semnele timpului - mai 2008

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

MAI 2008

Pacea vine din Orientul Mijlociu? � Credin]` pentru min]i agere

Avortulcrima cu dezlegare europeana

- -

Semnele Timpului Mai 2008

Editorial

1 Libertate ieftin` pentrucre[terea productivit`]ii

Ultima or`...

2 {tiri

Religie

6 Pacea vine dinOrientul Mijlociu?

10 Credin]` pentrumin]i agere

Politic

19 Papa [i pre[edinteleDou` simboluri aleunui viitor tandempolitico-religios?

Cultur`

26 O scurt` istorie despre ur`

28 Citatul ST

Social

29 Avortul

34 Fritzl,omul timpului

40 Genocid silen]iosCriza alimentar` mondial`

45 Prospect pentru un stil de via]` modern:efecte adverse

SumarMAI 2008

6

19

34

45

5/2008

VOLUMUL 20 NR. 122 SERIE NOU~

Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din1840. Fondat` \n 1908, \n România ea

a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput`

\n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR:Lucian Cristescu

REDACTOR-{EF:Cristian M`gur`

COLEGIU D E REDACTIE:Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel

Albu, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu,Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Bianca

Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor,Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin

Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, AncaPorumb, Florian Ristea.

CORECTURA: Adela B`nc`u-Burcea

GRAFICA SI TEHNOREDACTARE:C`t`lin Ciolca

SECRETAR DE REDAC}IE:Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38

ISSN 1453-7060 5/2008

ADRESA REDACTIEI:Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116,

Sector 3, BUCURE{TITelefon: +402 (1) 323 4895

Fax: + 402 (1) 323 0040

SEMNELETIMPULUIwww.semneletimpului.ro

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

MAI 2008

Pacea vine din Orientul Mijlociu? � Credin]` pentru min]i agere

Avortulcrima cu dezlegare europeana

- -

10

u to]ii reclam` abuzurileunor institu]ii care vio-leaz` convorbirile pri-

vate \n lipsa unor mandatejudec`tore[ti sau prin nere-spectarea unor proceduri ab -solut obligatorii \n acest caz. Lacât se vorbe[te la noi desprein terceptarea convorbirilortele fonice, ai crede c` ascul -tarea telefonului a devenit unmijloc de validare a vizibilit`]ii[i importan]ei unui personaj\n spa]iul public românesc.

Autoritatea Na]ional` pen-tru Reglementarea Comunica]iilor a emis un ordinprin care furnizorii de servicii de telefonie [i inter-net sunt obliga]i s` pun` serverele la dispozi]iainstitu]iei care se ocup` cu intercept`rile. |n spateleacestui ordin este o hot`râre a CSAT din 25 martie2008. Hot`rârea are caracter secret [i a fost comu-nicat exclusiv institu]iilor interesate, acestea avândobliga]ia de a o pune \n aplicare \n regim de urgen] .Suspiciunile alimentate de aceste hot`râri seinflameaz` ori de câte ori problema intercept`rilorconvorbirilor telefonice devine un motiv de r`fuial`\ntre Cotroceni [i Palatul Victoria, când \n obiectivajung parlamentarii sau marii oameni de afaceri,dar la umbra acestor r`fuieli la nivel \nalt, departede lumea dezl`n]uit`, interesele simplului cet`]eanpar protejate [i greu de atins. La urma urmei, cemotive ar avea cineva s` asculte sau s` urm`reasc`telefoanele unor oameni care nu au dosare de marecorup]ie sau care nu pot fi b`nui]i c` pun \n pericolsiguran]a na]ional`?

R`spunsul nu este atât de previzibil pe cât s-arcrede. Am aflat cu surprindere de lansarea pe pia]`,recent, a unui serviciu care permite angajatorilor s`-[i monitorizeze salaria]ii abona]i ai companieiOrange. Telefonul de serviciu poate fi localizat ori-unde pe harta României, utilizatorului terminaluluimobil i se pot urm`ri traseele efectuate \ntr-o uni-tate de timp [i, \n acest fel, se pot ob]ine informa]iidetaliate nu doar despre activitatea angaja]ilor afla]i\n teren la munc`, ci [i despre locurile pe care leviziteaz \n timpul liber, despre restaurantele, b`ncilesau magazinele frecventate, \n fine, detalii despre

via]a particular` a salariatului.Serviciul se nume[te monitor-izare-flot` [i a fost creat, dup`cum se precizeaz` pe site-ulOrange, pentru „cre[terea pro-ductivit`]ii [i sc`derea costuriloralocate comunic`rii cu perso-nalul din teren”. Este drept c`un angajat nu poate fi monitor-izat f`r` o \n[tiin]are prealabil`[i f`r` s`-[i dea acordul scris,dar dac` \n politica unei com-panii serviciul monitorizare-flot`devine obligatoriu, cine arrenun]a la locul de munc` doar

\n semn de protest fa]` de \nc`lcarea unor drepturiindividuale? Sunt unii care spun c`, atâta vreme câtun salariat \[i d` acordul pentru a fi monitorizat \ntimpul programului de munc [i doar pe telefonul deserviciu, totul este perfect normal. Ba mai mult,orice firm ar avea dreptul s [tie ce fac propriii anga-ja]i, c` doar pentru asta \i pl`te[te, [i nu i se poateinterzice dreptul de a-[i maximiza profitul prin oricemijloace legale pe care le are la \ndemân`.

|n toat` aceast` poveste, se ignor` câteva chesti-uni fundamentale. |n primul rând, se pune la dis-pozi]ia managerilor unor firme un instrument de carese poate abuza cu u[urin] atâta timp cât angajatorulare posibilitatea de a-[i monitoriza salaria]ii [i \nafara programului de lucru. |n al doilea rând, o mo-nitorizare atât de strict` nu poate s` nu alterezerela]iile interumane dintre angaja]i, care nu vor maifi bazate pe \ncredere [i respect reciproc. {i nu \nultimul rând, se cultiv` un control care arunc` \ndesuetudine banalele [i clasicele rapoarte de activ-itate, instituindu-se, mai ales \n multina]ionale, unsistem care aduce mai degrab` cu atmosfera unuistat opresiv.

Poate c` urm`rirea angaja]ilor prin intermediultelefonului mobil va fi extrem de bine reglementat`[i nu se va ajunge la \nc`lcarea unor drepturi fun-damentale ale acestora. Se vor institui limite pecare o firm` nu are dreptul s` le \ncalce, dar aces-te limite, trebuie re]inut, nu sunt tehnologice, nu aunimic \n plus fa]` de cele pe care organismele deopresiune ale fostei Securit`]i le \ntâmpinau, deast` dat`, din motive tehnologice. ST

1

OpinieCRISTIAN M~GUR~

Ascultarea telefoanelor este unsubiect mereu fierbinte \n România

[i cap`t` dimensiuni de scandalna]ional când \n vizor intr`

politicieni, oameni de afaceri, jurnali[ti sau patronii unor cluburi

de fotbal.

Mai 2008 Semnele Timpului

Libertate ieftin` pentru cre[terea productivit`]ii

C

{tiri

2

TEHNOLOGIE


Ultimii ani au adus dezvolt`ri spectaculoase \n industria armamentului. Dup` cel de-al Doilea R`zboi Mon- dial, dezvoltarea tehnologic` a cunoscut o cre[tere f`r` precedent, mai ales \n sectorul militar. Conform re -vistei americane Popular Science, \n aceast` perioad` au fost fabricate cele mai teribile [i sofisticate arme.

Cele mai \nfrico[`toare

Cea mai \nfrico[`toare arm` produs` de om. Dup` c`dereabombelor asupra Japoniei, lumea s-a schimbat radical tr`indsub teroarea extinc]iei totale. Bomba atomic` a fost realizat`cu ajutorul dezvolt`rii fizicii cuantice, a cunoa[terii domeniu-lui microcosmic, acolo unde dansul particulelor d` na[tere unorenergii uria[e. Tocmai manipularea acestor energii – prinfisura atomului de uraniu – a f`cut posibil` bomba atomic`.

|n primii ani ai celui de-al Doilea R`zboiMondial, armata american` a luat \ncalcul un plan, propus de un stoma-tolog ce prevedea ata[area unorbombe pe spinarea liliecilor, care ar fitrebuit s` zboare cu miile deasupraJaponiei, incendiind ora[ele. Planulprevedea ca liliecii – animale ce potc`ra de trei ori propria greutate – s`-[ifac` loc \n casele de lemn [i hârtie alejaponezilor. Dispozitivele incendia-toare ar fi fost puse \n func]iune ast-fel \ncât rezultatul ar fi constat \n

arderea din temelii a unorora[e \ntregi, f`r` pierderiomene[ti. Proiectul a tre-

nat pân` \n 1944,pentru a fi apoi aban-

donat pentru c`liliecii nu ar fi fostpreg`ti]i decât \nanul urm`tor.

Proiectul X-RayFor]ele aeriene americane au pus la punct un sistem laser dispus pe un Boeing 747modificat cu ajutorul c`ruia ar putea fi doborâte din zbor rachetele \ndreptate spre]inte americane. Prima testare a proiectului este programat` pentru anul 2009.

Laserul aeropurtat

Bomba atomic`

3


arme de r`zboi

Conceput \n anii 1950 de c` -tre CIA ca r`spuns la meto -dele folosite de coreeni pesolda]ii americani, proiectulprevedea dezvoltarea unuiprogram \n care erau testate diferitetehnici de control asupra min]ii [i dealterare a personalit`]ii prin diferitemedicamente. Este deja cunoscutfaptul c` CIA a administrat unoroameni – f`r` ca ace[tia s` [tie –drogul LSD, urm`rindu-le reac]iile. Unalt experiment de acela[i fel urm`reainjectarea subiec]ilor cu diferite sub-stan]e care le-ar fi provocat \n cele dinurm` o stare de trans` care s`-i deter-mine s` spun` tot ce [tiu. |n 1973,Richard Helms, directorul CIA de laacea vreme, a ordonat ca toate dosa -rele proiectului MK-ULTRA sa fie dis-truse, ceea ce a f`cut ca investiga]iiledeschise ulterior s` e[ueze.

Proiectul are \n vedere postarea pe orbita P`mântului a doi sateli]i, dintre care unular fi responsabil cu comunica]ia [i hardware-ul pentru direc]ie [i ghidaj, \n vremece cel`lalt satelit ar fi prev`zut cu proiectilele \n sine. Noutatea dispozitivului st` nunumai \n faptul c` ar fi plasat \n spa]iul cosmic, ci [i \n aceea c` proiectilele, de[ifolosesc energie cinetic`, pentru a dobândi viteze foarte mari – [i, deci, putere deimpact propor]ional` – se folosesc de for]a gravita]ional`, \n loc de energie.Proiectilele ar avea \n jur de 30 cm \n diametru [i o lungime de 6 metri, astfel \ncâtla o vitez` tot mai mare – de aproximativ 11.000 metri pe secund` – for]a de impactar fi echivalent` cu aceea a unui focos nuclear, \ns` f`r` efectul radioactiv.

Vergeaua lui Dumnezeu MK-ULTRA

Armata israelian` a conceput un dispozitiv, denumit ‘}ip`tul’,care func]ioneaz` prin declan[area unor sunete pe ofrecven]` insuportabil` urechii umane interne, astfel \ncâtinamicul s` fie alungat de dispozitiv din raza sa de ac]iune.

}ip`tul

Proiectul a \nceput \n anii ’70 [i prevedea, cel pu]in lasuprafa]`, o abordare [tiin]ific` a unor pretinse capacit`]i alemin]ii umane: telepatia sau vederea \n viitor. Rezultateleproiectului au fost ]inute secret de c`tre CIA, iar proiectul afost \nchis \n 1995.

Proiectul Stargate

Marina militar` american` a \nceput \nc` din anii ’80 uneleproiecte care implicau delfinii \n mai multe tipuri de misiuni: dela patrulare, pentru protejarea navelor de r`zboi, la de tec tareade mine [i chiar pân` la depistarea scafandrilor inamici.

Misiunea Delfin

Un alt proiect al armatei americane prevede folosirea unor moliicyborg pe post de spioni. Cercet torii au reu[it deja s ins talezecu succes cipuri \n gândaci [i [oareci prin interme diul c rora ani-malele sunt teleghidate spre diferite locuri. |n cazul moliilor, seprevede implantarea unor microcipuri \nc` din starea de nimf`.

Moliile cyborg

4


{tiri

SOCIAL

SOCIAL

Un grup influent de medici dinStatele Unite ale Americii, compusdin membri ai unor universit ]i pres-tigioase, agen]ii guvernamentale [imilitare, a propus o list` ne\ndu r` -toare de recomand`ri privindpacien]ii care nu trebuie trata]i \ncazuri extreme, de genul pandemi-ilor, informeaz` Associated Press.

„Lista mor]ii” \i num`r` pe ceicu [anse slabe de supravie]uire petermen lung, inclusiv persoane cuvârste peste 85 de ani, oameni cutraumatisme acute, printre careleziuni foarte grave de pe urmaaccidentelor rutiere [i a schimbu-lui de focuri de arm , pacien]i peste60 de ani cu arsuri severe, oamenicu boli mintale severe sau cu bolicronice grave, cum ar fi criza car-diac` sau diabetul prost controlat.

Proiectul acesta se vrea a fi unghid pentru spitale, astfel \ncât „to]is` gândeasc` la fel” atunci când sevor confrunta cu o epidemie degrip sau cu un alt dezastru medicallarg r`spândit. „Conceptul este dea trata [i de a salva cel mai mare

num`r de oameni, acesta este con-ceptul de interven]ie \n dezastre”,explic Raed Arafat, medicul care a\nfiin]at serviciul SMURD, acumsubsecretar de stat \n MinisterulS`n`t`]ii (MS). Acesta adaug fap-tul c` asemenea criterii clare detriaj \n situa]ii de acest gen suntnecesare [i \n România, pentru c`,\n cazul unei pandemii de gripàviar`, nu se va putea trata toat`lumea. „Resursele vor fi sub nevoi”.

„Dac un eveniment medical cri-tic, \n mas`, s-ar \ntâmpla mâine,numero[i oameni interna]i cedepind de condi]iile obi[nuite de\ngrijire medical` pentru supravie -

]ui re ar putea fi priva]i de interven -]ii care s`-i ]in` \n via]`, din cauzadeficitului de provizii sau personal”,arat raportul medicilor. Pentru a sepreg ti, spitalele ar trebui s desem-neze o echip` de triaj, cu rolul de adecide cine va fi sau nu salvat.

Lawrence Gostin, expert legal \ns`n tate public , spune \ns c aces-te recomand`ri pot \nc`lca legilefederale ale discrimin`rii per-soanelor cu dizabilit`]i [i pe crite-riul vârstei. Urmate pân` la ultimulpunct, asemenea reguli ar exclude\ngrijirea celor mai s`raci [i deza-vantaja]i dintre cet`]eni, ce sufer`dispropor]ionat de pe urma bolilorcronice [i a dizabilit`]ilor. Pe de alt`parte, James Bentley, prim-vice -pre [edinte al Asocia]iei Spitalelordin America, spune \ns c raportulva ajuta spitalele s`-[i configurezepropriile planuri de preg tire, f r sùrmeze toate sugestiile.

|n ceea ce prive[te România, \nc`nu s-au reglementat criterii clare \nca zul pandemiilor, de[i au fost discu -tate \n Comisia de Urgen] a MS. ST

Consumul de alcool \n Irlanda esteconsiderat cel mai ridicat din toatÙniunea European , acest viciu afec-tând \n mod special tinerii cu vârstecuprinse \ntre 15 [i 25 de ani. Con-form ultimelor rapoarte, 45% din

|n cazul unei epidemii de grip` sau al altor dezastre medicale, când nu toat` lumea poate fi salvat`, pecine la[i s` moar` [i pe cine salvezi?

Cre[terea alarmant` a actelor de violen]` \n Irlanda, \n urma con-sumului excesiv de alcool, determin` Guvernul de la Dublin s` iam`suri drastice pentru a limita vânzarea bùturilor alcoolice.

B`trânii [i bolnavii mintal – primii sacrifica]i \n cazul unei epidemii

Irlanda, \n cruciad` antialcool

5


CULTUR~

România se afl pe locul 94, dup ceanul trecut s-a aflat pe locul 90, laegalitate cu Panama [i Peru. Peprimele zece locuri \n top se afl`Finlanda, Islanda, Danemarca,Norvegia, Belgia, Suedia, Luxem-burg, Andora, Olanda [i Noua Zee-land` [i Elve]ia, iar pe ultimul loc -(195), Coreea de Nord.

Autorit ]ile române au adoptat, \n2006, o legisla]ie prin care calomnia[i ofensele similare erau discrimi-nate, ceea ce \nsemna c` jurnali[tiinu mai riscau \nchisoarea pentruastfel de fapte. La\nceputul lui 2007 \ns`,Curtea Constitu]io na l`a anulat decizia descoatere a calomniei [i ofenselorsimilare de sub inciden]a legiipenale, motivându-[i decizia prinfaptul c` abrogarea acestorinfrac]iuni ar crea un vid legislativprivind protec]ia valorilor umane –demnitatea [i onoarea unei per-soane – \nc`lcându-se [i principiulliberului acces la justi]ie.

Pe de alt` parte, legisla]ia cuprivire la libertatea informa]iei seaplic acum [i companiilor de stat [iinstitu]iilor guvernamentale, de[iimplementarea ei efectiv continu`s` fie problematic`. Raportul subli -niaz` faptul c`, \n România, Pre[e -

din tele, Guvernul [i Parlamentulnumesc \n continuare membrii Con-siliului Na]ional al Audiovizualului(CNA) [i consiliile de administra]ieale Televiziunii [i Radioului pu-blice, ceea ce face ca aceste institu]iis` fie \nc` vulnerabile la influen]ele

venite din partea politicului.Alegerea \n 2004 a pre[edintelui

Traian B`sescu a adus, potrivitraportului, \mbun t ]iri substan]ialeale mediului politic pentru institu]iilede pres , \n condi]iile \n care [efulstatului nu a controlat sau manipu-lat la fel de mult presa precum pre-decesorii s i. |n plus, raportul con-stat` c` autocenzura din motivepolitice practicat de institu]iile depres române[ti s-a diminuat.

Cu toate acestea, raportul Free-dom House arat` c`, \n continuare,Guvernul este sensibil la criticileinstitu]iilor de pres`, jurnali[tii

riscând s` fie aresta]i sau h`r]ui]iatunci când lucreaz` la subiecteasociate cu securitatea na]ional`.Raportul atrage aten]ia c` o pro-blem \ntâlnit la scar larg este [icea a atacurilor cu care se confruntreporterii, cameramanii [i fotografii

\n exercitarea profesiei.Pe de alt parte, \n Ro -mâ nia, radiodifuzorii pu -blici con cureaz cu nu -

me roa se posturi TV private [i cu omultitudine de canale locale, având\n vedere faptul c mai mul]i politi-cieni [i oameni de afaceri boga]i\ncearc s \[i construiasc propriileinstitu]ii de pres . |n acela[i timp,proprietarii importan]i de media [i-auintensificat ac]iunile de concentrare,achizi]io nând posturi de televiziune,de radio [i ziare. Aceast proliferare\n sectorul media nu este sus]inut decererea pie]ei, motiv pentru carenumeroase medii nu sunt profitabile[i \ncurajeaz autocenzura pentru afi pe placul proprietarilor [i adver-tiserilor, se mai spune \n raport. ST

Pagi

ni \n

griji

te d

e St

elia

na N

ziko

u

totalul crimelor din Irlanda, \n 2007,au avut la baz` consumul de alcool.„Aici vorbim de un adev`rat fenomennegativ irlandez, c`ruia trebuie s`-isc`dem din influen]`”, a declaratprim-ministrul, Bertie Ahern. Pentruaceasta, Guvernul s-a implicat \ntr-o

adev`rat cruciad \mpotriva acestuiabuz. |n primul rând, toate maga-zinele [i supermarketurile sunt obli-gate s` creeze un spa]iu de vânzarea alcoolului complet separat de restulproduselor expuse. Mai apoi, b`u -tu rile alcoolice se vor putea cump`ra

doar \n intervalul 10.00 – 22.30, fa]`de 7.00 – 00.30, a[a cum era valabilpân` luna trecut`. De asemenea,cluburile [i localurile de noapte dinIrlanda sunt obligate s` instalezecamere de luat vederi \n jurul lor,nu doar \n interior. ST

Libertate par]ial` pentru presa din România

România a coborât patru locuri \n clasamentul libert`]iipresei realizat de Freedom House pentru 2007.

