50s) Tolman (behaviorist) – harta soarecelui
• Majoritatea psihologilor: Invatarea (nu congnitia) e domeniul de cercetare
George Mandler (looking back on his graduate student days at Yale):
“… cognition was a dirty word for us … because cognitive psychologists were seen as fuzzy, hand-waving, imprecise people who never really did anything that was testable.” (Baars 1986)
• Continental Europe (Piaget’s GE)
• UK (Bartlett’s schemas for memory distortions, Broadbent’s analyses of memory and attention)
• Germany + Austria (Gestalt psychology)
• Soviet Union (Vygotsky and Luria)
• The US, psychophysics: Miller, Donald Norman - nu behavioristi!
• 1956, Bruner, Goodnow, Austin - A Study of Thinking
• 1960, Miller, Galanter, Karl Pribram - Plans and the Structure of Behavior.
• 1967, Neisser - Cognitive Psychology
Neuroscience
• 1950s, Geschwind + others – tehnici eletrofiziologici (brain stimulation, single cell recording, EEG)
• 1940-60, Neural networks, McCulloch + Pitts
• Donald Hebb: Cell-assemblies by strengthening connections between neurons that fired simultaneously
• Selfridge - Layers of units competing in
parallel to recognize patterns
• Rosenblatt - Layered networks - learned through error correction (Perceptron)
• Neural networks pierde influenta prin critica devastatoare a lui Minsky si Papert in 1969!
Dupa 1970 – Perioada de maturare a CS• O'Keefe si Dostrovsky (1971): “Place cells“
in hipocampusul soarecelui – cellule ce se activeaza doar cand soarecele percepe o locatie
• Newell si Simon (1972, Human Problem Solving): Sistem de productie = Memoria de lucru + operatii (productii) raspund si altereaza continutul memoriei → Modelarea strategiei umane in rezolvarea problemelor
• McCarthy - list processing language (LISP), standard tool of AI
• Early ’70, Winograd’s SHRDLU at MIT
• IA – Limitari a rationamentului doar la informatie atomizata
• Structuri de cunoastere la scara larga (Schank’s scripts + Minsky’s frames)
• Progres in arii specializate: sisteme experte, intelegerea vorbirii, lingvistica computationala
Psihologia
• 1968, Atkinson + Shiffrin (model - integrated control processes), sensory memory (Sperling), short-term memory (Peterson & Peterson), distinction between short-term + long-term memory (William James; Waugh & Norman)
• Roger Shepard - Mathematical psychology
• Notiunea “cognitive science” in 2 carti:- “Explorations in Cognition” (UCSD)“concerted efforts of a number of people
from . . . linguistics, artificial intelligence, and psychology may be creating a new field: cognitive science” (Norman & Rumelhart, p. 409) (1975)
- “Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science” (Bobrow, Collins) (1975)
• 1977 - Alfred P. Sloan Foundation - Particular Program in Cognitive Science, peste 10 ani - $17.4 million
• UCSD – prin Sloan grants – 1979, La Jolla Conference on Cognition
• Journal Cognitive Science in 1977
Anii ’80
• Modulari computationale a cognitiei, limbajului, si psiholimbajului
• Filosofia: Fodor + Churchlands
• Dreyfus: Cognitia nu e doar compuatrea formala
• Neisser: Integreaza procesarea informatiei cu psihologia ecologica (J+E Gibson)
• Hutchens + altii: “Embodiment” + “situatated” cognition
Revenirea neurostiintei
• 1980+’90 - Cognitive Neuroscience: Posner, Raichle, Petersen – imagini cu PET --- legatura intre creier si procese si stari cognitive
• fMRI – Rezolutie spatiala mai mare
• Alte metode prin EEG - Rezolutie temporala mai mare
-----------------------------------------------------------
Explicatia in CS• Multidisciplinaritate localista: Un domeniu
= multidisciplinar daca cercetarile individuale sunt multidisciplinare (CS)
vs.