Religie

6


Dac` din OrientulMijlociu s-au ridicat personalit`]i de prestigiu, ale c`rorini]iative pentru instaurarea stabilit`]ii \n regiune le-au adus distinc]ii din parteacomunit`]iiinterna]ionale, totu[icel mai pu]in a[teptatlucru ar fi ca urm`torulnume pe lista PremiilorNobel pentru Pace s`vin` din Regatul ArabieiSaudite.

� Monica Timofte

Masjid An-Nabaw,Arabia Saudit`

vine din Orientul Mijlociu?Pacea

Am o idee care mòbsedeaz` de doiani. [...] Ideea este

s` cer reprezentan]ilortuturor religiilor mono teis -te s` se al`ture fra]ilor lorcu sentimente curate fa]`de toate celelalte religii,\ntrucât to]i credem \nacela[i Dumnezeu.”1 –acestea sunt cuvintele princare regele saudit, Abdul-lah bin Abdul Aziz AlSaud, [i-a anun]at pla-nurile cu privire la „ceicare cred \n Coran, Torah[i Biblie”. Nu asist`m doarla m`rturisirea uneifr`mânt`ri personale, ci ladezv`luirea unui plan deac]iune care se va derula \ntr-un viitor apropi-at. „Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne vom \ntâlnicu fra]ii no[tri din alte religii, inclusiv cu ceicare cred \n Torah [i \n Evanghelie...”Declara]ia – primit` cu entuziasm de admi-nistra]ia Bush [i de Consiliul Mondial al Bise -ricilor – a fost rostit` la seminarul cu temaCultur` [i respect pentru religii din cadrulcelui de-al VI-lea forum pentru Dialog \ntre ci-viliza]ii, desf`[urat \ntre 23-25 martie 2008, \ncapitala Regatului Arabiei Saudite.

Este pentru prima dat` când liderul unuiregat teocratic (islamic), care [i-a f`cut o re-puta]ie din opresiunea religioas [i care nu areleg`turi diplomatice cu Israelul, \i nume[tepe evrei [i pe cre[tini „fra]i”. Apelul la dialog\ntre cele trei religii surprinde cu atât maimult cu cât, \ntre formele de practicare aislamismului, Arabia Saudit` urmeaz` vari-anta cea mai sever`, supunându-se inter-pret`rii wahhabite a Coranului – o interpre tareexclusivist`, ce sus ]ine c` mântuirea se ob ]i -ne numai \n Islam. |n plan social, wahhabismulse traduce prin interdic]ia practic`rii, \n spa]iulpublic [i privat, a oric`rei alte religii. Bi bliaeste interzis la fel ca [i heroina, iar convertireaunui musulman la o alt` religie se pedepse[tecu moartea. Wahhabismul nu numai cèxclude pluralismul religios datorat coexis-ten]ei mai multor c`r]i sfinte (Coranul, Biblia,

Torah), dar respingechiar pluralismulinterpret`rilor Cora-nului2. {i mai sur-prinz`toare este \nacest context decla -ra]ia monarhului c`proiectul dialoguluiinterconfesional cu„fra]ii” musulmani,cre[tini [i evrei aresus]inerea clericilor devârf ai Arabiei Saudite.Nota bene: ArabiaSaudit` este patrialocurilor sfinte ale Isla-mului (Mecca [i Me-dina), dar [i patria luiOsama bin Laden [i acelor mai mul]i tero -

ri[ti care au organizat atentatele din 11 sep-tembrie 2001.

Ini]iativa regelui Abdullah, ap`rut` pe fun-dalul unei tradi]ii reli gioase atât de rigi de,na[te, firesc, \n treb`ri: care este mo tivul aces-tui deziderat [i care este scopul ultim al dia-logului interre ligios? Iat` ce afl`m din de cla -ra]iile liderului saudit: �Cauza: „Omenirea sufer`, [i aceast` criz` aprovocat un deze chi libru al religiei, al eticii [ial \ntregii omeniri. [...]Am pierdut credin]a \nreligie [i respectul pentru umanitate. Dezin-tegrarea familiei [i r`spândirea larg` a ateis-mului \n lume sunt fenomene \nspì mân t` -toare, pe care toate religiile trebuie s` le ia \n

considerare [i s le combat . [...] Din aceast`cauz`, m-am gândit s` invit autorit`]ile reli-gioase pentru a-[i exprima opiniile cu privire lace se \ntâmpl \n lume [i, cu voia lui Dumnezeu,vom \ncepe s organiz`m \ntâlniri cu fra]ii no[tricare apar]in religiilor monoteiste. [...]”3

7


„

Abdullah binAbdul Aziz Al Saud

Am o idee care m` obsedeaz` de doi ani.[...] Ideea este s` cer reprezentan]ilor tuturorreligiilor monoteiste s` se al`ture fra]ilor lor cusentimente curate fa]` de toate celelalte reli -gii, \ntrucât to]i credem \n acela[i Dumnezeu.Abdullah bin Abdul Aziz Al Saud, regele Arabiei Saudite

� Scopul: „... pentru a putea c`dea de acordasupra unor lucruri \n beneficiul tuturor religi-ilor, care s` asigure salvarea omenirii \mpotri-va celor certa]i cu morala, cu sistemul fami-lial [i cu sinceritatea.”; iar „dac` ne \ntâlnim [iajungem la o \n]elegere, m` voi adresa maideparte Statelor Unite”.

Despre cum s-a n`scut \n regatul ultracon-servator ideea dialogului interconfesional \ntremusulmani, cre[tini [i evrei [i ce anume a

favorizat conturarea acesteia, nu se mai spunenimic \n document. Doar c` ini]iativa apar]ineregelui Abdullah. Totu[i presa interna]ional`plaseaz` apelul f`r` precedent al monarhului\n contextul rela]iilor cu Vaticanul4, pe care lecalific` drept „semnificative” pentru \n]ele -

gerea schimb`rii sale de atitudine. |nsu[iproiectul ecumenic face parte dintr-o serie apremierelor surprinz`toare:

- \n septembrie 2007 ministrul saudit deexterne, prin]ul Saud al-Faisal, se afla la Roma,unde preg`tea \n detaliu \ntrevederea dinnoiembrie \ntre regele Abdullah [i SuveranulPontif. |n acea ocazie cordial`, s-a discutat,printe altele, [i ideea \ntoarcerii c`tre singurulDumnezeu5;

- \n octombrie 2007, un grup de 138 dedemnitari musulmani din lumea \ntreag`,printr-o scrisoare deschis` adresat` reprezen-tan]ilor cre[tinismului, au atras aten]ia asupranecesit`]ii unui dialog pacificator \ntre cetatealui Hristos [i casa Coranului. Scrisoarea inti-tulat` Un cuvânt comun \ntre voi [i noi su-bliniaz` fondul comun abraamic al celor dou`religii monoteiste [i propune identificarea prin-cipiilor unei m`rturisiri comune a UniculuiDumnezeu, trimi]ând \n acest sens spre normacomun` atât a Evangheliei, cât [i a Coranului:aceea de a-L iubi f`r` rezerve pe Dumnezeu –care este unul singur – [i prin aceasta, peaproapele. |n finalul scrisorii – la care \ntre

Religie

8


Este pentru prima dat` când liderul unuiregat teocratic (islamic) care [i-a f`cut oreputa]ie din opresiunea religioas` [i carenu are leg`turi diplomatice cu Israelul, \inume[te pe evrei [i pe cre[tini ’fra]i’.

timp au mai aderat [i al]i lideri musulmani – searat c , „din moment ce cre[tinii [i musulmaniireprezint` mai mult de 55% din popula]ialumii”, de dialogul dintre cele dou` religii„depinde supravie]uirea lumii \nse[i”. Scri soa -rea reprezint` o ini]iativ` f`r` precedent a\nv`]a]ilor musulmani de orient`ri diferite carepentru prima dat au vorbit \ntr-un singur glas;

- \nceputul lui martie 2008: ca r`spuns lascrisoarea deschis` adresat` liderilor spiritu-ali cre[tini, cinci musulmani din grupul celor138 sunt invita]i la Vatican pentru a punebazele unui forum catolico-islamic menit s`preg`teasc` mai multe \ntâlniri cu \nal]i dem-nitari ai Islamului pân` la sfâr[itul anului \ncurs;

- sfâr[itul lui martie 2008: la numai dou`zile dup` ce regele Abdullah \[i anun]` pla-nul de a se \ntâlni cu reprezentan]ii lumiiislamice \n vederea ajungerii la un consensasupra dialogului cu cre[tinii [i evreii, Consi-liul Mondial al Bisericilor demareaz` organi-zarea unor \ntâlniri cu \nv`]a]ii musulmani,

autori ai scrisorii amintite, pentru a negociaparametrii unei etici comune.

Comentând \nl`n]uirea strâns` a eveni-mentelor, mass-media semnaleaz mobilizarea,\n paralel [i de pe pozi]ii polarizate, a unorac]iuni care, de[i par a se produce indepen-dent5 unele de celelalte, se \ndreapt` totu[i \naceea[i direc]ie perceput` difuz. S` fie acestlan] al premierelor doar o manevr` politic`menit` s` apere interesele economice alebogatului regat? Un proiect ecumenic funda-mentat pe temelia unei sumare etici comune?Sau o nesperat` deschidere a Arabiei Sauditec`tre un pluralism religios descris de unitatea„fra]ilor” musulmani, cre[tini [i evrei \ntru\n]elegerea sensibil diferit` a \nchin`rii la„acela[i Dumnezeu”?

Reac]iile la nivel mondial sunt \n mare partepozitive. Declara]iile regelui, care nu las` locechivocului \n privin]a dimensiunii globale aini]iativei sale religioase, sunt reconfirmatede un \nalt oficial saudit, care, sub condi]iap`str`rii anonimatului, declar` c` agendaregelui Abdullah „va surprinde, va fi mare”, cuo miz` ce dep`[e[te interesele politiceregionale: „Ini]iativa nu prive[te OrientulMijlociu, ci \ntreaga lume. Este o ini]iativ`global ”. |n ce const ea? „Ne \ntoarcem cu to]iispre un singur Dumnezeu” – spune liderulsaudit, ale c`rui cuvinte au ]inut prima pagin`a presei interna]ionale. R`mâne de v`zut ce felde pagin` vor scrie cuvintele regelui \n istorialumii. ST

9


1. Declara]iile regelui saudit se reg`sesc \n presa interna]ional` (TheAssociated Press, Reuters, Washington Post, Jerusalem Post, Inter-national Herald Tribune etc.) care face referire la raportul din 24 mar-tie al Agen]iei Saudite de Pres`.

2. Pentru wahhabism, [iismul [i sufismul sunt curente „eretice”.3. L’Osservatore Romano, 29 martie 2008.4. |n declara]iile f`cute cu ocazia forumului, regele Abdullah aminte[te

de \ntâlnirea impresionant` pe care a avut-o la sfâr[itul anului tre-cut cu papa Benedict al XVI-lea, subliniind totu[i: „Eu i-am suge-rat ideea... [dialogului interconfesional – n.r.]”.

5. Tot cu ocazia acelei \ntâlniri, Suveranul Pontif a ridicat problema li -bert`]ii religioase pentru cre[tinii din regat, o discu]ie \n urma c`reia\n prezent se negociaz` construirea primei biserici pentru cei aproapeun milion de catolici din Arabia Saudit`, majoritatea, muncitori fi-lipinezi.

6. Washington Post comenteaz` propunerile dialogului interconfe-sional venite din partea regelui Abdullah, pe de o parte, [i a grupu-lui celor 138 de reprezentan]i ai lumii islamice, pe de alt` parte, cafiind dou` ini]iative separate ce reflect` preocuparea din rândulmusulmanilor [i cea a cre[tinilor de a evita pericolul unei „ciocniria civiliza]iilor”.

Medina, ArabiaSaudit`

10


Când am fina-lizat lucrareade dizerta]ie

pentru ob]inereatitlului de doctor \ntehnologia infor-ma]iilor la Univer-sitatea din Bremen,Germania, \n 2006,am inclus la finalulsec]iunii „Mul]u -miri” o men]iune prin care recuno[team supor-tul divin \n redactarea tezei. Fire[te, mesajula atras aten]ia supervizorilor, care s-au ar`tatsurprin[i de acest gest, declarând totu[i c`Dumnezeu nu prea mai este actualmenteprezent \n mediile academice. Exist` \ns`

oameni de [tiin]` cu oreligiozitate mai ac -cen tuat` decât cea, s`spunem, tradi]ionalistformal`? Un r`spunsla aceast \ntrebare nueste lesne de dat, dinmoment ce, potrivitstudiului publicat deNature, \n general,doar 1 din 15 nume

sonore ale [tiin]ei m`rturise[te credin]a \nDum nezeu. |n plus, \n mediile de informare[tiin]ifice se evit` \n general men]ionareaop]iunii religioase, aceasta fiind considerat fieirelevant`, fie o influen]` nepotrivit` asuprareputa]iei intelectuale a cercet`torului.

Revista american` Nature publica, \n1998, un studiu asupra credin]ei religioase \n rândul membrilor

Academiei Americane de {tiin]`.Rezultatele comunicate indicau c`doar 7% dintre oamenii de [tiin]`chestiona]i aveau credin]` \n Dum-nezeu, aceasta \ntr-o ]ar` \n care

peste 75% din popula]ie se declar`cre[tin`. Ulterior, sociologii, anali[tii [iteologii au \ncercat s` explice lipsa defertilitate a mesajului cre[tin la nivelulmin]ilor ascu]ite ale celor mai \nv`]a]i

de peste ocean.� Dorin Aiteanu

Materia cenu[ie nu d`bine cu albastrul cerului

E. J. Larson, cercet`tor \n cadrul Departa-mentului de Istorie al Universit`]ii din Georgia,al`turi de colegul s`u L. Witham, membru alInstitutului Discovery din Seattle, Satele Unite,[i-au intitulat articolul publicat \n 1998 \nNature „Savan]ii de frunte \nc` |l resping peDumnezeu”. Ace[tia prezint` trendul uimi-tor \nregistrat \n urma studiilor care au vizatcele mai luminate min]i ale Academiei Ame-ricane de {tiin]`. Persoanele intervievate tre-buiau s` spun` dac`, personal, „cred \ntr-unDumnezeu care se afl` \n comunicare inte -lectual` [i afectiv` cu oamenii”. Dac`, \n 1914,studiul indica 27,7% dintre savan]i ca fiindreligio[i, 52,7% atei, iar restul agnostici, la

repetarea studiului, \n 1933, procentul deoameni de [tiin]` cu credin]` \n Dumnezeusc`dea la 15%, ajungând \n 1998 la un firav 7%.Restul de 93% nu aveau tangen]e cu via]areligioas , ace[tia fiind fie convin[i c nu exist`Dumnezeu, fie agnostici. Pe categorii, cei maicredincio[i sunt matematicienii (14,7%), iarrata cea mai mic` o prezint` biologii, cu 5,5%.Autorii \ncearc` s` explice sc`derea drastic`\nregistrat de studiul din 1998 prin selectareaunui e[antion de savan]i de elit`. Pre[edinteleAcademiei, Bruce Alberts, contrazice rezulta -te le acestei cercet`ri declarând c` „exist`mul]i membri excep]ionali ai acestei Academii,care sunt persoane foarte religioase, oameni cecred \n evolu]ie (!), mul]i dintre ei biologi”.

Unul mai de[teptdecât cel`lalt

Profesorul Hel-muth Nyborg (foto),psiholog la Universi-tatea Aarhus dinDanemarca, a efectu-at mai multe studii[tiin]ifice \n care\ncerca s` explice leg`tura dintre prezen]ahormonilor \n corpul uman [i inteligen]`.Nyborg a intrat \n aten]ia publicului neaca-demic, devenind o figur` controversat` \nmomentul \n care a extins aria cercet`rii, con-ducând studii care investigau corela]iile din-tre diverse categorii de oameni [i inteligen]`.De pild`, profesorul danez este convins, \nurma studiilor f`cute, c` b`rba]ii sunt mai

inteligen]i decât femeile (b`rba]ii ob]inând\n medie un avans de 8,0 puncte la testele dedeterminare a coeficientului de inteligen]` –IQ), iar albii ar fi mai inteligen]i decât per-soanele de culoare. {i mai interesante sunt stu -diile care indic faptul c persoanele religioase

11


... \n mediile de informare [tiin]ifice se evit`\n general men]ionarea op]iunilor religioase,aceasta fiind considerat` fie irelevant`, fie o influen]` nepotrivit` asupra reputa]ieiintelectuale a cercet`torului.

Religie

12


sunt mai pu]in inteligente decât ateii, cre din-cio[ii r`mânând \n urma libercuge t` torilor \nmedie cu 5,8 puncte la testele IQ. Reac]iivehemente au ap`rut din rândurile opinieipublice, invocând fie posibila prezen]` a unorerori \n efectuarea studiilor, fie faptul c` publi -carea rezultatelor ar fi „politic incorect`”. Dincauza scandalului provocat, rectorul univer-sit`]ii a dispus \n 2006 suspendarea lui Nyborgdin institu]ia academic`. Numai c`, \n urmaunui suport consistent venit din partea unormembri de marc` ai comunit`]ii [tiin]ifice,decizia de suspendare a fost ulterior revo-cat`.

Deforma]ie profesional`Explica]ia general` a scepticismului din

mediile universitare [i academice, când vinevorba de credin]`, ar putea fi legat` de o anu-mit` „deforma]ie profesional`”. Pentru omulde [tiin]`, expe- ri mentele [i re -zultatele ob]i nu -te trebuie s` fieriguros contro-late [i documen-tate, trebuie s`aib` o explica]iera]ional`, s` res -pecte rela]ia cau -z`-efect, iar feno -menele urm`rites` fie reproductibile [i m`surabile. Ori comu-nicarea cu Dumnezeu nu se supune niciuneiadintre aceste cerin]e. Un savant ce d` dovad`de rigurozitate \n activitatea [tiin]ific , fiind unfel de „Toma Necredinciosul” pân nu percepecu propriile sim]uri fenomenele sau pân` nuconsult` studii ale unor grupuri de cercetarede renume, ar putea fi catalogat inconsecvent\n momentul \n care accept` existen]a uneifiin]e inteligente superioare care ar conducedestinele umanit`]ii, ipotez pentru care nu arenici cea mai mic` dovad` palpabil`.

|ns` opreli[tea cea mai mare \n calea uneivie]i religioase a celor mai \nv ]a]i este atingereaunui anumit grad de cunoa[tere care sti-muleaz` \n mod considerabil personalitatea.Este vorba despre convingerea asupra aparte-nen ]ei la o elit aflat \n posesia unor cuno[tin]e

profunde despre natur`, univers [i societate,care reu[e[te s` explice ra]ional – \n viziuneaproprie – cele mai multe dintre fenomeneleobservate, iar pe cele ce nu \[i g`sesc explica]ie[tiin]ific` le pune pe seama hazardului sau acoinciden]ei. |n acest decor, ideea obedien]eifa]` de o fiin]` superioar` – Divinitatea – arreprezenta o [tirbire, dac` nu chiar o aban-donare a pozi]iei \nalte deja câ[tigate.

Impactul cu Cerul la nivel \naltMul]i dintre cei care [i-au adus contribu]ia la

dezvoltarea [tiin]ei sau a culturii universalepovestesc experien]a proprie \n ceea ceprive[te contactul cu Divinitatea. Ace[tia au\ncercat s` ia leg`tura cu Divinitatea [i s`capete astfel r`spuns la \ntreb`rile funda-mentale ale omenirii. Simbolic` \n acest senseste lupta poetului Tudor Arghezi, carem`rturise[te c` L-a implorat pe Dumnezeu s`

\i r`spund . Dornic s aib dova-da palpabil` a existen]ei Dum-nezeirii, acesta scria despre ca-racterul imposibil al credin]ei \nabsen]a revela]iei incontesta-bile: „Vreau s te pip i [i s urlu:Este!” (Psalmi). Mul]i intelec-

13


tuali, având probabil experien]e similare [ineprimind niciun r`spuns la str`daniile lor, audecis c Dumnezeu este un personaj imaginar,iar omul este supus hazardului, fiind singurresponsabil s` recompun` o lume mai bun`.

Pentru min]ile luminate ale ultimelor secole,raportarea la Divinitate a produs rezultatedintre cele mai diverse. Mul]i intelectuali cunume consider` credin]a o sl`biciune, dup`modelele „cârjei” sau ale „opiului pentrupopor”, lansate de ni[te personaje care auvrut s` creeze o lume mai bun`, dar f`r` Dum-nezeu. „To]i gânditorii sunt atei”, spunea scri-itorul american Ernest Hemingway. De aseme-nea, criticul american H. L. Mencken scria:„Credin]a poate fi definit` pe scurt dreptconvingere ilogic` \n ceva improbabil. [...]Unom plin de credin]` este unul care [i-a pierdut(sau nu a avut niciodat`) capacitatea de agândi \n mod clar [i realist”. Iar creatorul se-rialului Star Trek, Gene Rodenberry, declara:„Pentru cei mai mul]i oameni, religia este doarun substituent pentru un creier defect”.

|ntr-un montaj video publicat pe Internet cutitlul Ateismul, autorul Zachary Kroger,sup`rat pe Scriptur`, [i mai ales pepsalmist, pentru afirma]ia: „Nebunulzice \n inima lui: ’Nu este Dum-nezeu’” (Psalm 14,1), prezint` oserie de „nebuni” – numesonore care [i-au adus con-tribu]ia la cultura universal [ila dezvoltarea [tiin]ei. |ntreace[tia, laureata PremiuluiNobel pentru Fizic` \n 1903,Marie Curie; inventatorulbecului cu incandescen]`,Thomas Edison; astronomul[i astrobiologul Carl Sagan;scriitorul Mark Twain;biochimistul [i scriitorul deSF Isaac Asimov, precum [iactorii americani MarlonBrando, Jodie Foster [i JackNicholson.

De cealalt parte a baricadeise afl inte lectualii pentru careDumnezeu de]ine un rol cen-tral. Matematicianul [i fizicia-nul englez Isaac Newton, cel

care a descris principiile gravita]iei, a avut ovia]` spiritual` profund`, venera Scriptura, aadus propriile comentarii la unele profe]ii [iaccepta crea]iunea biblic`. Exemplelepot con tinua cu savantul\n chimieR o b e r tBoyle, care,pe lâng` con-tribu]iile sale[tiin ]ifice (le gealui Boyle), s-ar e m a r c a tprin do rin]ade a promo-va Evan -ghe lia \nafara ho -t a r e l o r]`rii sale,

Religie

14


traducând Noul Testament \n limbile irlan-dez` [i turc`. De asemenea, omul de [tiin]`Michael Farraday, cre[tin devotat, a re-volu]ionat fizica prin descoperirile sale \nmaterie de magnetism [i electricitate.

Autorul cre[tin Charles Colson cu prinde \narticolul sù Oameni de [tiin]` [i atei o serie de de cla ra]ii ale unor laurea]i ai PremiuluiNobel \n ceea ce prive[te rela]ia cu Divini-tatea. Fizicianul germanMax Born, unul dintre pio-nierii mecanicii cuantice,declara: „Aceia care spunc` studiul [tiin]elor te faceateu sunt mai degrabìgnoran]i.” Fizicianul ame-rican Arno Penzias, laure-at al Premiului Nobel \n1978 pentru descoperireamicroundelor din spa]iulcosmic, spunea: „Dac` nua[ fi avut alte informa]ii

decât capitolele incipiente ale Genezei, o partedintre Psalmi [i alte câteva pasaje ale Scripturii,a[ fi ajuns \n esen]` la aceea[i reprezentareasupra originii Universului ca [i cea indicat destudiile [tiin]ifice”. Cercet`torul Ernst Chain,laureat pentru contribu]ia sa la descoperireaPenicilinei, declara: „[Complexitatea crea]ieidivine] \l uime[te pe biolog oriunde ar privi.Probabilitatea ca o asemenea structur` cum

este cea a moleculei de ADNs` apar` \n urma unei pure\ntâmpl`ri este pur [i sim-plu prea mic` pentru a filuat` \n considerare.”Fizicianul american ArthurCompton, descoperitorulefectului Compton de propa-gare a razelor X, este mai\ndr`zne]: „Pentru mine,credin]a \ncepe prin \n]e -legerea faptului c` o fiin]`suprem` a adus la via]` uni-versul [i l-a creat pe om. Nu\mi e greu s` am aceast`credin]`, deoarece ununivers uimitor [i inteligentm`rturise[te cea mai impor-

tant` afirma]ie f`cut` vreodat`: ’La \nceput,Dumnezeu...’”.

Carpe diem!Am participat la o \ntrunire academic` \n

Germania, ocazie \n care unul dintre inter-locutorii cu grade universitare \nalte prezen-ta ca ridicol` atitudinea unor ingineri dindomeniul automatiz`rilor care se rugau \naintede a pune \n func]iune o instala]ie complex`\n teren. De[i afla]i \n minoritate \n ]`rile ves-tice – cel pu]in la nivel declarativ –, ateii \[i pro-moveaz ideologia prin apostoli care, \n majori-tate, poart` rob` universitar`. Bertrand Rus-sell poate fi considerat lampadoforul ateis-mului modern. „{tiin]a ne \nva]`, [i chiarra]iunea noastr`, s` nu mai cùtam \n jur spri-jin imaginar, s` nu mai invent`m ajutoare \ncer, ci s` ne concentr`m asupra eforturilornoastre de a face din lumea aceasta un loc maibun \n care s` trìm, un loc mai bun decât celcreat de biserici \n toate aceste secole”, scriaRussell \ntr-un pamflet intitulat De ce nu sunt

’Dac` nu a[ fi avut alte informa]ii decât

capitolele incipiente aleGenezei, o parte dintre

Psalmi [i alte câtevapasaje ale Scripturii, a[

fi ajuns \n esen]` laaceea[i reprezentare

asupra originiiUniversului ca [i ceaindicat` de studiile

[tiin]ifice.’Arno Penzias

15


cre[tin, citit \n martie 1927, \n fa]a Societ`]iiNa]ionale Laice din Londra.

|ns` cel mai mediatizat ateu al momentuluieste biologul Richard Dawkins (foto stânga),autorul c`r]ii Himera credin]ei \n Dumnezeu(„The God Delusion”), votat de cititorii revis-tei Prospect, la mijlocul anului 2004, intelec-tualul num`rul unu al Marii Britanii. Dawkins]ine \n Universit`]ile din America [i din Europadiscursuri \n care demoleaz` cre[tinismul,particip la interviuri televizate [i la talk-show-uri \n care dore[te s` prezinte publicului fru-muse]ea ateismului. Considerând exagerat`reac]ia opiniei publice de respingere a ateilor,Dawkins declara postului de televiziune CNN:„Niciunul dintre noi [ateii]nu a amenin]at penimeni. Noi nu zbur`m cu avioanele \n cl`diri,nu amenin]`m cu atentatori sinuciga[i, suntemoameni foarte candizi – tot ceea ce facem estes` folosim cuvinte pentru a discuta desprelucruri cum ar fi cosmosul, originea universu-lui, evolu]ie, originea vie]ii... Ce poate fiamenin]`tor \n asta?” Dawkins continu` pedirectiva trasat` de Russell acum aproape unsecol: „Dac` e[ti ateu, crezi c` via]a aceastaeste singura pe care o ai, e o via]` pre]ioas`,frumoas`, este ceva ce ar trebui s` trìm dinplin, pân` la sfâr[itul zilelor noastre. Pe când,dac` e[ti religios [i crezi c` exist` o alt` via]`,

\nseamn` c` nu trìe[ti via]a aceasta din plin,deoarece crezi c vei primi alta. Acesta este unmod teribil de negativ de a trì o via]`. Fiindateu, aceasta te desc`tu[eaz` pentru a-]i trìvia]a \n mod potrivit, fericit [i din plin”.

Planul de urgen]` al luiDawkins [i pariul lui Pascal

Au devenit cunoscute confrunt`rile tele-vizate dintre Dawkins [i liderii religio[i. Aces-te confrunt`ri de]in o anumit` particularitate,[i anume faptul c` atât sus]in`torii ateismului,cât [i persoanele religioase consider` c`reprezentantul lor a ob]inut victoria, fiind \navantaj pe câmpul luptei ideologice. |ntr-odisput` despre evolu]ie [i crea]ie, reverendulTed Haggard \l acuza pe Dawkins de inco-eren]` [tiin]ific`, acceptând simple ipotezevehiculate \n anumite cercuri [tiin]ifice refe-ritoare la evolu]ionism – f`r` nicio dovad`[tiin]ific` – ca fiind fapte reale, istorice. Hag-gard continua, spunând c` este foarte dificilpentru un cercet`tor s` studieze ochiul sauurechea uman` – admirând complexitatea [iperfec]iunea lor – [i s` cread` c` acestea auap`rut \ntâmpl`tor.

Dawkins a fost invitat, \n noiembrie 2007, lapostul de televiziune german ZDF pentru a-[iexpune ideile \n compania moderatorului

Religie

16


Johannes Kerner [i a invita]ilor sì, reprezen-tan]i ai bisericilor cre[tine germane. Unul din-tre punctele-cheie ale discu]iei televizate afost declara]ia lui Dawkins cum c` dore[te caorice cre[tin inteligent, \n urma citirii c`r]ii saleHimera credin]ei \n Dumnezeu, s` \[i schimbepozi]ia fa]` de credin]`. Interesant` a fost\ntrebarea adresat \n finalul \ntâlnirii de c`tremoderator, [i anume dac` Dawkins are unPlan B \n cazul \n care, totu[i, va trebui \ncele din urm`, \ntr-o zi a judec`]ii, s` deasocoteal` \n fa]a lui Dumnezeu. Dawkins dùrm`toarea solu]ie: cei care s-au bazat pespusele lui vor fi \n stare s` \ncropeasc` larepezeal` un plan de salvare \n situa]ia dat`.Dawkins pare a \ntoarce pariul lui Pascal,\nv`]atul francez care spunea c`, dac` e[ticredincios [i \n final vei afla c` nu exist` Dum-nezeu, nu ai pierdut nimic, iar dac` exist`,vei avea via]a ve[nic`. |n opinia lui Dawkins,dac e[ti ateu [i Dumnezeu exist , este imposi-bil s` nu ie[i totu[i basma curat` \n ziuajudec`]ii. Dar dac` Divinitatea nu exist`, ]i-airatat via]a, trìnd \n restric]ii autoimpuse.Partenerii de discu]ie de la interviul lui Ker-ner nu au p`rut convin[i nici de viabilitateaplanului de urgen]` al lui Dawkins pentru ziuajudec`]ii [i nici de faptul c respectarea moraleicre[tine ar duce la urâ]irea sau la sc`dereacalit`]ii vie]ii.

Credin]a [i teoria probabilit`]ii|n cartea Dovezi ale existen]ei lui Dum-

nezeu, predicatorul cre[tin Richard Wurm-brand \[i manifesta convingerea \n existen]aDumnezeiri admirând complexitatea ele-mentelor din societate [i din natur`. |n scrie-rile cre[tine apare adesea ideea c` zâmbetulunul copil nu poate fi pur [i simplu cauzat deun capriciu al naturii sau de malfunc]ia uneimolecule de carbon cu milioane de ani \nurm`. |n disputele cu ateii, se remarc` faptulc` multe dintre argumente – v`zute din un-ghiuri diferite – sunt considerate de c`treambele tabere ca fiind avantaje \n sprijinulconvingerilor proprii.

|n tot acest tumult de interac]iuni \ntrecredincio[ie [i ateism la nivel \nalt, cei maimul]i dintre cei cu min]i agere, cercet`torisau academicieni, au c`zut de acord c` nu

exist` dovezi rezonabile de partea niciuneipartide aflate \n disput`. Aceasta \nsemnând,inclusiv, c` niciun ateu nu a putut s` demon-streze inexisten]a lui Dumnezeu. |n acceptareauneia sau alteia dintre ipoteze, fiecareac]ioneaz` \n func]ie de experien]a practic`sau [tiin]ific` dobândit`, precum [i – delocde neglijat – \n func]ie de educa]ie, de bunulsim] sau de emo]iile proprii. Ateii sus]inevolu]ia – [i prin aceasta inexisten]a Divinit`]ii– prin asem`narea biologic` \ntre specii [i\ntre lan]urile genetice de ADN. C`lcâiul luiAhile al evolu]ionismului ateist este \ns` multdiscutata tem` a verigilor lips` \n presupusullan] al evolu]iei, adic` neg`sirea nici m`car aunei singure relicve pe tot globul care s`

reprezinte o form` intermediar` \ntre speciaprincipal [i una derivat . |n aceast ipotez delucru, condamnat` a fi doar o ipotez` prinlipsa dovezilor, ateii „cred” \ns` cu t`rie.Cre[tinii au \n schimb ca argumente ale exis-ten]ei unui Creator, \ntre altele, complexi-tatea pân` la nivel molecular a mecanismelorvii, precum [i \mplinirea unor profe]ii biblicece acoper` mai multe secole sau chiar milenii.Dac`, pe plan ideologic, lupta este v`dit inde-cis`, dac` s-ar considera dovezile, matematicdisputa se \ncheie tot la egalitate. Evolu]ioni[tiicred \n apari]ia unor transform`ri ale materieicare s-ar putea produce cu o probabilitate de1 la 1 urmat de foarte multe zerouri. Cre[tiniisus]in \mplinirea unor preziceri biblice ca

fapte istorice a c`ror probabilitate calculat`este tot de 1 la 1 urmat de multe zerouri, decicomparabil` cu prima estimare. |n acest caz,acceptarea uneia sau alteia dintre teorii este \nfinal o problem` de op]iune personal`.

O frecven]` potrivit`Demn` de luat \n considerare este prezen]a

pe scena [tiin]ific` a doctorului \n genetic`Francis Collins, directorul „Proiectului Geno-mul Uman”. Collins a condus experimentele[tiin]ifice pentru decodificarea celor 3,1 mili-arde de componente ale genomului uman,rezultatele puse la dispozi]ia comunit`]ii[tiin]ifice interna]ionale conducând la\n]elegerea conexiunilor dintre gene [i apari]iabolilor. „Ca om al credin]ei, eu v`d ADN-ul –informa]ia molecular` a tuturor fiin]elor vii –ca limbaj al lui Dumnezeu, iar elegan]a [i com-plexitatea corpului nostru [i a naturii caoglindire a planului divin”, declara savantul,\ntr-un interviu CNN, din 6 aprilie 2007.Vorbind despre credin]` [i ra]iune,cercet`torul ad`uga: „|ntotdeauna am con-siderat credin]a ca fiind bazat` pe argumentepur emo]ionale [i ira]ionale [i am fost sur-prins s` descop`r c` s-ar putea chiar pledapentru plauzibilitatea existen]ei lui Dumnezeupe o baz` pur ra]ional`”. Omul de [tiin]` faceo paralel` interesant`, aducând \n scen`cunoa[terea lui Dumnezeu prin revela]ie.„Totu[i ra]iunea singur` nu poate proba exis-ten]a Divinit`]ii. Credin]a este ra]iune \ntregit`de revela]ie, iar revela]ia presupune s gândimcu inima la fel de mult ca [i cu mintea. Trebuie

s` ascul]i muzica, nu doar s` cite[ti notele dinpartitur`”. |n viziunea lui Collins, acceptareaplusului de \ncredere, al`turi de ra]iune, pen-tru des`vâr[irea vie]ii religioase este funda-mentat` pe afirma]ia scriptural` (Evrei 11,1),\n care lipsa dovezilor palpabile care s` con-firme sau s` infirme existen]a Divinit`]ii ar fi

17


’Ca om al credin]ei, eu v`d ADN-ul [...] ca limbaj al lui Dumnezeu, iar elegan]a [i complexitatea corpului nostru [i a naturii, ca o oglindire a planului Divin.’Francis Collins

\nsu[i fundamentul credin]ei: dac` dovezile arfi incontestabile, probabil c` op]iunea s-arnumi „certitudine”, [i nu „credin]`”.

|n mediile cre[tine, str`daniile omului de alua contact cu Divinitatea dup` model arghe-zian – somarea lui Dumnezeu de a Se revela –au fost asemuite, de pild`, cu dorin]a uneibacterii saprofite dintr-o cultur` de a-l vedeape biologul care le-a produs. |n compara]ie cure]eta cre[tin` de comunicare cu Dumnezeu\n forma rug`ciunii, atitudinea poetuluiseam`n` pur [i simplu cu folosirea uneifrecven]e gre[ite.

Multe excep]iicare... infirm` regula

|n tabloul de ansamblu al atitudinilor [iop]iunilor intelectualilor \n raport cu Divini-tatea, se desprind câteva direc]ii principale. |nprimul rând, este evident c` orice corela]ie\ntre nivelul de inteligen]` [i op]iunea spre

credin]` sau necredin]` sugerat` de c`trecorifeii ateismului este infirmat de acei savan]i[i academicieni de vârf care [i-au manifestatpublic credin]a \n Creator. F`r` a reprezentamajoritatea \n rândurile savan]ilor, dar totu[ideparte de a fi cazuri izolate, ace[tia au demon-strat prin contribu]ia lor la progresul [tiin]ei [ial culturii faptul c` inteligen]a coexist` cu/[i\ntrege[te via]a de credin] . |n aceast lumin ,studiile profesorului Nyborg ca [i alte \ncerc`risimilare nu par a fi altceva decât tentativepatetice ale sus]in`torilor ateismului de acâ[tiga teren, impunând echivalen]a „e[tiinteligent – e[ti ateu”.

|n al doilea rând, ponderea firav` a credin-cio[ilor din rândurile Academiei Americane de{tiin]`, precum [i din majoritatea institu]iiloracademice din ]`rile occidentale, \n contrast cuaderen]a la credin]` – cel pu]in la nivel decla-rativ – a majorit`]ii popula]iei din aceea[i sfer`geografic` se explic` prin ceea ce unii dintrec`rturarii credin]ei au numit plastic „arogan]`intelectual`”. Ei spun c` mul]i dintre savan]iiatei, prin bagajul de cuno[tin]e acumulat fie lise pare mai rezonabil` o explicare a taineloruniversului printr-o schem` \n care Dum-nezeu nu are loc, fie primesc prin meriteleacumulate venera]ia comunit`]ii [tiin]ifice,pozi]ie \n care subordonarea fa] de o fiin] maiinteligent` decât persoana proprie nu estedeloc preferat`.

|ns` mul]i dintre oamenii \n]elep]i „\n felul[tiin]ei”, care au crezut cu t`rie \ntr-un Creatorce le ascult` glasul, au ajuns personalit`]i cunume \n rândul comunit`]ilor [tiin]ifice dincare fac parte, mul]i fiind invita]i pe podiumulde la Stockholm. Ace[tia, cu toat cunoa[tereaacumulat`, prefer` s` \[i plece capul \n fa]aAutorului acestei crea]ii uimitoare pe care eio admir` \n fiecare zi [i \n care identific` la totpasul elemente impresionante prin comple-xitatea lor. Ei sper` \n descoperirea \n curânda multora dintre taine, poate nu prin studii[tiin]ifice, ci direct de la Designerul \ntregiiopere. Iar aceia care observ` acum de departealc`tuirea spa]iului cosmic, fiind fascina]i dem`re]ia crea]iei, poate c se gândesc la c l toriiprintre a[tri, la care ateul Gene Roddenbery,creatorul serialului Star Trek, doar viseaz`,pentru câteva clipe, pe platoul de filmare. ST

Religie

18


19


Politic

Primul

pap`

care

s-a \n

tâlnit

cu un

pre[e

dinte

ameri

can a

fost

Bene

dict a

l XV-l

ea, ia

r cel m

ai rec

ent, B

ened

ict al

XVI-le

a. |nt

re

cele d

ou` v

izite s

e \ntin

de o

perio

ad` d

e apro

ape u

n seco

l,

timp \

n care

rela]

iile di

ntre S

UA [i Va

tican a

u evo

luat d

estul

de an

evoios

. |ns`

dup`

R`zbo

iul Re

ce a a

vut lo

c o sc

himba

re

surpri

nz`toa

re.