Multidisciplinaritate holista: Un domeniu = multidisciplinar daca disciplinele multiple contribuie la executarea programului de cercetare (von Eckhardt 2001) (vezi CNS)
Sistemul cognitiv = Mecanism de procesare a informatiei
• Perceptia – Informatie despre spatiu exterior
• Folosirea limbajului – Sintaxa, semantica, fonologia
• Rationamentele + gandire (on si off)
• Actiunea – Folosirea informatiei pt. actiune, planificare, ghidare
• Memoria – Pastrarea, amintirea
Notiuni • Reprezentari/patternuri neuronale• Computari/procesari neuronale • Niveluri de analiza/explicatie• Modularitate• Autoorganizare • Emergenta si reductionism• Functii minte/creier• Interactiuni intre niveluri si mediu exterior
(cauzalitate) • Localizare
Teorii principale• Computationalism (logica, Chomsky,
computerul) – R si computari, software nu hardware
• Conexionismul (PDP, McClelland and Rumelhart 1986) – R distribuita (ca neuronii)
• Teoria sistemelor dinamice (’90) + Embodied cognition (Brooks) + Situated cognition– Nu R/computari
Relatia psihologie-neurostiinta
• 1974, Fodor - “Special sciences”
• ’90, Cognitive Neuroscience (Johnson, Gazzaniga, Kosslyn)
• Neuroimaging: “localizarea”
- Functional magnetic resonance imaging (fMRI)
- Positron emission tomography (PET)
- Electrophysiological recordings (EEG)
- Magnetoencephalography (MEG)
Dihotomii psihologice ale R/procese/ mem./k:
• declarativ-procedural (Anderson ’83)
• accesibil-inaccesibil
• constient-inconstient
• conceptual-sensoriomotor
• simbolic-subsimbolic (conceptual-subconcep. procesessing, Smolensky ’88)
• explicit-implicit
• serial-paralel (minte-creier)
• semantic (free context) – episodic memory (self and time) (Tulving)
Interconectate, se suprapun dar nu identice
• C. declarativ-procedurala se refera la tipuri diferite de Rs/procesari
• Bazata pe c. accesibila or inaccesibila constiintei
• C. procedural = inaccesibila constiintei; avem acces la efectele ei nu la procedura
(Cunoasterea Ryle: “knowing that” vs. “knowing how” – pt. recunoasterea perceptuala si abilitati motorii)
• Nu suntem “aware” de detaliile c. procedurale → Prin obisnuita, creste performanta corpului pt. realizarea anumitor actiuni
• Nefiind conceptualizata, informatia senzoriomotorie = procedurala
• Suntem “aware” de sensatii perceptuale si invatare motorie
• “You see that a tree is green, you experience greenness, but this is not the same as thinking”. → Diferenta dintre conceptual-sensoriomotor
• Declarative-procedural - “Distinctie in formatul representational”
(Implicit-explicit - “distinctie in procesare”)
• C. declarativ – Rs statice, discrete
• C. procedurala – procese continue
• Ex. declarativa – Limba straina sau logica
Novicele – reguli si simboluri, invatare → parte din c. explicita in c. implicita
• C. logicii - declarativa (implicit ori/sau explicita), c. procedurala - doar implicita
C. procedurala (perceptuala+sensomotorie):
• Inaccessibila constiintei
• Dificil de descris in limbaj
• Invatare lenta
• Dependenta de context
• Senzitiva la frecventa
• Nu e reprezentata sub forma de reguli
→ Nu are forme simbolice a representarilor (poate sunt subsimbolice)
C. declarative (conceptuala):
• Accesibila constiintei
• Se poate descrie in limbaj
• Necesita atentia sa fie incodata in format
• Posibila sa fie invatata dintr-o singura incercare
• Caracter static
• Reprezentare simbolica
• Suntem constienti de c. perceptuala si sensoromotorie dar nu e accesibla datorita formatului procedural din memorie (recunoasterea fetei)
vs. Informatie verbala = declarativa (amintirea,
planificarea)
• C. conceptuala este simbolica
• Relatia intre perceptie si cognitie Pylyshyn (impenetrabilitatea perceptiei de
catre cognitie) vs. Kosslyn (penetrabilitate, pe linie kantiana)
• Top-down = Conceptual influences perceptual
• Bottom-up = Conceptual - constructed on perceptual
• Gandire online vs. offline