PAPA {I

PRE{EDINTE

LE

Dou`

simbo

luri

ale un

ui

viitor

tande

m

politi

co-

religi

os?

�Flo

rian R

istea

Cele [ase zile petrecute de papa Benedictal XVI-lea \n Statele Unite (15-20 aprilie)sunt deja istorie. |ns` ecourile acestei

vizite vor mai fi auzite \nc mult vreme. Tonulgeneral a fost de triumf. Papa a avut parte deo ceremonie de primire extraordinar`, a[acum niciun alt lider politic nu a mai avut; a fost\ntâmpinat de George W. Bush la scara avionu-lui, a fost s`rb`torit de familia preziden]ial` laaniversarea a 81 de ani [i s-a rugat cu pre[edin-tele american \n Biroul Oval; a vorbit \n fa]aAdun`rii Generale a ONU din New York; aoficiat euharistia \n fa]a a 50.000 de oameni peStadionul Yankee din Bronx, New York; a vi-zitat Ground Zero,1 unde a \n`l]at o rug`ciunesolemn`; a participat la o \ntrunire ecumenic`\n Catedrala St. Joseph, unde s-a adresatreprezentan]ilor unor confesiuni cre[tinedin Statele Unite; a vorbit studen]ilor [iclerului catolic la Catedrala St. Patrick [ia avut chiar [i o \ntâlnire cu victimeleabuzurilor sexuale s`vâr[ite de preo]icatolici. A[adar, vizita papei a fost o campanie de imagine mai mult decâtreu[it`, \ntr-o ]ar` care nu-l cuno[tea \nc`suficient. Pe de alt` parte, de[i pare unulfiresc, \n contextul promov`rii dialogului de-mocratic, evenimentul este [i neobi[nuit \nacela[i timp. Ca [ef de stat, papa nu este nicipe departe unul important. Dimpotriv`, pareminuscul \n compara]ie cu al]ii. |ns`, careprezentant al celor peste 1.100.000.000 decatolici, el este, f`r \ndoial , cel mai importantlider religios al lumii. Prin urmare, vizita sa \nStatele Unite, \n aceast` calitate, este unic`:niciunui alt conduc`tor religios nu i s-a f`cuto asemenea favoare. |n sfâr[it, \n dubla calitatepe care o are, de [ef de stat [i cap al bisericii,papa transmite \n permanen]` un mesaj spe-cial: \n persoana sa, religia [i politica pot facecas` bun`. Iar \n aceast` privin]`, vizita sa pet`râm american nu a f`cut excep]ie.

Ceremonie f`r` precedentAjungând cu 15 minute \naintea ateriz`rii

aeronavei papale la Baza Andrews Air Forcedin Maryland, pre[edintele american GeorgeW. Bush a f`cut un gest unic: a venit s`-l \n -tâmpine personal pe papa Benedict al XVI-lea,lucru pe care pre[edintele nu-l face atunci

Politic

20


când sosesc al]i conduc`tori de stat. Acestfapt, precum [i cele mai mari preg`tiri [i ceamai elaborat` coregrafie care au fost f`cute \ntoat` perioada petrecut` de George W. Bushla Casa Alb` sunt relevante pentru importan -]a pe care pre[edintele american a acordat-oacestei vizite. Desf`[urat` \n acordurile bine-cunoscutelor piese religioase Tat`l nostru [iImnul de lupt` al Republicii, sosirea papei aeclipsat evenimentul similar din luna mai, anultrecut, când Regina Elisabeta a II-a a MariiBritanii a vizitat SUA. Pe lâng` pre[edinteleBush, prima doamn` [i fiica lor, Jena, papa afost \ntâmpinat la aeroport [i de 22 de liderireligio[i ai altor credin]e, incluzând evrei,musulmani, ortodoc[i [i episcopalieni. La CasaAlb`, \mpodobit` cu lalele galbene – trimitereevident` la steagul alb-galben al Vaticanului –o mul]ime de peste 12.000 de persoane (fa]`de 7.000 câte au fost la sosirea Reginei Elisa-beta) l-a salutat pe Benedict al XVI-lea. Aces-ta, de[i nu a s`rutat p`mântul la coborârea dinavion, a[a cum f`cea Ioan Paul al II-lea, aridicat permanent mâna \n semn de binecu-vântare [i a rostit, de la venire [i pân` la ple-care, ceea ce americanii vor s` aud` tot tim-pul: God bless America.2

Schimbare de atitudine|n toat` istoria SUA, doar doi papi au pus

piciorul pe p`mântul american. {i aceastadestul de târziu, \n a doua jum`tate a secolu-lui XX. Luna trecut`, Benedict al XVI-lea adevenit al treilea. Motivul rela]iilor reci dintrecele dou` p`r]i se g`se[te \n fundamentulcredin]ei protestante, pe care s-a constituit [i

dezvoltat aceast uimitoare na]iune. Fugind depersecu]ia religioas` de pe b`trânul conti-nent, „p`rin]ii pelerini” care au \ntemeiat Colo-nia Plymouth, \n 1620, proveneau dintre puri-tanii care \ncercaser`, f`r` succes, s`

21


George W. Bush a venit s`-l \ntâmpine personal pe papa Benedict al XVI-lea,lucru pe care pre[edintele nu-l faceatunci când sosesc al]i conduc`toride stat.

reformeze Biserica Angliei. Crezul lor era acelac` Biblia constituie singura surs` adev`rat` de\nv`]`tur` religioas` [i c` adùgirile f`cutecre[tinismului, \n special tradi]iile biserice[ti,nu au niciun loc \n practicarea credin]eicre[tine. Marea Trezire3, \nceput de JonathanEdwards (congrega]ionalist cu r`d`cini puri-tane [i calviniste) [i continuat` de metodistulGeorge Whitefield [i al]i predicatori itine-ran]i, a consfin]it tr`s`turile protestante defi-nitorii ale spiritualit`]ii religioase americane.Pân` ast`zi, sigiliul din 1629 al ora[ului Ply-mouth, pe care se pot vedea patru personajepurtând „inima arzând`” – simbol al lui JeanCalvin –, pe un scut dominat de Crucea lui St.George,4 aminte[te de r`d`cinile protestante

ale acestei na]iuni. Astfel se explic` de ceStatele Unite au stabilit rela]ii oficiale cu Sfân-tul Scaun abia \n 1984. Dup` R`zboiul Rece,aceste rela]ii s-au \mbun`t`]it considerabil,iar maniera \n care a fost primit actualul pap`\n Statele Unite, dar [i con]inutul discursuluisù pe p`mântul american sunt argumenteputernice \n sprijinul acestei schimb`ri. |ns`,\n timp ce papalitatea s-a „cosmetizat” cu al sùaggiornamento, dup` Conciliul Vatican II, f`r`s`-[i modifice \n esen]` preten]iile de autori-tate asupra lumii [i conduc`torilor profani sauasupra doctrinelor care au dus la ruptura dinsecolul al XVI-lea [i la apari]ia protes-tantismului, schimbarea de atitudine a StatelorUnite fa]` de papalitate este surprinz`toare.

Ru[ine profund` [i atâtUn exemplu de doctrin` contestat`, despre

care tot mai mul]i spun c` este un e[ec al Bi-sericii Catolice, \l constituie celibatul preo]ilor.De[i scandalurile sexuale [i de pedofilie \ncare au fost implica]i preo]i catolici s-au\nmul]it, afectând serios imaginea bisericii nudoar \n America, Benedict al XVI-lea pare s`nu aud glasul celor care cer revizuirea respec-tivei doctrine. De[i p`rea a fi punctul cel maisensibil al vizitei sale \n SUA, subiectul a fost„mânuit” cu tact de c`tre Suveranul Pontif.M`rturisind „ru[inea profund`” resim]it` fa]`de asemenea lucruri [i faptul c aceste cazuri nuau fost tratate \n mod corespunz`tor de lideriiamericani ai bisericii, papa nu a inten]ionat unfel de mea culpa, a[a cum a f`cut Ioan Paul alII-lea \n anul 2000, \n privin]a p`catelor Bisericiidin veacurile trecute, când i-a persecutat peevrei sau pe eretici. |n schimb, nu a ezitat sàccepte provocarea de a se \ntâlni cu vic-timele acestor abuzuri, pentru a mângâia [i\ncuraja pe cei afecta]i – lucru care, de[i nu astins scandalul, a atenuat dezam`girea pe care„turma” sa din SUA o resimte fa]` de con-ducerea Bisericii.

Papa [i imigran]iicatolici din SUA

Odat` „dezamorsat`” aceast` controvers`,papa a putut schimba registrul mai u[or c`tresubiectul imigra]iei. De[i a evitat referirilespecifice – cum ar fi legalitatea sau ilegalitatea

22

Politic


Primul pap` care a pus piciorul pe p`mântul Statelor Unite a fost papaPaul al VI-lea, \n anul 1965 (foto). Deoarece la data respectiv` SUAnu au recunoscut oficial statul Vatican, pre[edintele Lyndon Johnsonl-a primit pe pap` \ntr-un apartament al hotelului Waldorf-Astoria dinNew York. De[i rela]iile diplomatice cu Sfântul Scaun au fost stabiliteabia la 10 ianuarie 1984, pre[edintele Jimmy Carter l-a primit totu[ila Casa Alb` pe papa Ioan Paul al II-lea, la 6 octombrie 1979. |ntâlnireadin anul acesta, dintre George W. Bush [i Benedict al XVI-lea, a fosta 25-a \ntâlnire dintre un pap` [i un pre[edinte american \n exerci]iu.Prima a avut loc la scurt timp dup` terminarea Primului R`zboi Mon-dial, când pre[edintele Woodrow Wilson a fost primit la Vatican de papaBenedict al XV-lea, \n 1919, iar cea de-a doua mult mai târziu, dup`40 de ani, la Roma, \ntre pre[edintele Dwight Eisenhower [i papa Ioanal XXIII-lea. De atunci, fiecare pre[edinte american s-a \ntâlnit cupapa cel pu]in o dat` \n timpul mandatului. Recordul \i apar]ine actu-alului pre[edinte, George W. Bush, care, dup` vizita lui Benedict al XVI-lea, a ajuns la cinci \ntâlniri cu doi papi.

Papii de la Roma [i pre[edin]ii americani

23

statutului imigran]ilor –, afirma]iile sale aufost o trimitere direct` la politica adminis-tra]iei americane fa]` de imigran]i, \n specialfa]` de cei de origine latin`, majoritatea cato-lici. Cum num`rul acestora se ridic` la 18 mi-lioane (din 65 milioane catolici \n SUA),reprezentând mai mult de dou` treimi dintotalul catolicilor sosi]i dup` 1960, papa nu s-arezumat doar la trimiterea unui mesaj c`trepre[edinte [i c`tre publicul american, ci s-aadresat episcopilor catolici, c`rora le-a spus c`nou-veni]ii \n SUA sunt „oameni ai credin]ei,iar noi suntem aici ca s`-i primim”. La rândullor, episcopii catolici sunt cunoscu]i pentrusprijinul deschis [i constant \n favoarea uneilegisla]ii care s acorde statut legal imigran]ilor[i s faciliteze c ile legale ca ace[tia s`-[i aduc`familiile din ]`rile lor. |mpreun cu al]i activi[ticatolici, ei au fost printre suporterii cei mai vi-zibili ai unei legi ample asupra imigra]iei, careprevedea legalizarea statutului a 12 milioanede imigran]i. Legea a fost sus]inut anul trecutde George W. Bush, dar a fost respins` deCongres. Ca o recunoa[tere a luptei lor, papaa afirmat \nc` \nainte de sosirea \n StateleUnite c` „familiile imigran]ilor trebuie prote-jate, nu divizate”, iar \n cadrul \ntâlnirii de laNew York cu episcopii americani, papa s-areferit din nou la impactul negativ al separ`riifamiliei asupra societ`]ii. Aceasta a fost o tri-mitere evident` la raidurile [i deport`rile pecare autorit`]ile americane le-au efectuatrecent [i \n urma c`rora b`rba]i, imigran]iilegali, au fost desp`r]i]i de so]iile [i copiii lor,cet`]eni sau reziden]i \n SUA. Unii oficialiamericani care se opun imigra]iei ilegaleau fost deranja]i de aceste declara]ii alepapei, catalogându-le drept „amestec\n politica american`”. Coinciden]` saunu, chiar \n ziua când papa Benedict alXVI-lea [i pre[edintele Bush f`ceauo declara]ie comun` cu privirela nevoia unei politici„umane [i protective”fa]` de familiile imi-gran]ilor, agen]iifederali efectuauraiduri la fermeavicole din 5state ameri-

cane, arestând peste 300 de imigran]i, acuza]ide munc „la negru”. Potrivit spuselor lui JohnWester, episcop de Salt Lake City, mul]i din-tre ace[tia erau catolici.

Votul catolic atârn`greu \n noiembrie

De[i ambasadorul papei \n SUA, arhiepis-copul Pietro Sambi, a declarat c` „papa nuvine s se amestece \n procesul electoral local”,teama c` aceast` vizit` putea fi interpretat`prin prisma competi]iei electorale pentru CasaAlb` s-a putut citi chiar \n mottoul oficial alacestei vizite: „Hristos, speran]a noastr`”, ceeace voia s` \nsemne c` acest eveniment nueste unul politic. {i americanii au \mp`rt`[itaceast team . Altfel cum se explic faptul c ,f`r excep]ie, cei trei politicieni afla]i \n cursapentru candidatura la Casa Alb` – republi-

canul John McCain [i democra]ii BarakObama [i Hilary Clinton – [i-au domolit

comentariile pe tema imigra]iei, \n tim-pul vizitei papale? Acest fapt reflect unfactor-cheie \n via]a electoral` din

SUA: votul catolicilor. Num`rândun sfert din popula]ia ]`rii,

catolicii din Statele Unitemanifest opinii diverse

\n privin]a proble -melor etice aflate

\n dezbatereapublic` ameri-can`. Nu to]i\mp`rt`[esc


Politic

24


pozi]ia oficial` a bisericii referitoare la avort,c`s`toria \ntre persoanele de acela[i sex [icercet`rile asupra celulelor stem. La fel sunt[i \n privin]a op]iunilor politice. Dac` \n trecuterau democra]i convin[i, ast`zi nu se maipoate spune cu certitudine c` sunt ata[a]i deun anumit partid. Senatorul republican JohnMcCain poate atrage voturile multor catoliciprin atitudinea sa pro life, dar poate pierdealtele din cauza afirma]iei c` americanii arputea r`mâne „100 de ani \n Irak”. Acela[ilucru poate fi spus [i \n privin]a democra]ilorObama [i Clinton, favorabili \ncheieriisocotelilor cu r`zboiul din Irak, dar \n dezacordcu pozi]ia oficial a Bisericii Catolice fa] de su -biecte ca avortul, celu lele stem [i drepturile

homosexualilor. Aceast` diversitate de opinii[i op]iuni politice, care se manifest` \n rândulcatolicilor din Statele Unite, este motivul prin-cipal pentru care state cu popula]ie prepon-derent catolic`, a[a cum sunt Ohio, Pennsyl-vania, Wisconsin [i Florida, sunt consideratecruciale \n cursa preziden]ial` de anul acesta.Este de a[teptat ca ambele p`r]i s`-i curtezeasiduu pe votan]ii catolici. Dup` unii comen-tatori, efectul votului lor se simte deja \n cursapreziden]ial` de anul acesta, fiind singurulmotiv pentru care Hilary Clinton se mai afl` \ncursa pentru \nvestitura partidului s`u. Ea acâ[tigat deja alegerile primare din Ohio [iPennsylvania, iar dac` votan]ii catolici vorr`mâne fideli „brandului Clinton”, ca \n 1992[i 1996, este posibil ca ei s` constituie motivulprincipal pentru care Hilary Clinton ar puteaajunge pre[edinte.

Implica]ii politiceincerte ale vizitei papale

Venind \n Statele Unite, papa a g`sit \nGeorge W. Bush un suflet-pereche din punctde vedere spiritual, care a f`cut din credin]acre[tin` principiul central al vie]ii sale depolitician. |n afar` de subiectul r`zboiului dinIrak, asupra c`ruia sunt \n dezacord, cei doi\mp`rt`[esc opiniile referitoare la sfin]eniavie]ii umane (subiectul avortului), iar pre[edin-tele chiar l-a citat pe pap` atunci când a spusc na]iunea american are nevoie de „un mesajcare s` resping` dictatura relativismului”. |ns`Suveranul Pontif a fost circumspect atât cuaprecierile, cât [i cu criticile. A[a cum era dea[teptat, atât democra]ii, cât [i republicanii aufost foarte aten]i la discursurile sale, pentru a\ncerca s` exploateze la maximum orice frân-tur de fraz care le-ar fi adus capital electoral.|ntr-o curs` atât de strâns` cum este cea deanul acesta, câteva procente catolice \n plus arputea fi decisive. |ns`, a[a cum a obi[nuit petoat` lumea, Benedict al XVI-lea nu vorbe[te\n termeni explici]i, ci \n paragrafe atent[lefuite, care, mai degrab`, las` loc inter-pret`rilor cu privire la ceea ce a vrut s` spun`.Cert este c` niciuna dintre p`r]i nu a pututrevendica „monopolul” asupra vizitei papale [ideci nici implica]iile politice ale acestei vizitenu sunt prea clare.

Ziarul The New York Times a inserat \ntr-un articol reac]ia negativ` alui Tom Tancredo (foto), republican de Colorado [i membru al CamereiReprezentan]ilor, fa]` de comentariile papei cu privire la imigran]i.Acuzându-l pe pap` de „marketing bazat pe credin]`”, Tancredo a spusc` afirma]iile Pontifului cu privire la primirea imigran]ilor „pot avea maipu]in de-a face cu r`spândirea Evangheliei decât au cu dorin]a de arecruta noi membri ai bisericii” [i c` „nu este treaba papei s` seamestece \n politica american`”. Cotidianul newyorkez men]ioneaz`faptul c` Tom Tancredo este un fost catolic, care frecventeaz` \nprezent o biseric` evanghelic` din Statele Unite.

„Frumoasa [i Bestia”– un ultim „rodeo”

Realitatea istoric` a rela]iilor distante dintreStatele Unite [i Vatican, asociat cu \ntors`turasurprinz`toare pe care au luat-o aceste rela]ii\n ultimii ani, alimenteaz` specula]iile care sefac \n mediile evanghelice americane cu privirela locul [i rolul acestora \n profe]ia biblic`.Este binecunoscut faptul c` pentru evanghe-lici papalitatea este considerat` „fiara dinApocalipsa”, care a persecutat [i a omorâtcre dincio[i \n timpul Evului Mediu [i alReformei. De asemenea, aceasta mai esteidentificat` [i cu „femeia desfrânat`” din Apo-calipsa, care c`l`re[te o alt` „fiar`” – ca simbolal unui tandem politico-religios care va do-mina din nou lumea. C` simbolismul biblicsemnaleaz` un asemenea „mariaj” \ntre pu-terea laic` [i cea spiritual` este evident, \ns`dac` [i cum vor \mplini SUA [i papalitateaaceste previziuni r`mâne de v`zut. Din aceast`pers pectiv , vizita papei \n Statele Unite nu are\nc` vreo semnifica]ie evident`. A fost celmult o \ntâlnire de curtoazie \ntre „Frumoasa”(Biserica) [i „Bestia” (puterea secular`). Dar,cât` vreme imaginea lui Roger Williams5 [i

amintirea coloniei sale din Rhode Island vorr`mâne vii \n memoria americanilor, nu poatefi vorba de un „mariaj” \ntre cele dou` p`r]i.Deocamdat , SUA se dovedesc o „Bestie” prean`r`va[` pentru delicate]ea „Frumoasei” care\ncearc` s` o struneasc`. |ns` experien]a deveacuri pe care papalitatea o are \n rela]iile cuputerea secular` o face mult mai abil` [i capa-bil` de a „c`l`ri” aceast` nou` fiar` [i de a-istruni puterea, a[a cum a mai f`cut [i cu altelede-a lungul istoriei. Dac` timpul va confirmapreviziunile Bibliei, trebuie s fie con[tient c ,odat` urcat` \n spatele ei, acest „rodeo” poatefi [i ultimul. ST

25


1. Locul unde a fost World Trade Center – cele dou` blocuri-turndoborâte \n urma atacului de la 11 septembrie 2001.

2. „Dumnezeu s` binecuvânteze America”.3. Prima Mare Trezire este numele dat unei perioade de intens` acti-

vitate religioas` \n coloniile din SUA anilor 1730 [i 1740, \n careaccentul c`dea pe tr`irea unei rela]ii personale cu Dumnezeu –ati-tudine tipic protestant`.

4. O cruce ro[ie pe fond alb este steagul na]ional al Angliei, al statu-lui american Georgia [i al unor importante ora[e ca Montreal,Barcelona, Milano, Genoa [.a.

5. Roger Williams (1603-1683), teolog puritan, de origine englez`, pro-motor al toleran]ei religioase [i al principiului separa]iei dintre bis-eric` [i stat, \ntemeietor al coloniei din Rhode Island [i al capitaleiacesteia, Providence.

Dumnezeu a creat omul dup` chipul [iasem`narea Sa, ceea ce \nseamn` c`to]i oamenii se pot recunoa[te \n ima-

ginea Creatorului, dar [i unul \n altul. Ura areu[it s obnubileze aceast capacitate \nc dela \nceputul istoriei umanit`]ii, prin crima luiCain, [i a continuat, \n forme infinit mai ela-borate [i mai toxice, s` regizeze dramafiin]ei umane, ca fiin]` c`zut` de laplin`tatea statutului originar. |n]elegereamecanismului urii este primul pas c`treexorcizarea ei, pentru c` „orice lucru\n]eles poate fi mai lesnest`pânit”.

Gabriel Liiceanu, \n volumulDespre ur`, are meritul de aprivi ura \n toate articula]iile ei,[i, prin \n]elegerea treptelor saleevolutive, de la invidia spontan [ipân` la crima \ncadrat` de ide-ologie, o supune autoanalizeiexpiatoare a celor care \nc` nu[i-au pierdut reperele. Plecândde la analiza teologic` profund` acrimei lui Cain, G. Liiceanu \[i con-struie[te un e[afodaj cu aju-torul c`ruia explic` cea maiodioas \nf`]i[are a urii, crimaorganizat` intelectual de ple -iada tor]ionarilor intelighen]icare s-au n`scut din filozofia luiMarx. |n compara]ie cu tot cene-a ar`tat capitalul de ur` al mo-denit`]ii, crima lui Cain pare un debut palid.Primul criminal din istorie [i-a consumat ura

odat` cu eliminarea obiectului ei, Abel, pecare l-a invidiat pentru motivul c` jertfa lui fu-sese pl`cut` \naintea lui Dumnezeu. Cain l-aurât pe Abel, fratele sù, crima lui a fost ge-nerat` punctual de aceast` invidie pe care i-opurta, iar dup` consumarea ei a fost resim]it`ca ceva rù („eu voi trebui s m ascund de fa]a

26


O scurt` istorieS` vorbim ast`zi despre ur` nu este o \ndeletnicire lipsit` de sens. Mecanismul ireductibil care alimenteaz` [i \mpinge \nainte destinele lumii spre un orizont tot maiobscur este \ntre]inut de incapacitatea omului de a vedea \n aproapele sù un semen.

Cultur`

� Cristian M`gur`

Ta” – Geneza 4,14) [i pedepsit` exemplar.Ura cainit` s-a consumat o singur` dat` pen-tru c` era personal`, orientat` \mpotriva unuisingur om.

Spre deosebire de ura primitiv` [i spon-tan` a lui Cain, la sfâr[itul secolului al XIX-lea,odat` cu Marx, ura \ncepe s` fie indus`, argu-mentat`, teoretizat`, prev`zut` cu un scop [ipus` sistematic la treab`. Ura bezmetic` a luiCain se cultiv`, asimila o explica]ie [tiin]ific`[i, fiind justificat de mersul istoriei, cap`t va-loare suprem . Julien Benda spunea prin 1928c` secolul XX „va fi fost secolul organiz`riiintelectuale a urilor politice”, de vreme ce ura

de clas , de ras [i de na]iune c`p`taser`justific`ri din partea unor teoreticienieminen]i. Prin alian]a cu elementul in-telectual, ura c`p`ta un program, deve-nea con[tient` de sine [i se canaliza,colectivizat`, spre un grup anume sauspre o anumit` persoan` ca agent alunei categorii: burghezul, reac]ionarul,capitalistul etc. Prin ideologie, scopulurii devenea onorabil, iar cel care ura,personaj exemplar care se angaja \n

lupta cu „elementele du[m`noase”ce puneau \n pericol viitorul de

aur al societ`]ii. De la justifi-carea suprem a urii [i pân lacrimele care pot fi imputatecomunismului nu a fost decâtun pas, prevestit f`r` urm`de precau]ie de limbajul de-oviolen]` f`r` precedent.Obiectul urii, ca s` poat` fieliminat, era obligatoriu exclus

din sfera umanului, deveneasub-om. Singura categorie \n care

acesta mai putea fi integrat eracea a bestialului. {i atâta timp cât

omul devenea un simplu gândac, uncâine turbat, un pr`d`tor, un porc sau

o vulpe, eliminarea sa devenea o datorie decon[tiin]`.

Chiar dac` \nv`]`tura cre[tin` nu evalueaz`gravitatea unei crime dup num`rul victimelor,\n plan moral, G. Liiceanu spune c` ideologiacare ad`poste[te crima este infinit mai vino-vat`: „Calitatea crimei este cu totul alta atun-ci când ur`[ti intelectual, reflexiv, cu convin-

geri, sistematizându-]i afectele [i canalizân-du-]i bestialitatea.” Crima omului civilizat,virusat ideologic, nu poate fi egal` cu crimacomis` de Cain, pentru c` omul „superior”este dotat cu un mecanism de justificare acrimei.

Cartea lui G. Liiceanu merit` citit`. Este oimagine limpede a traseului invidie-ur`-crim`,crim` spontan`-crim` justificat` prin ideolo-gie, o expunere a lumii care, \n mare m`sur`,se trage din s`mân]a lui Cain. Mai este [i unefort de sistematizare a urii, cu speran]a\mp`rt`[it` c` atât autorul, cât [i cel care ocite[te, apleca]i asupra acestei boli, vor aveamai multe resurse pentru vindecarea ei. ST


27

Gabriel Liiceanu, Despre ur`, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2007, 164 pag.

despre ur`

Prin ideologie, scopul urii devenea onorabil,iar cel care ura, personaj exemplar care seangaja \n lupta cu ’elementele du[m`noase’ce puneau \n pericol viitorul de aur al societ`]ii.

28


Citatul ST

Tr`im timpuri„Tr`im timpuri \n care ]es`tura societ`]ii pare s` sede[ire cu vitez` crescând`; când egoismul, violen]a[i un spirit nemilos par s` altereze bun`tatea vie]ii

comunitare. Aici e locul inteligen]ei emo]ionale, ca s` legelaolalt` sentimentul, caracterul [i instinctul moral. Tot maimulte eviden]e arat` c` fundamentele etice se bazeaz` pecapacit`]ile noastre emo]ionale. Cei care sunt la cheremulimpulsurilor – cei lipsi]i de controlul de sine – dovedesc odeficien]` moral`. Capacitatea de a-]i controla impulsurileconstituie baza voin]ei [i a caracterului. R`d`cina altruis-mului st` \n empatie, \n abilitatea de a citi emo]iile altora. {idac` exist` dou` atitudini morale dup` care timpul de fa]`strig`, acestea sunt st`pânirea de sine [i compasiunea.

”Daniel Goleman, Emotional Intelligence

29


Documentul a fost aprobat cu 102 voturipentru, 69 \mpotriv` [i 14 ab]ineri. Deremarcat c` doar 185 dintre cei 318

membri ai APCE au fost prezen]i la vot. Cutoate c nu nume[te avortul un drept, rezolu]iacere totu[i ca el s nu fie interzis prin legisla]iilestatelor europene. Pe de alt` parte, APCEatrage aten]ia \nc` din primul articol alrezolu]iei c` avortul nu poate fi socotit \n niciocircumstan]` metod` de planificare familial`.Rezolu]ia mai cere ca statele „s` promoveze oatitudine mai vizibil pro-familie \n campaniilede informare [i s` ofere consiliere [i sus]inerepractic` pentru a ajuta femeile acolo undemotivul pentru care se cere avortul este pre-siunea financiar` sau din partea familiei”.

Recenta rezolu]ie reaprinde discu]iile pu-blice privitoare la oportunitatea legaliz`riiavorturilor, iar ca aspect secundar, la morali-tatea actului \n sine. Trebuie amintit faptul c`rezolu]iile APCE nu sunt obligatorii, ci suntdoar recomand`ri pentru legisla]ia fiec`ruistat.

Care sunt avantajelelegaliz`rii avortului?

Conform unor date de specialitate2, la nivelmondial, una din 5 sarcini se termin` prinavort. Potrivit aceleia[i surse, la nivel planetar,num`rul de avorturi a sc`zut de la 46 de mi-lioane \n 1995, la 42 de milioane \n 2003. Stu-diul arat` o oarecare descre[tere a avorturilor\n cazul femeilor cu vârste cuprinse \ntre15 [i44 ani de la 35 din 1000 de femei capabile de

a purta o sarcin`, \n 1995, la 29 din 1000, \n2003.

Ceea ce atrage aten]ia este faptul c`sc`derea avorturilor a fost mai mare \n ]`riledezvoltate (o sc`dere de la 39 la 26 de avorturila 1000 de femei) fa]` de ]`rile \n curs de dez-voltare (cu o sc`dere de la 34 la 29 de avorturila mia de femei). Prestigioasa revist` me dical`Lancet atr`gea aten]ia c mai mult de jum`tatedintre avorturile din ]`rile \n curs de dez-voltare sunt periculoase3 fiind realizate clan-destin [i \n condi]ii precare. Tot \n ]`rile \n cursde dezvoltare se \nregistreaz` [i cea mai marerat` anual` de avorturi (35 de milioane) \ncompara]ie cu ]`rile dezvoltate (7 milioane).Aceasta reflect` pe de o parte distribu]ia po-pula]iei globului, iar pe de alta, vârsta medie agrupelor demografice. Nu doar c` statele dez-voltate au o reprezentare numeric` mai slab`,dar se observ` [i o oarecare \mb`trânire [ideci un num`r mai mic de sarcini ([i implicitavorturi), \n compara]ie cu statele \n curs dedezvoltare care au o popula]ie mult mai tân`r .

Social

Adunarea Parlamentar` a Consiliului Europei (APCE) a adoptat, pe 16 aprilie a.c., rezolu]ia16071. Acest document invit` cele 47 de state membre s`-[i orienteze, acolo unde este necesar,propria legisla]ie \n a[a fel \ncât s` garanteze femeilor „dreptul de acces la avort sigur [i legal”.

� Marius Necula

Crim` cu dezlegare european`

Sc`derea cea mai vizibil este \n Europa de Estunde, dup` c`derea comunismului, metodelecontraceptive au devenit legale [i accesibile,num`rul de avorturi la mia de femei sc`zândde la 90 la 44. Cu toate acestea, aici avem \nc`105 avorturi la 100 de na[teri.

Ceea ce se poate observa din tabelul de maisus este c` scoaterea \n ilegalitate a avortuluinu scade inciden]a acestuia. Fenomenul estesesizat [i de c`tre Adunarea Parlamentar` aConsiliului Europei, \n art. 4 al rezolu]iei 1607.Pe de alt` parte, atunci când avortul este ile-gal, modul de realizare pune adesea \n pericols`n`tatea [i via]a femeii. Conform datelormedicale, 92% dintre avorturile din ]`rile dez-voltate se realizeaz cu personal de specialitate\n situa]ii de siguran]` medical`. |n schimb, \n]`rile \n curs de dezvoltare, unde avortul este\nc` ilegal, \ntre 55% [i 95% dintre avorturi(procentele variaz` \n func]ie de ]ar`) sunt

realizate \n condi]ii improprii, [i deci pericu-loase, deoarece, conform legii, nu se poateoferi asisten]` medical` pentru avort.

Totu[i, din punct de vedere social, avemde-a face cu o dilem`: fie se sus]ine legalizareaavortului [i realizarea acestuia \n condi]ii si-gure, fie se continu` cu negarea realit`]ii [itotodat` cu punerea \n pericol a mamei [ipierderea f`tului. Cei care sus]in legalizareaavortului vin cu exemple concrete: \n Repu-blica Africa de Sud, inciden]a infec]iilor rezul-tate \n urma avortului a sc`zut cu 52% dup ceprocedura a fost legalizat` \n 1996. Acesterezultate au stat la baza decizie multor ]`ri dea legaliza avortul.

Guvernele prefer`, tot din punct de vederesocial, legalizarea avortului deoarece peri-colele la care este supus` femeia sunt multreduse. Apoi, per total, scad [i cheltuielile despitalizare, ca urmare a complica]iilor caresurvin \n cazul interven]iilor necalificate. Lanivel mondial, se estimeaz` c` 5 milioane4 defemei sunt spitalizate ca urmare a infec]iilorsau hemoragiilor rezultate \n urma avorturilorrealizate \n condi]ii improprii, iar dintre aces-tea, 13%5 se soldeaz` cu moartea.

De ce se apeleaz` la avort?Cercet`torii consider` c` sunt situa]ii

excep]ionale care ar putea justifica avortul(a se vedea Avortul terapeutic – pag. 32) din

Social

30


Rata [i inciden]a avorturilor pe plan mondial

Ani comparativi: 1995 [i 2003

Regiunea

Num`r de avorturi(milioane)

Rata avorturilorla 1.000 de femei cu

vârsta 15-44 ani

1995 2003 1995 2003

Nivel mondial 45,6 41,6 35 29

}`ri \n curs de dezvoltare

10 6,6 39 26

Europa de Est 3,8 3,5 20 19

}`ri \n curs de dezvoltare*

35,5 35 34 29

China 24,9 26,4 33 30

Date dup` regiuni

Africa 5 5,6 33 29

Asia 26,8 25.9 33 29

Europa 7,7 4,3 48 28

America Latin` 4,2 4,1 37 31

America de Nord 1,5 1,5 22 21

Oceania 0,1 0,1 21 17*Conform legisla]iei din România, avortul este legal pân` \n s`pt`mâna a 14-a de sarcin`. Aproape jum`tate din sarcini sfâr[esc prin avort \n România.

31


punct de vedere al eticii medicale. Din neferi-cire, mare parte dintre avorturile realizate nuau o motiva]ie terapeutic`, ci una strict per-sonal`. |n ciuda aten]ion`rii din partea ofi-cialit`]ilor c` avortul nu reprezint` o metod`de planificare familial , el r`mâne \n continuaremodul prin care se „previne” aducerea pelume a unui copil nedorit.

De obicei, avorturile se produc atunci cândsarcina este nea[teptat` [i nedorit`. De fapt,mai mult de o treime din totalul de 205 mi-lioane de sarcini anuale la nivel mondial suntsarcini neprogramate, iar 22% din totalul desarcini se vor finaliza prin avort. Un studiu deanvergur` realizat \n 1998, \n care au fostimplicate 27 de ]`ri, a scos la iveal` motivelepentru care femeile aleg s` pun` cap`t uneisarcini. Cauza principal` este dorin]a de aamâna aducerea pe lume a unui copil, motivelefiind: munca, studiile, problemele de natur`financiar` ori rela]ional`. Un studiu similarefectuat \n 20046 \n clinicile din SUA a scos la

iveal` rezultate similare. Nu putem s` nurecunoa[tem c` mare parte din motive sunt omanifestare a individualismului caracteristicsociet`]ii occidentale, [i nu atât de mult o pre-ocupare real pentru viitorul nesigur al copilu-lui.

Legal nu \nseamn`neap`rat [i moral

Trebuie amintit faptul c` legalizarea avor-tului (care poate fi sus]inut` cu multe argu-mente) nu face ca actul s` devin` automat [imoral. Argumentele de natur` social` saumedical` care sus]in legalizarea avortului nusunt suficiente pentru a-l declara o practicàcceptabil` [i din punct de vedere moral.

Totu[i, \n b`trânaEurop`, o legisla]iemai lejer` a avortu-lui este sinonim`cu un act de nimi-cire a viitorului.Chiar dac pare a fio scen` dintr-unfilm SF, cei mai marivr jma[i ai oamenilor demâine suntem chiar noi, cei de azi, care nule mai d`m acestora posibilitatea (sau dreptul)de a veni pe lume. Sus]in`torii v`d avortul cape un drept al femeii, ea fiind cea care poatedecide dac` s` p`streze sau nu o sarcin`. F`rà aborda subiectul din perspectiva moraleicre[tine, totu[i se impune \ntrebarea: Dardrepturile omului (de mâine) nen`scut (azi)cine s le sus]in`? E grav c \n societatea actu-al` avem organisme oficiale care ap`r` intere-sele necuvânt`toarelor (a[a-numita poli]ie aanimalelor), dar interesele semenilor no[trinen`scu]i continu` s` fie tratate cu lejeritateatât la nivel individual, cât [i la nivelul ofi-cialit`]ilor.

� consumul de bùturi f`cute din terebentin`, \n`lbitori pentru rufe,b`legar etc.;� introducerea \n vagin de fierturi din plante otr`vitoare;� introducerea de corpuri strìne \n uter;� s`ritul de pe sc`ri sau acoperi[.

Metode periculoase de producere a avortului

Social

32


Aspecte biblice|n general, \n cadrul cre[tinismului se poate

sesiza o opozi]ie v`dit` fa]` de practica avor-tului, argument`rile variind destul de mult dela o biseric` la alta. Biserica Catolic` argu-menteaz` adesea mai degrab` pe linia filozofiei grece[ti, f`r` a l`sa loc pentru niciunfel de excep]ie. |n schimb, ortodoxia [i protes-tantismul consider` c` sunt [i situa]ii deexcep]ie. Dincolo de argumentele pro saucontra, ar merita s` vedem dac` Biblia areceva de spus \n aceast` privin]`.

Discu]iile actuale privitoare la avort nu aufost cunoscute popoarelor antichit`]ii, fertili -ta tea [i num`rul mare de copii fiind privite ca unsemn al bun`st`rii. Din acest motiv, nici Biblianu trateaz` \n mod explicit acest subiect. Cutoate acestea, g`sim câteva pasaje care arunc`lumin` asupra subiectului luat \n discu]ie.

|n primul rând, Sfintele Scripturi nu facnicio diferen]` \ntre f`t [i copilul n`scut,folosindu-se termeni comuni (rodul pântecu-lui, copil, prunc). Pe de alt` parte, Bibliafolose[te pronumele personal \n dreptul copilu-lui nen`scut (Ieremia 1,5 sau Psalmi 139,13-16). A[adar f`tului i se recunoa[te identitateauman`. |n acelea[i pasaje, Biblia vorbe[te depersoana actual` ca fiind continuarea celeinen`scute din pântece. |n limbaj contemporan,aceasta este o confirmare a persoanei f`tului.

David recunoa[te c` se afla \n aten]ia divin`chiar [i când era un embrion7. Pe de alt parte,conform textului din Levitic 17,11, \n sângeeste via]a, iar dup` informa]iile medicale, cir-cula]ia sangvin` pentru f`t \ncepe chiar dinprimul trimestru.

Poate cel mai relevant pasaj este cel dinExod 21,22.23:

„Dac` se ceart` doi oameni [i lovesc pe ofemeie \ns`rcinat`, [i o fac doar s` nasc`\nainte de vreme, f`r` alt` nenorocire, s` fiepedepsi]i cu o gloab`, pus` de b`rbatul femeii[i pe care o vor pl`ti dup` hot`rârea judec` to-rilor. Dar dac se \ntâmpl o nenorocire, vei davia]` pentru via]`.”

|n ce const` nenorocirea la care se facereferire aici? Conform altor pasaje8, nenoro-cirea ar fi moartea. Dar a cui moarte? Dac`lu`m \n calcul contextul, Scriptura nu se poatereferi la moartea femeii. A[adar, nenorocireaar fi moartea f`tului. Privind la legea Vechiu-lui Testament, este evident c` via]a unuinen`scut este pus la acela[i nivel cu cea a uneipersoane umane adulte, legea cerând \n finalvia]` pentru via]`.

|ntre actualitate[i poten]ialitate

Pe 23 decembrie 2002, sora [i p`rin]ii lui LaciPeterson observ dispari]ia acesteia. A doua zi,poli]ia a fost alertat`. C`ut`rile au \nceput.Pe 13 aprilie 2003, undeva pe ]`rmul golfuluiSan Francisco (California, SUA), s-a descope-rit trupul descompus al unei femei \ns`rci-nate \n ultimul trimestru. Testele ADN au

(opiniile nu sunt unanime \n dreptul fiec`rui caz)

Etica medical` actual` consider` avortul \ntemeiat [i motivat, deci te-rapeutic, \n situa]ii cum ar fi:� via]a mamei este pus` \n pericol prin ducerea la cap`t a sarcinii;� s`n`tatea mental` [i fizic` a mamei este periclitat` de conti-nuarea sarcinii;� f`tul prezint` malforma]ii grave;� pentru reducerea num`rului de fetu[i, \n cazul unor sarcini multiple;� pentru \ntreruperea unei sarcini rezultate \n urma incestului sau aviolului.

Avortul terapeutic

confirmat c` era vorba de trupul lui Laci, so]ialui Scott Peterson. Acesta va fi arestat, pe 18aprilie 2003, fiind acuzat de uciderea so]ieilui. Cazul, puternic mediatizat, a f`cut ca pe 1aprilie 2004 s` fie semnat la Casa Alb`, Actul9

privitor la victimele nen`scute. Actul amintitrecunoa[te ca victim` a unui atac violent nudoar mama, ci [i „copilul din uter”, prin aces-ta \n]elegându-se conform textului de lege„un membru al speciei homo sapiens, \n oricarestadiu de dezvoltare, care este purtat \n pân-tece”. Pe 16 martie 2005, Scott Peterson afost acuzat de dubl` omucidere [i condamnatla moarte.

Este deci avortul o simpl` \nl`turare a unuiconglomerat de celule sau \ntreruperea uneivie]i?

|n contextul \n care f`tul este definit cafiin]` uman`, atunci avortul este o form` deomucidere. Pe de alt` parte, sus]in`torii avor-tului afirm c f tul nen`scut nu poate fi definittotu[i ca fiind persoan` uman`. Criteriile filo-zofice generale dup` care este definit` per-soana sunt mai multe, printre care se num`r`:ra]ionalitate, sim] moral, con[tiin]` de sine, liber tatea de a ac]iona dup` propriile decizii,capacitatea de a comunica propriile judec`]i(morale). |n aceea[i ordine de idei, este foartegreu a face diferen]a dup` criteriile de mai sus

\ntre un f`t [i un nou-n`scut sau chiar s`\ncadrezi un copil \n primele stadii de dez-voltare \n categoria persoanelor. Cu toateacestea, \ntreruperea vie]ii unui nou-n`scutsau a unui copil mai mare este numit ucidere,iar cea a unui f`t doar \nl`turarea chirurgical`a unor ]esuturi.

Aici trebuie s` introducem no]iunea depoten]ialitate: valoarea unui f`t (uman) nuconst` doar \n ceea ce este el la momentulactual, ci [i \n ceea ce poate s` devin`. A[adar,discu]iile privitoare la moralitatea [i legali-tatea avortului nu trebuie s` se limiteze lastarea prezent` a lucrurilor. Din aceast` per-spectiv`, avortul trebuie v`zut nu doar ca o\ntrerupere a dezvolt`rii unui ]esut de celule,ci ca \ntreruperea dezvolt`rii unei persoaneumane. Altfel spus, avortul nu este atât demult uciderea unei persoane umane de azi, câta persoanei umane de mâine. Cu o astfel deabordare, cu siguran] c sensul discursului vafi altul.

Se spune c` un profesor la medicin` a adus\naintea studen]ilor s i un caz deosebit. „Un so][i o so]ie, bolnavi de tuberculoz` [i sifilis, audeja patru copii. Unii au murit \n copil`rie,al]ii au r`mas handicapa]i. Acum este a[tep-tat cel de-al cincilea copil. A]i sf`tui acestcuplu s avorteze? {i a]i pune asta \n practic`?”a \ntrebat profesorul. Majoritatea studen]ilorau r`spuns afirmativ. „Procedând astfel, aspus profesorul, l-a]i fi ucis pe Beethoven”. ST

33


1. Textul rezolu]iei poate fi c`utat la http://assembly.coe.int2. Sedgh G, Henshaw S, Singh S, Åhman E, Shah IH. Induced Abortion:

Rates and Trends Worldwide. Lancet 2007; 370: 1338–45.3. Organza]ia Mondial` a S`n`t`]ii define[te avortul periculos (nesi gur)

ca fiind procedura realizat` de persoane c`rora le lipse[te preg`tirea[i/sau este f`cut` \n condi]ii \n care nu se \ndeplinesc standardelemedicale minime.

4. Singh S, Hospital Admissions Resulting from Unsafe Abortion: Esti-mates from 13 Developing Countries, Lancet, 2006, 368(955):1887–1892.5. World Health Organization (WHO). Unsafe Abortion: Global and

Regional Estimates of Incidence of Unsafe Abortion and AssociatedMortality in 2003, Geneva: WHO, 2007.

6. Finer, Lawrence B., Frohwirth, Lori F., Dauphinee, Lindsay A., Singh,Shusheela, & Moore, Ann M. (2005). Reasons U.S. women haveabortions: quantative and qualitative perspectives. Perspectives onSexual and Reproductive Health, 37 (3), 110-8.n

7. Termenul ebraic folosit \n Psalmul 139,16 este golem care \nseamn`literar „f`r` form`”.

8. Geneza cap. 42 vers.4 [i 38; cap 44 vers. 299. Documentul este cunoscut [i ca Legea 108-212.

Social

34


La 22 ani, Fritzl, viitorul inginer, s-ac`s`torit cu Rosemarie (17 ani), fat`simpl`, f`r` [coal` sau vreo meserie

anume, gata s` se supun` necondi]ionatautorit`]ii sale absolute. Din c`snicia lor s-aun`scut [apte copii.

Nu la mult timp dup ce una dintre fiicele lui,Elisabeth, a \mplinit 11 ani, Fritzl a violat-o. {ievenimentul s-a tot repetat... |ntr-o zi, dup`majoratul fetei, din teama de a nu fi dat \nvileag, Fritzl a chemat-o \n beci „ca s`-l ajute”...Atunci a t`b`rât pe ea, a b`tut-o, i-a pusc`tu[ele [i a legat-o cu o les` de un stâlp, atâtcât s` ajung` la WC. Apoi a \nchis-o \n spateleunei u[i grele de o]el armat. Poli]iei [i nevesteicredule, Fritzl le-a \ndrugat o poveste, cum c`Elisabeth, alipindu-se de o sect` \ndr`cit`, adisp`rut f`r` urme...

Dup` cafeaua de diminea]`, Fritzl obi[nuias` coboare \n beci, „la proiectele sale”... Când

Cu câteva s`pt`mâni \n urm`, lumea\ntreag` a aflat cu stupoare de istoriaincredibil` a lui Joseph Fritzl dinAmstetten, un austriac de 73 ani,care [i-a sechestrat fiica \n beciulcasei 24 de ani, timp \n care a b`tut-o [i a violat-o, aducând pe lume [apte copii nenoroci]i.

Fritzl,omul timpului!

„Sunt eu p`zitorul fratelui meu?”(Geneza 4,9)

� Lucian Cristescu

Elisabeth a renun]at s` i se mai \m potriveasc`,Fritzl a dezlegat-o [i i-a amenajat minimal be -ciul orb [i scund (1,70 m): i-a instalat unsp l tor, o ma[in de g`tit [i un congelator. Cutimpul, i-a adus [i un televizor, singura leg`tur`cu exteriorul.

La fiecare dintre cele [apte na[teri inces-tuoase, Fritzl f`cea treaba demoa[`. Pe unul dintre copii,mort la na[tere, omul l-a ars \ncuptorul din beci. Pe m`sur` celocatarii micului bunc`r se\nmul]eau, Fritzl mai scotea câteunul (\n total trei) [i-l ducea „sus”\n locuin]a sa. Explica]ia lui eraaceea[i: vaga bonda de Elisabethvenea incognito [i le azvârlea câteun prunc \n fa]a casei, s`-l creasc`ei. Pe unul, Fritzl l-a adoptat legal.Doi au fost lua]i „\n \ngrijire” – [i a[as-a f`cut „bunicul” [i cu ni[te para-le de la stat. Ceilal]i trei (o fat` [i doi b`ie]i) aur`mas \n subteran` – sub amenin]area c`,dac` fac zgomot, „...v` gazez pe to]i!”

Fritzl petrecea nop]i\ntregi \n beci. Nimeni, niciso]ia lui, nu [tia ce f`ceaacolo: b`trânul decretaseo interdic]ie drastic oricuiar fi putut s` se apropiede beci.

„Omul”Trecuser` 24 ani de

deten]ie cumplit`. |n lunaaprilie 2008, Kerstin – fatacea mai mare din bunc`r, de 19 ani – s-a\mboln`vit grav. Bomboanele de tuse [i aspiri-na (singurele medicamente din beci) nu-[if ceau efectul. Atunci – cu totul inexplicabil pentru un monstru – Fritzl [i-a dat pe fa] omenia[i a dus-o pe Kerstin, \n com`, la spital.

Medicul, uimit de starea catastrofal` a fetei(\i lipseau aproape to]i din]ii) [i mirat de cuma putut ajunge tân`ra incon[tient` pân` lacasa bunicilor ei, a alertat poli]ia. Prin mesajetelevizate \n toat` ]ara, „fugara Elisabeth” erachemat la spital ca „s-o asiste pe muribund`”.

{i din nou Fritzl [i-a c`lcat pe inim` – dova-da c` nu era un monstru iresponsabil! – [i [i-a

l sat fiica s ias , dup aproapeun sfert de veac, la lumin`...

A[a s-a ispr`vit co[marul:Fritzl a fost arestat. Copiii sco[idin beci erau neoameni. Abia[tiau s` vorbeasc`. |ntre ei,comunicau prin gemete [iicnituri. S`rmanii, nu [tiau

ce e lumina zilei. Pentru primaoar` vedeau oameni reali, animale, luna, ocarte...

Pân` s`-i soseasc` avocatul, Joseph Fritzlapucase s` m`rturiseasc`totul...

Simptomatologiaunei societ`]i

Stau oamenii \n loc [i seuit` unii la al]ii: „Cum de-afost posibil?” {i \nc` \ntr-unor`[el cuminte, ca Amstet-ten? M` mir de ce nu punalte \ntreb`ri?

Bunc`rul fusese constru-it cu un plan avizat [i cu aprob`ri \n regul`.Inspectorii PCI au verificat [i incineratoruldin beci... Cum de to]i ace[ti inspectori n-ausesizat nimic?

Cum se poate ca mama unei adolescente(\ntre 11 [i 18 ani) s` nu afle de calvarul fiiceisale? {i, \n clipa dispari]iei fetei, cum de instinc-tul matern n-a ac]ionat \n niciun fel?

Vecinii, rudele, fo[tii \nv`]`tori sau colegelede [coal`, cum de nu s-au fr`mântat de dis-pari]ia lui Elisabeth?

Cum de oficialit`]ile nu s-au alertat când auauzit de existen]a unei secte periculoase \nc`neidentificate de ei?

35


|n cei 24 de ani, \n casab`trânului Fritz se

perindaser` aproape 100de chiria[i.Chiar nici

m`car unul nu s-a \ntrebatde ce le interzicea propri-etarul atât de drastic s`

se apropie de beci?

Joseph Fritzl

|n cei 24 de ani, prin casa b`trânului Fritzl seperindaser aproape 100 de chiria[i. Chiar nicim`car unul nu s-a \ntrebat de ce le interzicea pro-prietarul atât de drastic s se apropie de beci? {icum se face c ace[ti chiria[i, care au m`rturisitc auzeau zgomote dinspre beci, nu s-au \ntre-bat ce putea s se petreac acolo? Chiar nimenis nu fi auzit strig`tele lui Elisabeth, \n timp cen`[tea \nc`tu[at ca un animal?

Cum se face c` acelea[i autorit`]i nu s-au\ntrebat de unde ap` reau la u[a „bunicului”a[a, din senin, copii trau ma tiza]i?

Cum de oficiul pentru adop]ii i-a permis luiJoseph Fritzl s „\nfieze” trei dintre copii, cândtot ora[ul [tia c domnul Fritzl fusese \nchis unan [i 6 luni pentru violul unei femei, \n 1967?

|n cei 24 de ani, func]ionarii serviciilor socialevizitaser` de 21 de ori familia Fritzl. S` nu fiobservat ei crisparea copiilor când ap`rea„bunicul”?

Cum de \nv`]`torii acestor copii speria]i nus-au \ntrebat de ce erau a[a de retra[i [i neso-ciabili?

Cum de persoanele din localitatenu s-au \ntrebat de ce cump`radomnul Fritzl tot mai mult`hran`, când familia luinum`ra doar doi b`trâni [itrei copii?

Cum de Christine, cum-nata lui, care v`zuse trata-mentul sadic pe care Fritzl\l aplica surorii ei, n-a suflatnim`nui un cuvânt? Cum sejustific` t`cerea unora dintrechiria[i – ca domnul Leitner, careaflase (\nc` dinaintea dispari]ieilui Elisabeth) c` tat`l \[i violane\ncetat fiica?

Iar vecina, care, f`r` \ndoial`, mai spu-sese [i altora secretul, de ce n-a reac]ionat \nvreun fel dup` dispari]ia lui Elisabeth?

De-o mie de ori: „cum?, de ce?”

Contextul|ntreb`rile devin mai dramatice de

vreme ce, \n intervalul de numai 18 luni(august 2006 – aprilie 2008), \n aceea[iAustrie au ie[it la iveal` \nc` dou` cazurisimilare.

Primul: la 23 august 2006, poli]ia vienez`solu]iona dosarul unei micu]e blonde, Nata[aKampu[ de 10 ani, care disp`ruse f`r urm \n1998. Un alt Fritzl o r`pise \n drum spre [coal .Timp de 8 ani, a ]inut-o \nchis \ntr-un beci denumai 5 m.p., sub garaj. Abia dup ce a fost„domesticit`” prin b`t i, Nata[a a c`p`tat accesziua \n casa r`pitorului, ca sclav sexual . La 18ani, \ntr-un moment prielnic, a reu[it s scape.Pe când alerga pe strad , fata implora trec`toriis anun]e poli]ia. Nimeni \ns nu i-a dat aten]ie...S-a g`sit doar o b`trân de 71 ani capabil s`-i\n]eleag spaima... [i a chemat poli]ia!

Al doilea caz: la 12 februarie 2007, revistaTime publica o [tire oripilant`. O mam` avo-cat, ca urmare a divor]ului recent, [i-a \ncar-cerat cele trei feti]e (\ntre 7 [i 13 ani) \ntr-ocamer` neagr`. Timp de cinci ani, pân` aufost eliberate, fetele n-auavut partenici

Social

36


de lumin`, nici de \ngrijire. Singura lor juc`rieerau [oarecii pri p` [i]i prin jur. |n ciudanenum`ratelor ape luri ale so]ului, jurist [i el,po li]ia n-a ac ]ionat decât dup amenin]area cutribu nalul. De ce oare, din 2005, de când s-aspart buboiul, ofi cialii ora[ului s-au tot opintits` ascund` cazul de ochii presei?

Un trecut prea colectivistEnigmele par s` nu aib` r`spuns. Totu[i cei

care dezleag mistere [tiu c explica]iile trebuies` fie undeva \n trecut. Dup` p`rerea Nata[ei,cazurile de acest gen arat o leg`tur subtil cumemoria unuia dintre marii lor concet`]eni.Este vorba de Adolf Hitler. De[i n-au fost mul]iaustrieci cu pozi]ii \nalte \n ierarhia nazist`,totu[i procentul cona]ionalilor implica]i \nma[in`ria de exterminare a fost dispro por ]io -

nat de mare. Mul]i au ar`tat entuziasm pentru

antisemitismul brutal: circa 70% din stafful luiAdolf Eichmann, exterminatorul evreilor, erauaustrieci. Globocnik, Hoefle [i Lerch, con-duc`torii Ac]iunii Reinhardt, erau vinova]i demoartea a 1,5 milioane de evrei \n Polonia der`s`rit (1942-1943). Seidl fusese comandantulghetoului Theresienstadt din Boemia. Stangl, unmare expert \n gazare, comandantul lag`ruluiTreblinka, fusese adjunctul centrului deeutanasiere din Austria superioar`...

Simon Wiesenthal apreciaz` c` nazi[tii aus-trieci erau responsabili de moartea a circa 3milioane de evrei – jum`tate din num`rul totalal celor extermina]i. Cu toate acestea, doarfoarte pu]ini dintre tartori au fost adu[i \n fa]atribunalului. {i nu to]i au fost condamna]i!

Când Kurt Waldheim, fost secretar generalONU, a candidat (\n 1986) la alegerile prezi-den]iale \n Austria, s-au ridicat obiec]iuniserioase privind serviciul sù de ofi]er de infor-ma]ii \n Wehrmacht-ul nazist. Autobiografia saascunsese unele detalii, dezv`luite ulterior.

Autorit`]ile t`g`duiser` \n mod consecventimplicarea austriecilor \n crimele de r`zboi.

Abia \n 1991, cancelarul Vranitzky [i-a asumatr`spunderea pentru „tot rùl pe care cet`]eniiaustrieci l-au f`cut altor fiin]e [i popoare”.

Aceast solidaritate cu nazismul nu se puteas` nu aib` consecin]e pe plan social [i indivi-dual. Pentru genera]iile de dup` r`zboi, mo-delul social valabil era tot cel „colectivist”,model \n care individul era doar un servant al„societ`]ii” [i al statului, pentru care individulera sacrificat. |n colectivism, familia func]io nea -z` pe sistemul autoritarist, \n care b`rbatulcumuleaz` toate prerogativele [i licen]ele, iarfemeia – fie p`pu[`, fie sclav` – este bun` doarpentru reproducere [i \ndeletniciri domestice.

Nu este \ntâmpl`tor c` Austria e ]ara cucea mai mare rat de r`piri din lume. {i nu estede mirare nici c` avocatul lui Fritzl s-a gr`bits deschid proces de disculpare pentru clien-

37


Emo]iile sunt ancora sistemului nostrumoral. Dac` \ndep`rtezi aceastàncor`, po]i e[ua \n orice direc]ie.Frans de Waal

Social

38


tul sù, sus]inând c` sechestrarea [i violul„sunt nedovedite”. Tehnic vorbind, cine le-armai putea dovedi?

E[uare \n individualismPe acest fundal ultra-colectivist, mo[tenit din

mentalitatea nazist`, vremurile bune de dup`r`zboi au importat \n Austria ([i \n lume) un altsistem, cu totul opus colectivismului. E vorbade modelul individualist.

|n colectivism – concep]ia care consideragrupul (na]iunea, tribul, satul) ca fiind unitateaprimar` a realit`]ii – individul \[i definea iden-titatea [i sensul sù de a fi doar slujind na]iunii.Prin institu]iile sale (statul, biserica) socie -tatea era criteriul ultim pentru om. Ori decâte ori binele societ`]ii / statului o cerea,individul trebuia s` renun]e la drepturile [i

chiar la via]a sa. Colectivismul promova eticasacrificiului. (Vezi analogia cu stupul.)

Individualismul, din contr`, consider` cìndividul e unitatea de baz` a realit`]ii [i cri-teriul suprem. Pentru individualism, soci-etatea ca atare nu exist`: ea nu-i decât sumaunor indivizi. Prin urmare: societatea n-arevoie s se supra-ordoneze individului; iar insti-tu]iile statului n-au rol de control, ci doar deap`rare a drepturilor lui. Nimeni nu trebuiesacrificat pentru beneficiul altora. Pe acest

principiu \[i construie[te individualismul „eticanesacrificiului”.

Dac` pentru colectivism, nevoile indivizilorc`deau \n grija societ`]ii, individuali[tii nurecunosc „probleme sociale”, ci doar pro-bleme individuale: e treaba fiec`ruia s`r`spund` pentru sine [i pentru alegerile lui! |ncazul dilemelor morale, concep]ia individu-alist` reduce totul la decizii utilitare, egoiste.Când se raporteaz` la semeni, o face numaidac` rela]iile \i aduc vreun folos personal.

Dac` r`sfoie[ti istoria, vei descoperi c`, oride câte ori balan]a a \nclinat spre colectivismulradical, s-au n`scut Gulag-urile (nazismul,stalinismul, maoismul) cu zecile de milioane dejertfe. Iar dac` cercetezi cronica zilei, afli cumindividualismul extrem a dat na[tere [i\ntre]ine un capitalism sec, competitiv,

consumerist, cu indivizi bolnavi de izola]ion-ism, alienare social` [i individual`, n`p`di]ide nevroze [i psihoze.

„Lec]ia” lui FritzlNu Fritzl este cel ce d` aici lec]ia. Nu \ntot-

deauna un caz particular permite generalizare.Dar cazurile particulare devin relevante atuncicând sunt contextualizate. Fritzl, \n toatedeciziile sale, a fost mânat de un fel de a gândi.Pentru mentalitatea „de tip Fritzl”, contextul

„individualist”, atât de lamod , nuan]eaz un „Aha!”

|nainte de a-l articula,m` voi referi la desco peri-rile ultimelor trei deceniidin domeniul func]ion`riicreierului1, descoperiri ceaduc o lumin` nou` cuprivire la rolul pe care-ljoac` emo]iile \n luareadeciziilor. {i, pentru a face„lec]ia” mai interesant , m`voi referi la cercet`rile unuiprofesor de psihologie,Antonio Damasio (Univer-sitatea California de Sud).Acesta a pornit de la un caz celebru: acciden-tul unui maistru de cì ferate, Fineas Gage(1848), al c`rui lob frontal (mai exact: zonaventro-medial` – reglatorul emo]iilor) fusesetotal distrus prin str`pungerea unei bare demetal. |n mod surprinz`tor, muncitorul nunumai c n-a murit, dar a continuat s tr iasc ,aparent normal. Cu singura men]iune c , dupàccident, Gage – care pân` atunci era respec-tuos, r`bd`tor [i empatic cu muncitorii dinechipa sa – devenise altul: era nerespectuos,b`d`ran, nep`s`tor fa]` de ceilal]i [i cu totulcapricios.

Pentru a-[i confirma b`nuiala, Damasio aefectuat un test la care au participat 30 desubiec]i: 6 dintre ei aveau extirpat` chiar zonaprefrontal ventro-medial ; 12 suferiser dete-rior`ri ale altor p`r]i din creier; iar al]i 12 erauoameni s`n`to[i. Subiec]ii trebuiau s` rezolveanumite scenarii care implicau dileme morale,cum ar fi: „|n cazul unui tren sc`pat de sub con-trol, ai \mpinge sau nu un om \naintea trenu-lui, ca astfel s` salvezi alte cinci persoane?”

Subiec]ii s`n`to[i, cât [i cei f`r` leziuni pre-frontale au ales varianta „moral`”: sub nicioform , indiferent de urm`ri, n-ar fi putut arun-ca pe cineva \naintea trenului. |n schimb, to]ipacien]ii cu lobectomie ventro-medial` auoptat pentru varianta „utilitar`”: ar fi sacrificatcu voie bun` indivizi, dac` lucrul acesta ar figenerat consecin]e avantajoase. Ignorarea op -]iunii morale, a conchis Damasio, proveneadin incapacitatea lor emo ]ional`, urmare aextirp`rii zonei reglatoare a emo]iilor.

Frans de Waal, etician [iprofesor la Emory Universi-ty (listat de Time printre100 cei mai influen]i oamenidin 2007), a formulat \n modstr`lucit aceea[i concluzie:„Emo]iile sunt ancora sis-temului nostru moral. Dac`\ndep`rtezi aceast ancor ,po]i e[ua \n orice direc]ie!”

|n prezent, tot mai mul]isavan]i sus]in acest punctde vedere2. Dr. Gregg D.Jacobs, profesor de psihia-trie la Universitatea Har-vard, \n cartea The Ances-

tral Mind (2003), deplânge faptul c` a[a-zisul„creier emo]ional”, cu o memorie [i logic`proprie (aparent ira]ional ), a fost detronat dinprimatul sù de c`tre „creierul ra]ional”, pri-mat pe care-l de]inea \n mod natural. Ce aprodus schimbarea? Nu altceva decât stilul devia]` modern, caracterizat de bombardamentinforma]ional, pragmatism, individualism [icompeti]ie. |n mediul competitiv [i brutal, desupravie]uire, omul este \ndep`rtat tot maimult de scrupulele morale [i se deprinde s` iadecizii dup` criterii utilitare. A[a se explic`\nstrìnarea social`, egomania3 cu corolarulsù adiacent de nefericiri.

Desigur, pentru faptele lui Fritzl nu trebuieculpabilizat altcineva decât \nsu[i Fritzl. Dar„cazul” nu putea s` prind` cheag \ntr-o lumea rela]iilor reciproce [i autentice, \n care iubireade aproapele – „ca pe sine \nsu[i” – ar fi acti-vat 22.000 de inimi, ce nu [i-ar fi g`sit lini[teaf`r s primeasc r`spuns la \ntrebarea: „Undeeste Elisabeth, aproapele meu?”

Dac` somnul ra]iunii na[te mon[tri, atuncisomnul iubirii z`misle[te demoni. Pentruaceasta, cine r`spunde? ST

39


1. New Scientist, 22 martie 2007, articolul „Procesele emo]ionalealterate afecteaz` judec`]ile morale”, de Roxanne Khamsi.

2. Vezi [i dr. Joseph LeDoux, The Emotional Brain, New York, 19983. Egomania – numit` [i „tulburare narcisist` de personalitate”, sindrom

ce se define[te prin minimum 5 din cele 8 caracteristici: sim]`mântgrandios al importan]ei de sine; preocupare pentru putere [i succespersonal; arogan]`; nevoia de admira]ie excesiv`; goana dup` trata-ment preferen]ial; spirit exploatator; lipsa empatiei; atitudine invi dioas`[i b`nuitoare.

Social

40


Cauza acestei crize deample propor]ii estescumpirea brutal` a

carburan]ilor [i energiei [i,\n consecin]`, a produseloragricole1, ceea ce a gene-rat turbulen]e politice [idezordine social` \n 33 destate. Pre[edintele B`nciiMondiale a avertizat c`peste o sut` de milioane de persoane vor fi\mpinse sub pragul s`r`ciei. Afirma]ia lui afost amplificat` de declara]iile [ocante aleunor \nal]i oficiali2. Josette Sheeran, direc-torul executiv al Programului Mondial de Ali-menta]ie, a numit criza alimentar` \n care seafl` acum lumea un „tsunami t`cut”. Tendin]ade cre[tere a pre]urilor la alimente – apreciaBan ki-Moon, secretarul general al Organi-za]iei Na]iunilor Unite (ONU) – va \nghe]a

toate eforturile f`cutepân` acum de c`treONU de a re duce lajum`tate s`r`cia pân`\n anul 20153. Iarpre[edintele FonduluiMonetar In terna]ional,Domi nique Strauss-Kahn, a tras la rânduls`u un semnal de

alarm , subliniind c fenomenul ar putea afec-ta chiar [i economiile ]`rilor dezvoltate.

„Genocid” alimentarDiscu]iile despre criza alimentar au \nceput

s` ocupe prima pagina a presei occidentale \nurm` cu câteva luni, când a devenit evident`scumpirea accelerat a pre]urilor \n ]`rile sub-dezvoltate sau \n curs de dezvoltare. Primelelu`ri dure de pozi]ie au ap`rut la \nceputul lunii

Observatorul demografic aanun]at, recent, c` popula]iaTerrei a dep`[it 6.666.666

locuitori. |mpreun` cu [tirea asosit [i vestea c`, pentru aproximativ 2 miliarde

de persoane, procurarea hraneia devenit o lupt` de zi cu zi,dac` nu chiar o chestiune

de supravie]uire.

Genocidsilen]ios

� Cristina I[van

aprilie, când Horst Seehofer, ministrul ger-man al agriculturii [i un \nalt oficial ONU auacuzat organiza]iile interna]ionale [i stateleoccidentale de „genocid” alimentar. |n spateleamenin]`rilor privind scumpirea cu 600% afurajelor – spunea Seehofer – se ascundedorin]a marilor produc`tori de semin]e de aimpune soiuri de porumb [i soia modificategenetic. El a criticat vehement marile companiimultina]ionale: „Lumea are nevoie de o agri-cultur` bazat` pe muncitorul agricol, nu de oagricultur` industrial`. (...) Marile companiidomin` pia]a [i trebuie s` le punem be]e-nroate... Fermierii au ajuns obiectul unuiadev`rat [antaj”.

Dac` analiz`m stareade lucruri doar \n SUA,afl`m c`, pentru fiecareloc de munc` din agri-cultura industrializat`,sunt sacrificate alte treilocuri de munc` dinagricultura tradi ]ional`.Anual, aproape 31.000de fermieri sunt sco[i dinactivitate. Aici, popu la -]ia agrar` a atins pro-por]ia cea mai mic` dinistorie: 2%. Iar benefi-ciul economic se con-centreaz` \n mâna uneiminorit`]i: 4% dintreproprietarii americanide]in 50% din tot te re -nul productiv4. |nlo -cuirea muncii ]`ranuluicu tehnologia industri-alizat a f`cut ca muncala câmp s` fie a douaocu pa]ie, dup` mine rit,cu cea mai mare inci-den ]` de accidente lalocul de munc`. Anual, 10% dintre lucr`torisunt afecta]i, iar dintre ace[tia, 45% r`mânafecta]i pe via]`5. Muncitorul agrar a ajunscea mai expus` categorie la bolile respiratorii[i afec]iunile dermatologice, datorit expuneriila gaze, prafuri toxice, fertilizatori [i pesticide.6

|ntr-un interviu acordat ziarului austriacKurier am Sonntag, responsabilul ONU pentru

alimenta]ie, Jean Ziegler, acuza Occidentulc` provoac` un „genocid silen]ios”. „Avem olume controlat` de traderi, speculatori [ibandi]i. E o lume a inechit`]ii. Trebuie s`stop`m aceast` tendin]`”7.

Ra]ionalizare[i revolte stradale

Peste 150 de milioane de africani vor suferi\n urma crizei alimentare, conform ultimelorstatistici ale B`ncii Africane pentru Dezvoltare.CBC News a relatat recent declara]ia unuib`rbat din Camerun care spunea: „Trecemprin cea mai grea perioad` din via]a noastr`.

A trebuit s` reducemnum`rul de mese. Miculdejun nu mai exist pen-tru noi”.

Pentru Asia, cifrelesunt [i mai alarmante.Un miliard de persoanese lupt` cu pre]urile \ncre[tere. |n Nepal, ore -zul a devenit aproape unprodus de lux, dup` ce\n ultima perioad pre]uls`u a crescut cu aproape40 de procente. |n Af -ganistan, infla]ia a atins\n februarie 22%, iarpre ]ul alimentelor s-amajorat \n medie cu30%. Cea mai grav` si -tua]ie este \n cazul grâu-lui, care s-a scumpit cuaproape 50%. }`ri pre-cum Thailanda, India,Vietnam sau Indoneziaau restric ]ionat sau au\ncetat exporturile deorez de team` c` nu vormai putea face fa]`

nevoilor interne. Pre]urile mari i-au scos \nstrad` pe oameni \n Haiti, Egipt, Filipine,Etiopia, Afganistan [i Indonezia, iar autorit`]ilelocale se v`d confruntate cu o situa]ie dificil degestionat. Proteste de strad sunt a[teptate, dealtfel, [i \n alte ]`ri mai dezvoltate. „Trecemprintr-o criz` foarte serioas` [i vom vedeanumeroase greve [i demonstra]ii de strad`”,

41


Social

42


avertizeaz` fostul secretar general al ONU,Kofi Annan.

|n Statele Unite ale Americii8, tot mai mul]iretaileri din nord-est [i vest au impus ra]ii la anumite produse alimentare. Aceasta \ncondi]iile \n care, \n 2007, pre]urile la alimenteau crescut cu 5%, iar la aceast` cre[tere seadaug` \nc` 5,3% – scumpirile din primele treiluni ale anului 2008. La un magazin din Moun-tain View, California, clien]ii s-au ar tat nepl cutsurprin[i de faptul ca nu mai aveau posibili-tatea de a cump`ra orez \n pachete mari, a[acum fuseser` obi[nui]i. „Unde este orezul? S`nu ]i se permit` s` cumperi ceva ca orezul? Eridicol!”, spune unul dintre clien]i, citat de pu-blica]ia The Sun 9. Cel mai frecventat magazinalimentar din Silicon Valley oferea, pân` nudemult, patru sau cinci sortimente de orez. |nprezent, pe rafturile aceluia[i magazin nu se maig`se[te decât un singur tip de orez, [i acestavândut la pre]ul de aproape 16 dolari sacul10.

M`suri de urgen]`Ra]ionalizarea alimentelor, culturile modificate

genetic [i limitarea cump`r`turilor din super-marketurile ieftine sunt cele mai populare solu]iipropuse de Programul Alimentar Mondial pen-tru reducerea crizei alimentare globale. Totu[iaceste solu]ii complexe [i controversate par s`nu fie suficiente \n condi]iile \n care cererea dealimente este \n continu cre[tere.

La \nceputul lunii aprilie, ONU [i BancaMondial au convocat peste 400 de exper]i din64 de ]`ri pentru elaborarea unei strategii desalvgardare. Raportul comisiei, dat publicit`]iila 11 aprilie, solicit` statelor lumii o modificareprofund` a politicilor agricole, subliniind cènormele cre[teri ale productivit`]ii din ultimii50 de ani au ascuns prea mult vreme costurilesociale ale agriculturii intensive. Autorii rapor-tului cer reorientarea de urgen]` a politiciloragricole prin acordarea aten]iei sporite micilor

agricultori [i evitarea culturilor superinten-sive11. Uniunea European` a [i luat deja câte-va m`suri: a abandonat practica l`s`rii \n pâr-loag` a terenurilor, a ridicat nivelul cotelorde lapte [i a suprimat taxele vamale la cereale.

Monstrul numit „Risip`”Indiferent de m`surile regionale, exist`

convingerea tot mai conturat` c` actuala crizàlimentar` nu va putea fi comb`tut` decâtprintr-o responsabilizare a popula]iei la nivelglobal. „Popula]ia din Occident ar trebui s`con[tientizeze faptul c` fripturile din farfurii\nseamn` un cost enorm, care \i afecteaz` pecei din ]`rile \n curs de dezvoltare”, declaraAlex Evans, consilier al Secretariatului deMediu, Marea Britanie.

Apelul sù „moralist” e lipsit de for]a pro-ducerii unui impact, datorit` omisiunii datelorconsiderate prea acuzatoare12: \n timp ce 800de milioane de oameni sufer` acut de foame [i6 milioane de copii mor anual de inani]ie13, 6,7milioane de tone de mâncare \n stare bun` searunc anual numai \n Anglia, pur [i simplu dincauza excesului de cump`rare, a p`str`riidefectuoase sau a supradimension`rii por]iilor.

The Independent, \n edi]ia din 8 mai14, pu -blica o statistic` uluitoare. Zilnic, engleziiarunc` mii de tone de hran` f`r` m`car s` fieatinse, [i anume: 5,1 milioane de cartofi; 4,4milioane de mere; 2,8 milioane de ro[ii; 1,6 mi-lioane de banane; 1,3 milioane de pahare deiaurt; 1,2 milioane de portocale; 1,2 milioanede cârna]i; 660.000 ou`; 440.000 por]ii demâncare; 220.000 pâini; 5.500 pui \ntregi –ceea ce reprezint echivalentul unui stadion caWembley umplut cu vârf de 8 ori!

Pe de alt parte, responsabili pentru aceast`risip` nu sunt doar cet`]enii ignoran]i. BBC

Paradoxal, \n goana dup` hran`, exist` unaliment pe care, cu cât l-am produce maimult, cu atât mai mul]i oameni ar muri defoame. [...] Acest aliment considerat debaz`, este tocmai carnea.

43


transmitea (13 septembrie 2007) c`, pentrurespectarea „regulilor” Comisiei Europene dePescuit \n Comun, pescarii englezi sunt for]a]is` arunce \napoi, \n mare, mii de tone de cod.|ntr-un singur an s-au aruncat \napoi \n MareaNordului 8.000 tone de pe[te capturat –echivalentul a 30% din toat` cantitatea pes-cuit` – din care doar 1% supravie]uie[te!

|n SUA, lucrurile stau [i mai prost. Univer-sitatea din Arizona15, \n colaborare cu Depar-tamentul pentru Agricultur`, a efectuat unstudiu pe o perioad` de 10 ani care a [ocatopinia public` mondial` prin rezultatele pu-blicate: 45% din hrana produs` \n SUA nuajunge niciodat` s` fie mâncat`. Anual, searunc` hran` aflat` \nc` \n termen de valabil-itate de 43 miliarde de dolari. Dup raportul datde Integrated Waste Management Board, Cal-ifornia (ianuarie 2007), risipa de hran \n insti-tu]ii este revolt`toare: restaurantele arunc`56% din hrana preg`tit`, magazinele ali-mentare 40%, hotelurile 28%, gospod`riile cumai mul]i copii 27%, iar gospod`riile mici 20%.

Responsabilizarea lumii este m`sura ideal`,dar utopic`, pentru c` este direct dependent`de con[tiin]a moral de a-]i p`sa de„aproapele”.Ori tocmai la acest nivel d`inuie una dintrecele mai profunde cauze ale crizelor ce lovesctot mai des lumea. Preocuparea predominant`pentru binele personal [i cel mult al grupuluiapropiat face ca spectrul \nfomet`rii, de[i acut,s` fie o problem` secundar`16.

Dieta care ruineaz` Paradoxal, \n goana dup` hran`, exist` un

aliment pe care, cu cât l-am produce maimult, cu atât mai mul]i oameni armuri de foame. Cu siguran]`,nimeni nu [i-ar imagina c` acestaliment, considerat de baz`, este toc-mai carnea. Cum se explic` aceasta?

Iat` cum: Pentru a ob]ine 1 kg de carne,o vit` trebuie s` consume 10 kg de protein`vegetal`17, superioar`. |n lume exist` aproxi-mativ 16,8 miliarde animale produc`toare decarne, de trei ori mai multe decât popula]ialumii. Ca s` hr`ne[ti 16,8 miliarde de capete,trebuie alocat tot mai mult teren cultivabilpentru p`[unat [i furaje, ceea ce adânce[tediferen]ele dintre ]`rile emisferei nordice [i

cele din sud. Cine crede c` animalele suntcrescute cu iarb` se \n[al`. De exemplu, doaranimalele de carne din SUA consum` atâtagrâu [i soia cu cât s-ar putea hr`ni dou` mi-liarde de oameni – cât toat` popula]ia Indiei [ia Chinei luat` laolalt` sau cât treimea de po-pula]ie care se afl pe pragul \nfomet`rii. La oraactual`, mai mult de 40% dintre cerealelelumii sunt destinate cre[terii vitelor, iarnum`rul acestora cre[te de la an la an. „Con-sumul de carne este o modalitate ineficient defolosire a cerealelor”, comenteaz World Watch

Institute. „Conform Departamentului de Agri-cultur` al SUA [i al ONU, utilizarea unui hec-tar de teren pentru cre[terea vitelor produce25 kg de protein`. Aceea[i suprafa]` ar da425 kg de protein`, dac` \n schimb s-ar culti-va soia – de 17 ori mai mult! Cercet`torii DavidPimental (profesor la Universitatea Cornell)18

[i Robert Goodland (consilier al B`ncii Mon-diale) avertizeaz` c` iminenta criz` agrar` vafi [i mai mult accelerat` prin reducerea atât a

fosfa]ilor din sol, cât [i a rezervelor de ap .O simpl` socoteal` l`mure[te cum

1 kg de carne de vit` necesit`circa 100.000 litri de ap`.

Cantitatea anual` decarne consumat`, \n me -die, de un englez res -

pectabil este de 71 kg. |ncompara]ie, un cet`]ean din Indiaconsum` anual, \n medie, doar 2 kg. Carnea, \n dieta zilnic` aunui american, re pre zint` 35%din hran`19. }`rile bogate \ns` nu

de]in toat` cantitatea de

44

furaje, a[a c` trebuie s` le importe tocmai din]`rile s`race, pe care le determin` s` produc`hran` pentru vitele din vest \n loc s`-[ihr`neasc` popula]ia fl`mând`. Un exempludureros este Haiti – una dintre cele mai s`race]`ri din lume. Cea mai bun` [i cea mai mareparte a terenurilor haitiene este cultivat` cualfa-alfa, furaj de lux. Companii mari \[i aducaici vitele ca s-o pasc`, dup` care le taie [i letrimit \n SUA [i Europa, pentru industria bur-gerilor. UE, care este cel mai mare importatorunic de carne din lume, import 60% din nece-sarul de carne din ]`rile emisferei sudice, ]`riaflate \ntr-un proces crescând de s`r`cire.

Solu]ia final`: cea „ini]ial`”Sir Crispin Tickell, politician britanic [i pro-

fesor la Universitatea Oxford, spune c`, prac-tic, este imposibil s` hr`ne[ti o popula]ie depeste 6 miliarde de locuitori cu o diet` bazat`pe carne. Pentru c` nu exist` suficienteresurse. Doar 2,5 miliarde (aproape o treimedin popula]ie) ar putea fi hr`nite cu o diet` \ncare carnea s` constituie 35% din hran` – câteste media dietei americane. Dac` omenireaar adopta o diet` vegetarian` suplimentat`cu produse lactate, produc]ia actual`, sus]ineTickell, atât cât este, ar fi \n stare s` hr`neasc`circa [ase miliarde de oameni. Iar dac`omenirea ar elimina [i lactatele din diet` –ceea ce este posibil \n cele mai multe economii[i ar fi benefic s`n`t`]ii –, atunci popula]ialumii ar putea fi s`turat` doar cu produc]ia

unui sfert dintre terenurile cultivate \n prezent.Acela[i punct de vedere este promovat [i decotidianul britanic The Guardian 20: spectrulfoamei nu va disp`rea decât dac` ]`rile bogatear fi dispuse s` renun]e la produsele de carne[i lactate. „Dac` fiecare ar adopta o diet` ve-getarian` [i dac` hrana n-ar fi risipit`, pro-duc]ia alimentar actual ar putea hr`ni 10 mi-liarde de oameni, mai mult decât presupusulnum`r de locuitori ai Terrei \n 2050”21, estimaun raport (1997) al Population ReferenceBureau din SUA. |n ecoul acestor apeluri, cucât mai actual [i mai semnificativ sun` cuvin-tele simple din cartea Genezei (1,29): „Iat` c`v-am dat orice iarb` care face s`mân]` [i oricepom care are rod cu s`mân]`: aceasta s` fiehrana voastr`”!

Criza alimentar nu mai este de mult doar unavertisment. Este chiar prefigurarea mor]iipentru unii dintre semenii no[tri. De vreme ceguvernele lumii z`bovesc s` adopte decizii desacrificiu, este r`spunderea fiec`ruia s ia o ati-tudine. Pentru c , din câte se vede, chiar [i dietaeste, la urma urmei, o chestiune de moral . ST

1. The Money Channel2. Banca Mondial` apreciaz` c` pre]urile au crescut cu 83% \n ultimii

trei ani, iar pre]ul orezului s-a dublat \n ultimele luni 3. http://www.cbsnews.com/stories/2008/04/23/world/main

4036432_page2.shtml4. Departamentul de Agricultur` a SUA, Economic Research Service,

19925. US National Safety Council Report, 1993. 6. Mutel and Donham, Practica medical` \n comunit`]ile rurale, 19837. www.hotnews.ro8. SUA reprezint` cel mai mare exportator de grâu din \ntreaga lume9. www.nysun.com/article/7499410. Un sac de 20 pounds, aproximativ 10 Kg.11. Un agricultor american poate produce 2.000 tone de cereale pe an,

fa]` de maximum 1 ton` \n cazul unuia african12. |n aprilie 2008, WRAP (organiza]ie semi-guvernamental`), a pub-

licat datele de mai jos \ntr-un studiu amplu de 237 pagini, The FoodWe Waste.

13. Bread for the World Institute – BFWI14. Martin Hickman, \n articolul: Ce risip`: Anglia arunc` 10 miliarde de

hran` anual.15. University of Arizona News, November 18, 200416. |n cuvintele lui Isus, faptul c` „va fi foamete” este [i o consecin]`

a faptului c` „dragostea celor mai mul]i se va r`ci” (Evanghelia dup`Matei, 24,7.12).

17. Un porc consum` 9 kg de protein` vegetal` pentru a da 1 kg decarne.

18. David Pimentel, Ecological Integrity: Integrating Environment, Con-servation, and Health, 2000.

19. Juliet Gellatley, The Livewire Guide to Going, Being and Staying Veggie!, Livewire, 1996.

20. The Guardian, 24 dec. 2002, „De ce veganii au avut \ntotdeaunadreptate”, de George Monbiot.

21. Stewart Rose, The Vegetarian Solution: Your Answer to Heart Disease, Cancer, Global Warming, and More, 2007.

Social

Modernitatea a pornit hot`rât` s`t`m`duiasc` lumea de credin]ele [ifantaz`rile pernicioase [i s`-i adune

copiii, pribegi prin t`râmuri fermecate, din-coace de pragmaticele orizonturi sensibile alelui „aici [i acum”, unde le-a promis, printrealtele, nu imaginare p`s`ri m`iestre care s`-ipoarte „ca vântul [i ca gândul”, ci preap`mânte[ti [i naturale ma[in`rii, nu tinere]ef`r` b`trâne]e [i via]` f`r` de moarte, ci – mairezonabil – longevitate. Copiii lumii deja s-audeprins cu „juc`rioarele” izvodite \n labora-toarele [tiin]ei [i care iat` c` le fac via]a maiu[oar`, dar nu [i mai sigur`... Dac` \ncerc`mo circumscriere a m`rcilor modernit`]ii –industrializare, mecanizare, motorizare, tehno-logizare, artificializare – descoperim numitor

45


Mediu

De dou` secole [i mai bine, lumeast` cuib`rit` sub aripile pricepute

ale [tiin]ei moderne, prin inspira]iac`reia existen]a aproape c` s-apreschimbat dup` cuvântul SF.

Prospectpentru un stil de via]` modern:efecte adverse

� Cristina Ru]`

Mediu

46


comun tot mai evident [i mai de neignorat –poluarea.

|nc`lzirea global` [i distrugerea p`turii deozon sunt dou` consecin]e \ndelung studiate,monitorizate, disputate, \n cele din urm`recunoscute [i asumate [i \ntru remediereac`rora se iau angajamente, sunt semnate pro-tocoale, sunt aplicate m`suri.

Ultimii ani au adus \n aten]ie un alt factor derisc: ozonul din troposfer`, stratul inferior alatmosferei, \n care fiin]`m [i noi. Benefic lamari \n`l]imi, unde ac]ioneaz` ca un scut pro-tector \mpotriva radia]iilor solare ultraviolete,ozonul r`mâne totu[i un gaz toxic pentru om,putând provoca tulbur`ri respiratorii [i chiaragrava afec]iunile cardiace.

Activit`]ile umane care implic` arderea decombustibili fosili [i biomas` (traficul rutier,centrale electrice) sunt urmate de cre[tereanivelului de monoxid de carbon, oxid de azot[i oxid de hidrogen din aer. Sub ac]iunearazelor solare, aceste gaze dau na[tere ozonu-lui troposferic, component` a smogului.

Studiile publicate \n ultimii 20 de ani auadus dovezi suficient de alarmante, dar nudecisive \n ceea ce prive[te rela]ia dintreexpunerea de scurt durat la ozon [i moarteaprematur`. Potrivit analizelor efectuate, risculdecesului cre[te u[or, propor]ional cu nivelulexpunerii la ozon.

|n perioada iunie-septembrie 2007,cercet`torii americani au monitorizat aproape100 de milioane de persoane din 95 de localit`]i

r`spândite pe \ntreg teritoriul american. |naceast` perioad` au fost \nregistrate 4 mi-lioane de atacuri de cord [i congestii cere-brale. |n urma compar`rii num`rului de decesedin fiecare zi cu valorile termice, ozonul s-adovedit a fi elementul de leg`tur`: cu cât mairidicat era nivelul de ozon, cu atât mai mare era[i num`rul de decese din cauze cardiace,

atribuibile temperaturilor ridicate. |n aceea[izi, o cre[tere a temperaturii cu 100°C a fosturmat de o cre[tere a deceselor de natur car-diovascular de numai 1% la nivelul de ozon celmai coborât [i de peste 8% la nivelul de ozoncel mai ridicat.

Anul acesta, pe 15 aprilie, au fost date pu -blicit`]ii concluziile studiului condus de GeorgeKnox, profesor emerit la Universitatea dinBirmingham, cu privire la impactul polu`riiaerului asupra ratei [i cauzelor de deces \nre-gistrate \n Anglia, \n perioada 1996-2004, \nbaza datelor furnizate de 352 de centre admi-nistrative britanice. Studiul a eviden]iat oleg`tur` clar` \ntre poluare [i decesele dincauze pulmonare. „Rate ale mortalit`]ii ridicateau fost observate \n zonele cu un nivel crescutde poluare ambiental .” |n cele 35 de centre cucele mai mari rate ale mortalit`]ii din cauzepatologice, num`rul de decese cauzate deafec]iuni pulmonare a fost cu 37% (circa15.000) peste rata na]ional` preconizat`.

O s`pt`mân mai târziu, \n Statele Unite, unnou raport al Consiliului Na]ional de Cerce-tare confirma studiile anterioare [i \nc` o dat`avertiza c` inhalarea de ozon, la nivelurile

Benefic la mari \n`l]imi, unde ac]ioneaz` caun scut protector \mpotriva radia]iilor solareultraviolete, ozonul r`mâne totu[i un gaz toxicpentru om, putând provoca tulbur`ri respira-torii [i chiar agrava afec]iunile cardiace.

prezente \n numeroase regiuni, poate con-duce la moarte prematur`. |n baza studiilorconduse \n mai multe ora[e din SUA, Canada[i Europa, comisia a stabilit c` [ansele dedeces \n urma inhal`rii de aer poluat cu ozonsunt mult mai crescute \n rândul persoanelorcu diverse afec]iuni fizice, \ns riscul de moarteprematur` nu este exclus nici la persoaneles`n`toase. Decesul provocat de expunereade scurt` durat` la ozon poate surveni la câte-va zile dup` aceea. Cei mai sensibili suntb`trânii [i copiii.

|n sfâr[it, ozonul din troposfer nu este doaro problem` de exterior. La \nceputul acestuian, speciali[tii de la Laboratorul Berkley dinCalifornia certificau rela]ia dintre nivelul deozon din aer [i num`rul angaja]ilor care sufer`de a[a-numitul sindrom al r`ului de cl`dire,manifestat prin respira]ie dificil`, usc`ciune aochilor, congestionare, oboseal`, dureri decap. Toate aceste simptome dispar odat` cup`r`sirea incintei.

Se pare c` ozonul reu[e[te s` treac` prin fil-trele din poliester folosite cu prec`dere \n sis-temele de ventila]ie ale cl`dirilor mari. Spredeosebire de alternativa clasic` a fibrei de

sticl`, poliesterul este destul de instabil chi-mic pentru a fi descompus de ozonul puternicreactiv. Odat` ajuns \n interior, ozonulreac]ioneaz cu compu[ii sintetici din mochet ,furnituri, dând na[tere la formaldehide [i altesubstan]e toxice iritante, mult mai nocivedecât ozonul \nsu[i. Se estimeaz c expunereala ozon este cumulativ mai mare \n astfel decl`diri decât \n aer liber.

Spectrul polu`rii se \ntinde uzurpator [iasupra ciclului vegetal, \mpiedicând florile s`-[i r`spândeasc` parfumul [i astfel s` fiedescoperite de albine [i celelalte insecte po-lenizatoare: acestea r`mân f`r` hran`, iar flo-rile, nepolenizate. Faptul este investigat[tiin]ific \n studiul publicat \n luna aprilie, \n jur-nalul Atmospheric Environment: „Moleculelearomatice produse de flori \ntr-un mediu maipu]in poluat, cum era, de exemplu, \n secolulal XIX-lea, puteau ajunge la distan]e de 1.000-1.200 de metri. Ast`zi \ns`, \n mediul poluat almarilor ora[e, nu mai pot str`bate decât 200-300 de metri, ceea ce face extrem de dificil`localizarea florilor de c`tre polenizatori.” Mo-leculele aromatice formeaz` u[or leg`turichimice cu poluan]ii produ[i de automobile sau

47


activitatea industrial`. Aceste reac]ii distrugparfumul care nu mai ajunge s` fie purtat decuren]ii de aer pân` la albine.

Indicii c` activit`]ile umane au un impactnegativ asupra ambientului dateaz` \nc` de laexpedi]iile [tiin]ifice desf`[urate \n anii 1913-1929, de vasul pentru studii oceanograficeCarnegie. Rezultatele analizelor indicau odepreciere serioas` a aerului marin din prici-na fumului de la vapoare [i a noxelor indus-triale. Cercet`torul de atunci \[i conchideaastfel raportul: „Vedem deci c asemenea unuiorganism viu, supravie]uirea atmosferei, \n

stare intact`, este din ce \n ce mai dificil` \nepoca noastr` industrial` modern`...”*.

Piere atmosfera, pier oamenii [i albinele [iflorile, iar \n urm nu mai r`mâne decât smog...

{i totu[i vitaminele! Ne r`mân salvatoare suplimentele de vita-

mine! Ozonul [i celelalte substan]e poluantesunt oxidan]i puternici, declan[ând \n organis -mul uman un proces de veritabil` „ruginire” acelulelor. Apoi, radicalii liberi, produ[i \n urmaproceselor metabolice din organism, particip`la stresul oxidativ, factor activ \n numeroaseafec]iuni [i subiacent procesului de \mb` -trânire. |mpotriva tuturor acestora ne-am \nar-mat de o bun` bucat` de vreme cu capsule deantioxidan]i – vitaminele A, E [i C, beta-caroten [i seleniu – „ mercenari” pu[i la dis-pozi]ie de industria farmaceutic`.

Numai c`, la o a doua privire investigativ`,elixirul se v`de[te a fi otrav`. |n 2004, o echip`de medici de la Cochrane – institu]ie de mareprestigiu \n mediile [tiin]ifice, care analizeaz`rezultatele testelor clinice de evaluare amedicamentelor [i terapiilor medicale – a pu-blicat o recenzie a suplimentelor antioxidantefolosite \n prevenirea cancerului gastroin-testinal [i care, avertiza studiul, dimpotriv`,cresc [ansele de \mboln`vire.

|n februarie 2007 [i, din nou, \n aprilie 2008,apare darea de seam , sub semn`tura aceleia[iechipe Cochrane, cu privire la testele clinicece au precedat prescrierea [i comercializareasuplimentelor de antioxidan]i. Dintre cele 815teste clinice, ale c`ror rapoarte le-au fost pusela dispozi]ie de produc`torii farmaceutici, 67au fost socotite valabile [i luate \n consi-dera]ie,pentru c` doar acestea au respectat stan-dardele unei test`ri valide. |n 47 de teste, din-tre cele 67, „suplimentele de vitamina A, vi-tamina E [i beta-caroten au crescut semni-ficativ mortalitatea”, potrivit raportuluiCochrane. La o evaluare individual a reie[it c`suplimentele de vitamina A ar cre[te cu 16%riscul de deces, suplimentele de vitamina E –cu 4%, iar cele de beta-caroten – cu 7%. Câtprive[te vitamina C [i seleniul, lucrurile suntoarecum ambigue: „Nu avem indicii clare dac`au efecte pozitive sau efecte negative.” |n con-cluzie, oamenii sunt \ncuraja]i s`-[i asigurenecesarul de vitamine nu din pastile, ci dinfructe [i legume.

A[a cum nota un medic [i specialist \nnutri]ie, \n recenzia la raportul Cochrane,„morala este c` suplimentele de antioxidan]inu sunt un elixir magic de prevenire a\mboln`virii. Am sperat c` sunt, dar nu sunt.Pentru cine e interesat s`-[i p`zeasc`s`n`tatea, nu pastilele sunt solu]ia [i nici unanume aliment sau element nutritiv, ci secre-tul este stilul de via]`.”

Stilul de via]` \ntr-un mediu simplu [i curat,la care de-acum mai putem doar fantaza, ca laun t`râm de poveste... premodern. ST

*. G.R. Wait, 1946, Some Experiments Relating to the Electrical Con-ductivity of the Lower Atmosphere J. Washington Academy of Sciences

Mediu

48


România RENUN}~ LA FUMATMarele premiu - 2.000 EURO

GRAT

UIT

Pe 31 mai

timpuluiSEMNELE

„Cu cât adev rurile sunt mai \nalte, cu atâttrebuie s fim mai aten]i cu ele; altfel, se

transform \n locuri comune, iar locurilecomune nu mai sunt crezute.“

Gogol

semnele timpului - mai 2008

Documents